GABRIEL POPESCU COOPERATIA iN AGRICULTURA, DE LA ARGUMENTUL ISTORIC - LA TRANSFERUL DE CUNOASTERE EDITURA ACADEMIEI ROMANE Bucuresti, 2014optimului dimensional, precum si asupra masurilor si tendinfelor de crestere a acesteia. in aval, investigafiile au vizat identificarea si evaluarea fenomenelor generate de piafa funciar’ si in ce masura acestea sustin sau nu fenomenul cooperatist din agricultura. Capitolul 1 DIMENSIONAREA EXPLOATATIILOR AGRICOLE — PROBLEMA CU MULTIPLE FATETE Tabloul structurilor de proprietate si exploatare din agricultura RomAniei este bipolarizat din punct de vedere al marimii, iar din punct de vedere al randamentelor, slab productiv. Bipolaritatea este relevat de coexistenta a doua categorii de exploatatii: mici si mari (tabelul 1.1). Tabelul tt Suprafata agricola utilizata, in medie, pe o exploatatie agricoli (ha) _ | Exploatatii agricole, | Exploatatii agricole cu . ‘Total exploatatii : ‘ Ani - fara personalitate personalitate juridica agricole an : juridick (mici) (mari) 2002 3. 1,23 274,43 2005 327 245 263,08 2007 3.50 2,29 270,45 Sursa: Secretariatul tehnic central al Recensimantului General Agricol (RGA) 2010. in categoria exploatajiilor mici, conform clasificarilor din RGA, se regisesc exploatiile agricole firi personalitate juridica, in cadrul carora reprezentative sunt gospodariile faranesti. Gospodariile taranesti sunt structurile agrare care personalizeaza din punct de vedere istoric, economic, social si cultural tabloul agriculturii Romaniei prezente. La nivelul anului 2010, exploatatiile agricole fir personalitate juridicd erau in numar de peste 3,8 mil unitati (99.2%), detineau 0 suprafaf& agricola de aproape 7,5 mil ha (56,0%) si aveau o dimensiune medie de 1,95 ha. La polul opus se situeaz& exploatatiile agricole de dimensiuni mari, organizate, de regula, ca unitati cu personalitate juridica: asociatii si cooperative agricole, socie comerciale etc. Datele statistice preliminare, publicate de RGA pentru anul 2010, aratii c& aceste exploatatii aveau o dimensiune medie de 190,84 ha si erau in numar de 31,0 de mii, reprezentand 0,8% din totalul unitatilor agricole, detinand aproape 5,9 mil. ha care insemnau 44,0 % din suprafata agricola utilizata. 135Analiza dinamicii tabloului structural din agriculturé, pe baza datelor din RGA in intervalul 2002-2010, a condus la concluzia ca procesul de restructurare este relativ lent, media suprafetei agricole a unei exploatatii a crescut foarte putin, respectiv de la 3,1 ha, in anul 2002, la cca 3,5 ha, in 2010. Acest proces s-a datorat, atat reducerii numarului de exploatatii de sub 10 ha cu peste 600 de mii de unitati, care detineau o suprafata de 1,2 mil ha, cat si cresterii numarului fermelor de peste 100 ha cu 21,7 mii, cu un spor de suprafata de cca 0,6 mil. ha. tructura-extrenr-de-divizaté, in care greutatea- ponderala este detinuts ploatatiile mici, de subzistenta. Cauzele care au determinat si inca mentin aceste stari negative sunt multiple, dar fapul care trebuie retinut este c& aproape toate acestea sunt consecinta actiunii factorului subiectiv, actiuni materializate in decizii ale politicilor publice. Mentionam aici, cu titlu special, reformele agrare in totalitatea lor, dar mai ales pe ultimele doud, derapajele istorice in ceea ce priveste gestiunea fondului funciar cu ajutorul cadastrului si c&rtilor funciare, degringolada legislativa si arbitrajul partinitor al puterii publice in cadrul pietei funciare si altele. Performantele in productie, la nivelul intregii agriculturi romanesti, sunt modeste comparativ cu rezultatele agriculturii Uniunii Europene (tabelul 1.2). De pilda, la principalele doud culturi, respectiv grau si porumb, Roménia, in perioada 2000-2008, a obtinut o productie medie de 2,5-3,0 tone/ha, cu mult sub media din farile in care sectorul agricol inregistreaz performante superioare, precum Franfa, unde productia medie la cele doua culturi este de peste 7,0 tone/ha, Germania, de 6,6 tone/ha sau in Italia de 5,0 tone/ha. Aceiasi situatie este relevati si de .,valoarea productiei primare la hectar obtinuté de fermierii romani (circa 800-900 euro/ha) care este de 2~2,5 ori mai mica fata de media europeana (1 800-2 000 euro/ha)”. in aceste condifii se apreciazi ci Romania, prin productia medie realizata la cereale ,in perioada 1990-2009, de 2.770 kg/ha, se afla la nivelul productiilor realizate de ferimerii UE-6 in deceniul sase al secolului trecut™. Principalele cauze generatoare de non-performante in agricultura Romaniei se regisesc in: regimul institutional al proprietatii si exploatatiei funciare, nivelul ridicat de fragmentare gi rasfirare a parcelelor in teritoriu, preponderenta structurilor de productie de dimensiuni mici si cu un pronuntat caracter autarhic, insuficienta alocarii factorilor si utilizirii resurselor, dezechilibrele din regimul de functionare al pietelor agroalimentare, volatilitatea preturilor produselor agricole, incapacitatea administratiei institutionale, neprofesionalismul decidentilor de politici publice gi altele. ? Comisia Prezidentialt pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, Cadrul National Strategic pentru dezvoltarea durabili a sectorului agroalimentar si a spatiul rural, in perioada 2014~2020-2030, p. 20. * Idem, p. 20. 136Pornind de la aceste aprecieri generale si avand in vedere experienta si rezultatele farilor europene dezvoltate, considerim ca in agricultura Romaniei, 0 actiune de politica agrara de maxima important este definirea si dimensionarea in spirit modern a exploatatiilor agricole. Tabelul 1.2 Productiile medii la principalele produse agricole in Romania ‘comparativ cu Uniunea Europeana, 2004-2011 Romania Uniunea Europeand Produse agricole 2004 2011 2004 2011 Grau (kg/ha) 3.400 3.665 6.510 6,394.9 Porumb (kg/ha) 4.490 4529.2 8.440 12.7354 Floarea soarelui (kg/ha) 1.710 1.801,5 1,860 1.7121 Legume (kg/ha) 1.630 13.895,2 3.020 22.445,6 Cartofi (kg/ha) 15.900 16.415,4 30.200 27.5743 Lapte (Van) 3.329 3.7759 5.897 7.0773 Sursa: hitp:/faostat.fao.org/site/569/DesktopDefault.aspx?PagelD=569#ancor in segmentul structurilor socio-economice, politica agrara este definitd de ansamblul actiunilor intreprinse de puterea publica in vederea realizarii unui cadru juridic, economic gi productiv: —adecvat condifiilor tehnice si tehnologice ale momentului, care si permita utilizarea rafionala gi ficient a tuturor resurselor de productie; —performant prin productie si profitabilitate si in paralel, stimulativ pentru lucratorii agricoli; —deschis progresului prin respectarea echilibrului ecologic si garantarea dezvoltarii durabile. Pornind de la aceste repere teoretice cadru, in practica, pivorul structurilor socio-economice din agricultura este considerate a fi exploatatia agricola, ca agent al economiei, cu o anumita specificitate. Managementul defineste exploatatia agricola ca fiind un agent economico-social, in care, pe realizarea productiei destinate autoconsumului si/sau valorificarii la piafé, situatie cénd se urmareste obtinerea de profit. (Criciun A., Managementul agricol, Edit. Mirton, Timisoara, 1995, p. 6) 137Specificitatea este determinata, inainte de toate, de proprietatea funcia »are 0 foarte mare importanté asupra sistemului si randamentelor cu exploatat paméntul/fondul funciar™. Economia politica ineadreaza exploatatia agricola in categoria larg a ,agentilor producat bunuri si servicii, de natura firmelor”. (***Economia politica — ASE, Edit. Economic’, Bucuresti, 1995, p. 67) in domeniul agricol trebuie disociat notiunea de proprietate faté de cea de exploatare®: — proprietatea inseamna modul de manifestare, in sens juridic, a componentelor sale dispozitia si folosinta) in ,relatiile sociale intre persoanele fizice sau juridice generate de ins stipanirea”® bunurilor mobile si imobile (cu deosebire asupra pZiméntului, ca bun imobil); exploatarea presupune actiunea asupra resurselor (factorilor) de productie in proceselor de productie. Totodatii, exploatatia agricoli se bazeazi, in mod obiectiv, pe proprictatea funciara si se manifesta, prin componentele sale, in doua variante: simultan, prin toate atributele sale juridice, respectiv pos ie, dispozitie fruct si uzufruct, Aceasti situafie, cind exploatarea pamantului se realizeazé in regie proprie, in cadrul urmatoarelor tipuri de exploatatii: gospodarii {ardnesti, societati comerciale agricole, regii | autonome, organizatii obstesti de cult s.a.; —numai doud din cele patru atribute si anume prin folo: nd si uzufiuct, Este situatia specifica exploatatiilor in antreprizd, in care reprezentative sunt asociatiile, cooperativele si arendasii, Relatia dintre proprietatea funciaré si exploatatia agricola a reprezentat o »chestiune” permanenta in istoria’ mai veche sau mai nou’, intr-o tard ca Romania ,in care agricultura si tarinimea au avut o important si o functie determinanta in viata economic’ si social, o tema permanenta in dezbateri cu puseuri de tensiuni si crize”’, * Dobrotai, N., Dictionar de economie, Edit. Economica, Bucuresti, 1999, p. 376. 5 Bold si Craciun, 1995. ® Dobrota., N, Dictionar de economie, Edit. Economica, Bucuresti, 1999, In esenti, aceasti problem’ era generat, in perioada ante- si interbelica, de insuficienta proprietafii funciare (s.n.) (...) ~ pentru o categorie de {Arani, categorie in crestere, produsé de sporul natural de populatie rurala care diviza in parcele din ce in ce mai mici mostenirea — si de procesul social de polarizare ..citre marea exploatatie agricola, indiferent de forma de proprietate adoptata, prin reunirea, din motive variate, a unor mase largi de farani” (Axenciuc, 1966). * Axenciue V., Evolufia economicd a Roméniei. Cercetari statistico-istorice 1859-1947, vol. IL Agricultura, Edit. Academiei Romane, Bucuresti, 1966, p.75. 138in ecuatia dezvoltirii generale a agriculturii romAnesti, politica agrara vizeazd rezolvarea urmitoarelor probleme determinante in relatiile dintre exploatatia agricola si proprietatea funciara: — definirea si manifestarea domeniilor de proprietate si, in cadrul acestora, a relatiilor de proprietate corespunzator noilor realitéti aparute in perioada de tranzitie, in care predominant& trebuie si fie proprietatea privat, prin toate atributele sale (posesia, dispozitia, fructul si uzufructul) asupra pamantului gi celorlalte bunuri patrimoniale; —adoptarea-eligibilitatii dupa principiile democratiei-de-piata liber’, care inseamna stabilirea beneficiarilor indreptatiti de a primi si exploata bunuri funciare si nefunciare, precum gi a modului lor de manifestare din punct de vedere juridic si economic, fati de bunurile pe care le au in proprietate administrare sau concesionare; —alegerea celor mai rationale directii de reformare, actiune in urma careia rezultd noi structuri pe forme de proprietate, mod de organizare, nivel tehnologic etc. in concordan{a cu interesele generale, dar si cele particulare; —formarea si consolidarea metodelor economice de translare a terenurilor in cadrul pietei funciare. Scopul dimensionarii este de a asigura ,,cadrul de acfiune normalé a tuturor factorilor activitétii agricole”. Prin cadru de actiune intelegandu-se exploatatia agricola ca atare, respectiv gospodaria taraneasca, ferma, asociatia sau cooperativa agricola, societate comercial, arendas si altele. Pentru a realiza o dimensiune corespunzatoare a exploatatiilor agricole in conformitate cu cerinfele actuale ale stiintei, tehnologiei, organizarii $i managementului, va trebui s& se rezolve relatiile dintre: 1) Ferma mica bend marc (Exploatatie mica) (Exploatatie mare) 2) Ferma de subzistenta ———+ Fermi comerciala (Exploatatie de subzistent’) (Exploatatie comerciala) Aceste obiective generice de politica structurala impun urmiatoarele masuri si actiuni: ~ sprijinirea celor aproape 3,8 milioane de gospodarii {4ranesti, pentru a se organiza si lucra cat mai eficient pamantul; —restructurarea, organizarea si imbunatitirea managementului in unititile agricole comerciale; —restructurarea si organizarea exploatatiilor agricole din domeniul public (statiuni experimentale, institute de cercetari, ferme didactice etc.); ° Fierbinjeanu, Gh., Ifrim, D., Lazar, T., Evolufia si perspectiva agriculturii din Romédnia, Regia Autonom Monitorul Oficial, Bucuresti, 1998. 139~—dezvoltarea si consolidarea exploatatiilor agricole bazate pe exploata terenului in antrepriz& (cooperative, asociafii, arendasi), pentru utilizare cat mai eficienta a resurselor funciare din sectorul privat. Dimensiunea exploatatiilor agricole, ca problema important de politica reclama rezolvarea, din perspectiva stiintificd, dar si practica, a patra mari problematici: 1. Criteriile de dimensionare; 2. Optimul dimensional; 3. Tendintele de crestere; “4-Masurite de crestere- in cele ce urmeaza vom formula, punctual, rispunsuri intr-o maniera sintetic’ bazata atat pe studiile unor specialisti din domeniu, cat si pe aprecierile si concluziik noastre. in fapt, nu ne propunem s& facem lumina intr-o problematica asupra ci nici politicile agricole comune, cum se va vedea mai tarziu, nu au cdzut de acord toata perioada de aplicare a acestora. Intentia noastra este de a nuanta impo pentru moment, a acestei probleme in ansamblul actual al politicii agrare roménesti, i vederea eficientiziirii si performarii productiei agricole. 1.1, CRITERII DE DIMENSIONARE INTRE RESURSE SI REZULTATE ~ Criteriile de dimensionare a exploatatiilor mari, medii sau mici nu au 0 aborda unitara in teoria economica. Totusi, cele mai des utilizate sunt urmatoarele dot criterii, stabilite in functie de: —resursele atrase in procesul de productie (exprimate in unitati fizice), referire, in primul rand, la suprafata medie de teren pe o exploatatie si, in doilea rand, la efectivele de animale, parcul de tractoare si masini agrico precum si la alte elemente din componenta factorilor de productie; ~ rezultatele inregistrate (exprimate in unitati fizice sau unitati monetare), ¢ trimitere la cantitatea de produse obfinute sau la incasarile banesti!°. Studiile de specialitate, intr-o proportie majoritara, inclina cdtre parametri fizici, fie cA reflecta resursele utilizate, fie rezultatele obtinute. Clasificarea baza pe criterii monetare este acceptata din ratiuni statistice si de comparabilitate. Di aceste considerente, in practica european’ se admite 0 metodologie comuna de ti EUROSTAT, de dimensionare economica a fermelor, metodologie care, pana in prezent a adoptat doua variante de lucru, prima practicata pan la pragul anului 2010 cand dimensiunea fermelor era determinata in functie de marja bruta stan (MBS) si se exprima in ESU, a doua varianta a inlocuit-o pe prima fiind astfel p in practic& dupa 2010 gi are la baz’ Standard Output (SO) (valoarea productiei), exprimata in euro si care nu include valoarea subventiilor acordate. "Ramniceanu, 1, Probleme structurale ale agriculturii romdnesti in perspective aderdrii Uniunea Europeand, Colectia studi, LE.R., nr.6, Bucuresti, 2004, p. 7 f 1401.2. OPTIMUL DIMENSIONAL Dimensiunea optima este abordati ca o posibilitate idealé de atingere a performantelor in productie, calitate si eficienta. De multe ori, optimul este substituit cu =fational”, ,acceptabil”, ,,suficienta”, ,,limit&”, minim”. Evident, act diversitate de abordari in termeni demonstteza punctele de vedere diferite in ceea ce priveste criteriile, limitele si procedurile de stabilire a dimensiunii exploatatiilor. Pentru exemplificare, vom. reda propunerile U.E., opiniile cercetdrii stiinfifice romanesti, precum si normele ficiale stabil Teeislat Pl f z in cadrul Politicilor Agricole Comune (PAC), prin Programul Manscholt, lansat in anul 1986, se propun, pentru prima data la nivel de comunitate, masuri de ajustare a structurilor agrare care vizau formarea unor exploatatii agricole de dimensiuni optime, pentru obtinerea unei productii ieftine, cAt si scoaterea din cultura a cinci milioane hectare pentru limitarea excedentelor si reconversia fortei de munca din agricultura. Dimensiunile optime propuse prin Memorandumul Mansholt, pentru o exploatatie agricola, sunt prezentate in tabelul urmator. Tabelul 1.3 Dimensiuni optime (rationale) stabilite prin Programul Mansholt Sectorul de productie UM. Dimensiuni rationale Cultura mare ha 80-120 Vaci de lapte Capete 40-60 Bovine pentru carne Capete 150-200 Porci la ingriisat Capete 450-600 Sursa: Lapusan A., Structuri agrare, Edit. Bineasa Print, Bucuresti, 2002, p.40 »Aceste dimensiuni au fost recomandate fara a se fi avut in vedere, calculele de fundamentare economice, din care cauzd nu erau credibile”"', fapt ce a dus la neacceptarea lor in practic’. Ele ram&n ca obiect de studiu, deoarece reflecté framantarile, cdutarile din domeniul politicilor agricole referitoare la impunerea unor dimensiuni care si sustina performantele si eficienta in productie. in Romania, cercetirile de economie agrara din cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice propun urmatoarele dimensiuni pentru exploatatiile agricole (tabelele 1.4 gi 1.5). " Lapusan, AL, Structuri agrare, Edit. Baneasa Print, Bucuresti, 2002, p. 40. 141Tabelul 1.4 Limitele privind dimensiunile exploatatiilor agricole, pe profile de productie si zone pedoclimatice in sectorul vegetal Profilul producti Zona pedoclimatica Dimensiuni rationa (ha/exploatatie) Cultura cerealelor si — cimpie 1000-1500 plantelor = deal 250-500 Legumicultura Propice culturilor legumicole intensive 50-100 Pomicultura Propice pomiculturii intensive 100-150 Viticultura Propice viticulturii intensive 100-200 Sursa: Fierbinjeanu, Gh., Ifrim, D., Lazar, T., Evolufia si perspectiva agriculturii din Roménia, R Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1998, p. 61. Tabelul 1.5 Limitele privind dimensiunile exploatatiilor agricole, pe sectoare de productie si sisteme de crestere, in zootehnie Sectorul de productiei Sistemul de erestere Dimensiuni rationale (capete/exploatatic) Vaci de lapte ~ gospodarese 5-10 — intensiv 100-200 Bovine pentru carne — gospodaresc 15-20 — intensiv 500-1000 Porcine — gospodirese 20-30 = intensiv 1500-200 Sursa: Fierbinjeanu, Gh., Ifrim, D., Lazar, T., Evolufia si perspectiva agriculturii din Roménia, Regi Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1998, p. 61. Analiza atenti a datelor din tabelele anterioare releva urmatoarele criterii functie de care au fost stabilite dimensiunile exploatatiilor agricole: ~ gradul de intensificare, respectiv aportul de factori de investitii pe hectar sau cap de animal. Conform acestui criteriu, in ramurile agricole care reclama. investitii mai mari, in mod evident, dimensiunea fermelor este mai mica, cu referire la legumicultura, pomicultura si viticultura; in cazul culturilor de camp, dimensiunea unei exploatatii este mai mare; —conditiile de relief influenteazi dimensiunea exploatatiilor care au in structura cereale. Deoarece aceste culturi au un grad de dependent& mai mare fata de factorii agropedoclimatici, ca urmare a nivelului redus de investitii, comparativ cu celelalte ramuri vegetale, rezulta ci in zonele de campie, acolo unde conditiile agropedoclimatice sunt mai favorabile, fermele sunt mai mari, fata de cele din zonele de deal si munte; ta 142—sistemul agricol adoptat. Criteriul a fost utilizat in sectorul cresterii animalelor, unde dimensiunea exploatatiei este mult mai mica in cazul sistemelor gospodaresti, bazate pe tehnologii traditionale, caracterizate prin consum mare de forta de munca si factori investitionali minimi si, respectiv, mai mare in sistemele intensive bazate pe tehnologii performante. Cadrul legislativ romanesc, reprezentat de Legea nr. 166/2002 privind exploatatiile agricole, a promovat, in vederea dimensionarii exploatatiilor agricole un criteriu unic, formulat in functie de destinatia productiei agricole. Din aceasta Pentru cele comerciale, care susciti un interes major din partea politicilor agricole in actiunea de subventionare, au fost stabilite urmatoarele limite, cu referire distinct pentru sectorul vegetal si sectorul animalier. Tabelul 1.6 Dimensiuni minime pentru exploatatiile agricole comerciale din sectorul vegetal Pome rent Dimensiuni minime (ha/exploatatie) Cereale, plante tehnice si medicinale — zona de cAmpie 110 Cereale, plante tehnice si medicinale ~ zona de deal 50. Pajisti naturale cultivate si culturi furajere ~ zona de munte 25 Legume 2 Plantatii de pomi i pepiniere 5 Capsunerii, arbusti fructiferi 1 Plantatii de vii nobile, pepiniere si hamei 3 Sere si solarii 05 Sursa: Legea 166/2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgent 108/2001 privind exploatafiile agricole. Tabelul 1.7 Dimensiuni minime pentru exploatatiile agricole comerciale din sectorul animalier Sectorul de productie Dimetsea cteatnline: (capete/exploatatie) Vaci de lapte 15 Taurine la ingrigat 50 Oi sau capre 300 Porei 100 Allte speeii de animale 100 Gaini ouatoare 2.000 Pasari pentra came 5.000 Allte speci de piisdri 1.000 Famili albine 50 Sursa: Legea 166/2002 pentru aprobarea Ordonanfei de Urgent 108/2001 privind exploat le agricole, 143Spre deosebire de primele doud versiuni, U.E. si cercetarea agricoli roméneasc’, unde formularea dimensiunii exploatatiilor s-a elaborat din perspectiva ,,optimului”, respectiv a ,,rationalului”, in lege, formularea a fost din punct de vedere al _sminimului”, ca reflectie a preponderentei gospodiriilor féranesti in plaja stucturilor de exploatare gi productie din agricultura noastra. Aceasté abordare legislativa are semnificafii majore in planul actiunilor practice, de politic’ agricoli, deoarece poate conduce la cresterea interesului exploatatiilor mici familiale in dobandirea caracterului comercial prin crest adului-d ndu ustine©re: 1.3. CRESTEREA DIMENSIUNII EXPLOATATILOR, FENOMEN, CONSTANT iN AGRICULTURA EUROPEANA Conceptele privitoare la tendintele de crestere a dimensiunilor exploatatiilor agricole sunt vechi gi au fost considerate multi vreme conditia sporirii competitivititi si a ridicarii nivelului de viata a agricultorilor, argumentate prin teoria neoclasica a productiei si consumului. in concluzie, pentru decidentii de politicl agrara, date find controversele legate de calcularea si asigurarea exploatatiilor optime, este mai simplu s& igi pastreze doar rolul de catalizator in procesul de formare a exploatatiilor care si se situeze deasupra unui prag minim de performanta si eficient&; ulterior, fortele pietei pot contribui la formarea exploatatiilor agricole de dimensiuni optime. In plus, cresterea dimensiunii exploatatiilor agricole intr-un mod corespunzitor este o necesitate, dar si o rezultanta impus de cerintele progresului tehnico stiintific, Din aceste cauze, problema ca atare a preocupat si preocupa in continuare politica economicd din agricultura in toate {arile dezvoltate. ; Exemplul tirilor vest-europene in domeniul cresterii dimensiunii exploatatiilor_ agricole este relevant si pentru Romania si iata de ce! »-Pana dupa cel de al Doilea Razboi Mondial, exploatatiile agricole din {arile europene ce vor forma, ulterior, Comunitatea Economic European’ erau excesiv de pulverizate. fn urma diviziunii proprietatii prin mostenire, se ajunsese ca exploatatia agricola sa fie compusa din 10-80 si chiar mai multe parcele mici, cu suprafata sub un hectar, dispersate intre ele la 3-10 km.”'”, Dat fiind aceasta stare de lucruri care restrictiona introducerea progresului tehnic in ramur, toate {rile Europene au intocmit, incepand cu anul 1950, programe anuale de comasare a proprietifii $i crestere continua a marimii exploatatiilor agricole, cu deosebire prin lucrari de organizare gi amenajare a teritoriului la nivelul fiecarei_comunitafi rurale. Rezultatele acestei masuri au fost spectaculoase gi sunt relevate in tabelul urmator, '? Fierbinjeanu, Gh. si colaboratorii, op. cit., p. 47Tabelul 1.8 . Evolutia dimensiunii medii a exploatafiilor agricole in unele tri din Europa, perioada 1950-2011 ANUL Tara 1950* a 2000** 2003** 2011%** 2011/1950 % Anglia 18,0 70,1 67,7 57,4 70.95 394.0 e Franta 14,2 38,5 42,0 45,3 53.12 371. Germania 6,0 30,3 36,3 412 47.96 800.0 Italia 2.25 $3. 6,1 6,7 oa 333.3 Spania 8,75 19,7 20,3 22,1 55.20 628.6 Sursa:* Fierbinfeanu, Gh., Ifrim, D., Lazar, T., Evolutia si perspectiva agriculturii din Romédnia, Regia Autonoma, Monitorul Oficial, Bucuresti, 1998, p.47 ** European Commission, Directorate-General for Agriculture and Rural Development, Agriculture in the ____ European Unio,. Statistical and Economical Information 2005, February 2006. > http://faostat, fao.org/site/678/DesktopDefault aspxPagelID678#ancor Astfel, in a doua jumatate a secolului al XX-lea, in {arile Europei unite, cu potential agricol ridicat, dimensiunea medie a exploatafiei agricole a inregistrat un ritm crescdtor, intens si continuu (tabelul 1.8). Cele mai inalte cregteri au fost inregistrate de Germania si Spania, prima de aproape 8 ori, iar a doua de peste 6 ori; in Anglia, Franta si Italia, sporuruile au fost ceva mai mici, respectiv de 3-4 ori. La o privire atenta a datelor tabelului de mai sus constatim ci Romania, dupa dimensiunea medie a exploatatici agricole, de circa 3,5 ha, este in pozitia Italiei, la pragul anului 1950 cand exploatatia medie era de 2,25 ha. Daca plecim de la prezumtia ca trendul dimensional al exploatatiei va fi si pentru perioada viitoare constant cresc&tor, Romania, ca membru al Uniunii Europene, va inregistra si aceeasi perspectiva, cu deosebirea cd fara noastra ia startul de pe pozitia Italiei de acum 50 de ani. Trendul crescator al dimensiunii exploatatiilor agricole in tarile U.E. a fost rezultatul, pe de-o parte, al actiunilor de organizare gi amenajare a teritoriului din zonele rurale, iar pe de alta parte, al sustinerii si intensificarii schimburilor de pe piata funciara. 1.4. MASURI DIRECTE $I INDIRECTE DE MISCARE A PROPRIETATIL FUNCIARE Statul poate actiona asupra dimensiunii exploatafiilor agricole, mijlocind miscarea proprietatii funciare, prin doua categorii de masuri: directe si indirecte. 14:1.4.1. Masuri directe Dupa natura lor, masurile directe sunt: 1) de natura economica, adic4 sunt inscrise sferei de cuprindere a pietei funciare; 2) de natura extraeconomica, intrucat se deruleazi, in afara cererii si ofertei, fiind, in fapt, rezultatul fie al unor decizii publice (de exemplu reformele agrare), fie al unor acte de voint& cu titlu subiectiv (de exemplu mos donatii si altele). Red&im in tabelul urmator masurile directe de translare a proprietitii si exploatatiei funciare, precum si efectele acestora asupra dimensiunii exploatatiilor agricole. Tabelul 1.9 Masuri directe, economice si exteraeconomice, de translare a proprietatii si/sau exploatafiei funciare in agricultura Continut Categorii economice Efeete in dimensiunea Dupi natura tor _| Actiuni Generale | Specifice exploatatiilor publicitate | Concentrare sicadastru | sau a) Economice Vanzare-cumparare Pret funciar pulverizare ‘Cooperare siasociere Dividend Concentrare Piata funciara Arendare, locatie Arenda Concentrare Concesionare, Redevente, inchiriere chirie. Contracte | Concentrare Ani sau_perioadele b) Extraeconomice | de infiptuire: 3 11864 5 Titluri de Pulverizare 2)1921 g proprietate g publicitate si g cadastru 3)1945, > funciar Reformeagrare | 4)1948, 1962 Concentrare 5)1991 Titluri de proprictate publicitate si cadastru 6)2000 funciar. Pulverizare Donatie Acte juridice Mostenire intre vii, publicitate Alte forme sicadastra | Pulverizare sau de instrainare Uzucapiune gi altele fanciar concentrare 146Din analiza informatiilor din tabelul alaturat rezulté cd numai piata funciara are ca efect cresterea dimensiunii exploatatiilor agricole prin concentrare, respectiv consolidare a proprietatii funciare. Reformele agrare, cu exceptia celei din perioada totalitara, 1948-1962, precum gi instrainarile, altele decdt vanzarile, precum donatiile, mostenirile, conduc, in cea mai mare parte, la pulverizarea proprietatii 1.4.2, Masuri indirecte Masuri indirecte sunt cele care nu vizeazi in mod direct raporturile de proprietate si se manifest, in principal, prin: — Organizarea si sistematizarea teritoriului; — Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport; —Reconfigurarea dupa model european a pietelor inpur-urilor si owtput-urilor din agricultura; —Promovarea de oportunitati economice nonagricole pentru cresterea gradului de ocupare deplina si eficienté a fortei de munca din rural si cresterea veniturilor agricultorilor. in esent, acestea sunt actiuni din sfera de cuprindere a politicilor agricole si au ca obiectiv sustinerea performantelor gi a eficientei in productie. Ca atare, chiar daca ele nu vizeazi in mod direct raporturile de proprietate funciara, totusi, prin facilitatile pe care le genereazi, agentii economici din domeniu, pot fi impulsionati in dezvoltarea dimensiunii exploatatiilor agricole. Spre deosebire de masurile directe care sunt, in sfera de cuprindere a politicilor agrare, adic& in responsabilitatea decidentilor de politici publice nationale, masurile indirecte, sunt in esent’ masuri atat in competenta politicii agrare, adicd a nationalitatii, cat si a Politicii Agricole Comune, respectiv a Uniunii Europene. Capitolul 2 ROLUL PIETEI FUNCIARE in CRESTEREA DIMENSIUNII EXPLOATATIILOR AGRICOLE in prezent, piata funciara, prin toate componentele sale definitorii, respectiv, vanzarea-cumpararea, cooperarea, asocierea, arendarea, concesionarea si inchirierea reprezint o problematica cheie, aflat in responsabilitatea politicii agrare nationale, in scopul reconfigurarii si redimensionarii structurilor de proprietate si exploatare din agricultura. in literatura de specialitate, precum gi in actiunile legislative si practice se manifest inci numeroase derapaje, dar si dispute asupra continutului, regulilor, 147functiilor si rolului acestei piete. Cauzele acestor situatii sunt multiple. Semnificative sunt cele care igi gasese radcinile in segmentul doctrinar, confuz si incoerent, in sistemul legislativ, cu orar de aparitie diferit si personalizat pentru fiecare actiune in parte, precum gi cele referitoare la pozitia inegali a puterii publice fata de cei doi actori implicati in procesul de translare a proprietatii, respectiv a exploatatiei funciare: proprietari si investitori. a in acest context, demersul nostru stiintific are ca preambul al cercetirilor de piat& problemele teoretice care aduc un punct de vedere propriu si, considerim noi, original dar si edificator pentru cititorul avizat. 2.1, ELEMENTELE STRUCTURAL-DEFINITORII ALE PIETEI FUNCIARE jn economia de piat’ liber’, democratica, piata funciara este 0 component obiectiva a acesteia si, ca oricare alti piati a factorilor de productie, presupune relatii juridice si economice in cadrul cdrora se confrunti cererea cu oferta asupra terenurilor ce urmeaz& a fi transmise spre 0 noua proprietate gi/sau exploatare. Relatiile economice circumscrise pietei funciare imbracd forma unor actiuni in baza cSrora se negociaza transmiterea proprietitii (cu toate atributele sale) sau numai a folosintei. Negocierile dintre proprietari si cumparatori, respectiv utilizatori, au in vedere o anumita categorie economica specifica fiecdrei actiuni de transmitere a terenurilor care, pe fond, definesc segmente diferite ale pietei funciare dupa cum urmeaza: Acfiuni Categorii economice specifice 1 ~ vanzare- cumpirare =pret 2 —asociere/cooperare ~dividende 3 —arendare ~arenda 4 =concesionare — redeventi 5 ~inchiriere ~chirie Paméntul in general si cel agricol in special devine obiect al tranzactiilor de piata numai daca: ~ este element al proprietafii private; — politica agrara, prin componentele sale proprii (sistem legislativ si cadru institutional) normeaza functionarea pietei funciare in ansamblul ei, dar si pe fiecare segment ce intra in cuprinderea acesteia. a2. PARTICULARITATILE PIETEI FUNCIARE Regulile de functionare a pietei funciare sunt, in linii generale, asemanatoare cu cele de pe piata oricarui alt bun economic, dar exist si anumite elemente specifice deoarece: 148— are un caracter eminamente national, caracter determinat de prezenta factorilor: © economici, al c&ror continut se bazeaza pe faptul ci pamantul, ca bun material, fiind o marfa speciala, intrucat nu poate fi dislocat teritorial, inmultit, fabricat si trebuie folosit acolo unde s-a format; e _politici, in virtutea c&rora pamantul este considerat ca un element vital in existenta unui stat deoarece prin el se delimiteaza, dar se si identifica fiinta oricarei natiuni. —oferta de pamant este cea care impune regulile jocului pe aceasta piata, deoarece paméntul este limitat ca intindere si fertilitate. Pe fond, oferta este rigida, find insensibilé la variatia prefului acordat de cumparatori, din care cauza concurenta este numai in domeniul cererii si, in plus, genereaza cresterea pretului la categoriile de terenuri cu mai multe utilizari posibile; — cererea, in raport cu oferta poate fi mai mare sau mai mica, motivul principal fiind dat de starea de fapt a economiei in ansamblul ei. Astfel, dacé economia este in normalitate, in crestere evident&, cererea de pamant depiseste oferta, ceea ce determina preturi mai mari pe piata funciara. Invers, dact economia este in regres, in crizi, cererea de pamant este sub nivelul ofertei, iar preturile terenurilor agricole scad. Pe fond, intensitatea actiunilor de pe piata funciara reprezinta un indicator relevant al starii de normalitate/criza din economie; — cererea de terenuri este influentata si de nivelul ratei de dezvoltare economica a unei {iri, regiune sau zona si de structura spatial. Aceasta se poate evalua prin distributia populatiei agricole, coeficientul anual de absorbtie de teren agricol, natura activitatilor economice din zona, schimbarile din piata de munca gi de capital, intensitatea folosirii terenului, capacitatea sectorului public si privat de a investi, tehnicile si tehnologiile folosite intr-o anumita arie agricola si nivelul de comunicare si transport; —in sfera actiunilor practice, concrete, nu existé un pret al paméntului in general, fie el si mediu, aga cum exist’ de exemplu pe tona de grau sau pe un tractor, ci fiecare teren sau parcel isi are pretul sau. Acest pret este in functie de locul si timpul efectuarii tranzactiei comerciale, astfel cA terenuri cu putere productiva identica pot avea preturi diferite pe unitatea de suprafata'. —pretul pamantului evolueaza in functie de intensitatea cererii celor care sunt dispusi s& investeasca in pamant. Exponentii ofertei sunt proprietarii terenurilor, iar ai cererii, sunt cumpardtorii si/sau utilizatorii acestora. Proprietarii sunt persoane fizice sau juridice care apartin domeniului privat al statului sau particular si care fac dovada proprietatii. Cumparatorii, ca viitori proprietari si/sau utilizatori, sunt si ei persoane fizice sau juridice, incadrati fie domeniului public, fie domeniului privat. 3 Pana, Viorica, Economia si politica rural, Partea I, Universitatea din Craiova, Facultatea de Stiinfe Economice, 1995, p. 70. 1492.3, FUNCTIILE GENERALE SI FUNCTIILE SPECIFICE PIETEI FUNCIARE Funetiile pietei funciare sunt generale i specifice. Ca orice alti piatd, aceasta ofera informatii agenfilor economici participanti la tranzactiile funciare si verific’, in ultima instant, concordanta dintre dimensiunea, structura gi calitatea ofertei cu nivelul, structura si calitatea cererii de pamént, iar prin instrumente si parghii proprii — pret, renta, arenda, dijma, redeventi s.a. — actioneaza in directia reglarii cererii si ofertei de pamant att pe total, cat si pe segmentele sale. Dintre functiile specifice, pe primul plan se situeaza contributia pietei funciare la ajustarea structurala, la cresterea dimensiunii proprietitii funciare si a exploatatiilor agricole, conditie esentiala pentru dezvoltarea unei activititi eficiente $i performante. in al doilea rand, functionarea pietei funciare favorizeazi accesul producitorilor agricoli la institutii de credit; pimantul ar putea deveni cea mai sigur garantie pentru creditul agricol. in acest scop, se cer indeplinite 0 serie de preconditii: drepturile de proprietate trebuie s& fie clare, trebuie si existe mijloace legale prin care si fie preluat pamantul pus garantie in caz de neplata si, cea mai important dintre toate, trebuie sa existe o piata ,Jichidd” a pamantului. in al treilea rand, piata funciara favorizeaza tranzifia treptata a muncii agricole in sectoarele neagricole, intrucét cei care urmaresc s pardseascd agricultura isi transfer integral sau partial drepturile de proprietate asupra pamantului celor care raman sa lucreze in acest domeniu. Ea reprezinta, astfel, un mijloc important care asigura celor ce dorese s& se ocupe de agricultura accesul la resursele de pamant si alocarea eficienta a acestora. in al patrulea rand, piata paméntului contribuie la realizarea unor schimbari in procesul de productie agricol, in sensul inlocuirii muncii prin capital, care se produce in mod inevitabil odata cu sporirea dimensiunii exploatatiilor agricole si orientarea lor c&tre productia pentru piata. De mentionat este si rolul pietei funciare in favorizarea profilarii si specializarii productiei in exploatatiile cu caracter comercial. 2.4, FACTORI FAVORIZANTI CU ACTIUNE DIRECTA $I INDIRECTA ASUPRA INTENSITATII ACTIUNILOR DE PE PIATA FUNCIARA in procesul de negociere asupra intensitatii actiunilor de pe piata funciars actioneazi dou categorii de factori favorizanti, cu efecte asupra ofertei, cererii si categoriilor economice specifice acestei piefe (pret, arenda, dividend). Prima categorie cuprinde factorii cu aplicabilitate directa, specifica, iar a doua categorie include factorii cu aplicabilitate generala, indirecta. a) in cadrul factorilor cu aplicabilitate directa si cu frecventa cea mai mare se regdsesc: ¢ categoria de folosinta agricola; 150