100% found this document useful (2 votes)
518 views105 pages

Harrison Manuall

The document defines and classifies pneumonia, discussing its etiology, epidemiology, pathophysiology, risk factors, complications, diagnosis, treatment and prevention. Pneumonia is an inflammation of the lung parenchyma that can be lobar or interstitial based on location. It is classified based on onset as community-acquired (CAP), healthcare-associated (HCAP), or hospital-acquired/ventilator-associated. Common bacterial causes include Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, and Klebsiella pneumoniae. Viruses, fungi and other atypical pathogens can also cause pneumonia. Risk is increased by age, comorbidities, immunosuppression and environmental exposures.

Uploaded by

ale maril
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF, TXT or read online on Scribd
100% found this document useful (2 votes)
518 views105 pages

Harrison Manuall

The document defines and classifies pneumonia, discussing its etiology, epidemiology, pathophysiology, risk factors, complications, diagnosis, treatment and prevention. Pneumonia is an inflammation of the lung parenchyma that can be lobar or interstitial based on location. It is classified based on onset as community-acquired (CAP), healthcare-associated (HCAP), or hospital-acquired/ventilator-associated. Common bacterial causes include Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, and Klebsiella pneumoniae. Viruses, fungi and other atypical pathogens can also cause pneumonia. Risk is increased by age, comorbidities, immunosuppression and environmental exposures.

Uploaded by

ale maril
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF, TXT or read online on Scribd
  • Introduction
  • Course Objectives
  • Definition
  • Classification
  • Etiology
  • Epidemiology
  • Pathophysiology
  • History of Illness
  • Risk Stratification and Severity Index
  • Complications
  • Positive Diagnosis
  • Treatment Principles
  • Viral and Fungal Pneumonia Treatment
  • Prevention and Management Strategies
  • Prophylaxis

PNEUMONIILE

Dr. Cristina Cismaru


OBIECTIVE

 DEFINITIE
 CLASIFICARE
 ETIOLOGIE
 EPIDEMIOLOGIE
 FIZIOPATOLOGIE
 ISTORIC AL BOLII ( CLINIC)
 STRATIFICAREA RISCULUI
 COMPLICATII
 DIAGNOSTIC ( POZITIV SI DIFERENTIAL)
 TERAPIA
 PROFILAXIA
DEFINITIE

= inflamatia parenchimului pulmonar


(umplerea alveolelor cu exudat, celule
inflamatorii si fibrina) = consolidare = P. lobara

=inflamatia septelor alveolare = P. interstitiala


CLASIFICARE dupa modul de instalare:

1. Pneumonia acuta comunitara (CAP/ PAC)


Community-Acquired Pneumonia

 Comunitate
 Primele 48 ore de la internare
2. Pneumonia asociata ingrijirilor medicale:

 HCAP – factori de risc


Health care—associated pneumonia

≥ 48 ore spitalizare in centru de ingrijire


 Antibioterapie in ultimele 90 zile
 Rezidenta intr-un centru de ingrijire
 HD cronica in ultimele 30 zile
 Ingrijire la domiciliu (perfuzii, escare)
 Contact cu infectie MDR ( MRSA, BGN)
3. Pneumonia nozocomiala
 Intraspitaliceasca
 = HAP-Hospital-acquired pneumonia
 = VAP-Ventilator-associated Pneumonia
 HAP > 48 ore de spitalizare ( MDR- BGN)
 Factori de Risc:

 Antibioterapia in ultimele 90 zile


 Spitalizare ≥ 5 zile
 Rezistenta la antibiotice in unitatea
respectiva
 ID – primara /secundara

 VAP > 48 ore de IOT/ < 48 ore de la detubare


 FR: ca la HAP

 Apare in 10-20% din pacientii cu suport


ventilator
4. Pneumonia de aspiratie

= aspirarea secretiilor OF si a germenilor de colonizare


- pneumococ, H. influenzae, anaerobi
- in context de comunitate sau nozocomial
- FR:
- alterarea reflex de tuse, deglutitie ( AVC, fumator)
- cresterea volumului de secretii
- reflux GE
- gastropareza
- intubatie/ detubatie
CLASIFICARE dupa aspectul radiologic

 Lobara
 Multifocala/ lobulara= bronhopneumonia
 Interstitiala

CLASIFICARE dupa etiologie:


 Bacteriana
 Virala
 Fungica
ETIOLOGIE- Bacterii

 GP:

 S. pneumoniae- cel mai frecvent in PAC- 60-70%


 S. aureus- (droguri IV, ! MRSA)
 S. pyogenes (GAS)
 A. israelii ( comensal in tractul gastro-intestinal)
 Nocardia asteroides – abcese pulmonare si caverne
 B. anthracis- antrax- bioterorism
 BGN:

 Klebsiella pneumoniae- P. lobara, abcedare,


necrotizare
 H. influenzae
 M. catarrhalis – colonizeaza CR
 P. aeruginosa – HAP, VAP
 A. baumannii- VAP
 F. tularensis- zoonoza- rezervor iepuri, rozatoare,
vector capusa- bioterorism
 Y. pestis- pesta- bioterorism
 E. coli- rar
 Atipici:

- forma usoara- walking pneumonia


- nu cresc pe medii uzuale
- nu se coloreaza Gram, fara perete celular
- - dg serologic (IgM specifice), Ag urinar (Legionella)

 Mycoplasma spp.
 Chlamydia spp. (C. psittaci- zoonoza, C. pneumoniae)
 Legionella spp (L. pneumophyla)- apa/aerosoli –boala
legionarilor
 Coxiella burnetii- febra Q- zoonoza- sursa- ovine,
pisici, caini
 Anaerobi:

 Peptostreptococcus spp
 Bacteroides
 Fusobacterium
 Prevotella

 Asocieri:
 H1N1- S. aureus, pneumococ
 H1N1 + sarcina = Klebsiella spp
 Boala cronica pulmonara, AVC, etilism cronic,
fumatori
ETIOLOGIE- Virusuri

 V. gripal- epidemii
 V. paragripal
 Adenovirus- colectivitati
 VRS
 SARS- coronavirus
 VZV- varicela- gravide trim III, adulti
 V. rujeolic- PI
 CMV- PI – ID
 Coxsackie
 Hantavirus ( SUA)
 EBV
 Metapneumovirus- cronic- cardiac, pulmonar, neo,
varste extreme
ETIOLOGIE- Fungi

= Imunodeficienta
Mortalitate > 90%

 Aspergillus spp
 P. jirovecii- ID, SIDA
 Cryptococcus neoformans- noduli pulm
 Hystoplasma spp, Coccidioides immitis –
endemice –SUA
 Candida spp. -rara
ETIOLOGIA FUNCTIE DE VARSTA

 Nou- nascut
 Streptococcus grup B
 Chlamydia trachomatis
 Staphylococcus aureus
 Escherichia coli
 Pseudomonas aeruginosa
 Seratia marscensces
 Klebsiella, streptococi
 Candida
 Copil mic( < 5 ani)
 Virusuri

 Copil mare ( > 5 ani)


 Streptococcus pneumoniae
 Haemophilus influenzae
 S. aureus
 S. pyogenes
 Adolescent si adult tanar
 Mycoplasma pneumonia
 Chlamydia pneumoniae
 Adult > 40 ani
 Streptococcus pneumoniae
 Varstnici
 Streptococcus pneumoniae
 H. influenzae
 BGN

 M. tuberculosis- orice varsta, intra in


discutie pentru pneumoniile fara raspuns la
terapia nespecifica, nerezolutive
Etiologia la imunodeprimati:
transplant medular, de organ, HIV +
 Bacterii
 S. pneumoniae
 Streptococcus spp.
 H. influenzae
 BGN
 Nocardia asteroides
 Mycobacterium tuberculosis
 M. avium
Etiologia la imunodeprimati:
transplant medular, de organ, HIV +

 Fungi
 Aspergillus spp.
 Cryptococcus neoformans
 Pneumocystis jirovecii
 Virusuri: CMV reactivare
 Paraziti:Strongyloides stercoralis
Etiologia corelata cu factorii de risc
(Baldwin si Reese)

 BPOC, Fumatul:  Etilismul cronic

 S. pneumoniae  S. pneumoniae
 H. influenzae  Klebsiella
 Moraxella pneumoniae
catarrhalis  M. tuberculosis
 Legionella  anaerobi
 BGN
Etiologia corelata cu factorii de risc

 Bronsiectazia  Consumatorii de droguri


 Fibroza chistica pe cale IV
 Pseudomonas
aeruginosa  S. aureus
 Burkholderia cepacia  M. tuberculosis
 S. aureus  Pneumocystis
jirovecii
 Crescatorii de pasari  anaerobi
 Chlamydia psittaci
Etiologia corelata cu factorii de risc

 Expunere la animale si pasari de ferma


 Coxiella burnetti
 Francisella tularensis
 Bacillus anthracis
 Igiena dentara deficitata, coma, convulsii
 Anaerobi
 Epidemia de gripa
 S. aureus
 H. influenzae
 S. pneumoniae
EPIDEMIOLOGIA

 Difera in functie de zona geografica

 Sezonul rece- zonele temperate

 Virale, apoi bacteriene


 Varstnici > morbiditatea si letalitatea
 Comorbiditatile si ID cresc riscul P.
bacteriene
 > 65 ani, gripa si pneumonia= locul 6 decese
2005
FIZIOPATOLOGIA

 Pneumonia- cauze intrinseci si extrinseci


 Extrinseci:
 Agentul cauzal
 Agenti iritativi pulmonari, neinfectiosi
 Intrinseci- gazda:
 Pierderea/ alterarea reflexului de deglutitie sau
tuse/ afectiuni cu alterarea senzoriului:
metabolice, neurologice, sedare: IOT
 Periodontita, igiena dentara deficitara, fumatul
 ID
Agentul infectios

 Bacterii:

 Flageli
 Capsula ( fagocitoza, adera)
 Quorum sensing coordonarea unor gene de expresie
bazat pe comunicare intercelulara
 Scaderea fierului prin consum
 S. pneumoniae
 Pneumolizina:
 virulenta

 citotoxicitatea epiteliului respirator

 activeaza C’

 inhiba raspunsul imun

 Toxine si capsula polizaharidica


 Activarea caii complementului prin acidul teichoic,
polizaharidul capsular si peptidoglicanul
 Proteina A este o proteina de suprafata, virulenta
 Adezina A- aderenta pneumococului
 Autolizina distruge peretele bacterian eliberand
continutul
 Neuraminidaza- implicata in aderenta si colonizare
 Hialuronidaza- cu rol inca incert in patogeneza
 P. aeruginosa
 Pili-aderenta
 Tipul III permite injectarea de toxine in
celulele gazdei

 Virusuri:
 Distrug epiteliul respirator
 Deschide poarta infectiilor bacteriene
 Deregleaza raspunsul imun al gazdei-
downregulation
 Modifica exprimarea receptorilor pe care bacteria
adera
 Creste raspunsul inflamator
 Factori predispozanti ai infectiei:

 Deficienta in IMU :
 Primara: a- hipogamaglobulinemia, deficiente
selective de Ig (IgA !!!)
 Secundara: mielom multiplu, LLC, limfoame, infectia
HIV
 Deficiente ale complementului( primare sau
secundare): C1-4, absent/ scazut.
 PMN reduse ca numar:
 Primara: neutropenia ciclica
 Secundara: indusa de medicamente, anemia
aplastica
 PMN nefunctionale: alcoolism, ciroza hepatica,
terapia corticoida, insuficienta renala
Factori predispozanti ai infectiei:

 Clearance deficitar al pneumococului:


 Primar: asplenie congenitala, hiposplenie
 Secundar: splenectomie, siclemie
 Alti factori: varsta mica (sugar), malnutritia, DZ,
bolile cronice, spitalizarile indelungate, oboseala,
stress-ul, expunerea la frig
 Conditii de viata: centre de ingrijire, unitati militare,
inchisori, centre pentru persoane fara adapost
 Situatii predispozante ce preced infectia: gripa
 Factori proinflamatorii: fumatul, astmul bronsic,
BPOC
 Mecanismele de aparare ale gazdei:

 reflexul epiglotic
 tusea
 mucusul si clearance- ul muco- ciliar
 celulele fagocitare alveolare
 anticorpii anticapsulari- apar la 5-8 zile de la debutul
bolii, ofera imunitate, titrul lor este mai redus la copil
datorita imaturitatii sistemului imun, apar si dupa
colonizare cu pneumococ
 anticorpii antipolizaharidici- apar doar dupa infectie
 splina- este principalul organ de clearance eficient al
pneumococului.
Istoricul bolii

 Simptomele debutate brusc :

 febra inalta, frison solemn, transpiratii


 tuse productiva- expectoratie “peltea de coacaze”
 dispnee
 mai evidente la tineri, decat la varstnic
 Ex. clinic:

 paloare
 febra- 39-40˚C
 tahicardie- 90-110/minut
 tahipnee- 20-24/minut
 semne de condensare pulmonara: augmentarea
freamatului pectoral, matitate, suflu tubar, raluri
crepitante
 durere abdominala, iradiere in umar - pleurezie
 herpesul simplex nazo- labial asociat pneumoniei
pneumococice
Particularitati
 Varstnici simptomele sterse:
 afebrili/ subfebrili/ hipotermi
 letargia, obnubilarea sau coma
 Copiii mici apar simpome nespecifice
 dureri abdominale
 voma
 iritabilitate
 Pacientii splenectomizati evolutia este fulminanta:
 soc septic
 CID, purpura
 BPOC:
 cresterea cantitatii de sputa muco-purulenta
 alterarea starii generale
 Bacteriemia apare in apoximativ 37% din pneumoniile
pneumococice- Hemoculturi !!!
PARTICULARITATI

 Bradicardia- legioneloza, Mycoplasma spp


 Noduli cutanati- Nocardia spp.
 Debut subacut- atipici
 Clinic similar – atipici, viral
 Incubatie lunga – 3 sapt- atipici
 Manifestari extrapulmonare = atipici
 Tuse seaca iritativa, persistenta = atipici
 Pleurezia = tipici si atipici
 Empiem = streptococ, pneumococ, Klebsiella spp, SA
Particularitati

 P. aeruginosa, H. influenzae- sputa verde


 Anaerobi- sputa urat mirositoare
 B. pertussis- tuse in reprize, de durata, voma
 Legionella spp- alterarea senzoriului, simpt GI
 Mycoplasma- manifestari extrapulmonare
 Mycoplasma- manifestari extrapulmonare

a.manifestari respiratorii extrapulmonare:


- faringita, otita, bronsita
b. cutanate:
- eritem polimorf, nodos
- sindrom Steven – Johnson
c. articulare: artrite
d. cardiace: miocardita / pericardita
e. hematologice (la adult)
- anemie hemolitica
- trombocitopenie
f. gastro-intestinale:
- diaree
- hepatita, pancreatita
g. renale: glomerulonefrita acuta
h. neurologice: meningo- encefalita, mielita

CEFALEEA + BRADICARDIA= semne !!!!


STRATIFICAREA RISCULUI PAC-CURB- 65

 C= confuzie
 U= BUN > 20 mg/dl, adica uree > 40mg/dl
 R= frecventa respiratiilor > 30/min
 B= TA < 90/60 mmHg
+ varsta > 65 ani

- fiecare = 1 pct
Rezultat = 1 pct – ambulator
> 1 pct – internare
> 3 pct - ICU
Scor ridicat = Mortalitate ridicata la 30 zile
( 2= 9,2%, 3= 14,5%, 4= 40 %, 5= 57%)
INDEX DE SEVERITATE AL
PNEUMONIILOR (scorul PORT )
 varsta- se acorda pentru ficare an de viata 1 punct
 se scad 10 puncte pentru sexul feminin
 se exclud persoanele > 50 ani
 rezidenta in centre de ingrijire- 10 pct
 comorbiditati:
 neoplazii( +30p)
 hepatopatii( +20p)
 insuficienta cardiaca( +10p)
 boli cerebro- vasculare( +10p)
 boli renale( +10p)
 ex. obiectiv:
 alterarea statusului mental( +20p)
 pulsul ≥ 125/min( +20p)
 frecventa respiratorie ≥ 30/min( +20p)
 TAS< 90mmHg( +20p)
 temperatura < 35˚C sau > 40˚C( +15)
 laborator si radiologie:
 pH arterial < 7,35( +30p)
 ureea serica ≥ 30mg/dl ( +20)
 Na seric< 130mEg/dl( +20)
 glicemia ≥ 250mg/dl( +10)
 hematocrit < 30%( +10)
 PO2 < 60mmHg( +10)
 pleurezia( +10)
Interpretarea scorului

 Varsta < 50 ani + absenta bolilor coexistente +


absenta anomaliilor la examenul fizic => Cls. I

 Varsta > 50 ani sau prezenta unei boli coexistente sau


prezenta unei anomalii la examenul fizic => Cls. II-V.

 Clasele I si II au ≤ 70 pct
 III intre 71- 90 pct
 IV intre 91-130 pct
 V > 130 pct
Interpretarea scorului

 Rata mortalitatii pentru clasele I, II si III


este < 1%; IV- 9,3%; si V- 27%.
 Mortalitatea este similara pentru primele trei
clase, fie ca pacientii sunt tratati in
ambulator sau in spital.
 Pacientii din:
 clasa I si clasa II- in ambulator
 clasa III-se interneaza pe termen scurt
 clasa IV si V - internare
CRITERII IDSA PAC - ICU
 3 criterii minore= severitate= ICU
 FR > 30/min
 paO2/FiO2 < 250- noninvaziv- BiPAP sau CPAC
 Infiltrate multilobare
 Confuzie/ dezorientare
 Uremia > 20 mg/dl
 Leucopenia < 4000/mmc
 Trombocitopenia < 100.000/mmc
 Hipotermia < 36 grd C
 Hipotensiune arteriala
CRITERII IDSA PAC - ICU
 Majore:
 VAP
 Soc septic + suport vasopresor = ICU

S. pneumoniae
Legionella spp
BGN
Mycoplasma
P. aeruginosa
Viral ?
COMPLICATII
• Empiemul- 2% din cazuri
- pe cale hematogena
- prin contiguitate pe calea limfaticelor
= prezenta puroiului la punctia pleurala
- persistenta subfebrilitatilor, a leucocitozei, dupa 4-5 zile de
terapie antibiotica eficienta= empiem
- indicatie de drenaj cu aspiratie pleurala continua

• Pleurezia sterila care are un mecanism iritativ, reactiv- 40%


• Abcedare
• Sindrom de detresa respiratorie
ARDS (PO2/FiO2 < 200)
• Sindrom de insuficienta respiratorie acuta
ALI- acute lung injury- PO2/FiO2 < 300
 Calculul FiO2

 Aer atm FiO2= 0,21 sau 21% (pt ca O2 din aa=21%)

 Fiecare 1 l O2= + 4% la FiO2


Ex: canula nazala cu 2 l O2= 21 + 8= 29 % FiO2
DETERMINARI LA DISTANTA-
HEMATOGENA

 otita medie- pneumococul 30-40%


 sinuzita- pneumococica, H. influenzae
 meningita- pneumococica I loc la adulti
 abcese epidurale, cerebrale
 peritonita- frecvent la copii sau IUD
 endocardita- rara- ID ( alcoolici)
 pericardita purulenta - rara
 artrita septica
 osteomielita ( spondilodiscita)
Complicatii – PAC atipici

 Hepatocitoliza- hepatita reactiva


 Cutanate
 eritem polimorf
 eritem nodos
 uritcarie
 Neurologice
 Meningo- encefalita
 Sdr cerebelos
 Poliradiculonevrita- ascendenta- sdr Guillan- Barre
 Paralizii de nervi cranieni
Complicatii- PAC atipici

 Hematologice
 Anemie hemolitica (Crioaglutinine)
 Sdr Reynaud
 Trombocitopenie
 Miocardita
 Pericardita
Ce trebuie sa stim?
 Bronsita  Comunitara
 Pneumonie  HCAP
 Pleurezie  Nozocomiala
 Abces pulmonar
 Altceva

 Pneumonia  TBC?
 Severitatea  Hiperreactivitate
 Factori de risc bronsica
 Agentul etiologic
 Se interneaza?
DIAGNOSTIC POZITIV-
Ex. nespecifice
 Sdr inflamator nespecific
 Prezent in PAC tipica si atipici ( fara leucocitoza)
 Absent- etiologia virala
 PCT /presepsina -dg diferential, eficienta terapiei
 Hepatocitoliza- tipici = insuf organ, atipici reactiv
 Bilirubina totala - creste pana la 3-4mg/dl, prin hipoxie,
inflamatia hepatica
 LDH poate fi crescut
 Astrup-insuficienta respiratorie
DIAGNOSTIC POZITIV- Ex sputei

 Sputa (spontan, provocata)


 frotiu > 25 PMN si < 10 celule epiteliale, marire de 10X
= infectia bacteriana
 Scor Q- calitatea fct de PMN si CE
 Colonizare orala !!
 Fara semnificatie in bronsite acute
 Semnificatie limitata in BPOC- obisnuit colonizare

 Pana la 60% etiologie neprecizata


Scorul Q interpretare
Celule / camp examinat
CES 0 1-9 10-24 ≥ 25
PMN

0 0 - 1 - 2 - 3

1-9 + 1 0 - 1 - 2

10-24 + 2 + 2 0 - 1

≥ 25 + 3 + 2 + 1 0

Se respinge sputa cu Q ≤ 1
• Unele organisme izolate, teoretic nu pot fi
patogeni pulmonari:
– Candida spp
– Stafilococi coagulazo- negativi
– Enterococi
– H. parainfluenzae
– Streptococi altii decat
• S. pneumoniae

• S. pyogenes

• S. agalatiae

• S. anginosus

= COLONIZARE
DIAGNOSTIC POZITIV- frotiu /culturi
 Aspirat traheal la IOT
! Colonizare vs infectie- det semicantitativa
Scor +1....+4= rar-cateva-moderat-
abundent UFC
- scor mare= etiologie posibila
 LAB- P. jirovecii, TBC, TU? Nerezolvate
 Orice izolat are semnificatie
 Frotiu colorat Gram
 Cultura pe mediu agar- sange
DIAGNOSTIC POZITIV- Rx

 Infiltrate: Lobare, Infiltrate multiple BPN


 Bronhograma aerica apare intr-un procent redus
asociata cu bacteriemia
 Interstitiu accentuat
 Prezenta bolii cronice pulmonare determina aspectul
de “mancat de molie”, mai putin omogen
 Abcesul pulmonar:
 etiologia anaeroba/ BGN/ Aspergillus/ SA
 neoplasm pulmonar
 infarct pulmonar
 Pleurezia
DIAGNOSTIC POZITIV-alte
investigatii

 Hemocultura - pozitiva in 1-15% din P. pneumo


 Ac IgM Mycoplasma, Chlamydia, Legionella, Coxiella burnetti-
ELISA- tardiv > 2 sapt de la boala acuta
 Antigenului pneumococic
 sputa prin latex- agutinare, coaglutinarea
 Antigenului polizaharidic pneumococic urinar
 latex- aglutinare,( pozitiva in 2/3 cazuri)
 imunelectroforeza intr-o proportie si mai mare
 Antigen urinar L. pneumophylae serogrup 1 –limitat
 latex- aglutinare
 Ex. lichidului pleural- biochimic, citologic, culturi
 PCR (polymerase chain reaction)
 dezavantajul = nu pot face diferenta intre infectie si contaminare,
eventual PCR cantitativ- util Chlamydia, Mycoplasma, BK, VRS
Rx
 Nu se repeta decat pt evolutie nefavorabila, dubii de
dg- 2-8-12 sapt

 Nu se repeta pt P. interstitiala- 4-6 sapt nemodificat

 PI rezultatul depinde de examinator

 Fals negativ in primele 24 ore de boala → repeta la


24-48 ore

 Rezultate echivoce sau negative+ simptome


respiratorii → CT high- resolution
Aspecte particulare radiologice

 Klebsiella
 S. aureus
 F. tularensis- opacitati rotunde flu delimitate
 TBC
 P. jirovecii
 Aspergillus- halou
Bronhograma aerica
Pneumonie LIS
LSD LI bilateral
LM
LID
Pneumonie LSS, scizurita
Pleurezie stg Pneumocistoza
Pneumocistoza Stafilococ
Mycoplasma- opacitati nodulare in 1/3
inferioara a campului pulmonar drept
ARDS
PLAMAN DE STAZA CARDIACA
Imagistica
 Ex. ecografic- util in diagnosticarea
pleureziei si efectuarea punctiei eco ghidate
 CT – angio nu se folosesc de rutina; sunt
utile pentru diagnostic diferential ( TU, TEP)
 Probele functionale respiratorii- utile in
diagnosticul diferential cu astmul bronsic
Diagnostic diferential
 Atelectazia pulmonara- corp strain, neoplasm bronsic
 Embolismul pulmonar- factori favorizanti, angio CT
 Pleurezia masiva: dignostic clinic, Rx
 Abcesul pulmonar: diagnostic Rx, clinic
 Chist hidatic pulmonar: anamnestic, Rx, laborator;
 Neoplasmul pulmonar: factori de risc, anamneza, ex. sputa,
bronhoscopia
 Vasculite/hemoragia- granulomatoza Wegener, sdr Churg-
Strauss
 ICC- staza hilara
 Edemul pulmonar poate mima o pneumonie- dar aspectul e
efemer
 Fibroza pulmonara
 Afectiuni interstitiale neinfectioase: azbestoza, silicoza,
tabagism,RT, CT, amiodarona, idiopatic
PAC tratament- principii
 Durata
 afebrilitate de 48-72 ore, min 5 zile
 PI- 7-14 zile (C. pneumoniae)
 Se externeaza la ameliorare clinica si paraclinica, terapie
PO
 Vanco nu se recomanda pt CA- MRSA, decat pt meningita
asociata, rec TMP-SMZ
 Azitro > Claritro, pt H. influenzae
 Nu se prelungeste terapia pt persistenta tusei
 Tigecyclina – cei cu intoleranta la BL si/sau FQ R
 Ceftarolina – include MRSA, pneumococul
 Terapia adjuvanta- mucolitica, antitusiva, aerosolii

 Corticoterapia- fara beneficiu- studii discordante


 Renuntarea la fumat
 O2 terapia- vezi final curs
PAC terapie  Factori de risc pentru
severitate:
 Varsta > 65
 Tabagism, etilism
 Etiologie posibila:  Boli cronice:
 pneumococ  Bronho-pulmonare
 M. pneumoniae  Cardiace
Hepatice
 C. pneumoniae

 Renale
 Metabolice
 Sistem nervos
 Factori de risc:  Imunodepresie:
 BGN  Asplenie
functionala/dobandita
 anaerobi
 Nmeoplazii
 Boli autoimune cu
tratament
 HIV
 Pneumonie de Aspiratie
PAC terapie- AMBULATOR
 Pacient ambulator- FARA factori de risc
 DOXI
 AZITRO
 CLARITRO

 Pacient ambulator- CU factori de risc


 LEVO
 MOXI
 AZITRO/CLARITRO + AMOXI, AMOXI-CLAV
PAC terapie – SPITAL

 NU in ICU- ghiduri IDSA


 LEVO/MOXI sau
 CEF 3/ERTAPENEM/CEFTAROLINA + AZITRO

 IN ICU
 MOXI/LEVO sau
 CEF 3 (CEFTRIAXONA/ CEFOTAXIMA)/
AMPICILINA- SULBACTAM
+
AZITRO
PAC terapie – SPITAL

 IN ICU
 PIP- TAZO/CEFEPIMA/MERO/IMI/AZTREONAM
+
AZITRO/ MOXI/LEVO

+/- GENTA
PNEUMONIE DE ASPIRATIE

 ASPIRATIE
 CEFTRIAXONA + METRONIDAZOL sau

 CLINDA + LEVO/MOXI/CIPRO AMOXICILINA-


CLAVULANAT

 PIPERACILINA-TAZOBACTAM

 TICARCILINA- CALVULANAT
Situatii speciale PC

 Fibroza chistica

 Tobra + Ticarc- clav/ Pipera- tazo/ Ceftaz/ Cipro


PC pneumococica

  afinitatii PBP pentru Pe  rezistenta la Pe


 RO > 30% = R +I

 NU se foloseste Pe de I intentie, decat in D 


 DA- Ampi, Amoxi, Cef III
 DA- FQ-R (Moxi, Levo), Rif, GP
 R la Tetracicline, TMP-SMZ, Macrolide,
 NU- Cipro, Ofloxa= ineficiente pe pneumococ
 Inutile daca se vizeaza doar pneumococul BL+IBL
PC cu H. influenzae

 10-25% secreta betalactamaze


 utile BL-IBL, Cef II, III
 10- 20% R la macrolide

PC cu S. aureu

 MS- BL: Oxa, Cef I, II + AG


 MR- GP, oxazolidinone, FQ-R, Clinda, Rif
Legionella
 FQ-R; Macrolide, Doxi

M. pneumoniae, C. pneumoniae, C. psittaci


 Doxi, Macrolide, FQ-R

Coxiella burnetti (febra Q)


 Doxi
Evaluarea raspunsului terapeutic

 2- 4 zile evolutie favorabila, Z 4  L


 Rx = N  Z 30, mai mult > 50 ani (13 sapt)
 PC cu condensare, Rx se normalizeaza mai repede
 Evolutie nefavorabila:
 Dg. incorect  cauza neinfectioasa
 Dg. corect:
 Alta etiologie

 Complicatii (empiem, abces, sepsis)

 Factori locali: neo, corp strain

 IS

 Terapie incorecta (preparat, doza, interval, interactiuni)


tardiva
Pneumoniile nozocomiale
 > 48 ore de spitalizare
 I- BGN aerobi cu rezistente multiple- 50-70%
 Pseudomonas, Enterobacter, Acinetobacter, Serratia
 subnutriti, ventilatie mecanica, GC, b. cr. pulmonare
 II- S. aureu- 10- 20%- FR- DZ, IRC, gripa
 III- Legionella - 4%- FR- varstnici, GC
 S. pneumoniae, H. influenzae, C. pneumoniae-5-10%
 Anaerobi
 aspirarea continutului gastric
 interventii toraco- abd
 + BGN, S. aureu
 Fungi- Aspergillus < 1%
Diagnostic VAP
 Scor CPIS=Clinical pulmonary infection score calculator
-dg precoce al VAP- Combina criterii
 Clinice- febra ce reapare/ creste, stare generala
influentata
 Radiologice – noi infiltrate pulmonare

 Ex. Obiectiv – ex fizic pulmonar

 Microbiologice

 1.000.000 UFC/ml, aspirat TB


 10.000 UFC/ml, BAL
 1.000 UFC/ml, BAL protejat, periaj
 Include: ↓↑-T, L, Secr traheala, PaO2/FiO2, Rx toracic

 SCOR > 6 mare probabilitate de VAP


Diagnostic diferential al VAP
 Pneumonia de aspiratie
 Embolia pulmonara
 ARDS
 Hemoragia pulmonara
 Tumora pulmonara
 Traumatism pulmonar
 Postmedicamantoasa – ciclofosfamida, metotrexat
 BOOP=COP (bronsiolita obliteranta cu pneumonie/
pneumonia criptogenetica)
 Pneumonia de iradiere
Tratament

 Precoce< 5 zile de spitalizare = fara FR


 BGN –NU Pseudomonas
 Pneumococ
 H. influenzae
 Legionella
 Anaerobi
 MSSA
 Cef III stg/ Cef IV/ ERTA/BL-IBL +/-
AG
 FQ- R- IV

 7- 10 zile
 Tardiva> 5 zile de spitalizare, FR ( ventilatie
mecanica)
 + Pseudomonas
 Acinetobacter
 Enterobacter
 Klebsiella
 MRSA

 IMP/MER/BL- AP +/- AG-AP (discutabil)


 FQ-R -----------------Legionella

 +/- GP/Linezolid/Telavancin----MRSA

Febra> 5 zile la neutropenic (<500)FUNGI


Antibiotice noi in PN
 Ceftarolina – MRSA- neaprobata in PN, doar in PC

 Tigecyclina- MRSA, BGN


 Doar in inf de parti moi
 Asociata cu mortalitate crescuta la PN- HAP, VAP

 Ceftobiprol- MRSA. BGN


 doar pentru HAP, nu VAP

 NU pentru PN cu MRSA
 Daptomicina- nu este eficienta
 Quinupristin- dalfopristin- ineficienta
Aerosolii cu colimicina

 1 mil colimicina + 4 ml ser fiziologic, pe masca


cu nebulizator la vol O2 de 8 l/min
 Repetat de 3- 4 X/zi
 3-32 zile- medie 10 zile
Pneumoniile virale

 Majoritatea etiologiilor fara terapie


 CMV- imunodeprimati- GCV, VGV
 Gripala- Oseltamivir, Zanamivir
Pneumonii fungice

 Aspergillus
 Voriconazol
 Caspofungin
 Anidulafungin
 Micafungin

 P. jirovecii
 TMP-SMZ- TMP- 15mg/kg/zi

 Cryptococcus spp.
 Fluconazol
Terapie

 Posturala
 Ingrijire pacient critic
 Patogenetica
 Simptomatica
Mecanisme VAP
 Aspirarea secretiilor oro- traheale
 Colonizarea tractului respirator
 Utilizarea echipament contaminat
Strategii de reducerea riscului
de VAP

 Igiena mainilor personalului medical


 Utilizarea mijloacelor de ventilatie neinvazive
 Minimizarea duratei VM
Strategii de profilaxia
aspiratiei OT

 Pozitia 30-40 grd


 Evitarea distensiei gastrice
 Evitarea extubatie/ reintubatie
 Tub endotraheal – aspirarea secretiilor
Strategii de reducere a colonizarii
tractului respirator
 Evitarea anti H2
 Curatarea cavitatii bucale- clorhexidina

Strategii de reducere a contaminarii


echipamentului

 Igiena mainilor
 Tub endotraheal impregnat cu Ag
Alte masuri

 Decontaminarea tubului digestiv


 Controlul glicemiei
Profilaxia

 Specifica

 Vaccinarea antigripala in presezon epidemic sept-


nov, anual
 Vaccinarea antipneumococica
 Vaccinarea anti Hib- copii< 4 ani
Chimioprofilaxia

 acutizarilor in sezonul rece nu se recomanda:


 Nu este eficienta
 Risc de reactii adverse
 Selecteaza tulpini rezistente
 Cost ridicat
O2 terapia
 Canula nazala
 Masca simpla
 Masca cu rezervor
 Venturi
 Calculul FiO2
 Aer atm FiO2= 0,21 sau 21% (pt ca O2 din aa=21%)
 Fiecare 1 l O2= + 4% la FiO2
Ex: canula nazala cu 2 l O2= 21 + 8= 29 % FiO2

You might also like