4

--45-4,57.Po5 45 45 4.74,s- GgI MC6

1.1.j VA.!, 1j-! VA-114V NJ NJ-

0000000004060011
-6c

Woo
tig314),''c

g;4
ft
ft
c5),grrA 6,
,i4,0 0 0 O c,1

MITAOPOL, A 1117110POL.
IMO.. WI. NOLO S., I

ORTHODOXA

REV. PERIODICA ECLESIASTICA

rCi
ANUL al XI-lea

No. 4.
4.
4.

e.56' It9
6)
JULIE. 4

-*4
9
K6)1-' S-1115V
0 9

17011.9j
A AA an A A k AAP
r-ag ap__--aiglg-ognaeo-aahmFaserda gggar.
/111i'
@EMOVAMig , mff-0-9-0EIM
BUCURE
W,PuS7v1.YoWuq,5 4A?05 tus ?I.'S' .45 7I.,C?,,5?05
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
11:11115-1:.3

.s.s^ast.psoasts^4s'
34. Sir. Princilsatele- Unite, 34. "11K*
St St 1gSnl s^,' 1' az
I 8 8 7.
Eag-7-aimim
icecom2EgREIgEmzEBEEIRII
FaEUSF5 -- -r4-,
5I
MedltatA dupe user tamed de H. L Minsecv

www.dacoromanica.ro
STOR 1.E
1
 BISERICA ORTODOXA ROMANA

SIL_,VESTRU
Cu mila lui Dumile4eti Smerit Episcop al pazitei de
Dumuedeti Eparhii a Ilusi lor,

Tuturor iubitilor Mel flu in Domnul, day 59i pace de

la Domnul nostru lisus Christos, iar dela Sznereitia
NOstra dorin,t de tot binele sufletesc 4 trupesc, pre-
CUM 59i arhieresca bizze-cuvgntare.
.1.-.......-. -..--,

Iubitilor,,
Domnul nostru Iisus Christos, interne-
ind santa sa biserica pe pament, 1. clis:
Void zidi biserica mea si portile iadului
nu o vor birui" (Mat. XVI, 18). Biserica
nu sc, invia ge si nice ca se 'Dote invinge,
intr 1 cat capul ei este Ch istos, intru
cat Christos este vita si noi-membrii ei
niladitele , intru cat prin acesta nernijlo-
cita, nec,;sard, neprecurmata si tainica
legatura sucul vitei dela tulpind se its-
pandeste prin tote ramurile I.
Scopul infiintarei b'sericei pre pament

www.dacoromanica.ro
300 CARTE PASTORAT A

nu este decat folosul nostru pamentesc

si ceresc, present si viitor, nu este decat
perfectionarea" sail deseversirea nostra
a crestinilor, cari suntem membril el.
Spre ajungerea acestui scop, ne afirma
santul Apostol Pavel in versul 11 din
cap. IV catre Efeseni, Christos a dat
pre unit apostoli, pre altii profeti . . . .,
71
iar pre altii pastor! si dascal!, pang ce
77
vom ajunge tot! la unirea credintei si a
cunoscintei Fiului lul Dumnec,let, intru
barbat deseversit, la mesura verstei phi-
,' nirel lul Christos."
Insemnatatea acestel chiemari o arata
insusi Iisus Christos cand slice ucenicilor
se! : Cel ce ye ascuIta pre voi pre mine
',me asculta, si cela ce se lepada de vol.
de mine se lepada" (L. X, 16).
Dar pre cat insemnatatea chlemarei de
pastor si invetator este de mare, tot pre
atata este de mare si responsabilitatea
pentru ea, inaintea lut Dumnecled si a
omenilor, pentru care si dice Domnul
prin gura profetilor Ieremia si Iezechiil:
Val pastorilor cari perd si risipesc oile
mele ;" si iara."si : Tata et asupra pasto-
rilor si voiti cere oile mele din manile for."
In viderea acestei marl responsabill-
tati, Di Smeritul, care, dupre vointa lui
Dumnecleil, manifestata prin votul ma-

www.dacoromanica.ro
 CARTE PASTORALA 301

relui Co legit electoral dela 10 Decembre,

anul expirat, am primit sarcina de pri-
mul pAstor sufletesc al D-Wstre, nu
preget a ye adresa povatuirile mele pa-
rintesti, sfatuindu-ve si indemnandu-ve
cu tota dragostea a le pune si in prac-
tica.
Iubitilor Met fii in Domnul,
Multe si felurite sunt virtutile pe care
Domnul nostru Iisus Christos si santa
nostra biserica ortodoxa intemeiata de
El, ni le recomanda tuturor a le practica,
spre a putea ajunge scopul pentru care
suntem creati si regenerati grin Iisus Chri-
stos , adica, perfectionarea nostra in bine
din tote punctele de privire. Cu tote a-
cestea, pentru asta data Me marginesc
a atrage luarea D-VOstre aminte , nu-
mai asupra acelia dintre ele, care misca,
destepta, inradacineza si apropriaza si pe
tote cele-lafte , adica, asupra dragostei
catre Dumnecleti si intre noi, precum si
asupra marelui interes sufletesc si chiar
national pe care-1 avem--de a pastra ne-
atinsa santa nostra religiune ortodoxa si
bunele obiceiuri stramosesci, strans le-
gate de ea si de Cara nostra.
Staruinta Mea, iubitilor, ca sa se inra-
dacineze in D-Vostre dragostea cresti-
Da, este cu atata mai mare, cu cat sunt

www.dacoromanica.ro
302 CARTE PASTORALA

pe deplin convins ca, numai prin prac-

ticarea el se uneste ceriul cu pamentul
Dumnedeirea cu omenirea , se mdresc si
se imputernicesc staturile , se inmultesc
si se cimentezd societdtile de tot feliul
pentru binele public si privatsi se in-
taresc legaturile de familie, care este basa
saii piatra fundamentals a on si care"
societal' si natiuni.
Asa, dacd cercetam mobilul pogorirei
Fiu]ui lui Dumnedeii pe pdment si a in-
truparel lui, pentru a ne libera din scld-
via pecatului , ne convingem pe deplin
ca n'a fost altul deck dragostea lui
Dumnecled cdtra omenire. Asa a iubit
Dumnecleti lumea cat si pre Fiul seii cel
unul nascut 1-a dat, ca toti cel ce vor
crede intr'ensul sa nu piara, ci viata
/7
vecinica sa alba" (Ion XVI. 3). Dumne-
cleii bogat find intru mild, pentru multa
sa dragoste, cu care ne-a iubit ne-a
inviat intru Christos, ca sa arate in ye-
curile cele viitore marea bogdtie a ha-
rului see (Efes. II. 4, 5, 7). In urmd,
dragostea catre Iisus Christos a facut
pe santii Apostoli Ws lea crucea si sd-1.
urmeze , dragostea catra El a facut si
pre toti Santii placuti ai lui a-'si sacri-
fica pang si viata pdmentescd pentru a
se uni cu El in ceriuri , dragostea catre

www.dacoromanica.ro
 CARTE PASTORALE; 303

Dumnecle -0 , catre sine si apropele, precum si

tote principiile de echitate cuprinse in
santa Evanghelie, at facut si fac pe re-
presintantil natiunilor marl a recunosce
drepturile celor mai midi si a le libera
din sclaviile cele dupd timp. Dragostea
catre Dumneclet si iubirea de patrie a
tocit si toceste sabiile cele de aman-
doue partite ascutite, care sfasie interi-
orul natiunilor, si ast-fel s'aii intarit si
se intaresc in launtru si afara. Dragostea
catre Dumnecleil, dare sine si catre apro-
pele a facut si face s se unesca intre
sine multime de indivicli si chiar popore
mai midi, casi not de esemplu, si ast-
fel sa formeze societati si state mai marl
si mai midi, care aii de scop sa inbund-
tatesca sorta apropelui, procurand natiu-
nilor prosperitatea si fericirea tor. Dra-
gostea reciproca in familie a intarit -i
intaresce diferitele elemente ce compun
societatile in parte si natiunile in genere.
Dragostea este caracteristica crestir dn."-
tel si puterea atractiva, ce unete pang
si polurile opuse , pentru care si Dorn-
nul nostru Iisus Christos pune ca semn
deosebitor al urmatorilor lui dragostea",
clicend : Intru aceasta vor cunosce tot'
cd sunteti ucenici al me', de yeti avea
dragoste intru voi" (Ion XIII, 35).

www.dacoromanica.ro
ZO4 CARTE Pt STORALA

Dragostea ate dar, ca sa me exprim

aa, 4einerttu1 cel mat puteraie care con-
tribue la plantarea, inc4rea, resarirea
crescerea si cultivarea a tot feliul de vir-
tuti si acesta pentru cuventul Ica, dupre
cum inva-ta santul ApostoT Pavel: ea in-
delung rabda, 5e milostivesce, nu pis-
muesce, xm se sumccesce, nu se trufesce,
nu se pOrta cu necuviinta, nu cauta .ale
sale, nu se intarita, nu gandesce ttul,
nu se bucura de nedreptate, ci se bu-
"'curd de adever ; tote le sufere, tOte ie
rabda, tote le crecle, la tOte na'dejde are,
dragostea nici odiniOra' nu cade" (1,
Cor. XIII, 1-8).
0 data ,cu acestea, iubiOlor, nu peril
din videre a ve atrage atentiunea si a.
supra netagaduitului adever, ea santa
nostra religiune cresting ortodoxa a fost
predicata si cu bucurie primita de locui-
torii xerei nOstre, 'inca din cele ant'dj ye'
curl ale cretinismului. Strabunii nostri
apropriindu-s'o au sus#nufp si au pas-
trafo GU multi rigOre, putere si santenie,
marturisind si tinend in totd4una in,
vMtura santei biserLci neschimbat4, du-
pre cum a fost hotarfta.' de san0 Apo-
santele SinOde ecurnenice si de sanOt
si maril dascali at ortodoxiel. Stramosii
nostri de la prinirea religiunel erestine

www.dacoromanica.ro
 CARTE PASTORALX 30.5

si pana asta-di, cu tote mull* incercari

si stAruinti, din diferite timpuri, ale pro-
pagatorilor de alte rituri crestine, totde-
una au marturisit si tinut simbolul cre-
dintei asa cum a lost el exit din disba-
terile santilor Parinti, si stabilit o data
pentru totdeuna la sinodul antel i al
,,doilea" ecumenic, rostind in tote bise-
ricele, precum si sara si dimineta, intre
altele: cred si intru Duhul Sant, Dom-
nul de viata fa.' cetorul, carele din Tatal
purcede, vela ce impreuna cu Tatal si
_cu Fiul este inchinat si slavit, carele a
graft prin proroct . Ei totdeuna au
fost botezati in numele Tatalui si al Fiului
si al Santului Duh, prin fret' cufunclari
in apa botezului , totdeuna s'at uns cu
santul si Marele Mir indata dupd botez;
totdeuna s'ati impartasit cu santul Trup
si Sange al Domnului nostru. Iisus Chri-
stos de o data, marl si mid, preoti si
mireni, totdeuna au marturisit de uni-
cul cap al santei nostre biserici cre-
stine pe pament, ca si in ceriti, pe Dom-
mil nostru Iisus Christos , nerecunoscend.
alta autoritate mai inalta in biserica, dupd
El, de cat cea a sinodelor ecumenice i
locale respective.
Cu acesta santa si drepta crediata fi-
ind neintrerupt 'Waring' strabunii 110-

www.dacoromanica.ro
306 CARTE PA.STORALA.

stri s'aii pastrat limba si nationalitatea,

pe basele caria, Romania nu de mult,
s'a radicat la rangul de Regat, si face
asta-c,11 parte iategranta din concertul Pu-
terilor Europene. Acesta ferma credinta
a tor, prin on si cat de grele impreju-
rani si peripetii at fost siliti sa treed,
ne-a scapat de contopirea cu alte natiuni,
si tot acesta va forma buchetul si va in-
tali si sustinea corona Romaniel.
Obicefurile religiose si nationale, strans
legate cu invetatura sante! nostre bise-
rici ortodoxe, pe care strabunii nostri le-
all a vut si tinut, de aseminea au contri-
buit la pastrarea adeveratel credinte si
a nationalitatei nostre.
Insufietiti-ve deci, iubitilor, de dragostea
cresting si tineti drepta credinta stramo-
sesca ! Pastrati in totcleuna dragostea catre
Dumneclell si intre D-Vostre ! Lucrati totul
miscati si condu1 de ea! Aveti-o in vedere
in tote intreprinderile D-Vostre ; cad asa
yeti plini legea lui Christos, care dice :
Porunca noud dat voue, ca sa ye iubiti
unul pre altul, precum si eii v'am iubit
pre voi" (Ion XIII, 34). Paziti acesta po-
runca si vett remanea intru dragostea
Lul,veti fi amicil Lui. De veti pazi
poruncile melt, vett remanea intru dra-
gostea mea. Vol amicii mel sunteti, de

www.dacoromanica.ro
 CARTE PASTORALA 307

yeti face tote cate poruncesc voue,' in-

vata.' Mantuitorul (Ion IX. 10, 14).
Acestea le-at practicat si predicat tu-
turor si santii Apostoli, invetand: Iubi-
tilor, sa ne iubim unul pre altul, cad'
dragostea dela Dumnecleii este : si tot cel
ce iubeste din Dumnecleti este nascut si cu-
nosce pre Dumneclet, cad Dumnedeti dra-
goste este ... si cel ce petrece intru dra-
goste intru Dumnecleii petrece si Dumne-
cleii intrudensul. De va dice cineva ca.
iubesce pe Dumnedeti, jar pe fratele
set uresce, mincinos este; cad cel ce
nu iubesce pe fratele seti pre carele
1-a vedut, pre Dumnecleti pre carele nu
1-a veclut, cum 'Dote sa -1 iubesca? Si
acesta porunca avem de la Densul, ca
cel ce iubesce pre Dumnecleti sa iu-
besca si pre fratele seii (1 Ion IV,
7-21). Nimanui cu nimica sa nu fit' da-
tort, fard numai cu a iubi unul pre altul;
cad cel ce iubesce pre altul legea a
plinit (Rom. XIII, 8).
Odata cu acestea, trebue sa cunosceti,
ca dragostea este una din calitatile cre-
stinului, fara de care multe altele, nAtnal
putin bune si sante, isi perd insemnata-
tea si valorea lor. Proba la acesta este
invetatura santului Apostol Pavel din an-
teia sa Epistold catre Corinteni, in care

www.dacoromanica.ro
 aos CARTE PASTORALA

dice: De asi grai in limbi ominesci si

77
ingeresci, iar dragoste nu am, facut-m'am
arama sunatore si chimbal resunator ,
de asi avea prorocie si asi sci tote
tainele si tota sciinta, si de asi avea
tota credinta cat s mut si muntil, iar
dragoste n'am , nimic nu sint; si de
asi imparti tota avutia mea, si asi da
trupul met sa arcla, iar dragoste nu am,
nici un folos nu -m' este" (ull, 1-4).
77

Tot ast-fel aii invetat si santii Parinti

ai bisericei. Asa de exemplu, santul Ion
Chrisostom invata ca, inceputul si sfar-
situl tuturor virtutilor este dragostea. Ea
este si tulpind si conditiune neaparata
a tuturor virtutilor, adica este corona
77

virtutei."
. Toti, D-Vostre, iubitilor, can format'
diferitele clase ale societatei din Epar-
hia incredintata supravegherel religiose-
morale a Smereniei Mele, amintiti-ve si
puneti in practica totdeuna datoria, de
a iubi pre Dumnedeii, pre sine si apro-
pele. Fie-care dintre D-Vostra, dupre po-
sitiunea ce ocupa in societate, sa se feresca
a nu deconsidera , nici a nedreptati pre
altul in relatiunile reciproce , ci totdeuna
s dea fie-caruia ceea ce este cu dreptul
si cuviincios. Urmati, ve rog, neabatut
urmatOrele in qtaturi ale santului Apo-

www.dacoromanica.ro
 CARTE PAST OP AI A 309

stol Petru, care dice : Feriti-ve de des-

franarile ce se ostesc asupra sufietu-
ltd. Pre tot' cinstiti, fratia iubiti, de
Dumnedeti ye temeti , pre Imperatul
cinstiti. Fit' cu tacit intr'un gand,mi-
lostivi, iubitori de frati, induratori, blanc'
si umiliti. ; nu resplatiti reti pentru reit
sail ocard pentru ocard ; ci mai bine este
facend cele bune a patimi de cat facend
cele rele. Cel ce voesce sa iubesca viata
si sa vacla dile bune, sa-si opresca limba
sa de la ref' si buzele sale, ca sa nu
graiasca viclesug, sa se departeze de la
ret si sa faca bine ; sa caute pacea si
77

sa o urmeze pre ea. Pentru ca ochii

Domnului sunt spre cell drepti, si ure-
chile lui spre rugaciunea lore (1 Petru
II, 11, 17 ; III, 10-13).
Pe langa.' aceste invetaturi ale santu-
lui Apostol Petru, pastratl, paziti si ti-
nett', iubitilot, credinta si obiceiurile cele
bune ale stramosilor nostri ; iubiti po-
doba case' Domnului sail a santei bise-
ri', fiti curagiosl in nenorociri, marini-
mosi, drepti, induratori si umiliti in fe-
riciff; iubiti -ve tara si o ajutati, care
cu luminile D-Vostre , care cu ave-
rea, care cu bratele, inteun cuvent, fie
care cu aceia ce-1 sta prin putinta. Ast-
fel at urmat strabunil nostri, si Dumne-

www.dacoromanica.ro
310 CARTE PAS"! ORALA

deli le-a ajutat a ne pastra limba, na-

tionalitatea, intr'un cuvent Cara, in mijlo-
cul atator si atator eventualitati ce s'aii
petrecut in ea. Credinta paziti, in-
vata santul Apostol Pavel, stab si
tined traditiunile pe care le-ati invetat
ori prin cuvent, on prin cartea nostra
(2 Tes. II, 15).
piceti impreund cu Psalinistul David :
Spre tine, Domne, at nadaiduit parintil
nostri, nadajduit-aii. si 1-al isbavit pre
densii. Catra tine at strigat si s'aii man-
tuit , spre tine at nadajduit i nu s'ati.
rusinat (Ps. XXI, 4, 5); tot spre Tine,
Domne, nadajduim si noi, tot Tie ne ru-
gam si noi, si credem ca ne vom isbavi
de tot rail, ne vom mantui si nici data
nu vom fi rusinati.
Iubiti Servitors al Altarulul,
Espunend in cele precedente invetatura
despre dragostea ce trebue sd domnesca
intre tots cresting in genere, si cu di;o-
sibire nitre cucerniciile vostie, can du-
ple positinne si chemare datoriti si sin-
guff a o propaga , espunend de asemenea
invetatura relativa la pastrarea dreptel
credinte si a bunelor obiceiuri, pazite si
pastrate de strabunil nostri, care nnmai
putin datoliii a le mantine si inradacina
cu tot devotamentul in sufletele credin-

www.dacoromanica.ro
 CARTE PASTORALI 311

ciosilor ce ye sint incredintati, adresaz

acum cuventul Meu catre cucerniciile v-
stre in special.
Nobila, frumosa si mare este misiunea
preotului, dar precum on si care alt lu-
cru bun si folositor reclama multe oste-
nell, si in seversirea lui se intimpind
multe greutati, tot asa si in implinirea ei
cu toata demnitatea. Cu tote acestea cand
preotul este convins si patruns de san-
tenia misiunel si a adeverurilor cuprinse
in santa nostra religiune, pe care el da-
toreste a le propaga, si chiar le propaga
pastoritilor sei, atuncl tote se usureza si
se inving.
Preotul trebue sa corespunda si sa re-
presinte in totul numele ce-1 porta de
mergetor inainte."
Dar pentru a face acesta, trebue sa-si
aproprieze spiritul invetaturilor sante' E-
vanghelii, propagat de Domnul no stru Ii sus
Christos, de santii Apostoli si de toti
santii Parinti si dascall ai santei nostre
biserici ortodoxe : adica, mai anteiii el in-
susi sa creda si sa fie in totul convins de
ade\ eritatea invetatt rilor cuprinse in santa
Scriptura si a santilo Parinti ai santei
biserici ortodoxe , pentru ca numai asa
invetatura adresata de el poporului va
influenta si se va inradacina in inima si

www.dacoromanica.ro
312 CARTE 'ASTORALA

eredul Mi. Cand preotul va inveta fitting

de forma, sat/ de datorie, chiar daca at
avea arta vorbirel, ca santul Ton Chri-
sostorn, Cicerone si alti oratory mart, in-
velatura KA va fi seca si Iipsita de inffuenta
moraia asupra auditorilor. In aseminea
caz, el nu va aucli de la auditor' de
cat cuvintele: frumos si bine vorbeste,
bun orator, si atata tot. Pe cand daca
el va vorbi din convingere, chiar daca
nu va fi asa de eloquent si nu va intre-
buinta multe figuri ritorice, invetatura
lui va fi bine simtita si apropriata de au-
ditor'. Cand preotul severesce sant&
misterii si tote rugaciunile ce le face
pentru credineiosi numai pentru cuvan-
tul ca este dator a le face acestea, numai
ca un actor pe scend, pentru aisi putea capa-
ta recornpensa, atunci en drept euvent se
pote dice ca este un speculator de cele
sante, este, dupre cum dice Domnulnostru
Ems- Christos, fur si talhar. Si in ase
minea caz de mit de ori ar fi fost ma' bine
s'a nu -fir fi luat asupra-si aseminea sar-
cina. Este mare nenorocire si pentru sine si
pentru pop or, cand cine-va pri-vesce la
preotie mum" ca /a o meserieca la
urr mi}loc de train, si in acest scop o si
primesce.
AdeveruI este ea si preotul, ca om,

www.dacoromanica.ro
 CARTE PASTORAI A 313

are nevoe de mijloce pentru existents; dar

aceste vin de la sine, cand el, dupre inve-
tatura Domnulul nostru Iisus Christos,
cauta mat anteiii imperatia lui Dumnecleti
si dreptatea lui. Cautati mai anteiti im-
peratia lui Dumnedeti si dreptatea lui,
si tote cele-lalte se vor adauge voue
(Mat. VI, 33). Vrednic este lucratorul
de plata sa" (L. X, 7).
Niminea nu nega ca o mare parte din-
tre preotii dela not sunt lipsiti sitraesc
grew; cu tote acestea preotul patruns de
misiunea sa, preotul care are credinta si dra-
goste catre Dumnecleil si apropele; preo-
tul bland, pacinic, cuviincios, cucernic sail
plin de evlavie, nice o data nu este des-
pretuit si lipsit de cele necesare; ci din con-
tra, totdeuna este respectat si ajutat in
nevoile sale, pans si de cei de alta re-
ligie. Mai teller am fost si am si inba-
tranit si n'am veclut pe dreptul parasit,
nici semanta lui cerend pane " ( Ps.
XXXVI, 25), invata Profet-Imperatul
David. Nu va omori Domnul cu fome
sufletul dreptului," dice Solomon (Pilde
X. 3). Fitt dar, iubiti preoti, plin de cre-
dinta, nadejde si dragoste catre Durrine-
clef]. si apropele ; proarate-se in tinuta si
exteriorul cucerniciei vostre simti mintele
launtrice, isbucnite din marea credinta
Biserica Ortodoxl Rominit. 2

www.dacoromanica.ro
314 CARTE PASTORALA

i dragostea catre Dumneclet, sail cu

alte cuvinte, aveti cuviosia si evlavia na-
turala, rugati-ve lui Dumneclet, si atunci
ye vett con vinge din insusi realitatea lu-
crului de invetatura Domnului nostru
Iisus Christos si a Profet-Imperatului
David, amintite mai sus.
Vedeti, iubiti preoti, ca not traim in-
tr'un timp de grele incercari." Idei de ate-
ism, de nihilism, de socialism, de mate-
rialism, de necredinta in Dumnecleti, de
indiferenta religiOsa si catra santa nostra
biserica ortodoxa, se respandesc cu mare
imbelsugare printre crestini , ba Inca si
incercari de atragerea credincioOlor or-
todoxi la alte riturl, representantil carora
tind undite maestrite si nascocesc ides,
ca civilisatia si progresul din Cara ro-
manesca s'ar datori luminilor lor. Mai
sunt Inca unit can din necunoscinta prin-
cipiilor sante' nostre bisericl ortodoxe
nationale," o confunda cu tendintele si
unele fapte ale bisericilor de alt rit.
In fata acestora, ye sfatuesc si ye rog
chiar sa fiti la post, si la inaltimea mi-
siunel de preot , si marindu-ve in tot
timpul capitalul cunoscintelor prin nein-
cetata citire a sante! Scripture, a scrieri-
lor santilor Parinti at bisericel ortodoxe,
a diferitelor calif si jurnale bisericesci,

www.dacoromanica.ro
 CARTE PASTORALA 315

prin care se esplica santa Scriptura si se

desvolta principiile sante' nostre biserici
ortodoxe, sa aparati si sa paziti turmele
ce ye sunt incredintate de on -ce molip-
sire si contagiare de natura ideilor de
mai sus. Fits strejari demni ai religiosi-
tatei si moralului crestin ortodox : Res-
,' cumparati timpul, ca ailele rele sunt ,
stati asupra cu timp si fara timp, mus-
trati, certati, inden-rnati cu tad blandetea
cu indelunga rabdare si invetatura,
ne indemna santul Apostol Pavel in a
doua Epistold catra Timoteiii (IV, 2-4).
Tot o data, iubitilor, feriti-ye si insi-ve de
a nu fi cum-ya prinsi in mrejele si un-
ditele cele fine ale acelorasi pecate, sail
si ale altora, de care predominati find
DU numai ca n'ati fi la inaltimea si
demnitatea misiunei, si nu numai ca nu
at' inradacina credinta si moralitatea in
popor, ci Inca le-ati compromite. Vedeti,
iubitilor, ca sarcina si misiunea de preot
pe care ati imbratisaeo, precum am a-
mintit si mai sus, pe cat este de inalta
si frumosa, tot pe atata este de grea si
anevoiosa. , si cere de la cucerniciile v-
stre o mare prudenta, circumspectiune, lu-
are aminte si chiar esemple, caci nu este
destul numai a inveta si a vorbi frumos
altora, ci trebue si singuri a face aceea

www.dacoromanica.ro
316 CARTE PASTORALA

ce invetati pe altii : caci numal cel ce

va face si invata, acela mare se va chiema
intru imperatia cerurilor" (Mat. V, 19).
77

Feriti-ve intre altele si pe cucerniciile

vostre, si pe pastoritii ce ye sunt incre-
dintati, de patima betiel, care v'ar putea
compromite demnitatea si ar zadarnici
munca poporanului; cad' este bine cunos-
cut, ca patima betiei mord si degradeza
de-o-potriva pe mare si pe mic, pe bogat
si serac, pe invetat si neinvetat.
Amintiti-ve, iubitilor, in totdeuna cu-
vintele Domnulul nostru Iisus Christos :
Asa sa lumineze lumina vostra inain-
tea omenilor, ca veclend faptele vostre
cele bune, sa prea-mareasca pre Thal
vostre cel din ceriuri (Mat. 6, VI, 16).
Feriti-ve de a nu ye arnesteca in a-
facer' ce nu sunt potrivite cu chtema-
rea cucerniciel vostre, si care dati oca-
siuni la certe si chiar la uri neimpacate.
Amintiti-ve ca santa nostra muma
Biserica, pe baza invetaturilor Fundato-
rulul el, in totdeuna a predicat si pre-
dic,a pacea, si cucerniciile vostre, ca ser-
vitors al altarulul, la fie care serviciti
Dumnecleesc o vestiti poporulul clicend:
Pace tuturor;" si dar ca ast-fel de vesti-
tori al pace', trebue a o pazi si insi-ve,
atat intre sine-ve si farniliele proprii, cat

www.dacoromanica.ro
 CARTE PASTORALA 317

si intre pastoritii ce -' aveti sub ingrijire;

Cad vai de cel ce se sminteste, dar
ma' vai de acela prin care vine smin-
teala" (Mat. XVIII, 7).
In societate, dupre imprejtirari, adese
on sunt parer' deosebite si neintelegeri;
cucerniciile vostre insa, fiind predicatorii
pace' si al dragostel crestine, purtati in
totdeuna stindardul pace', fill' impaciui-
tort i propagatori, al infratirei si al u-
nirei spiritelor cu dreptul si adeverul, pen-
tru care nu putina plata veti lua de la
Mantuitorul, care invata: ,Fericiti face-
torii de pace ca aceia fit' lui Dumnecleii
se vor chiema (Mat. V, 9).
Voind a indrepta pe unul sail pe al-
tul in vre o idee nesalutaria, sail de vre
o fapta nelegala, fie cuventul cucerniciei
vOstre plin de dulceta, de umilinta si
blandete; cad: pe deoparte, Domnul este
cu ca. umiliti la inima, iar pe de alta
respunsul bland intorce mania, dice So-
lomon, pe cand cuventul aspru o aprinde.
Faguri de miere sunt cuvintele bune, si
dulceta for tamaduesce sufletele (Pil.
XV, 1; XVI, 26).
Fie, iubitii me' flu in Domnul, ca a-
ceste seminte luate din granarul sant,
adica din santa Scriptura si invetatura
sante' nostre biserici ortodoxe, si sama-

www.dacoromanica.ro
318 CARTE PA. STORALA

nate de Smerenia Mea cu ocasiunea de

fata, sd cada pre pament bun si s pro-
duca fructul cel cu mare dor asteptat.
Darul Domnului nostru Iisus Christos
i dragostea lui Dumnecleu Thal, si ism-
partasirea Santului Duh sa." fie umbrindu-
ye si povatuindu-ve spre tot liicrul bun.

Amin.

---)WQ>&ElEro

www.dacoromanica.ro
 CUVENTUL
FACLT DE

limit prea SanOtul archiepiscop Mitr. Moldova si Sucevel si Exarch Plaiurilor

D. A IOSIF NANIESCU.

Cu ocasiunea santira biserica celel ma2q, Gatedrala

Nitropolia din Iast. Santirea s'a scversit in Preseara MM.
LL. Begela _Romania Carol I ,si a sotiei Sale Elisabeta
Minna si Regina, de I. P. S. Mitropolit losif Naniescu,
in cliva de 23 Aprilie, mud mantuira 1887.

(Unnare; veiII No. 3, soul XI .

In adever fratilor dela 1842 pana la 1881, child

s'ail inceput lucrarile restaurarei, este un timp
destul de indelungat si multe evenimente, cu grele
imprejurari, ati trecut peste terile Romane, inch
nu s'att putut reincepe lucrarile restaurarei ca sa se
tertnine. Ba inca in decursul acestui timp multi
din eel' iubitori de prefaced cu distrugere opinali si
indemnati pe prea Siintitil Mitropolitl, urmasii lui
Veniamin ca sa darhme acesta zidire colosala, pe
care nu se sfileall a onumi si ruina amenintatore de
a cadea singurA. Nu era insa adever in aceste
cuvinte, ci numai niste pretexte pentru ca sit da-
rame o biserica mareta, dar care, dupa imprejura-
rile timpilor, cum am cis, remasese neterminata, si

www.dacoromanica.ro
320 CUVENTUL

pentru a crtreia restaurare si terminare li se prea

ca se vor cere prea mad cheltuelf.
Lucrarea restaurarei insa si terminareT a fost re-
servata de bunul Dumneclet ca sa se facA 8,011111 in
anii mhntuireI 1880 1887, in qilel e MaTestatei Sale
bunuldi nostru Rege Carol Din si a sotiei Sale Eli-
sabeta Minna si Regina, Nu voiu insista a dovedi
religiositatea si credinta bunuluT nostru Rege Carol
calitate caracteristich este de top cunos-
cuta si intru tote conforma cu devisa ce insusI El
si-a proclamat'o pentru tote lucrarile Sale, grin cu-
vintele: Nihil sine Deo. (Nimic fara Dumnedeti).
A fost destul numai sa atragem atentinnea Ma-
iestatei Sale si sa-I solicitam buns vointa pentru
restaurarea si terminarea acesteI marl' biserici, si
Maiestatea Sa a fost gata a hotari ca s'a se inde-
plinesca dorinta nu numaI a Iasenilor, dar chiar a
intregului popor roman -Moldovean. i ast-fel in
urma marelui Resboi pentru independenta nationala
din anul 1877, in anul 1880, sub guvernul ea pre-
sedinta D-lui I. C. Bratianu, s'ati si votat de Came-
rile legiuitore ale terei, creditul pentru cheltuelile
necesariT, si in acelasI an, facendu-se pregatirile
rebuinciase, in urmetorul an 1881, in qiva de 15
Aprilie, s'aii si inceput lucrarile restaurareT, cand s'a
pus si adoua peated fundainentala la pilastrii in-
ters aa, sustiiton boltilor, earii acum s'aii adaugat,
continuAndu-se cu lucrul necurmat 'Ana in anul
acesta 1887, cand s'ari si terminat tot sub acelasT
guvern cu presedinta DonmuluI I. C. Bratianu.
Tote aceste lucrarI ale restaurArT acestei Catedrale

www.dacoromanica.ro
 CUVENTUL 321

a MitropolieT Moldova de aici din Iasi, s'a e-

executat si efectuat sub privegherea si directiu-
nea "mei Comisiuni ad-hoe, infiintata chiar in anul
1880, luna Iu liu 14 si compusa din trei membriT
dintre care doT din cele mai onorabile persdne, ce-
tateni din Iasi, sub presedinta Mitropolitului, dim-
preuna cu dot Arhiteeti, until dirigent si altul exe-
cutor al lucrarilor, ale carora nume merita si se
cuvine cu tot dreptul a ii cunoscute de top.' pentru
diligenta si ostenelile ce-a au dat fie-care in tot
cursul lucrarilor de 7 ani, fara de Mei o recompensA
materiala cleat acea morala, multumirea consciinteT
ca fac un serviciu pentru inaltarea unuT monument
religios si national.
Acestia sunt dela inceput (din anul 1880), D-nii
Nicolae Drossu si Scarlat Pastia. Regretatul Drossu
insa inceand din vieta in anul 1884, a fost inlocuit
cu Locot-Colonel Constantin Langa, care impreunA
cu D-1 Pastia au continuat 'Ana is fine, dimpreunh
cu venerabilul Domnul AL Orescu din Bucuresti ca
Arhitect dirigent dela inceputul lucrarilor si pana
la fine si cu mine smeritul Mitropolit al Moldova' si
SuceveT losif Naniescu, devotat servitor al St. bi-
sericei wistre ortodoxe de resarit nationala romans,
prin concursul D-lor Ministil de Culte Vasile Boe-
rescu la inceputul lucrarilor si Dimitrie Al. Sturdza,
in urmA panA, la finele lucrarilor.
Dar mai presus de trite, lucrarea acesteTrestaurari
s'a continuat si realizat sub Inalta protectiune si cu
mult interes ingrijire a M. S. RegeluT nostru Carol
I -ill, carele a bine-voit a asista acum si Insusi im-

www.dacoromanica.ro
322 CUVENTUL

preunA., cu Maiestate Sa Regina Elisabeta la santirea

acestei biserici ce cu fericire se efectueza asta-di.
Acesta este pe scurt istoricul inceputului si ter-
minArei acestei not. Catedrale a Mitropoliei Mol-
dovei din Iasi, la a careia terminare si impodobire
a contribuit sl insusi M. S. bunul nostru Rege Carol
I-iu, nu numai en simtirneutul seti. religios de multi
buna-vointii, qi ingrijire cu mult iuteres moral, cum
am c;lis, dar si cu cheltuiala din partea Sa proprie
pentru impodobirea ei in mod splendid, precum
sunt chiar aceste ferestre in numer de 10, Cu. multi
maestrie lucrate la vestita fabrica din Munchen de
sticle colorate si picturate, cu felurite tablouri
religicise, care impreuna cu framOsa pictura a tab-
lourilor de peste tot interiorul bisericei si a tuturor
iconelor catapetesmei mad si mici, cum si alte done
mad asedate in tocurile for iconosate la intrare, lu-
crate tote de distinsul nostru artist-pictor G. M. Ta-
tarescu din Bucuresti, stab. intr'o perfecta si sublima
arm onie.
Acura si venerabilele oseminte ale fericitului pa-
rinte Veniainin Mittopolitul, primul fundator, aduse
dela Monastirea Slatina, dupa implinirea a 40 de
ani dela incetarea sa din viath acolo , si asedate
aici cu obicnuitile rugaciuni si ceremonie religiose,
in diva de 30 Deeembrie anul trecut 1886 in mo-
numentul inadins pregatit inauntrul bisericeT in
partea drepta, repauseza pentru eternitate in acesta
biserica, pe care el insusi a inceput'o cu o jumatate
secul inainte, dar tocrnai acum terminata definitiv, si
vocea sa santa, unity in corurile ceresti cu a ba-

www.dacoromanica.ro
 CUVENTUL 323

trhuuluT Simeon, esclamA cu deplin6 multumire im-

preuna cu acela: Acum sloboclq'ti pe robul teu
StapanP dupa cuventul teu in pace; Tar cu psalmistul
David si cu tote fericitiT sor predecesori: Varlaam,
Doaiteit, Gavriil Calimach, IacobiY, Putnenu siSta-
mati, si altir: Dame iubit'am bona ouviinta Casez
tale ssi local locaplui nzariva tale".
Nu me pocT opri insa si cred ca nu este de prisos
chiar in acesta ocasiune a face o aruncatura de
oche asupra cAtor-va fapte din trecut, care sunt de
domeniul istorieT, ale batrhnilor nostri in privinta
simtulm religios de care ei ail fost inspirati si con-
dusT in tote faptele lor morale si nationale, si care
trebue sa ne servesca si no6 de exemplu in tote
faptele u6stre nationale si culturale. Ace le fapte
laudabile de acesta natura pe terhmul moral si
Evangelic, ad contribuit in to timpiT la imbunata-
tirea moravurilor si la civilisatiunea poporuluT
roman, civilsatiune, c,lic, basata pe principiile mo-
raleT crestine evangelice, pe credinta in Dumneded,
pe iubirea apropelm, pe devotamentul pentru fa-
cerea de bine in tote imprejurarile vieteT si pe iu-
birea de patrie, pentru care batritnii nostril isT sacrifi-
cad si ostenelile lor, si averile lor si chiar viata lor,
dela vliidica phua la opinca, dupa cum dice vorba
romhnesca, EY inaltad bisericT si Monastiri marete,
inzestrandu-le cu averile lor pentru adjutorul si
mangaerea celor saraci si neputinciosr, si aci, in
Biserica, in Monastiri, adunatl in acelaqii spirit de
iubire evangelica si-fratie crestinesca, nu era deo-
sebire intre uni qi altii, intre cei bogatT si cei saracT,

www.dacoromanica.ro
324 CUVENTUL

intre ceT invetatT si ceT neinvetAti, cleat numaT

prin luminile sciintei si ale virtutilor crestinesti de
care uniT eras inzestratT maT mult decht altii; dar
modestia (smerenia), ascultarea, rabdarea si devo-
tamentul religios, ere' ,comune si egale tuturor.
Boerii cei bogati, Mitropolitil si EpiscopiT isT con-
siderati de cea mai sacra datorie de a intretine bi-
sericele ingenere in cea mai buna si maT frumasa
stare si inca ale imulti averile prin donatium de tot
felul si ale imbogati. Cam dintru inceputul istoriei
nemului romanesc, biserica a fost temelia societatei,
temelia existentel acestuz popor; biserica a fost 59c6la
poporulut, 5scola de morale si lumina, pad de or-
dine 5si discipline, 5scola de iubire, de unire ysi fra-
tie; pentru cc biserica nostra, este biserica nalionali,
precum si clerul nostru este national, ales si esit
din sinul natiuneT poporuluT roman; de aceia el nu
pate sa simta si sa cugete decht numai romaneste.
Sa nu uitam insa ca loatrAnii nostril, domnitorl,
mitropolitr, episcopT si boerT, pe langa monastirile
si bisericele ce inaltau, chiar si pela mosiele for
particulare, infiintau si cite o scala pentru invO-
tatura fiilor poporului, de carte romanescasi cantari
bisericesti, ti cu acesta invetaturd, erati insarcinati
clericT, servitorii bisericesti, de uncle dateza si nu-
mirea de-dascdlitl bisericet" pana in cliva de asta-cli.
Ast-fel palm in c,lilele ndstre am vOclut continuandu-
se acest sistem de fapte religiose si de lucrare tra-
ditionala nationala, prin infiintare de bisericT din nod
sad restaurarea celor vechT si inzestrarea lor, precum
si infiintarea de scoli pentru invetatura de carte ro-

www.dacoromanica.ro
 CL VENTUI, 325

manesca.Asa am vequt in Vele nOstre pe fericitul

intru amintire Mitropolitul Gregorie al Ungro-V1a-
hie', prea Cuviosul in vista morala. prea invetatul
in st. ScripturT si in sciintele teologice si de multe
cartY traduc6tor si tiparitor, impreuna cu dascalul
seu Gherontie din Monastirea Neamtu, sub a caruia
Arhipastorie slat' infiintat si seminariile, scolele bi-
sericesti in Romania Muntena la tote episcopiile,
si care, la auul 1834, dupa intareerea sa din exilul
din Basarabia. a inceput restauratia bisericei Mi-
tropoliei din Bucuresti, si la observatiunile ce i s'au
fitcut de unit, data crede ca va trai ca sa teriinine
restaurarea, el le a respuns : 'Mi ajunge sa ii cep
lucrarea, cam cred., ca cei ce vor fi dupa mine vor
terinina'o neaparat ". Si in ade ar ca fericitul ince-
thud din viata in anul 1834 Iuniu 22, si Episcopi
terei romanesti, al Romuiculm Neofit, al BuzeuluT
Chesarie si al Argeuhn Ilarion, remaind cite i
tree carmuiton ai Mitropoliei, can se dicea atunci,
au terminat lucrarea bisericei illitropoliei, si in anul
1839 Aprilie, 2 as si santifo din nou.
Ast-fel am 'veut tot din paitea Roinaniel de din-
colo de Milcov pe fericitul nitru amintire Chesarie,
Episcopul de Buzeu, acel molt zelos pentru cele
Dumneqeesti si plin de virtuti Episcop, intre anii
1825 1846, reinoind acea episcopie cu totul, bi-
serica cea mare, paraclisul, case marl si niici, infi-
intand si tipografie din not', si adqughtid si edificiul
Seminariului in anul 1837, deosebit de multe bi-
serict pela mosiile si Monastirile peudinte de acea
St. Episcopie, precum: Monastirea Vintila Voda,

www.dacoromanica.ro
326 CU VENTUL,

Ciolanul, Ratestif, biserica dela Phrscov, Cis lati,

GavanestiT si altele. Aseminea am vequt pe Gu-
vernul terei romitnesti Inainte de anii 1848, ince-
pend inoirea monastirilor celor mai Insemnate, pre-
cum Bistrita, Tismana, Dealu de l'angh Thrgoviste
si altele, Tar la Cozia facendu-se numai un Inceput
de restaurare, a incetat din causa evenimentelor ce
au survenit asupra terei in 1848. Am v`edut Inca
dupa anit 1850 pre venerabilul si cuviosul Episcop
al Romnicului, Calinic Cernicanul, reinoind biserica
acelei Episcopii si casele cu paraclisul i altele ase-
minea, la area episcopie si prin eparchie. Alai in
urma am vedut aseminea pe fericitul intru amintire
repausatul fost Domnitor Alexandru Ghica V. V.,
incepend in anul 1858 in timpul Caimacamiei, ree-
dificarea Alitropoliel din Bucuresti, care lucrare Insa
a remas neterminata cu incetarea Calmachrniel lui
in acelasu an.
Dar epoca restaurarei monumentelor religiose
nationale a nemului nostru romanesc, am avut feri-
circa sa o vedem insufletit6 de traditionala activitate
national, in dilele buuului nostru Rege Carol I-iu si
mai ales sub actualul Guvern al Maiestatel Sale.
Ast-fel s'a inceput si s'a terminat restaurarea celui
mai frutnos monument religios, biserica EpiscopieT
de Arges, monumentul fericttulm Domnitor Negoe
Basarab si a sotiei sale Despina Donina, zidit pela,
mail 1518, care acum de curand, in tomna anului
trecut, s'a si santit cu mare solemnitate si ceremo-
nie religiosa in presenta Malestatilor Lor Regelui
si a Reginei, a membrilor Guvernului, a multora

www.dacoromanica.ro
 CUVENTUL 327

dintre rnembrii Corpurilor legiuitore, ai Inaltei Curti

de Casatie si alte autoritati, o multime de popor si
clericY din Mite partile terei si chiar a unora din re-
presentantii puterilor streine.
Tot asa se lucreza acum si la restaurarea bisericeT
santilor Trei lerarin, monumentul lei Vasilie Vodil
Lupu si la a santului Nicolae Domnesc, amendou6
de aim din Iasi.
Iar Catedrala Mitropoliei ndstre, care a stat o ju-
metate de secul neterminata, asta-qI splendida si ma-
reta, represinta cu demnitate Ortodoxia, resarituldi
in a doua capitala a regatului Romaniei, si arata
tuturor simtimentele religiose ale inteleptului nostru
Rege Carol I-id, si va predica si vecurilor viitdre a-
ceste simtiminte de pietate si religiositate, care au
insufletit si ati intArit pe bah/Anil si math nostri
DomnitorY din tote timpurile.
EY cu credinta in Dum-necjet au infruntat tote na-
valirile celor de alte nemuri si de alte credinte, lup-
thud cu barbatie si aparandu-si tara lor, mosia str6-
mosasca, a carora credinta in DumnOeti o probez6
si o invederezA, atatea biseria si monastiri.
Pentru densil credinta in Dumnecleu ;9i respectul
religiunei, era tot una Cu tara i viata lor, 3ci biserica
era tot-dduna centre de unire si unitate nationals, cu
una singura si aceiap religie ortodoxa de 'resarit, a
careia invetatura se sileau a o pone in lucrare in tote
faptele vieta lor sociale ysi patriotice, Nevoindu-se,
dupe cum (lice Apostolul Pavel, a pacli unirea dultutO
intru legatura pacez ; un trup 59i un Duh ; un Donin,
o credinta, un Botez ; un Dumnecleu si Tatal tuturor.

www.dacoromanica.ro
328 CUVENTUL

(EfesenY Cap. 4, vers. 3-6). _Tar Doran, Dull, este,

ci uncle este Manzi Donznulul, acolo este adeverata li-
bertate" , dice acelasi Apostol. (Corint. Capitolul 3,
vers. 17).
Chiar incercarile unora dintre streinii eterodoxi
in timpii trecuti de ase intinde si intemeia in aceste
ten romanesti ortodoxe all fost combatute si res-
pinse de batrftnil nostril' pentru ase conserva unita-
tea credinta religiose si prin acesta unitateanatiunel,
cum s'a petrecut in timpul 1ui Varlaam Mitropolitul
Moldovei, cu sinodul din Iasi., tinut in Biserica St.
Tres-lerarhi, sub Vasilie Voda Lupu Domnitorul
Moldovei si aim Mateiu Basarab V. V. Domnitorul
Romania Ungro-Vlabiet 1$i aseminea incercan de
invasiune religids6, s'au intemplat chiar si in qilele
fericitului intru amintire Parintelm Mitropolit Are-
niamin, dar acesta impreuna cu Episcopii si boeriT
terei au respins acele incercari streine si pretentiase
de propagande religidse eterodoxe 1). CacT biserica
nostra uationala predica natiunel in tote clilele in
limba poporulul dela un capat al terei 'Dana la eel -
lalt sublimele principii ale morale,. evangelice : pa-
cea, iubirea, unirea, fratia, facerea de bine ;si tot felul
de sacrifice pentru a face bine unii altora ysi t tturor
impreuna.
Bogatn si saracii si cu tots impreuna in biserica
invetau aceste principii d'a se iubi uni pre altii si
se intareau in credinta cu sufletul pentru a lupta in
contra nevoilor vietei si a vrajmasilor din afarA, ye-
quti si nevec,luti, ce vencall asupra terel si pismuiau
1 Papismul de Episcopul Melhisedec. Bucuresci. 1883.

www.dacoromanica.ro
 CUVENTUL 329

fericirea, progresul si prosperitatea nemului nostru

roman esc.
Biserica neince at striga prin gura preotilor en-
vintele santei Evangelii: Sd iubim unit pre
ca intr'un grind sd mdrturisim, 5ci precum voip sdi ye
facd voue omenii, facets 5s4 von lar aseminea".
Mai mult Inca, biserica ne invata perfectiunea
morales evangelise, ca chiar si pe vrajmasii nostri
particularT sa-i Invingem cu iubirea facendu-le bine.
in biserica auclim invetatura iubireT cu sinceri-
tatea inimei si a cuvintelor ndstre atat catre D -c cu
cat si catre ce' -laltY &nem, precum si Psalmistul
David se ruga clicend: Inima curata zideole intru
mine, Dumnetleule, 5si Duh drept inoe5ste intru cele
dinnduntru ale mele". Tar cuvintele indoite si min-
ciuna sa le aruncam departe dela no chci acestea
pricinuesc multe si mad rele in societatea ominesca.
De aceia Mantuitorul in santa Evangelie ne invata
qicend : Fie cuventul vostru ce este a5ia, a5ia, si ce
nu, nu", despre care lipsa de sinceritate Intre
ameni, marele profet Isaia se exprima cu amara-
ciune catre poporul lni Israil, prin sublimele sale
inv6thturi, inspirate de Duhul Pant, clicend: Apro-
pie-se de mine poporul acesta cu guru sa 5si cu buzele
sale me cinsteole, far inima for departe std dela mine,
5si in zadar me cinstesc inveyind porunci omine59t1
invetaturP (Cap. 29, vers 13). Morala evangelica
precum ne invata si asta -1i, de a vorbi tot-deuna
adeverul si numai adeverul, a practica dreptatea si
a fugi de fatarnicie si inselatorie, tot asa s'a pre-
dicat cu multa tarie din cea mai adanca antichitate
Biseric4 Ortodoxa Romani 3

www.dacoromanica.ro
3.30 CUVENTUL

in Biserica luT D-ded, dupr6 cum ne arata si cuvintele

marelui profet Isaia pe care le-am citat mai sus.
Necesitatea religiunei s'a simtit. si s'a recunoscut
in toti timpii si la tote poporele lumei, fiind-ca reli-
giunea invata pe 6meni adeverata intelepciune care
incepe cu frica de aurnnecleti, dupre cum slice lute-
leptul Solomon, Ca : ,Inceputul intelepciunei este
frica de Dumnecleu," i fructele morala religiOse
sunt datat6re de viata cu iubirea de Dumnecleti si
de apropele, si aceste simtimente nu se inspira o-
mului deck de Duhul lui Dumnecleu, care, dupre
cum glasueste marele profet Isaia: este Duhul in-
telepciunei 59i al sciintd, Duhul statulta ysi al putereT,
Duhul cunoscintet 59i at bunet credinte, Duhul temerel
de Dumnecleu" (Cap 1 1 , vers 1). De aceia si Domnito-
riT nostri de demult si tote guvernele ce au urmat
precum si guvernul actual cu buuul si inteleptul
nostru Rege in frunte, au ingrijit si ingrijesc de pros-.
peritatea bisericef si de propagarea moraleT religiose
prin biserica si scola, mana in mana una cu alta.
Ast-fel ca restaurarea monumentelor religi6se si
malt tirea scalelor vor atesta tot-deuna acest ade-
ver. Si se va recuu6sce tot maT Inuit de catre eel
intelepti si bine-cugetatort necontestatul adever is-
tonic pentru um, ci biserica nostra nationala cu
religia stramoytsca ortodoxa de resarit a lost in
tote vecurile trecute nata care, ca si arca lul Noe
din timpul del aviuluz universal, a salvat existenta
n6nulut romanGsc, resistand cu putere in contra fu-
ries valurilor noianuluT de gintt nabalitore si cotro-
pitore din vecurile trecute si ne-a conservat moue

www.dacoromanica.ro
 CUVENTUL 331

pdna asta-cli limba, istoria 11i nationalitatea prim

unitatea credintel religiose.
SA ne lipim dar, iubitilor, inimile n6stre de ased6-
mintele religiose si de morala evangelic care se
predicts si se propagd in biserica. SA mentinem cre-
dinta in Dumnedeti impreunA cu traditiunile si obi-
ceiurile stramosesti, caci bittrhnii nostri cu acestea
ail trait, cu acestea au infruntat tote nevoile straba-
tend vecurile phna in dilele n6stre si conservhndu-
ne noue Cara, biserica fi nationalitatea, nedespartite
una de alta. i Dumnedeul parintilor nostri va fi
tot-deuna si cu nol, precum a Post cu eT, cad numaT
ast-fel vom pastra patrimoniul stramosesc, care este
depositul cel mai sacru pe care a ni 1-ati incredin-
tat, si pentru care eT diceat, ca: npodoba fericirea
unza 92,42n este paza legilor stramomsti".
Si nor asta-ch insufletici de aceste simtimente na-
tionale rornhnesti si cu credmta nestramutata in
Dumnedeii, sa aducem tot-deuna, ca si ei, rugaciu-
nile n6stre inaintea luT Dumnecleti, cm inima curate,
cu credinta 5si cu dragoste, fara indoiald in tot locul
aseminea si in acest stint local Dumnedeesc, care
este locul destinat pentru inchinae,hme lui D-ded,
si pentru care in antichitate insusi Dumnec,leu a
promis liff Solomon la shntirea lemplului din Ie-
rusalim, 0, wend: ,sS'i acum am ales si am salit Casa
,,

acesta, ca sa fie numele meu intr'ensa pawl in vcc 5si

vor fi ocha met si inima urea acolo in tote clilele"
(2 Paralipomen Cap. VII, vers 16). A59a, Domne fie
mila to 59i spre nol in tot-djuna, acwn ci pururea 591
in vecil vecilor Amin.

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN DAPONTE, NU1IIT CHESARIE DIN CALUGARIE

Acesta, persona a jucat un rol f6rte insemnat in-

tre Romhm, mai in tot seculul trecut. Nascut la 1707
i mort in 1789. De origina este din Insula Sco-
pela, pentru care in mai inulte scrieri ale sale IT a-
dauge qi locul nasterei, din insula Scopela &"4 T714 VTI'M
ExoTcaou) ParintiI lui greci ail lost nobili i avuti.
Tatal sell a servit mutt ca interpret, dar din in-
templari nefaste a saracit i fiul ski, Constantin,
a fost ajutat in copilaria sa de catre prieteniT pa-
rintelui sai in Constantinopol, unde au studiat cele
intaiti inceputuri de carte.
Cand era cam de 17 aui, a lost recomandat Dom-
nitorului Constantin Mavrocordat, pe cared era in
Constantinopol, qi acesta 1-a adus cu sine in Bu-
cureti, unde au continuat studiile sale la sc6la A-
cademia* grece de aicea. Eata cum se exprima el
despre sine, in Catalogul barbatilor din seculul al
18, la pag, 43. Acesta (Macarie Cuful Maridache)
venind in BucurWi in clilele Domnitorului Constan-
tin Voda, Domnul ineu, si invethnd in curtea Dom-
nesca mi-ad cjis Domnul: dac ti sunt vrednic, in ora
in care predeca de pe amvon (Nlacarie) sA, scriu cea
ce iuvata. I-am fagaduit, dei lucrul era greti, i
-punandu-me intr'un loc de nude nu me vedea seri-
eam. i am scris ca 10 discursuri de ale lui qi T-a

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN DAPONTE 333

placut Domnitorului cand i le-am ar6tat si i le-am

cetit. De si t6te cuvintele regulat i fara lipsa nu
le-am scris ; pentru ca, ackta este imposibil si la
eel mai jute scriitor. M'a surprins data, din mul-
tele randuri, de sus din amvon, si lasand urmarea
discursului se intOrce, me priveste si dice : Mai bine
ar fi fost de ti-ar fi lipsit scriitorule scrierea. Era SA
se intemple r6ti sr m'a admonestat cu dreptate ;
dar au inteles ca o fac cu voia Domnului meth A-
asta a facut'o Domnitorul pentru ca mr-a spus
sa-T clic sa prescrie preclicile si sa le dedice Domnu-
lul si Macarie n'at voit. Alta-data mi-a spus laths):
Domnul : i-am spus sa m6 invete ritorica si ii va
plati 15 lei pe lung. Eu pentru amicitie luhnd doi
conscolari, care erau de aceasi putere ca mine, ce-
team si scrieri filosofice, m'arn dus si i-am spus cu-
ventul Domnitorului, ca au c is pentru toti trel si
salariul si T-au placut. i ni-au spus sa compunem
Ca o fila in greca veehe, cea ce vom voi fie-care, si
s'o spunem i ne am dus ; Tar el ni-a ells : lasati, du-
ceti-ve si mane sa veniti. A doua 4i ni-a spus: A
dis sa v6 invet retorica, dar nu v6 invat
Dupa ce Daponte a studiat at fost bat de Constantin
Mavrocordat al II secretar al seti. Tr,v xa-cotxav Zzovta4
artjv xouptrjv r BXaxta; .xi 8EUTE:p0; ypap.pTtx6; Wvtac cit
'AuEv-ciac; Avend locuinta. in Curtea Valahlei si fi-
-hid al doileasecretar. (KocapiTctric -c(6v yuvaEx6iv Tom. II
pagina 400). De aicea incepe viata sa literara. Da-
ponte este unul din spiritele cele mai abundente ale
timpului seu si ni-a lasat o suma colosala de seri-
eri originale si de traduceri. Pe timpul secretariatu-

www.dacoromanica.ro
334 CONSTANTIN DATONTE

luT sett ati adunat tate datele istorice ale timpulul

despre afacerile interne si externe ale Terilor si in
special ale Valachiel sT-a compus scrierea Astxmcc(
Efimeridele Dacice, carte insemnata si
ire/Epi,3s;
care decurhnd a publicat'o d-nul Lemond in Paris.
Tot din timpulsecretariatulut sett a adunat si o sums
de bane, bunicica pe atuncT. Avend o fantasia aprinsa
in tineretile sale a incercat a face poesiT erotice; am
dat peste urme de aseminea poesiT in o scriere a sa,
care-1 proprietatea Universitatei de Iasi. S'a mani-
festat acest talent al sett ii maT multe scrierT de va-
lore si care-s in poesie. Asa citez numaT : KAapE'Tc-cyl,;
-rd:),) yuvvxtrwv, Tp&Tce(1.7CVEUVATCX1'1, EF;ii yriacc; Tip; XEtToupyiac
etc. Oglinda femeilor, Masa spirituals, Explicarea
santeT liturgit etc. etc.
Dela densul nT-a remas in diferitele nastre bi-
blioteci mai multe autografe de ale sale. Asa Ex-
plicarea santei liturgiT este proprietatea Bibliotecei
SeminariuluT Central din Capitala ; Masa spirituals,
proprietatea MuseuluT National ; Catalogul Barbati-
lor secululuT al 18 proprietatea SeminariuluT Venia-
min din Iasi si care se afla inpastrarea mea spre al
studia. Dej am tradus acesta importanta scriere si
care pate fi clasata intre cronicele nastre, pentru
cuventul ca persanele ce le enum'era, deli majori-
tatea sunt grecY, dar ail trait in tart, si-au luat parte
la viata sociala a timpuluT lor; intra dar de drept ac-
tivitatea for in istoria terei ndstre. Stint insemnate
vietile Domnitorilor FanariotT pe care le are, ince-
pend dela Duca pang la Domnii Grigorie Ghica si
Neculal Sutu, decapitati ambiT in Constantinopol.

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN DAP()NTE 335

ImT propun a-lpublica acest catalog spre a fi cunos-

cut istoricilor notri romans. Daponte apare nere-
gulat in viata lul, 10 cauta maT intaiu norocul in
insuratdre de doue orii nu -1 gaseste, it cauta in viata
monahala si erd0 nu-1 afla. NerabdAtor a sta intr'un
loc percurge marea i uscatul, dar tot nu-0 afla teri-
cirea. Cam acesta-T i in scrierile sale. Avend o me-
morie vasta si o fantasie aprinsd scrie cli i napte i
lasa dupti sine un material considerabil, dar cam farA
sistemA i nu se sustine in tratarea unuT singur su-
biect, ci le amestecA cu altele si deviaza fOrte adese si
apoi eara0 revine. Domnitorul sell Constantin Mavro-
cordat 1-a trimis i-'n o misiune catra Hanul Crimea',
unde a fost forte bine priimit ; dar ducendu- se in
Constantinopol ad fost, pentru presupunerI politice,
pus in inchisore de Turd si de unde s'a eliberat
prin banT, pentru c avea o avere de 150.000 lei.
In inchisdre a scris i cartea Oglinda femeilor".
Satul de ale lumei, lovit de imprejurarT morale,
0-ad cautat liman in monahism.
Eata ce ne spune el despre sine la pag. 44 a Is-
toriei Warbatilor Secului rd 18. Aicea in Constan-
tinopol am venit si am imbriicat hainele negre dela
el (Dionisie Ieromonalml) la 1751 in c,liva SantuluT
Dimitrie i din Constantin m'am numit Chesarie.
MT-am schimbat straele si locul ; n'am schimbat i
modul vietei, si s'au in.deplinit in mine proverbul ce
(lice : Lupul deli imbatrAnete i-0 schimba perul,
nu-0 schimba lush i obiceiul i capul...." Dupe ce
s'a cAlugarit mai anthill s'a dus la Scopela la o mo-
nastire a for parintasea, unde i0 avea ore-care pre-

www.dacoromanica.ro
 336 CONSTAN7 IN DAPONTE

rogative ca ctitor, dar tine scie pentru ce cause a

fost cam larce voia lui expediat de acolo, de unde a
trecutl la santu munte si s'a aseVat la Monastirea
Xiropotam. Lisa calugariT de acolo fiind constransT de
mijloce si fiindu-le si monastirea in ruin si-ati pus
ochii pe el, ca om cunoscut si reputat in t6rile Ro-
mane, 1 -all induplicat si 1 -all trimis pentru eleimo-
sina in Moldo-Valahia. In scrierea sa ,,Masa spiri-
tuala " scrisa in stihuri si in forma de dialog, tinut intre
Constantin Daponte civilul si intre Chesarie Da-
ponte calugarul, is): descrie patitele sale in mai rnulte
locuri in ac4sta opera. Chiar la inceput iata ce dice.
,ZChesarie : De unde vii frate ? Constantin: Viii din
Valahia. Ches.: Dela BucurestY ? Coast.: Fara in-
doiala. Ches.: Si unde te duel' cu ajutorul lui D-Vet?
Coast.: La Santul Munte, unde exista un munte sin-
guratic ! Ches.: Ca sa te fad' calugar? Sari sa te in-
chini si de acolo erasi s'o stergi in Valahia? Coast.:
Data va fi voia lui D-Veil, si ac4sta (void face) pe
langa altele, m'oi face si calugar cu mare bucurie.
Am o dorinta puternica, dupa ce in6 voiti inchina la
tote monastirile sa nu me intorc curend, ci sa stab.
acolo un timp ea sa citesc acolo cart]. de ale parin-
tilor, ca sa m6 satur, pentru ca-mi plat Inuit...."
Dupa ce i s'a incredintat santul lemn de calugariT
XiropotamitY prin decret patriarchala, pouf eata ce
Vice la pag. 7 : Coast De mare lucru to -all in-
vrednicit D-Nell si unde te duel acum cu el, si eine
ti 1-a dat ? Ches : Dela Monastire mi 1 -all dat si la
BucurestI me due cu ajutorul lui D-Veil, ca sa cer

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN DAPONTE 337

milk pentru Biserica spre a o reconstrui din teme-

lie, find stricata."
Cat a umblat cu santul letnn in Cerile rotnane a
strans mai multi bans si alte obiecte , dar cea ce
este important pentru Romani sunt imobilile afiero-
site (dkruite) prin el de mai multe persone acelei Mo-
nastiri, cum si mai multe subventiuni la sc6lele din
Constantinopol si instil Patmos. Daponte era cunos-
cut si respectat pentru marea sa erudiciune, asa Ca
cerirea sa de miluire nu putea fi fara efect.
Chesarie Daponte inceteza din viaCa la 1789 in
sAntul Munte la Monast. Xiropotamul. Intre multe
acte ce am intimpinat, am cetit si un act din timpul
Mitropolitului Veniamin, prin care se dispunea ckla
Monastirea Xiropotamul sa se ceteseasi cantece ro-
rnaneste la strana mare, sa se pomenesck numele
Domnitorului si a Mitropolitului Moldaviei si sa se
tint in totul tipicul Romanese. Chiar la numirea E-
gumenului de acolo Mitropolitul sa-sl aiba cuventul
set" canonic. Acum dupa ce am dat peste aceste
acte relative la beneficiile ce Monastirea Xiropota-
mul din santul Munte a realisat prin influenca luT
Chesarie Daponte, inceleg usor cum am putut not
Romanic a ajunge la aseminea drepturi asupra M -rel
Xiropotamului. Crec,lend ca hris6vle urmatOre, pe
care le-am tradus de pe autografa insusi a lui Da-
ponte, vor presenta un interes atht pentru istoria
nostra nationals, cat si mai inspecial pentru istoria
bisericesca a Romanilor, le-am dat publicitacei cu
aceste notice asupra vietei lui Daponte. Am mai
adaus la fine si un imn ce 1-ad scris Daponte in

www.dacoromanica.ro
338 CONSTATIN DAPONTE

Iasi ocasional, cum si prefata dela Opera Hasa

spirituala," dedicata lul Constantin Dudescu Ma-
rele Vornic.
E.

Iacob cu mila ha D-cleu Archiepiscop 04 Mi-

tropolit 310 lda-Valahiel 1758 Luna Iuliu (originalul
greceste, scris de mana lul Daponte).
Prea cuviosilor Arhimandriti, cuviosilor Egumeni
a santelor MonastirT mici si marl' ; Prea cucernicl
protoTerei, preoti si diaconl si aT cleruluT,
prea onorati nobih boerl eel iutaiu si al doilea, prea
cinstitT negutatorY si ca' locuitl in Eparhia smere-
niei nostre, in santul Spirit, fiii curati aT santei ca-
tolice si apostolice aT Bisericel Resaritului, IVIaiceT
nostre, har fie you6 dela D-deti, Tar dela noT ruga-
ciune si bine-cuyentare.
Prin acesta ye dam insciintare pentru o D-deesca
si patriarhicescrt Monastire Stavropigiaca, situata
in muntele eel cu numele de sant, ce se numeste
Xiropotamit, ce se cinsteste pe numele santilor 40 de
Martirl. Acesta Monastire din causa yechimei si a
multimeT anilor au ajuns la ultima stricare si rui-
pare ; si prea cuvioOf parinti cei din ea yedend rui-
narea cea des6v6rsita a monastirel lor, din causa
descurajarei si a intristarei for s'ari cugetat; dar ne-
putend s'o Tenoeasca s'ati gandit cu totil la ce este
de facut si n'ati gasit alt mod la redidirea si reinci-
rea sa, decat acesta. Adich : Acesta. Monastire a-
vend cinstitul si santul lemn din crucea Domnulul
si Mantuitorului Nostru Is. Christos, care s'a afiero-

www.dacoromanica.ro
 ('ONSTANTIN DA P(INIE 339

sit santa Monastiri de catre fericitul si prea creti-

nul Imperat al Romeilor Roman, care de qi nici
()data n'a fost scos din Monastire, acum insa din
causa mare nevol qise maT sus, totT parintii acesteT
Monastirl err o iniina, cu o cugetare i nil suflet s'air
gandit sa secita acest sant si de mare pret odor din
Monastirea lor. Decr alegend pe eel smerit intre
Monahi, chir Chesarie (Daponte) T-au incredintat
luT acest sant odor pentru ca sa unable prin orae
i sate pentru ajutorul i miluirea acesteT MonastirT.
Prin urmare fiind-ca in acesta, de D-deu pazita Tara
a Moldavia dela inceput i pana in tliva de acum,
un aseminea sant i pretios odor n'a venit, si nicT
stremoOT i nici moqii si nicT nascetoriT nostri nu s'a
invrednicit nici sa se inchine cinstituluT lemn i nicT
cu ochiT sa-1 val6.
Tar acum child D-q.eesca Pronie a bine-voit a
invrednici pe Tara qi Patria nostril sa aibe cinstitul
qi d-q.eescul sant learn a CruceT eel datatore de viatA,
a domnultu ql D-bleu qi MantuitoruluT nostru Is.
Christos i pe rfoT pecdtoqif, ceT intinatT in multe
pecate ne-a aretat plirta0 acestei sante si d-cleeqtT
d'aruirT i ne -a invrednicit cu ochiT sa-1 videm si cu
buzele nostre iecurate sa -1 saruthm. Pentru acea o
iubitT fiT puteti sa ve inchipuitT cleat liar si ddruire
D-cleesca ne-a judeeat vrednicT si cat ne-a inveselit
D-ded eel sant. Pentru ca pe acest sant qi D-C,leesc
lemn a voit Despuitorul si Ricetorul atatii creatura
sA, se crucifice qi sa -1 ude cu mult pretiosal sed
singe spre a ne rescumpara din pecat.
Pentru acea tata, zidirea se bucura qi se invese-

www.dacoromanica.ro
340 CONSTANTIN DAPONTE

lete, Tar vrajmaqul diavol se Indeparteza i se tome,

Catre acesta dar trebue sa cadem cu top i sa -1 Inehi-
nam ca pe insui a Domnului i D-4eului nostru,
Si spre maT multa siguranta i lumina v6 aretam i
acesta, ca noT o respectam forte inult i ca intaiti in
legea misted, Ortodoxa si indeplinim santele qi
d-deetele misteriT a sante liturgii ; Tar dupa acea
cinstitul i santul lemn pe care s'a restignit Dom-
nul nostru. Fiind-ca acest cinstit i d-deesc lemn,
in care se conserva Inca cite -va din memorabi-
lile patimT a DomnuluT, adica o urma a cuelor, tre-
bue s'o Inchine i s'o serute tot ortodoxul cretin
cu respect, cu mare tema.i evlavie, inchipuindu-i
ca i cum s'ar apropia de insui Christos. Prea Inal-
tatul i prea luminatul nostru Domn Scarlat Grigo-
rie Ghica Voevod prin buna vrerea i cugetarea sa
s'a gandit, i noT din partea 'Astra Inca am invred-
nicit pe mai sus distil Chesarie ca se lea ostinela
sa cutreere tdta tara cu d-deescul i cinstitul lemn
spre santenie i bine-cuventare, bun sporire int6te
i pacea loculul nostru. De acea hotarim i ordonam
tuturor celor din cler i vou6 boerilor, negutatorilor
i locuitorilor, v6 indemnam cu mare tema i respect
sa pre intimpinati, preoVambracati cu felOne i epi-
trahile, cu tamaeri qi lumini aprinse, sa primiti cin-
stitul i santul lemn qi cu psalm). i chatari inso-
tindu-1 'Ana in Biserica , on casa hotarita de
ospitalitate. Si cu totii cu inima sdrobitg, sa-1 inchi-
nati i serutati, Tar care ar voi sa faca aghiazma cu
cinstitul lemn are eel amintit dela noT voe qi bine-
cuventare, pentru ca sa se duca dela noT acest sant

www.dacoromanica.ro
 CON5TANTIN DAPONTE 341

lemn cu un ajutor si miluire drq,-care, dupa datoria

crestinescti, ce avem, fie-care dupa cat pate si are
buna-vointa si dupa cum st. Spirit il va lumina,
ante-se miluitor si ajutator disei mai sus Monastiri,
care acum din temelie se renoeste. Tar pentru mila
si daruirea ce atT voi sa aratati catre acesta Arita
Monastire, insutit vets lua plata dela Christos
care fericeste pe miluitorY, dupre cuventul Evange-
liului. Tar harul siputerea santei si cinstitei Cruel fie
spre ajutor si mantuire si sporirea caselor si a tuturor
averilor vastre miscat6re si nemiscatOre si rugaciu-
nea si bine-euventarea mistra cu voi cu tots, amin.

Io loan Theodor Voevod cu mila lug D-cleu Domn a

tote Moldovlahia (origivalul greceste, scris de masna
lui Daponte).
Dupa, cum sorele straluceste si-si arunca razele
intie tote stelele lucitore si prinrazele sale le vivificA
si le sporeste lumina la tote ; tot aseuminea si in tote
cele-lalte bine- facerT si virtuti cea mai mare si mai
placuta lui D-de-il este mila. Pentru ca este folosi-
tare, de suflet ruhrituitOre si primita si bine-placutit
lui D-dell, si dupre sh,ntul Apostol Pavel : cu asemi-
nea jertfe se multwne5ste Mila scate suflet din
mOrte si acopere multime de pecate. Find -ca (ir
ne procura athta folds si chstig numai singura darea
de mila, cu mult mai Inuit in sfintele si d-deestele
Monastiri si celor inchisi in ele sfinti parintT, pentru
dragostea si iubirea d-deesca. Pentru ca, acestia
suet servitorii lui D-qe111 si efectua liturgia angelica,

www.dacoromanica.ro
342 CONSTANTIN DA, ONTE

prin intermediul carora se mareste neincetat prin ru-

gaciunT si cantarY numele eel prea marit al Dom-
nuluT. i dar fiind-ca si prea cuviosil pArintif, eel
din imperatesca si santa Monastire a XiropotamuluT,
ce se cinsteste pe numele celor 40 de Martini s'a
lipsit de milele imperatesti ce avea, si din causa im-
prejurarilor temporare aii ajuns sa cacla in datorii
forte grele si in cea mar de pe urma desperare de ne-
economisire, a alergat si la acest prea stralucit tron
al Moldavia impreuna cu prea pretiosul odor a cin-
stiter de viata datatoref CrucY, pe care s'a restignit
Domnul nostru Is. Christos. Acest vrednic de inchi-
nat si de viata datator lemn al cinstiteT Crua afie-
rosit de catre prea, crestinul Imperat Roman, s'a in-
vrednicit si Domnia nOstra cu multa reliogiositate
si zdrobire de inima sa-1 inchine, dupa, ce cu ajuto-
rul lm D -ieti i s'a incredintat frilnele straluciteci
DomniT a tronulta Moldavia De acea sr inferbin-
tat' de zelul divin, aui bine-voit din tOta inima ro-
stra sa conservam bine-face,rile celor inainte de not
straluciti Domniton, pe care le-a intarit prin Hri-
save. Pentru acea acuni si Domn'a mea hotarlm si
intarirn prin al nostru Ilrisov domncsc, ca nu numaY
sa Tea mila ce hotartta de alts DomnitorT, ci incA,
ca o datorie indispensabila sa Tea mila in tot anul
en adausul de 50 ler din vain domnesca. Mica :
una suta cincr.4eci lei usual si spre economisirea si
aj utorul prea cuviosilor parinti s, sine vecinica amiu-
tire a Domniei n6stre si a fericitilor nostri naseetori
si a Domnitorilor reposati. Pentru nestranmtarea si
conservarea nealterata a acestuY inscris al nostru

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN DAPONTE 343

Hrisov, pretindem si dela stralucitii Domnitori eel

dupes non, saes din fiii nostri, orl din alt neam, pe
tarn D-c).ett din mila luT II va voi a-I alege sa dom-
nesca pe tronul Moldaviel, sa intaresea acesta pu-
fnA mila domnesa., spre vecinica for statornicire si
amintire. i pentru ca acesta domnesca a rostra
mila, s'a fie in veci bine pAzita si pentru ca s se trimeta
in fie-care an la sfinta Monastire, TatA cA, s'a stabi-
lit si epitrop de catre Domnia mea prin vointa si
cerirea acelor parinti monahl ca sa se ingrijasch
Preosfintitul prea onorat al nostru sfint pArinte spi-
ritual, Mitropolitul eel dupes timpurl a tereT, si nein-
cetat sA, se lupte pentru ca sa Tea acesti barn din
domnescul comert (xop.ipx0v), dupre cum s'a regulat,
in amintirea santilor 40 de Martini si sa -T trimita la
clisa Monastire.
In anul Mantuirei 1759 luna Fevruarie.
Io Ioan Teodor Voevod Domn a tata Moldova.

_roan Scarlat Grigorie Ghica Voevod cu mila 1W

D-dent Doran a Oa Ungro vlachia (origmalul in gre-
ceste, scris de mana lui Dcponte).
Deprindere veche este si forte laudabilA, cand
un demnitar insemnat sau si din on care stare so-
ciala era, ar fi facut vre un lucru maret si demn de
amintire, fie spre on6rea patriei lui, fie spre bine-
facerea nemuluT sea, sail alt ceva care-1 privea pe
sine insusi spre folosul si on6rea sa, i se ridica de
catre popor ic6ne, i se inalta statue sp,re nesfarsita
sa lauda si amintire.Fiind-ca dar siunul nscut Fill

www.dacoromanica.ro
344 CONSTANTIN DAPONTE

si cuvent a luY D-Slew, fiind nemuritor, si ingrijin-

du-se pentru mantuirea nostra a se incorpora din
sfinta NascetOre de D-clew si pururea Feciara Maria,
neschimbat luAnd chip de om si s'aii crucificat, Chri-
stos D-Sled, cu mortea pre marte calcand, au inviat
a treia i all daruit viata la tot nemul omenesc,
Ali

invinge pe diavolul cu deseversire, inimicul co-

mun al 6menilor, au trebuitsi era datOre tata lumea
Tar daca n'ar fi stiut,iria n'ar fi putut sa-Tridice sta-
tue si ic6ne spre multamire spre eterna amintire si
marire a sa. De aceea earasT insusi acest Mantuitor
al lumei si bine facetor s'au ridicat pre sine insusT
pe cruce, statua gloriei sale, semnul de mantuire
al 6menilor si triumf in contra invingereT diavolu-
luT. Pentru aceea multimea crestinilor ivalte cinsti-
ta Cruce cu mare bucurie pretutindenea si-i ridica
tipul ei in tot locul si in bisericT si in case, si pe cal
si pe uscat si pe mare. De aceia i se inchina imph-
ratii cu sfinta Archangheli si cad inaintea el si o
glorifica. Au venit din pronia d-qeesca si aicea, Ia
al nostru Domnesc tron, in politia BucurestI acel
cinstit si de viata purtator odor al santeT Cruci,
care este ca de un cot, pe care cel intre imparati
ferieit Roman 1-au afierosit la santa si imparatesca
monastire, ce se premareste pe numele shutilor si
gloriosilor 4-0 de martin, ce sunt traitorl la sfintul
munte si se numeste Xiropotamul, dupa cum afinna
Hrisovul sell imperatesc. Lucru ce alta data n'att ye-
nit in aceste partT, in care ne-ail miluit si pe noi
d-cleesca pronie cu Domnia terel acestia, si primin-
d'o cu mare pompa si religiositate si inchinandu-

www.dacoromanica.ro
 CONSTAN1 IN DAPONTE 345

ne eT, ca unei prea inhrit si cu totul respectat lemn

al cinstiteT CrucT, miseati de zelul D-cleesc, am voit
sa se amintesch stralucitii piosT Domnitorr ceT Ina-
inte de noT, in cat prin Hrisovul nostru acesta Dom-
nese sa hotarim o iniluire la aceste sfinte monastiri
pentru ajutorulsi economisirea celor din ea petrece-
torT parinti si in special spre amintirea neincetata a fe-
ricitilor adormitT iii Doinnul parinti ai DoninieT ndstre
si pentru amintirea n6stra. Pe langa acesta si pen-
tru multa mila si marea facere de bine, pe care, pe
cat timp au stat aicea, au aratat cu atot puternicia
sa Christos celrestignit pe ea siMantuitorul nostru
si in decomun si inparticular fie-caruia. Si nu nu-
maT t6ta Tara en eftinhtate si imbelsugare o au
imbogatit, cea ce dedemult nu s'ati intamplat, si
maT ales si in particular s'att respandit bine-facerea
si harul eT catre ceT ce au chemat cu credinth aju-
torul ei. Pentru ca find o inchinaciune si o laudh
atuturor crestinilor cinstita Cruce au trebuit a se arata
mantuit6re tuturor si folositare obstieT. De aceia prin
acest respectabil present Hrisov a Domniei nostre
hotarim pentru stinta Monastire a Xiropotamuldi eh-
are a lua in fie care au o suma de 500 lei de la Ca-
marasul Ocnelor. i ca sa nu se faca pentru viitor nicl
o impedecare de a se duce acesta mila la cPsa monas-
tire, hothrim Epitrop si ingrijitor pe Preasf. Sa Mitrop.
al Ungro-valahieT Filaret, si dupa platirea datoria de
aicea a PreosfintieT Sale pe care -i va alege Domnul
D-q.eil ca sa fie Mitropolit, ca sa se ingrijasca Preo-
sfintia sa sa iea acesta hothrith mila in fie -care an
Biserica OrtodoxA Romang. 4.

www.dacoromanica.ro
 346 CONSTANTIN DAPONTE

dela CamArasii Ocnelor,leT in num& de 500 la nuue

ale luneTluTMartie, and se prAsnueste si serbAt6rea
sfintilor 40 Martini; si prin mijlocul ameniloi vred-
nici de, credinta sa le trimita la sfinta monastire a
Xiropotamulm, ce se afla la sfintul munte si sa se
dea cu siguranta in mh,na locuitorilor de acolo pa-
rinti. Iar pentru haul sa Tea adiverinta catre Preasf.
Mitropolit, pentru ca sa fie spre siguranta sf Intel
monastirl si spre ajutorul si economisirea celor din
ea petrecetori parinti. Spre eterna amintire a n...stra
si acelor adormifi in Domnul, fericiti nascetoni al
Domniel ndstre. Pentru acea rugam si pe straluci-
tii in Christos Domm frati ai nostri, cariTdupa Limp
dupa iaoT vor fi alesT si se vor milui de D-c,leu cu
Domnia Orel acestia sa intaresca acesta miluire a
nostra si cu IIrisovul stralucirei sale, pentru ca si
milele for sa se pazesca dupa acea nestramutate si
sa fie bine primite de D-cleti. Pentru a se conserva
acesta miluire neschimba,ta in tot timpul o au luta-
rit Domma mea cu acest FIrisov, cu iscalitura n6s-
trh proprie Domnesca, in presenta prea iubitilor fil
al Domniel nostre: Alexandru Voevod, Mihail Voe-
vod, Niculal ti oevod, Grigorie Voevod, Gheorghie
Voevod si cu voia de obste si sfatul tuturor a cinsti-
tilor si credincioOlor nnati boeni al divanului nostru
Domnesc: Boerul Constantin Dudescu mare vornic,
boerul Stefan Vacarescu mare ban, boerul Constan-
tin Brancovanu mare logofat, boerul Dimitrascu
Sturza mare spatar, boerul Mihail Cantacuzin mare
vistier, boerul Manola,he mare postelnic, boerul
lNicolae Dudescu mare clucer, boerul NiculaT mare

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN DAPONTE 347

pacharnic, boerul Nicolae Brancovenu mare comic,

boerul Sandu Bozenescu mare stolnic, boerul Tana-
chi mare Singer, boerul Ionita Gulian mare pitar,
fiind precedent boerul Constantin Br'ancovenu ma-
rele logofdt. S'aa scris presentul Hrisov in al doilea
an al domnid n6stre aicea in scaunul Capita lei Bu-
curestiT, in anii de la nasterea luT Christos 1760 in
a 20 a lund luT Fevruarie de preotul Floru, profe-
sorul de sloveneste, dela scala Domnesca, cel stove-
nese, care se afla in monastirea sfintul Gheorghe
vechi.
Subscris. la Scarlat Grigorie Ghica Voevod.
(Va urma). E.

------e"-A<Z2-0-----

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA CANTEMIR

Familia Cantemir s'a facut cunoscuta that ales pe timpul lui

Petru; ('onstautin Cantemir fu eel dintaiu din nentul acestar
care domni in Mol lova. Sub domnia lut Petru, el era serdar 2)
0 se facu Down In 1684. Ace:2t Constantin Cantemir supranu-
mit bltranul, domni opt ant in _Moldova. Dupe mortea parintelui
seu Teodor Cantemir, care fu ucis de tatarit din Bujak, se retrase
in Polonia, uncle servi septe-spre4eee ant in armata lut Ladislau
i Cazimir; in urma probelor de curaj ce le da In el, merita ran-
gul de Colonel, ce i se conferi de catre regele Casimir. Terminandu-
se resboiul intre Polon]. i Svedent, se due 12 George Ghica, D-nul
Valahiet, care it onora, cu sarcina de Ceauspataresc. Avu fericirea
a-1 parasi inainte de a se da in partea nernflor i trecu dela un
domn la altul. Trecu la Eusta-tiu Dabija, Domnul holdover, care-i
dadu locul parineelut seu i mat ales guvernarea codrilor Kigiceni;.
indat t dupa aceia it multi vornic de Barlad. Domuul Duca urmand
lut Dabija, Cantemir conserva acele1 locum: facu insemnate ser-
vicit aceAut principe, inabmind o rescola a Moldovenilor contra
lut; spre a-1 resplati fu onorat en demnitatea de mare Cluceriu, sau
colnisar pentrn provisiunile artnatet ; era &and Sultanul Mahomet
al IV impresura Camen4a, el fu nutnit Calancea, adica conduce
torul armatet moldovenett de ajutor. Duca fiind depus, Petri-
ceicu sucesorul sett menIinu pre Cantemir in functiunile sale; in
timpul acesta a scapt haremul sultanului, ce era sa cacla in ma-
nile Polonilor vitejia acesta it atrase mart laude din partea capului
eunuicilor, care intervenind pe langa marele vizir, i-se promise dom-
nia Moldovei. Petricelcu se dadu in partea Polnilor i Demetru
Canta uzen, noul Donut al Moldovei, gasi in Cantemir un partizan

1; Stefan 13-lea Petriceiel, domni in anal 1613, pe t'mpul Mitropolitulul

Dosiftei, ambii fugira in Polonia, de frica Tatarilor, dupii-ce sfintira bps. St.
Onuffie de liinga biret ( Bucovina 2) Serdarul avea latigul de general in Mol-
dova si '1 era incredi tata paza fruntarielor contra niivalirilor Cazacilor si 'ra-
ta ilor, avea de superior pe Hatman, day in rang mal nu se deosibea de Hat-
rnanul Polnie, care apiva tura contra l'olonilor.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA CANTEMIR 349

zelos care 1 asigura si de iubirea Moldovenilor ; recunoscu deci ser-

viciele sale prin demuitatea de Serdar; si acesta sarcina it fu con-
servata de Duca, care veni de adoua Ora la tron. Duca insa iucepu
a se ingriji de Cantemir, gil facu sa sufere mai multe neajunsun,
din care causa fu nevoit a parasi Cara i a-se retrage la *erban Can-
tacuzen Domnul Valahiei. Audind Insa ca Duca a fast prins de Po-
lom, s'a fntors in Moldova. Vitejia ce o areta el, si victoria in contra
Polonilor nu impedieara pe Demetriu Cantacuzen, noel Domnitor
de a luera In secret si chiar pe fata conta viete sale. Seraschierul
Soliman papa a fast rugat, ea sa-i gasesea vre un pretext de a-1 o-
mori, fagAduindu-se pentru acesta tree -flee: Bovis (?) Seraschierul
fiind om cinstit, insciinta pre Cantemir, care fugi in Valahia; nu-i
fu nici de cum grew de a convinge pre Seraschier de uedreptatea
lui Dimitrie, i intorcanduse rota noroculut, a fost stimat Intru atata,
se. incredinta domnia acusatorulut seu. Batalia de in Boian
-ea i
dada un nou lustru valorit sale ; el respinse cele dintaiu sirurt ale
Polonilor, si se areta demu de favOrea portet, de care apoi se bucura
mai mult timp. Ast-fel remase el Damn al Moldovei timp de opt ant
fara tret lust gi muri in. 23 Martie 1693. El lasa dot fit, pre Antioh
si pre Dimitrie, gi done fiice, Ruxanda si Elisabeta. in timpul
domniet stile, Porta voi sa aiba pre unul din flit set ca ostatie :
Antioh, care era mai mare, fu trimis la Constantinopole cu alai sOse
tineri nobilt. Dupa tret ant Demetriu primi Hitt ciela tatal sea
ca sa inlocuiasca pre fratele seu mai mare. El se Buse pe cand
Constantin Brancovenu era Down in Valahia; acest inimic de
morte al Cantemirestilor gasi ocasie favorabila de a discredita pre
Domuitorul Moldovei la porta; cad vedend pre tenarul Dimitrie
sosind, se sili a convinge pre marele vizir ca acesta nu era al doilea
flu al lut Cantemir; ci un alt tener destinat a-1 inlocui, cu stop de a
scOte dim manele Turcilor pre Antioh adeveratul seu fiu. Vizirul
voind sa afle adeverul, chtema pre Dimitrie : preset*, sa it facu sa
Mica Indata, ca Brancovenu era viuovat de cea mat negra calomnie.
Acest tener, dise el, este adeverat chipul batranulw Cantemir. El
facu inadever (mere nurnelui ce-1 purta ; si de Indata ce sosi la
curtea primului Ministru al Imperatiet otomane, dada semne de
ceia ca era sa fie el ()data. t in adever ea in urma se facu stimat
prin judecata i purtarea sa, urmand Sntru acesta marelor exemple
ce-i le daduse tatal seu.
Dimitrie remase la Constantinopole 'Ana in anul 1691, cand tatal
sea it chtema inapot, trimetend in locul sell pre Antioh. COt timp a
squt el acolo inveta limbs turca gi musica. Despre progresul cell
facu el In acesta sciinta, ne putem incredinta din aceia, ea el pentru

www.dacoromanica.ro
350 FAMILIA CANTEMIR

prima Ora introduse la turci notele de muzica precum si din mai

multe bucati compuse de el, ce se cant, gi asta-cli (1777) cu multa
phcere, si care saut admirate de cunoscetorii natiunei.
Seraschierul Daltaban impresurand Soroca in 1692, Dimitrie in-
soti pre tatal seu in tabara turcesca gi-g' atrase privirl particulare
din partea Generalului Ottoman.,
In anal urmetor in 23 Martie perdu pre parintele seu. Domnitorul
acesta, aflanclu-se pe patul mute, chiema pre nobili si-i ruga de a
alege un succesor inainte de a inchide ochii. Ei alesera pre Dimitrie
ea Domn. Bucuria ce-i causa acesta noutate, fu un fel de mangaere
pentru densnl in acele momente grele ; si se hiuda ca porta nu tar
face nici decum greutatt de a confirma alegerea nobilimei. Dar ar-
gintul ..ra mai considerat la acea carte, si intrecu atat serviciele
parintelui, cat gi meritele fiulum.
Sultanul numi uu alt domnitor, gi Dimitrie fit silit a parasi
patria sa gi ase duce sa vietuiasca cu fratele seu la Constantinopole
(locuinta ordinary a feciorilor de domnt din Moldova si Valahia,
precum si a principilor depusi, ce se numeau de catre Tare] mazilt).
Cat-va timp dupa aceia urma pre turci in campania fannosa prin
batalia dela Zeuta ; el merse in calitate de voluntar, din ordinal
marelui Vizir ; dar el nu se bate, ci fugi ca gi densit cu remasitele
armatel lor, si se intorse la Constantinopole.
Aci gasi pe Branco\ enn mat In\ eninat ca nite odata, si hotarat
ca sa nu crute nimic spre a ruina pre cet dot frati. Acesta ura inve-
chita careVT avea de mutt timp inceputul seu, crescu peste mesura
la viderca tut Dimitrie, pe care-1 stimau ministrit gi tota curtea.
Cact acest teller principe se ilustrase prin cunoscintele ce le poseda
in limbele persona yi araba, precum si in limba turca.
Nu putea nimene vorbi cu densul, fara sa fie castigat Indata in
partea sa; o veselie deosebita in manierele gi cuventarile sole, unite
cu un aer placut gi duke, 11 lacea placut la tota lumen alesa din capi-
tala. Din causa acesta Brancovenu 11 privea ea pe un rival de temut,
si singurul care putea sa-1 incleparteze dela curte ; de aceia prin-
cipele acesta fgt dadu tote silintele, gi arunca ban' cu manele pline
spre a putea obtine indepartarea sa. Prin diferite darun Sgt ajunse
Sutra cat-va scopul; dar biruinta sa fu pentru putin timp ; cam. Di-
mitrie fiind insciintat, se retrase la un pasa amic al seu, care 1 tinu
ascuns patru-deca de Bile, gi acesta nemultamit cu intretinerea tu-
turor omenilor sei, facu sa, se revoce sentinta indepartarei sale, sill
puse in stare de ase areta la curte iarasi on mai multa strelucire
ca tot-deuna.
Acesta era o lovitura de morte pentru Brancovenu, care incepu

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA CANTEMIR 351

lamsi a tremura la viderea acestui favorit al noroculut ; temerile

acestea nn erau tocmat neintemeiate, pentru ca este adeverat ca,
Dimitrie dorea forte mult sa fie Domn in Valahia; si fiind nu nit de
done on In Moldova, el refusa in favOrea fratelui seu Antioh.
Dimitrie insot,i pre fratele sea in Moldova pentru prima data
and it do, lu in stapanire acest principat; atunci lua in casatorie
pre Casandra, fiica lui Serban Cantuuzen, care fusese domnitor
in Valahia; avu o fiica care i-se uascu in Moldova; fratesett putin
dui a aceia fu depus i-1 urma iarag la Constantinopole, uncle i-se
ma] naseu o fiica gi patru fii.
Pentru a treia Ora locuea el la Constantinopole. Acura insa seclu
mai mult timp. Dimitrie nu lass sa 'rem timpul in zadar ; el se sili
a cuu6ste obieeiurile Oren; si la studiul acesta care este de mare
fobs pentru viat,a, el uni o ocupalie demna de un principe; Sal
facu un palat; dar in 1710 el parasi Constantinopole.
Petra eel mare tarul Moscovei declarase resboi Turcilor ; el se
apropia vedend cu ochii de fruntariele Moldovei, era porta let a-
arunca privirile asupra lui Dimitrie, gig incrediuta acest principat,
care era atunci ocupat de Nicolae Mavrocordat, persona fOrte sti-
mata la curtea otomana; dar care prefera sciina si pacea glories
de a comanda in timp de resboi. Dimitrie capata acesta demnitate
prin mijlocirea Hanulut tatarilor, care in unire cu Marele Vizir,
insinua Sulianului ca nu era nimene dintre cregtin, mai capabil
spre a servi Imperiul in ocasiunea acesta,; ast-fel se facu alegerea
lut Dimtrie si porta it dada done -elect de pung de baui pentru in-
tretinerea suites sale.
Abea sosi el in Iagi, capitala Moldovei, gi primi ordin de a face
pod pesfe Dunarea pentru trecerea arrnatei turcegti. Vizirul it mai
Insciinta de a-1 triniite cat mai curand banit ce-t datorea lui precum
ei celor-tall: Mmigtri at Poqei, ca recunoseinta pentru inaltarea sa
la principat, acesta i-se pain Domnaluf ca o insults; innarea
lut era la culme gi de atunci se h.otari de a-gt resbuna de Vizirul gi
de acea Carte mercenara, folosindu-se gi de ocasia ce i-se presinta
de a sustrage Moldova de sub jugul ingrozi-tor al otomanilor.
Norocul parea ca favorisa planul seu. -Petra eel Mare trimise la
principe pe un Medic grec anume Policala, cared propuse alianta
in condiOunt forte avantajose. Dimitrie primi cu amendoue mknile
sperand ca pete va face fericirea poporulut seu ; dee' se stipulara:
1. Ca Moldova sa fie de arum reageclata in vechile sele margin, gi
se relate sub protectia coronet rusegt]. 2. Ca Domnul si poporul
seu sa depue juramilnt de credinta Maiestalei sale Tarului, inclata
ce armata sa ar pane piciorul in Moldova. 3. Ca Domnul de indatg

www.dacoromanica.ro
352 FAMII IA CANTEMIR

sa-Vi unesca puterile sale cu ale Tarn hit si sa, lucreze in unire cu
(Mitsui in contra turcilor. 4. Ca atat principele cat si urma01 set,
sa se bucure pentru tot-deuna de suveranitatea Moldovei, sub aus-
piciele Imperatorilor Rusiei. 5. Ca nice o alta casa sa nu se bucure
de Domnia Moldovet pang' ce nu se va stinge a lut Cantemir.
Aceste articule fura ratificate la Lusk in Polonia de catre Tarul si
sigilate cu sigillul imparatesc, in 13 A prilie 1711, si trimise Prin-
cipelui prin un om anume.
Apoi Dimitrie credu ca o datorie a sa ase intelege cu Tarul in
privinta mesurelor ce trebueau luate spre a-y1 ajunge scopul, dan-
dui tote insciintarile ce depindeau de el.
Totust Dimitrie lucra mereu la podul de pe Dunarea, a carul
conducere 1-o daduse Perta; lucrul se facea cu chieltuelele Tur-
cilor ; Valahia si Moldova procura lemnariea. Depindea de densul
ca sa intardie lucrul, fara sa fie cea mai mica presupunere ea ar fi
vre o intelegere cu Rusit ; in adever el intardia pre cat putea si in-
demna necontenit pre Tar a grabi venirea, Inainte de ase termi-
ng podul cu totul. Dar nu sa dadea multa credinta insciintarilor sale;
Tarul din contra asculta mat mult limba, inselatOre alm Brancovenu
Domnul Valahiei, eared umplea de speranta ; asa ca se gandi prea
taqiu a intempina pre Trim qi ale opri trecerea Dunarei. Acest
principe sosi in Iasi abea in 11 Tunic 1711. Iudata nobilimea si po-
porul 11 cunoseura ca suveran, si Principele cu tott Ofiterit lut fa-
cura jurament de fidelitate. Este destul a spune aim ca Tarul nea-
vend provisiunt, se veclu obligat a face cu Tureit o pace desavan-
tajesa ; dar se opuse de a da pe principele Cantemir ce i-se cerea;
generositate cu atat mai mare en eat era redus, cu tOta armata
sa la cea din urma extremitate : Ministrul seu avu ordin a spune
Tarcilor ea Principele nu era in tabara sa; cu tote ca in a le-
ver in timpul tratatulut se ascunsese in caruta tarinet, fara sa
scie nimenene, afara de uu fecior care avea grije a-I aduce de
mancare.
Ast-fel principele Cantemir fu constrans de a pgrasi Moldova.
Tarul f1 dadu scrisori patentate, datate din Mogilau, antaiu August
1711, care's promiteu lut, si altor nobili Moldoveni, de a-1 de pa-
gubi de perderile ]or, dandule un asil in pamenturile sale. Prin
acelesi diplome el fu facut principe at Imperiulut Rusiei, titlu
ce trebuea sa treca ca mostenire la urmasii sei, cu titlu de alteta
serenissima, to declarat ca scutit de ort-ce jurisdictiune, si respon-
sabil numat Tarulul. Acest privilegiu se intindea si la Moldoventi
care ar voi se reunite in Rusia, et trebueau sa asculte numat de
principele Cantemir.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA CANTEM IR 353

Prin urmare Dimitrie insoti pre Tar i parasi Iai] cu. tota fa-
milia; peste o mie de nobili Moldoveni, intre carii erau o mul-
time_ de ofiteri, renuntara Ia patria for pentru dragostea lud
Li se dadu ea locuinta Charcovul din Ucraina, i acolo se
ae4ara Principe le cu tot] aces carii se luara dupa norocul lui.
El trecu la Moscva cu famila sa in 1713. Tarul dupa cererea
sa imparti la nobilii Moldoveni, pamenturile ce i be daduse in Uc-
rama, i-] darui in deosebi o mie de ferme ce apartineau coronet.
Acesta era un domeniu particular at Tarilor, de care se bucu-
rase din vechime, i aceste parnenturi, atat prin situatia lor, cat
1 pentru numbrul locuitorlor, tree de cele ma] bune venituri ale
Imperiultu. Maiestatea sa facu Principeluf si o pensiune insem-
nata, care f-a fost platita in tot timpul vietei sale. Indata dupa
sosirea lui Dimitrie la Moscva, sotia sa Casan lra muri. Parerea
de reu de ase vedea pentru tot-deurta departe de patria sa, i
smulsa din sinul famine], apoi perderea averei sale care fu luata
de Tare], facu ca se o apuce niste friguri, care din nesciinta a-
potecarului, dandui-se o doctorie prea tare 13 eausa, mortea,; aa,
ca in cite -va dile s'a sfersit in Urea varstef sale. Ea poseda
tote calitatile frumUe ale sexulu] seu ; pe langa a frumusete
alesa, era dotata cu intelepeiune i mare pricepere ; iubea lec-
tura fara a inlatura grija de familie i educatia copiilor se]. Se
inmormenta la Moscva in monastirea Grecilor, ce primise multe
bine-facers de in acest Principe.
In anul urmator Dimitrie se duse la Petersburg, luand cu sine
si pe al treilea fiu al seu 5erban in etate de epte am. Acest co-
pil avu 0m:we de a rosti in cliaa de Past] o cuventare in greceste
in presenta Tarului, care-] facu un present frumos, pie dadu un
ke in regimental seu.
Tarul in anul urmator intreprinsa o calatorie prin terile streine.
Dimitrie se folosi de ocasia acesta spre a s] vedea moiile sale,
unde remase pana in anul 1716, i profita de timpul acesta spre a
termina Istoria otomana pe care o ineepuse in Constantinopole.
0 imprejurare intamplata in 1716 facu ca principele sa se folo-
sesea de puterea pe care 1-o daduse Tana asupra nobililor Moldo-
yen], intre earn fusese impartite satele dintre Ucraina. Acesti bo-
en adunandu-se adesea la petreceri, intr'o Ali fiind ametiti se
luara la certa, sabiile hub score, do] dintre ei fura omoriti i
ma] multi rgniti. Afacerea acesta se facu cunoscuta principelui
Dimitrie, el cit9, pre agresorY inaintea sa, si dupti, cercetarea cau-
ses, condamna pe trei la morte i pre alp ca-V-va Ia inchisore.
Apot el modifica sentinta sa, qi schimba pedepsa cu morte in pe-

www.dacoromanica.ro
354 FAMILIA CANITFMIR

depsa corporala, ceia ce s'a si executat en aprobarea Tara lui.

Avesta este p6te singurul esemalu ce ne proeura istoria Rusiei, ca
tine -N a sa fi avast In numele sea putere% de vinta si de in6rte.
Tulburarile civile rechemara, pre Tar in -1.,ara la anul 1717.
Dimitrie se Buse si el la Moscva pe lang% Suveran si avu onOrea
de a fi de mai matte on cu densul, si chiar de a-1 pi imi adesea vi-
zita. El insoti pe Maiestatea sa si la Petersburg, dar las% familia
sa la Moscva din causa and iudispos4iant a fiicei sale a doua,
Smaranda, care era atavata de ftisie.
Fiind. in Petersburg, ve4u din intamplare, la una din adunarile
pe care le tiu nobilil regulat iarua, pe a treia fiiea a principelui
Traveskan, Feld-maresal al trapelor falsest', o persOna destul de
frump -,a: Dimitrie se inamora de ea si cerend-o in easatorie dela
parintele seu, obtinu cererea peste cate-1, a Bile. Inainte de casa-
torie, 's] rase barba, si lasand hainele Moldovenesti se imbarca
frantuzete. Ceremonia Se facu la inceputul iernei ; Tarul onora
serbarea acesta cu presenta sa si conduse pre mire in biserica, de
unde intorcendu-se la paint i1 darui o sabie forte bogata.
Nunta. inu tree clile, Tamil asista impreuna Cu Imperatesa qi
prinvesele de singe ; tot% nobilimea din Petersburg se afla acolo.
Dupa care Principele Dimitrie fu facut consilier privat.
Atunci chema el tota familia sa it Petersburg, remaind la Moseva
numal Smaranda fiica si, aflandu-se forte greu bolaqva, unde si marl
in 4 Julie, in etate de septe-spre gece ant. Ea fu curend inlocuita
prin o alta fata pe care o avu din casatoria nova, ce se nascu la 8
Noem brie. Tarul si Tarina voira sa -1 fie ca nast si-1 dada numele
tot Smaranda.
In anal urmator Tarul pleett in Persia; Dimitrie avu ordin de a
insoti pre Malestatea sa cu Contele Tolstoi si Amiralul Apraxin.
Acesta era un triumvirat glorios in ochit stapanalui lor. Apraxin
avea conducerea afaeerilor resbomlui, cei-latt,1 dot regulau aface-
rile civile.
Dimitrie insoti pre Tar la Colomna; oral departe de Moscva ca
la none -elect de verste la confluentul Moscei si al Occe'. Acolo in-
talni familia sa care-1 urmase pe apa, se imbarca si el cu ea si cala-
tori-ast-fel pana la Astrahan, uncle sosi in 4 Iulie.
Abia parasise Colomna ca-1 si al:nava frigurile, causate din o du-
rere de reruncht ; deli frigurile nu erau asa de violente, totusi sla-
bea din ce in ce ma' malt si-1 silea a sta in pat. Acesta insa nu-1
impedeca a se ingriji de o mica imprirnerie cu caractere turcesti, de
care avea Tarul trebuinta, spre a publica in acesta limba declararea
de resboi pe care avea sa-1 faca in contra Persilor. Pro tectul acesta

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA CA? TEMIR 355

nu era zadarnicit pentru ea calatoria se facea pe apa. Asa, ca presa

se gasia in stare chiar in timpul cand sosi tarul la Astrahan. TOta
arrnata tiecu marea impreuna cu Maiestatea sa ; Dimitrie se im-
barca si el in luna lui August la Astrahan pe o fregata cu 20 de
tunuri; si sosi in Persia cu restul flotet la locul de intalnire undo
se si construi an fort sub numele de Santa-Cruce.
Dimitrie find obligat a insoti pe Tar pe uscat pana in Der-
bent, fregata sa duse equipajele cu servitorit set pana la acest
loc; dar o furtuna o arunca din nenorocire intr'un nasipisiu; si
ast-fel total fu perdut afara de aces carit emu in ea. Principele
avu 'rare parere de reu mat ales pentru cabinetul seu si memori-
ile sale, intre altele un manuscript care continea istoria Turcilor
dela falsul profa'Mahomet liana la Otoman cel dinteitt sultan al
lor ; lucrare care--1 repine multe nopti si merita o sOrta mat buna.
Ostenela calatoriet nu contribui putin a adaoge is bola Prin-
cipelut fare sa stie causa cu tot mestesugul medicilor; cu tote acestea
ajunse la Derbent si chiar intru until din intervalele mat bune,
cand 11 mat slabea durerile, se duse sa visiteze murul acel faimos ce
se vede pe muntele Caucas, a carat descriere o facu profesorul Bayer
in al doilea volum al actelor academies de Petersburg.
Dimitrie intorcendu-se de la Derbent descoperi in fine ca bola
sa era diabet, care-I slabise intru atata ca nu se mai putea sui pe
cal. Asteptandu-si mortea care i se parea a fi aprdpe, facu testa-
mentul seu si-1 puse in manile Tarului, pe care-1 ruga de a-1
executa si a fi tutorele fiiilor seu. Cm trot fit at set mai mart erau
atunci cu el l eel mat teller cu. princesa sotia _a si cu fitca sa rema-
sera la Astrahan. Tarul care mergea catre acest oral lasa pre Poli-
cala, medicul Impareteset, en Dimitrie spre a-1 cauta.
Acest principe djunse cu mare greutate la Astrahan in lima lui
August. Era asa de slab ca amicit sea nu-1 mat recunoscura. La
inceputul lut Decembre, bola inaintase asa de tare ca pe fie-ce mo-
ment astepta mortea si spre a se pregati pentru acesta din urma
calatorie, credit de dntorie a se marturisi si a primi santa cumini-
catura.
Fu visitat de admiralul Apraxin, de contele Tolstoi si Prin-
cipele Trubeskoi ,carii alergara spre lua ultimul adio. Trista
privire pentru sotia sa, copit si amicii set carat -lincunjurau ver-
sand lacrami inprejurul patului se'u! pe cand el facendu-si singur
curaj se silea de a-I mangaea, cand indemnandu-1 la unire si iu-
bire a unuia catre altul dupa mortea sa, calla recomandandu-i in
eel trei amid' at set.
Aflanclu-se in acestd stare ii, veni unuia in gand se trimeta spre

www.dacoromanica.ro
356 FAMILIA CANTEM'R

a consulta pe D-1 Englert medicul armatei. Venind acesta, prin

iscusinta s2, descopere bola 1uu Dimitrie, care se gasi in stare de a
merge in q.i.ua de Ctaciun in catedrala diu Astrahan. Puterile sale4
revineau pe fie-care 4i i capata de la Tar permisiunea de a se
retrage In moia sa.
El pleca in luna lai Ianua.rie 1723, nu fara a suferi mult
din causa lungimei drumului, gi mai mult din causa resturilor
Wei sale, care se simpau din cand in cand; in fine ajanse cu sa-
natate in luna lui Martie. Cand se afla mai binipr se ocupa cu
regularea ataeerilor sale casnice. Se ocupa aseminea i cu zidirea
unei biserici in onorea St. Dimitrie patronul seu. In fine in 4iva de
15 August it apnea nite friguri uOre, i diabetul seu fi reveni
din nou cu o furie aa de mare ca muri in 21 de clile ale aceliap
luau, in etare de patru cleci si none de am., apte lam i clam Bile.
Dela Dimitrie Cantemir, Mol lova qi Valahia n'a mai avut nici
un principe en numele acesta, nici din famila acesta; pe cand G-hi-
culegtii, carii au fost contimporanii lor, domnesc qi asta-41 peste
aceste

Traducere din .Histoire de la Moldavie et de la Valachie par. M. C... Iaqr 1777.

Gherasim ItOnn.

<241120>

www.dacoromanica.ro
 SCURTA PRIVIRE
ASUP1 A

EVANGELIE1 SANTULUI AIATEIC (9

1) Despdrtirea generald.
Evangelia Antulni Mateiu se desparte in tree parts :
Inteia parte cuprinde viata lui Iisus Christos mai 'na-
inte de intrarea sa in minister, si care parte consta din
4 capitule.
A doua parte cuprinde viata, inv6tatura i faptele Man-
tuitorului din timpul ministerului sett i consta din 21
capitule.
Atreia parte cuprinde insug] lucrul rescumperarei : pa-
timile, mortea i invierea Don-lulu], precum si cele petre--
cute dupa Inviere, 'Arai la inaltarea la ceriu.
2). Numirea.
UJocy-ratsv insama veste buna: Ea este istoria venire],
a invet6turel, a faptelor, a mortei si a invierei lui Iisus
din Nazaret, sail Mesia, Fin' lut DumneLjeu.
3). Scriitorui.
Evangelia numita a stintulni Mateiu s'a, scris de Ma-
teiu, nutnit i Levi (Luca V, 27), fiul lin Alien, Gali-
lean de natie, earele a Post vame sau string6toriu de im-
posite.
(1) Credem de mare folos pentru eetitorii noqtri publicarea unel sena espli-
eatiuni asupra loeurilor mai grele din Sintele Evangelii ; mai ales ea aceste-
sunt puse deja la indemana erediuciogilor, find imprimate iu mid clirticele.

www.dacoromanica.ro
358 SCUR1 A PR IVIR E

4). Timpul.
Santul Mateiti a scris Evangelia sa la anul 41 al erei
vulgare, sau al optulea dela inaltarea Mantuitorului.

5). Limba.
El a scris in limba vulgar. a Palestine!, care era e-
vraica sari siro-baldaica ; dar in curand Evangelia sa fu

tradusa in greceste, si acesta traducere asa s'a preferat

textuldi primitiv, falsificat de ereticii Ebionitl, in cat
acel text negligendu-se s'a si perd'it, r6manend numal
traducerea.
6). Locul.
SAntul Mateiti a scris Evangelia sa in Iudea si cliiar
in Ierusalim.
7). Ocasia.
Iudeil credeati ca Iisus din Nazaret era din semintia lai
David, ca era nascut din Maria si ca a facet marl si nu-
mer6se minuru, dar negan ca el ar fi Mesia ; ac4sta a
dat ocasie la scrierea EvangelieT santului Mateiti.

8). Pentru tine s'a cris?

Acosta Evangelie fu menita mar-cu-sdrart pentru Iudeil
deveniti crestinT. si dovada la ac6sta sunt amenuntirnile
moravnrilor, sectelor, opiniilor si a geografiei, ce el cid
fora a le lamuri prin nice o esplicare, ceea ce da a in-
telege c. aces catre cant scrie le intelegeati forte bine.

9). Scopvl.
Scoptll lui este de a dovedi Iudeilor ca Iisus din Na-
zaret este Mesia, pe care-1 ast6ptrl ei si carele a fost pre-
clis de profeti. Act sta se vede din multele citari a, Ve-
chiului Testament.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA RVANGELIFI S-TUI.11 MATF lid 359

10). Metoda.
Metoda Evangeliei santulta Mateiu este cea progmaticet,
ca una ce corespundea mat bine scopului ce sa-a propus
S. Scriitoriu.

Sub-divightnea.
Cele patru capete ale partet inteia se despart in sese
IWO mat midi : Partea inteia cuprinde genealogia lui lisus
Christos; adoua, nasterea lui ; a treia inchinarea Magi-
lor ; a patra, viata inainte-metgetm uhu ; a cincea, bote-
zul Domnulut ; a 1$6sa, postul si ispitirea in pustie.

CAPITULUL I.
Capitalul inteiti a evangelistulut Mateiu se desparte in
done prtrti : in partea inteia pitna la vers 18, se cuprinde
genealogia lui Iisus Christos, ca fits al ontului.
In partea a doua, dela vers 18 pana la capet, se des-
criu anticedentele nasterm, nasterea estraordinara, si -es-
plicarea ei dupre profetiile Vechiultu Testament.
NO T I TE

Yen 1-16. r_valt.:, Ewe, it generatiQ) origo, nativitas. 111.6/.0 ye-

Ve0E(14 Liber de orkinibusCartea origin ilor. San, dupre altit. Gene -
alogia, catalogn1 neamulut hit lions Christos.
Genealogia Domnulut Cliristos se di de dot Evangelist, Mateiu
si Luca, earlt se par a se contraclice in espunerea acestut subject.
Acesta paruta eontraclicere vine de acolo ea Lvong.listul Mateiu,
carele a scris pentru red, n'a plant sa dca decat genealogia prin
hula barbatesca, in conformitate cu legea Mos-tiea, prin losif pa-
rutul I qrinte natural al Doninnlut pe ; (quid Evangelist 11 Luca,

scrii tl evangelia sa pentru un Roman, u a avut neeesitnte sn ob-

serve niinic -alta dealt faptul curet eum s'a Intemplat; si de aeeea
El da genealot;ia Marie', din carea singura s'a nascut Domnul Chris-
tos dupre trup.
Un cuvent va fi d: ajuns pentin a just'fica- genealogia entulut
Mateiu.

www.dacoromanica.ro
360 SCURTA PRIVIRE

Era ea lege la Ebret ea numindu-se familia unui barbat sa se

desetnne in acelau timp i cea a soviet sale, pentru Ca in genere fe-
meile trebuia sa se marite dupl. nu om din tribul lor i din familia.
lor (veal Nuniere 36, 8), i mai ales cand aveau mostenin de pa-
menturt dela parintit lor. Mai mult Inca, dupre legea Iudaica, bar-
batul este motenitoriul fetneet sale, i copiii se numera, in tribul
tatalut lor ; caci deli forte rar, dar se vedea i asemine casuri ca.
barbatul i femeea hit sa fie din diferite triburt. Aa, Elisabeta
sotia marelui preut Zacharia era vara cu Banta Feciera, cu tote ca.
acesta apartinea tribulut lui Iuda. Un Meru nu trebue sa ni
scape din mixte Sa seie ea in timpii din urma a existentel politice
a Iudeilor, puterea temporala era adese ori in manile preucilor. Mai
ales Arhiereii, pentru a capita o mai mare consideratie, cauta a-
lianta cases tut David. De nice vine ca Talmudul vorbete adese ors
de Fete israelite insofite cu Prevplevict. i pentru nite aseminea
easatorit mixte nu se intimpina niei o greutate, fiind ca copiii in-
trau, preen in am clis, in familia si conditiunea parintelui lor. Nu
era insa tot a.,ya cancl un barbat din ensa but David ar fi volt sa se
casatoresca afara din familia sa ; cact nat,iunea gelosa de a pastra in
teta curatia sangele regal al Jut David, al ace stet dinastit care fa-
cea gloria ei, si aearei restabilire Iudeit o cer necontenit prin ru-
gaciunile lor ; natiunea, die, s'ar H. opus la, asemine casatorii. San-
tul Mateiu dar, pentru a da ludeilor genealogic but lisus Christos
li pune sub ochi linia pogoritore a Santulli' Iosif. Era de ajuns dar
a demonstra en acesta se pnivea ca barbat at Mariei din carea s'a
nascut Iisus ; gi din acesta urma firete ca Iisus, dupre santa sa
umanitate, sa fie fiiu al lur David, pentru ca muma sa Santa Fecidrd
era sotiea lui Iosif, care se pogora din David, prin ramura int So-
lomon; i ea insat se pogora tot din David, prin ramura lui Na-
tan, dupre cum se arata la S. Evangelist Luca.
Vers. 16. Numele de Christos este green, si insemna UnS j el res-
punde numelui ebreu Mesia, nume pe care Iudeii l'au dat tot-deuna
Mantuitoriului. Iistts Christos se numete ast-fel pentru ca este
in adever Unsul Domnulza, hind consacrat de insasl divinitatea.
Vers. 18. Verbul green cove),Jev, dela auvipxoliat (a se aduna) in-
senina : a se invoi ski locueasca intr' o casa.
Vers. 19. Iosif logodnicul Mariet, fiind de o natura blanda, find.
bun i f ra reutate, n'a vrut sa uzeze den dreptul ee-i da legea.
(a doa lege 22, 23 24) de a o denunta la judeeatori, spre a fi ucisa
cu petre, pentru infidelitnten ce presupunea in ea.
Vers. 25. Cuventul a cundsce se intrebuintez, in limba evreesca
spre a esprima unirea naturala a barbatulut cu femeea.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA EVANGELIET S-TULUT MATElt 361.

Cuventul pdna, in limba ebreesea, are i insenmarea de pentru

tot-cleuna. Exemple : Facere 8, 7. by 27, 5. lisus Navi 5, 9. Isaia
22, 14. Mat. 28, 20.
Intalu-ndscut (11percoroxo_) sa i-a in insenmare de unicul ndscut,
nctscut prin escelinp, ndscut intr'un chip supra - natural; taxa niet
cum in senbul ca Maica Donmulut ar fi mat nascut dupa aceea si
alti copit.

CAPITULUL II.
Capitulul al doilea a Evangelistului Mateiu se desparte
in tree p3rt,t.
In partea intata 'Ana la versul 9, se vorbeste despre
sosirea Magilor si diferitele convorbiri ce au avut el in
privirea de curend nascutului Mantu.tor, cu locuitoril
lerusalimul tn.
In partea adona, dela Vers 9 si pfmil la 13, se dep-
crie sosirea Magilor in Betleem, adorarea lui Iisus Chris-
tos, si intorcerea for indarat.
In partea atreia, dela vers 13 si 'Ana la capet, se
istoriseste despre fuga lul Iosif in Egipet, pbtrivit ordi-
nului espres din partea lul Ducnnecleil, si cruclimea cea
mare a lui Trod esprimata in uciderea pruncilor.

NOTITE.

Vers. 1-2. Numele de Nag se da (la Per0 ma,i-cu-sema) ome-

nilor invetati : Filosofilor, Natui alitilor, Medicilor, Astronomilor,
etc. El veniau din Arabia Deserta, din partea despre Eufrat. S'a
putut conserva in acesta plrte tradi-O.uneq, despre profetia lut Ba-
laam, carele anantase venirea lui Mesia sub embl ent a unet stele care
avea sa resara din Jacob (Num. 24, 17). Steaua care se arata era
dar ea un seam a celei predisa cle Balaam ; ea era dupre tota pro-
babilitate un Meteor luminos. S. Ion Chrisostom crede a fi fost
un anger, care imbracase forma, steles.
PO's. 3. Irod si ierusalimitenii s'au turburat endinclu-se la sgu-
duirile politice ce 'tote sa prodaca aretarea in mijlocul for a Jut
Mesia ; mat ales ea 114elegea impera-Va lui Mesia o im&retfie tem-
Biserica Ortodoxl Romina 5.

www.dacoromanica.ro
362 scuRTA. PRIVIRE

porala si nu spirituala ; gi Mal ales ea Irod care usurpasa tronul, se

temea forte de o detronare.
Vers. 4. Sub nume de Arhieret se inteleg aice capiteniile celor
done-cleci i patru clase in care erau impartitt Levi ,ii, Inca din
thnpul lut David; precum gi preutul eel mare.
Vers. 5-6. Profetia lut Micliea (5, 2) se intelege : Vitleeme !
cu tote ca etl aa de mie' Si neinsemuat, incat nu numert nlel o
mie lie barbTti, din tine insa va ei ducele ducilor (SIesia, Mantui-
torul)".
Vers. 7-8. Trod, temendu-o tronul, isi propune sa nimicesca cu
on ce pre} pe Christos, ytrutal contrariu al seu, si spre acesta
intrebuinteza mat intaiu viclenia, i apoi despotismul i cruclimea.
Vers. 11. In darurile aduce de Magi unit esplicatort inteleg sim-
bolic ondrea imp0atesca, cea Dumne4ejsca i natura mm0 a lut
lisus Christos.
Vers. 15. Evangelistul citeza pro fetia tut Osie 11, 2), ca cetito-
rit set sa, nu se scandaliseze ca Mesia a petrecut intr'o t era pagans.
Vers. 17-18. Locul citat aice, este din Ieretnia (31 15), nude pro-
fetul represinta pre Rachila plangend captivitatea fiilor set, priu
Navuchodonosor la Babilon; Evangelistul nu-I aduce decal spre
asetnenarea dureret cet marl, de care fa cuprinse matnele copiilor
ucio de Irod.
Rama, un or4 din tribul lui Veniamin: Prin acest oral au trecut
Iudeil, cand mergea in Serbia-Babilonica.
Rachila, muma lut Iosif i Veniamin era imormentata aprope de
acest ora (Facere 35, 17-19).
Vers. 23. Cuvintele citate de Evangelistul in acest verset, n.0
sunt ale unui profet anume, ci ele raporta privirile tuturor profe-
flor la starea injosita a Mesiei, locuind in Nazaret i urit ca un
Wazarinean.
Unit cred ca evangelistul ar fi ayut in videre ac6sta profetie a
lui Isaia: Eli -va o odrasla din radelcina int lese, ci, o fibre se va scula
din trunchiul sea. Cuventul fibre se esprima in ebree0e prin Netzer,
din care dupre et, s'ar deduce numirea de Nazorea.

CAPITULUL III.
Capitulul III a Evangelistului Mateiq se desparte in 3
parti : partea intiiia dela vers. 1, pArui la al 7 ; adoua
dela vers 7 pana la 13 ; si atreia dela vers 13 pang,
la eap6t.

www.dacoromanica.ro
 ASI'PRA EVA'sIGNLIFT S-TULUI MATElt 363

In partea intaia se propune istoria lut Ion Boteza-

torul ;
In partea adona, invetltura sa ;
In partea atreia se istoriseste despre botezul Mantui-
torulut si aratarea Santee Treinn In Jordan.

NOTITE.
Vers. 1. Intre deserturile PaleAinei, de care se face mentiune in
Scriptura, sunt cele unnetore :
Deqertal Jude; numit asa pentru ca se incep6 de pe teritoriul
acestut trib. Acesta este desertul acel intins, carele se incepe dela
poli is Tecuea si se intinde prin Arabia petrosa pana la Golful
Persic.
Deceta Engadi, spre .ermul occidental al mare]. Morte.
Decertul Zit, Maon, al Carmilultd, al TecueY, al Jerichonulta i
acel de Bethaven.
Vers. 3. Isaia (40, 3) pronuntase aceste cuvinte vorbind literal
despre eliberarea Iudeilor din captivitatea Babilonica; acesta eli-
berare era figura libertatet ce fiiul hit Dumnecleu avea s aduca
neamulut otninese. ludeii se astepta ca Ilie sa vina in persona si
sa prepare caile luT Mesia; dar fu trimis loan Botezatorul, in spi-
ritul si puterea lut lite, spre a preceda intaia venire glut Iisus
Christos, dupre cum The in persona are sa precedg adoua sa ve-
nire.
Vers. 4. Vestmiutele santultu Ion erau forte simple, dintr'o ma-
terie facutit din pert de ca",mird, de o colOre inchisa, cam cenusie
(VOI 4 imp. 1, 8).
Mancarea Ins era acride (locuste) si miere selbateca. Locustele
sunt o maucare- comuna de care se servesc si pan5, ast1.111 1ocuitorit
saraci, a mal multor terl din client.
Mierea selbatecii, era mat lava gust si mat plAin dulce decat cea
de albine; data nu cum-va se inIelege sub acest nume sucul de mes-
teacan cu care si la not se servesc locuitorii de- tnunte.
Vers. 7. Numele Fariseu vine dela cuvental ebreu Paraq, a deo-
sebi, pentru ca acesti sectautt se aretau mat santi, mat deosebig de
alai Oment ; cu tote ca numat in forma, eara nu si in fapte.
Vers. 9. Aceea ce caracteriseza pe cine-va nu este nasterea, nu
aunt virtutile stremoeqti, ci faptele propriT, prin care se face demo
de noblet% si numele eel bun pe care i 1-au lasat stremosit in mos-
tenire. Alt-fel, eel ce se (lice nobil, va perde noble-ta sa si o vor

www.dacoromanica.ro
864 SCI:121 A PRIVIRE

lna alti, earl' mat inainte se considerau de niien, de uici un me-

rit (ea uiste petre). Vote DunineOeu prin urinare s L redice iu locul
Iudeilor pe p tgan; pot st flea din ei adeverat fii ai lui Avraam,
indatti ce e vor imbratisa gi vor tiuea cu st tornicie ere Huta pa
triarebuku, imitand i vista lul cea imbunatatita.
Vers. 10. lath secures zace la rhdhcina pomilor. A sosit tnnpul ca
omul sa se judece nu dupre N orbe, ci dupre fate ; a sosit tirnpul ca
arborele nefruetifer sa se t le.
Vers. 11-12. In aeeste versuri se enprinde in trturia dat t de Ioan
Bote.toiul in fa\ Orel lu Iisus Christos. denitrand in fat', popo-
ruin ca nn est' El Mesia, ci ea este inaint,.-inergetoriu acelnia. A
pnrta incaltamintele este la oriental' indatorirea eelui mai de jos
dintre serbi, gi Ioan s considera ca ast-fel in raport catre Mesia-
Apot pram a areta, ea Iisus Christos 11 ittheee intro tote, insemna
cele mai inalte insusir ale lin : insusirea de Regenerator al lamer i
pe cea de J' ' (hir al lamer, care sunt in totul divine.
Vers. 15. C Mantuitoriu lumei, Iisus Christos trebuia sa fie in
tote model de dreptate de virtute , prin urmare si in privinta
de acca dice botezatorulni neu : lash -me; nu merespinge
umilinfeY, gi
dela botezul ten, ea asa se envine sa fac pentru ca sa reeomand
lumei botezul cu apa ca mijlocul ales de Dunnecleu pentru curati-
rea i santirea corpuln, si nmilinta ea singurul mijlo^ prin care sa
regenereza spiritul. Numa umilinta agoniseste gi pastreza in spirit
darurile ebarice.

CAPITULUL IV.
Capitulul IV al Evangelistului Mateiu se desparte in
trei parti :
In partea intaia, dela vers. 1 palm la 12, se vorbeste
despre postal, ispitirea in pustie i victoria putata de
Domnul asupra ispititortilm.
In partea a doua dela vers. 12 Oita la 17, se trateza.
despre captivitatea lui Ioan i retragerea Doinnulin in
Capernaum.
In partea a treea dela vers 17 liana la cap6t, se vor-
bete despre predicarea pocaintei, cbiemarea a patru dis-
cipull la apostolat, si despre cute -va minuni seversite de
Iisus Christos.

www.dacoromanica.ro
 ASL'PR41 EVANGELIET E-TUIPT MATFIll 36 5

NOTITE.

Vers,1. Iisus a mers in pustia Ierichonultti, in departure de Iertt-

salim ca la tree mile, condos flied de Spiritul lot D-cleu.
Vers. 2. A ajunat ea i Moisi 40 Mile (Eire 24, 18; 34, 28. A doua
lege 9, 9, 18); ea ysi Ilie (III Imperatt 19, 8).
Vers. 4. Veclt A doua lege 8 3. Textul se pote traduce : Dar qi cu
tot ce place tai Dumnecleu sa-t dea sere hrana. In ebreete vorba cu-
v8nt sa lea adese-ort pentru lucru (Vecli Mat. 15, 23 .
Vers. 5. Sub nume de aripa bisericet -se intelege acoperementul
plan al atenantelor templulut. Este deja. cunoscut i in deprindere
la tote popOrele, ca la o serbare mare multimea se gramadete cum
pate; multi se urea i pe acopereinintele easelor ea sa pota privi
mat bine parada sau ceremouia. Nu se intelege literal ca diavolul a
dus fortat pe Iisus pe aripa biscricei; ci el insult s'a dos insotit de
diavolul care avea aparenta unut visitator sau calator.
Vers 6, 7. Diavolul citeza cuvintele din psalmul 90 vers. 11-12,
In care Mantuitorul respunde cu cuvintele din A doua lege 6, 16.
Vers. 10. Caveutal Satan insamna revoltant sau inimic a tot bi-
nele. Cit4nd cuvintele din A doua lege (6,13), list's Christos nu ci-
teza insult textul, ci numai esentialul.
Vers. 12-16. Evangelistul mince o noua dovada despre dumne-
leesca trimiseciune alai Iisus Christos, din profetul Isaia, cap. 9,
vers. 1, 2. euventul ebreesc eber, tradus prin grecescul zipay,
insantna nu n.uma.1 de ceea-parte, pasageriu, ci i lcingtt, aprOpe de;
aice trebue a se Ina in insemnarea acesta din urma.
in lature i in umbra violet, adica in cea mat complecat ignorang.
Vers. 19. A vena, a pescui insemna. metaforic : a aduna, a dobcindi
urmdtort ascultatort. Joan 1,35-42. Marc. 1,16 20. Luc. 5,1-11 .
Vers. 25. Decapolis era o provincie de cea-parte de Jordan in
tribal Manasi, locuita cea mat mare parte de pagan,.
Sub partea cea dincolo de lordan se intelege Perea.

Insemnarea env : dreptate.

1. Dreptate Insamnii, cea mat inalta perfectie (EvreT 5,13).
2. Dreptate insamna virtute (Mat. 5 ; 6, 10, 20 ; 6 ; 1,
33 ; 21, 32.

www.dacoromanica.ro
366 SCURTA PRIV1RE ASUPRA 'EVAN. STU1 Li MATHO

Rom. 10, 6. 6 ; 13, 18, 19, 20 ; 8, 10.

Ebr. 1, 9 ; 11, 33.
Rom. 3, 5 ; 1, 17. 3 ; 21, 22, 25, 26 ; 10,
3. 4, 3, 5, 9, 22.
Rom. 4, 6 ; Ebr. 11, 7. Mat. 3, 15).
3. Dreptate insammi, justificare, indreptare, imp8care a
omului cu Dumnedeu.
(Rom. 9, 31 ; 10, 4; Gal. 2, 21 ; 3, 21, 5.
Rom. 10, 3. 5 ; 17, 21).
4. Dreptate insamna i justitie, dupre insemnarea gra-
matieali a acestuf euvent, in limba rointinti. (Fapt. 17,
31 ; 24, 25. Rom. 9, 28. 14, 17. 1 Tim. 6, 11. 2 Tim.
2, 22. Apoc. 19, 11. Ebr. 7, 2).
Inuocentie Ploetenu.

--=3-01104:

www.dacoromanica.ro
 PSALMUL XL

(Urmare; vecTi No. 3, anul al XI-lea .

VERS. 1.

Mcintueste-na Ddmne, ctE ait lipsit cel cuvios, ctt s'au impufznat adeve-
rurile de cOre fled ominegt.
Sufletul acestui psalm este o plangere alai David , asupra
vicleniei i reutaIe1 innenilor. El opium acestor vilii speranta in
D-Oeu. Interpretit raportit acest psalm sau la persecutiunea ce
Incerca David din partea lui Saul, sau la acea din partea lui Absalon,
sau la starea Iudeilor apasati de Babiloneni in timpul captivitatet.
Cei veal Indecomun inteleg de Is. Chr. victima a furies Iudeilor
in timpul patimilor sale.

MEDITATIUNT.

Textul dice : 111antue,ste, Domne, pentru cet ceI drepft

lipsesc de pre p? "nt. Cred ea este ceva sublim in acest
cuvent, mintueste. Profetul cere, cis Dornnul sa, nu p&p,
neamul ominese. Se pare ca, fiind-ca Antenia pere de
pre parant, acesta e ca un naufragiit universal de care
trebue sa. ne temem. Dar cum nu va peri, and ade-
verul, buns credintA se clateste pintre dmeni ? Tot ere-
dinciosul trebue sti. fie atins de ceia ce dice aiel profetul.
Santenia se stinge, adev6rul se nimceste, si in care secul
mai mult deat int? al nostru se adevereste adstii plan-
gere ? Adeverul se pare a fi inlAturat, adeverul in dogma,
adev6rul in moral, si adev6rul in eonduita. Tote aceste
adev6ruri inedrca contradicOuni fark-num6r. Adev6rul 'On

www.dacoromanica.ro
368 NOTE SI MEDITATIUNI

cu tote aceste va exista ; Biserica to nu va peri

data. si tot-d6una recunasce acest adever. Dar acesta nu
e de ajuns pentru mantuirea mea. Adeverul care luceste
in spiritul meu va servi a cunfunda falsitatea care stii-
paneste inima mea. Iubesc adeverul ce mi se propune
pentru ce n:ctsi iubi adeverul ce'nu dice a practica ? Ade-
verul este Iisus Christos; deem sa -mi iubesc pre Iisus Chris-
tos in purtarea_ mea, cum it iubesc in invetaturile sale? 0
adever necreat, te ador te imbratisez; alunga din sufletul
meti intunericile patimilor mele. Acestea cunt conduce-
tori, amagitori, stapani ai minciunei, amici r6utaciosi.

VERS. 2.

Dcfarte art grail fiefte-care cd tre vecinul stn- buze viclene in inzmct; i
in inima au grdit rele.

Textul ebreu dice : EY art vorbit cu buza linguird ; art vorbit in

inima i in inima lor. Este un ebraism destinat a exprima duplici-
tatea inimei. Traducerea nostra conserva acest mod de vorbire.
Cat despre buza linguiret, traducerea nostra o exprima prin buzevi-
clene, care este acelav lucru, fata fiind nedespartita de buguire.

MEDITATIUNI.

In acesta expresiune este un mare sens: _a au vorbit

in inima fi in inimet ; insamna, ca fatarnicul vorbeste ca
cum ar avea done inimi, una in pept si alta in gura.
Creatorinl nu ne-a dat deck o inima, adica un suflet, unde
se formka gandurile si gura este destinat numal de a
vesti aeeia ce sufletul dice in sine insusi. Minciuna prin
urware este contrary legel naturale. Daca tot! am fi cu-
rata cu spiritul si am putea ceti in gandurile nostre re-
ciproce, n'ar mai fi mineiuna, si n'am amagi nice -odata,
pre nimene; dar in necesitatea de a vorbi cu alti omeni,
gura trebue tot-d.euna sa urmeze vorbirei inimel, si nu
cred sa, fie vr'o exceptiune la acesta regula, cu tote ca

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALM11.0R 369

este aa de des combatuta in fapta. Cu t6te acestea nu

trebue sa fim presupuelnici in privirea altora si al taxa
de fatarnici; Dunmelleu singur este suveran al gandurilor.
Nu-mi este permis deck a me pazi contra invlacinnei ;
dar pentru acesta trebue o mare prudenta si 6re-care
experienta a lumei.
Pentru a nu fi amagit, trebue a trata putin cu 6menil.
Cand nu al aface cu ei, trebue a-i presupune credin-
ciosi, cand a fost amagit tine -va, nu este un cuvent ca
va fi in tot-deuna, dar minim o insciintare pentru a fi
mai cu luare aminte.
VERS. 3 i 4.
Pierde-va Domnul tote buzele cele viclene, limba cea mare grditore. .Pre
ca ce au dis limba nostra o vqm mtEri, buzele nOstre la not sunt: tine
este none' domn1
In Ebreu se citete : Domnul va distruge tote buzele lhiguqireY, limba
care dice lucru91 mar; de uncle se vede ca tonal rug2tor ce-1 intre-
buinteza traducerea nostra, nu este in fond decat o profetie sau o
amenintare. Prin limba cea mare grditdre intelegem limba care se
landtt, pentru ca David atacti, aici doue feluri de pecatosi : unit f a-
tarnio, ipocriti, carii lingusesc sau se prefac in afara, in timp ce
inima for este pliva de ura sau de conruptiune : altii mindri. o-
braznici, declarati contra adeverurilor religiunel, silindu-se ale dis-
truge prin iationamentele lor. Alt! interpret' intemeiati pe textul
ebreu, unde nu e conjuuctiunea et raporta limba cea mare grelitdre
la braze viclene; est-fel ca fatarnicil i linguitorii, de care vorbeste
profetul, sunt in acelai I imp omenii cu totul iscusiti in talentul
ce all de a amagi; sau inai bine omeni,carii inalt,a pre abtii pentru
a-i annagi.
Se pare ca versul urmetor se uneste mai bine cu interpretarea
'Astra; caci se ved aici: omen], carii se pun pe fata mai presus de
consideratiunile divine i umane : limba nostril o vom mari. Se pote
traduce de aseminea dupa ebreu: Vom imputernici limba ndstr4.

MEDITATIUNT.

Gasesc in aceste doue versuri mai multe invetaturi:

1. Ca nu trebue sa flit surprins nice de falsitatea fu-

www.dacoromanica.ro
370 NOTE 1 Alk DITATILIN

tarnicilor sail a lingusitorilor seculului nostru, nice de

obraznicia nelegiuitilor can se redica asta-cli cu at-11a in-
drAsnela contra Domnului si a legilor sale. David se plange
de aceleasi excese; si trebue 6re sa ne mir m ? Inima o-
minesca tot-derma a fost aceiao, tot-deuna vrajmasa ade-
verului si tot-derma plina de mandrie.
2. Ca Domnul va sfarama intr'o di aceste lirnbi viclene.
Dacii nu le pedepseste inteun chip vegut in lumea acesta,
ele trebue sa se temit mai molt de viata viitere. Domnul
nu perde nicf-odatit drepturile justitief sale, si indelunga
sa rebdare este ca un preluditi al infricosatei judecatf.
3. Ca trebue sa reprimez in mine pawl, si primele
de fatarie, mandrie, nerabdare, sari 61-1-care alta pasiune
ar fi, care ne-ar reconduce le cuvinte lingusitere, la viita-
marea aprdpelui, la observatiunf reutilciese sail critice
asupra religiunei; intr'un cuvent ca se cuvine cu totul
a pazi gm-a, de a o stapani prin reflexiuni si amintirea
de judecata ]ui Dumnegeu. Instructiunea st. Ap, Jacob
asupra greutatef de a staptini limba, este ininunatii: de
m'asi fi ocupat eti in teta viata mea de acesta, as1 fi
inlaturat un nuttier infinit de defairmirf, nerebdare, usu-
ratate, imprudentil, necuviintA, superfluitate. Ce sunt eti
o D-geul meti ? Limba mea a fost, cum .ice profetul, un
isvor general de nedreptate.

VERS. 5.
Pentru necazul sZ'racilor i cusp inul neno? ociVlor, acum nze voiu scula,
dice Domnul : pane -m6- voiu intru mcintuire, ind9 ttzni-voiu intru el.

Ebreul dice: pentru devastafiunea aracilor ; este tot acelap seas.

Finele versulni este tracks in tree feluri de ebrait1; uuii die :
it voiu da mdntuire, sat it voiu sctipa de acel ce &yid asupra lot. Al ii
clic it voiu scapa de acel ce -i tinde curse ; alti traduc voesc alscapa,
pentru ca sa se invete a spera in mine. i in aceste trei tradnceri
au suplinit multe cuvinte; cam ebreul este caveat dupa caveat:
Voiu pune intru mdntuire, el va sufla asupra lut
Tbta dificultatea este in cuventul lafia, care insamda in adever:

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALMILOR 371

a suflat, dar insamna fn acelagf timp a sufla cu libertate, cu forta; gi

se lea in be de a vorbi, acesta eAe inseinnarea velor mat bunflexi-
cologigti; gi Septuaginta care pane: 7:,t( pqatoop.at, se pare ca a
cetit Hofia, a putut lega cu voiu mcintui, ceia ce este mat natural gi
mat cu gir. Eth eat ar putea fi dar tradus : 117 voiu scula, lice Dom-
nul, pane-vain mantuire, Domnul va lucra acesta ca libertate sau mat
bine suplinind pronumele relativ (adese on orris in ebreu se va
dice: Eu voiu pune in mcintuire pre acel, care va lucra cu libertate con-
tra tut.
MEDITATIUNT.
P6te ca nu este nimic mai des repetat in psalms de
cat protectiunea, care se (la seraeilor, nenoroeltilor, scar-
bitilor, mat ales acelor, carii stint opt esati de inimici
puternici. i Evangelia adauga Inca la acesta. Is. Chr.
a dis : Ferici0 cef ce pl&ng ca aceia se vor mcingaia. Tre-
bue deci, ca toti nenorocitil, carii nu au rabdare, earl].
murmura sa aiba putinii, credinta ; si inadever acesta
putina credinta, e care face disordinea si reutatea condi-
tiunilor poporului de jos. El sufer seceta, fdmea, setea ;
aunt espusi la violenta a o multime de Omen' cart -i o-
primdza ; ei stint obligati de a lucra mult pentru a nu
cadea in cea mai inspiiimantatOre miserie. Acesta posi-
tiune este nenorocita; dar data acesti nenorociti an avea
credinta, ei ar bine-cuventa sOrta, lor, in be de ase tan-
gui qi a unumura ; ei ar spera in protectiunea Dornnu-
lui, care nu I -ar pargsi in acesta lume, si care le reservii,
tote mangaerile ceresti in vi6ta viit6re.
VERS. 6.
Cuvintele Domnulut, cuvinte curate, argint cu foe ldmurit, ispitit pd-
mentului, curd(it de epte orL
Profetul voegte sg c tea, cg, promisiuuile lui D-4eu aunt prea si-
gure, gi se servegte, spre a dovedi, de comparatiunea unui metal
ca argiutul, ce 1-a Incercat prin foe gi, curatit pana de gepte on.
Dupre Ebraigti, cuvent dupes cavent in ebreu este : cuvintele Dom-
nalut sunt cuvinte curate, argint topit in cga de ptiment, curdlit pcim1
de epte art

www.dacoromanica.ro
372 NOTE SI MEDITATIUNT

MEDITATIUNT.

Cuventul dmenilor este supus la atatea exceptium,

schimbari, evenimente, care-I schimba sau it altereza, ca
nu se pate increde cine-va in total. Eu presupun omul
eel mai sinter, eel mai drept, eel mai constant si eel mai
credincios in promisiunile sale, it presupun cbiar tot-d4-
una in stare de ale implini, mortea it rapeste, ce va
deveni cuventul seu ? Dar chiar fara acest eveniment
contra caruia nu pdte ase fen nimene, tine pate dispune
de memorTh, de vointa, de puterea acelor carii promit ?
Numai D-den este tot-dauna credincios euventulm sett,
pentru cal, numal singer este adeverul, este srapan al tim-
purilor $i al evenimentelor ; in fine on-care ar fi intin-
derea promisiunilor sale, el este tot-deuna Bata a da mai
mult deck a promis. Nenorocirea 6menilor este, ca el se
incred mai mult in cuventul protectorilor si al amicilor for
deck in alai D-4eu; el ar voi sa cundsca, isvarele intelep-
ciunei divine in implinirea promisiunilor sale; Providenta
li se pare un cuvent lipsit de hens si un razim far ii. funda-
ment; ei se incred paiu nil& in ei insii si in aseminii for si
nici-odata in D-deli. 0 DOmne! on-cum fie de altii si de re-
tacirele for in raportul providentei, eu o recunosc, si am in-
cercat-o de o multime de on darnica si magnifica in pri-
vinta mea. Revarsa bine-facerile tale, daruindu mi unicul
bine ce -1 doresc; de a nu fi luat din .acestri lame fiira a to fi
iubit, si fara sa, tn6 fi pocait de gresalele mein.

VERS. 7.

Tu Damne ne vet pazi gt ne veX teri de neamul acesta gi in vec.

Ebreul dice caveat dupa cuvent: Tu Ddntne veX pazi qi ve1 apara
de neamul acesta in vec; gi asupra aestuia ebraiytit se impart; unii
raporta aceste cuviute la cuvintele lui D-deu; Donne to veX plizi
cuvintele tale, cuventul Mu.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PSALMILOR 373

Cet LXX au cetit pronumele nos in aman lone patile, nude se

scie ca in ehreu este putiva, diferinta intre protium-, in privin,ta.
literilor; dar on cum ar fi, sensul este ittragt fort, bun, gi data Da-
vid. a (Its : To ne vet pazi, 1 ne vet apara s'au pus gi el gi amicit set
in ntimerul seracilor gi a nenorocitilor din ver.,u1 al cincilea ; prin
unnare nit.] o diferinta intre sensul textulut 6 acel al tra iucerei.
calia el slice ca Dtunnecleu it va pa/A si pre nenorocit, de neamul
aceAa, el i tteleA neamul celor r&, fataraiet, mandri, de care an
vorbit la ine Tutu]. psabnulut. Is. Chr. s'au set vit adese-on de
acest cuvent neam, pentru a insennn, pre Indeli net:re lineiogi, Fa-
rt et lty pocriti.

MEDITATIUNT
Dreptul perseentat imbue a avea neincetat acest sen-
timent in spiritul i in ininia sa , Doinnul n e va con -
serva, n e va proteja, fie in timpul present, fie in eter-
nitate. Nu ni tern de nimie sub protectiunea sa; pro--
videnta sa este- mat intinsa dealt rentatea omenilor.
VERS. S.

Imprejur neeredincioit umbla, dupti, ind4imea ta at imalfit pre flit

mincer,

Sensul a -cestui viers, ast-fel cum se vede aici, este ca cet rer
umblaitnprejur neiucetat pentru a persecute, pre eel mitt gi seract;
dar ca D-tleu prin. inalh sa, intelepciune imultegte pre flit ornenilor,
pentru ca cei rei sa nu distruga neamul omiuese. Gtrecul de ordinar
cliee in adoua parte a acestui lers, dupa inaltimea ta, at dat fiilo
ominegti adica noun) o lunga durata (adica eternitatea : ast-fel
explica Theodoret.

MEDITATIUNT

Din acest vet.% trag nite urmarr prea importante.

1. linpiosir nu ineeteza de a ineunjura pre 6menir drepti
si earb se tem de Domnul, er se silese a-1 oprima, dar
eurend sail mar tarcliu aceol drepti vor fi inaltath Cu
cat sunt mat mult perseeutatt pre pfnent, Cu atata sdrta

www.dacoromanica.ro
374 NOTE 41 MEDIT. ASUPRA PSTLMILOR

lor e de dorit. Ferieiff, (lice ls. Chr. ace's persecutaft pentru

dreptate, ca alor este impGratia cerurilor.
2 impio0 devin mai numero0" fi mat indrasneri cu
cat injosirea is ovent pintre fit onzenilor. Impiosii nu
datoresc succesul lor deck maniere' j6se si retitaci6se cu
care gandesc 6menii. EI gasesc lumea cufundata in di a-
gostea bunurilor pamentesti, cu totul ocupati de averea si
placerile lor, fara gust pentru oblectele vietel viitare, fara
a intrebuinta rugaciunea., fara a-se intarce catre D -deu; el
aleg acest moment pentru a indrepta atacurile lor contra
religiunei, pentru a distruge principiile, care remAn in
spiritele distrase, us6re, neconsiderate,, succe,u1 este hurt
gres. Et aratl tot aceia ce voesc 6menilor carora le place
a inclina- catre pament.
3. 'n fine Impiosii pun tote silintntile pentru ase
duce sufletele; dar Domnul este mai puternic deck e', si
cu tote ,ca fac multi risipa in cknpul parintehn de familie,
D-den imulteste, dupa privirile intelepciunei sale, fructele
mAntuirei. Sufletele, care sunt ale 1111 devin mai infocate, si
repara insultele facute glories sale prin abundenta faptelor
bune si prin vivacitatea amorului lor.
Glterashu Pitetitenu.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEASCA
(Unnare. Veda N). 3 anul XI).

Biserica din Georgia.

Poporul georgian este unul din cele mai vechT,
si mai renumite popOre si tot odata unul din acele
popOre, care at indurat si indura cele mai multe ne-
norocirT. GeorgieniT ail avut un regat puternic, care
cuprindea actuala Caucazie, parte din actuala Per-
sie, si parte din actuala Turcie asiatica. Din regiT
georgieni cei mai insemnati ali fost Vachtang, Gor-
gasl a n, regin a Tamara, in timpul carora regatul, Geor-
gia era in inflorire ; aceste persOne si phn6, acum
s6 mentioneza in chntecele poporuluT georgian. Geor-
gieniT, in tot periodul vieteT for de stat, s'ati luptat
necontenit cu felurite poi:.5re barbare, care faceati in-
vaziunT neintrerupte asupra GeorgieT; ail fost putine
momente, sand GeorgieniT traeail in liniste. Positia
geografica a GeorgieT a contribuit forte mult la ast-
fel de stare a t er e T, fiind situates intre marea Cas-
pica, marea NegrA, muntiT Ararat, muntiT Caucaz,
Georgia era in calea feluritelor popoare, care tre-
cead din Asia in Europa. In fine, dupes ce 'si.-ati epui-
sat tote fortele for in luptele cu TurciT, Persil', Ta-
tariT, TurcomaniT, si populatiunile selbatice din
muntiT Caucaz, Georgienii, de alor bunk voe, s'aii

www.dacoromanica.ro
376 CRONICA BISERICEASCA

anexat la Rusia, la anul 1783, in timpul Ecaterinei.

a II (1762 1799, si actualmente Georgia face
parte integranta din iinperiul Rusiei, fiind impar-
tita in guvernamentele de Tiflis, Cutais, Suchum,
Vladicaucaz, avend acelea:3Y. drepfun privilegit,
ca si cele -lalte provincit din Rusia, iar privilegiile
acordate de Suveranii ruse G eorgienilor inainte, acuity
s'au abrogat en totul.
Christianismul, sub forma ortodoxiel, s'a introdus
in Georgia in secu]ul al 1V. La anul 318, in orasul
Mtzecht (in actualul guvernament de Tiflis) s'a pus
inceputul ierarchiel Georgiene, carea pana In anul
541 depindea de paniarchul din Anti chia. La a-
cest an biserica din Georgia a devenit Enchiepiseo-
pie autocefala , Tar de la anul 950 patriarehat.
Autocefalia bisericel din Georgia a fost recunoscuta
de tote bisericile ortodoxe din Orient. Catholico-
sul," set patriarchul Georgie', ca autocefal, a asistat
la sinodul al VI-lea ecumenic din anul 680. La a-
nul 1783, child regatul Ge rgiei de buna-voie s'a
anexat la Rusia, Catholicosit" biserieei ortodoxe
din Georgia at fost numitt meinbri aT st. Sinod ad-
ministrator permanent al tuturor Rusiilor, si de atunei
biserica din Georgia a perdut Ore -cum autocefalia
sa, si acum este pendenta de biserica Rusa.
Sinodul bisericeT ruse n'a nimicit autocefalia bi-
sericei din Georgia pana la anul 1811.La anul 1790
dupa inOrtea catholicosulm-patriarehului Antonia
I (fit al ultimuluY rege al Georgia), pe tronul din
Altzecht s'a suit Antonin 11, carele se intitula Ca-
tholicos si patriarch al A1tzechului, Iberiei, Cartali-

www.dacoromanica.ro
 CRON ICA BISERICEASCA 377

nieT si Cachetiei. La anal 1811 Georgia s'a unit cu.

totul cu Rusia, si, pentru consideratiunT politice,
primul prelat al bisericeT georgiene s'a numit exarh
al st. Sinod rus in Georgia. Catholicosul Antoniu II
la 10 Iuniq 1811 a lost trecut la pensie, desemn'an-
du-i-selocul de retragere in Mosqua, si primal exarh
in Georgia a lost Mitropolitul Varlaam Eristov, de
origina georgian ; acesta n'a pastorit mult biserica
georgiana : la anul 1817 el a lost trecut Ia pensie,
retras fiind in Mosqua. La 1817 s'a numit exarh in
Georgia Mitropolitul Theofilact Russanov, fost ar-
chiepiscop deRiazan, rus de origina. Acesta s'a pur-
tat f(Srte violent cu Georgienii, nesocotind nimic din
drepturile, prerogativele, traditiile, caracterul Geor-
gienilor, si a murit, dupre cum Sc dice, otravit de
Georgiem, cariT erat desperate de purtarea lul.
Dupe el au fost exarchT in Georgia numaT rusi: Mi-
tropolitul Iona, Vasilievsky, archiepiscopul Noise
LeontovicT, archiepiscopul Eugeniti Bajanov, mitro-
politul Isidor Nicolsky (1844 1858), archiepis-
copul Eusebiti Iliinscky, (1858 1877), archiepis-
copul Ioannikiti Rudnev (1877 1882), archiepis-
copul Paul Lebedev de la 1882 papa acum), si
toti acesti prelatT se distingeail mai mult prin a ni-
mici nationalitatea georgiana, pe cand erati datorT
sA, conduca turma, cuventatore a luT Tisus Christos
din Georgia la mitntuire pe calea adeveruluY, bineluT
frumosuluT, Tar aceTa de a rusifica" pe GeorgienT,
carii sunt ortodoxi, ca si Ru ii, BulgariT, Serbii,
Green, RomfiniT numaT in atributiile unuT prelat
Bi=erica Ortodoxi Romani 6.

www.dacoromanica.ro
378 CRONICA BTSERTCEASCA

ortodox nu pate intra ; anal' om de stat tot i s'ar trece

acesta, unui oin al bisericei ins'a nici o data. . . .
In biserica Georgia, ca si in bisericile ortodoxe
din Orient, ail fost forte multe eparchii (peste 60),
cand ea s'a anexat la Rusia: incetul cu incetul epar-
chiile din Georgia s'at desfiintat, si actualmente
in exarchatul din Georgia sunt numal 5 eparchii, iii
capul caror se afla : I. P. S. Paul Lebedev, exarch
al Georgia, archiepiscop al Cartaliniei si CachetieT,
(in Tiflis), P. S. Gabriel Kicodze, episcop al Ime-
retie.' (in Cutais),P. S. /osif Cepigovsky, episcop
al Ossetiei (in Vladicaucazcapitala provinciet de
Terec), P. S. Genadiu, episcop al Abchaziei In
Suchum lauga Marea N4gra), P. S. Grigoriu
episcop al Mingreliei si GurieY.,precum si 2 vi-
cariate, in capul caror se afla P. S. Alexandru,
episcop de Gory, vicar al eparchiei de Cartalinia si
Cachetia (in Tiflis), si P. S. Visarion, episcop de
Alaverd (in Tiflis). Din 7 prelati ai Georgia P.
P. S. S. Gabriel, Visarion, Alexandru si Grigoriti
sunt de origins georgieni, iar cei-lalti 4 sent Rusi,
(adica" archiepiscopul Paul si episcopal Iosif si Ge-
naditi).
Limba georgian6, a fost tolerata in bisericile si
scalele din Georgia pans la anal 1882: la acest an,
in August, s'a numit exarch al GeorgieT I. P. S. Paul
Lebedev marele rusificator" al Romanilor orto-
doxi din Basarabia, si lucrurile s'au schimbat cu
total_ cu venirea noului exarch in Georgia.
Primal lucru al exarchuluT Paul Lebedev a fost
interdicerea absoluta a limbeT georgiene in tote bi-

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICEASCA 379

sericile si scalele din Georgia, dupre cum a facut si

in Basarabia in timp de 11 am (1871 1882), unde
a persecutat in modul eel mai grozav tot ce este
Torniinesc.. Pentru acesta archiepiscopul Paul Le-
bedev n'a tost autorisat de guvernul central, ci a
facut din capriciul sou propriti. V edend faptele ne-
crestine ale acestui prelat, care nu sam6na a fi om al
bisericel, ci deinnitar al statului, mai multe pers6ne
de valore at) inceput o adeverata, campanie contra
lut prin mai multe diare importante din Mosqua si
Tiflis, patronate de 2 persone insemnate : in diarul
.BocToin. ( Orientul") din Mosqua, redactat de N. N.
Durnov, verul generalului Durnov, presedintele so-
cietatei slave din Petersburg, ail aparut peste 40
articule forte violente contra activitatei archiepis-
copului Paul in Basarabia si Georgia ortodox-a; cu
tdta staruinIa d. T. I. Filippov, adjutor al ministrului
de control, cunoscut prin mai multe scrieri teolo-
gice, (canonico-polemice) si prin marele zel pentru
poparele ortodoxe din Orient, qiarul acesta a fost
interdis pentru. patru luni, si acum cu totul. Diarul
CoBpemellubui II3B1CTIFID (Nuvelele Contemporane"), re-
dactat de N. P. G-iliarov, fost profesor renumit la
facultatea Teologica din Mosqua, si patronat de re-
mitnitul panslavist I. S. Axacov (acum repausat),
aseminea a fost interdis pentru o luna pentru ata-
curile, indreptate contra acestui prelat ; n'a fost
oprit si acest cliar numai multhmita prea multei
staruince a principeluT V. A. Dolgorucov, gayer-
nator general al Mosquei, si d. Filippov. S'a consta-
tat, ca", archiepiscopul Paul Lebedev este puternic

www.dacoromanica.ro
380 CRONICA BISERICEASCA

sustinut de comitele D. A. TolstoT, ministru de in-

terne, care a fost 16 am ministru de Culte si In-
struetiune, frIcend maT mult red bisericeT si scald,
dupre cum se exprima mai multe persone de dis-
tinctiune, precum si de generalul N. I. Sebeco, fost
guvernator al BasarabieT 11 auT (1871 1882),
adica and a fost archipastor aci si arcliiepisccpul
Paul. Chiar la palatul imperial (unde generalul Se-
beco acum este in mare trecere) s'a produs o im-
presie rea de mesurile violente, luate contra Roma-
nilor si Georgienilor ortodox', si ca consequenta, spre
a nu se irita prea malt spiritile, si asa destul de ati--
tate, ale Romtmilor si Georgienilor, in Basarabia s'a
numit archiepiseop I. P. S. Sergit Lapidevsky, 11I1
ow batran, bun, invetat, care a desehis acele 400
de bisericT ortodoxe, care au fost inchise de pre-
decesorul snu arebiepiseopul Paul Lebedev, a intors
din exil pe foci Romttnii, fost] profesod in Basarabia.
a permis sa se oficieze serviciul divin in limba ro-
'liana in tdta. Basarabia, s'ad infiintat 2 tipografit
romanesti in Basarabia.. .
In Georgia acum s'ad luat acele rne'surT, Ca si in
Basarabia : limba georgiana a inceput a se preda
din not in scolele din Georgia, s'ad infiintat maT
multe tipografil georgiene, acum se edad maT multe
reviste si cliare georgiene, precum Droeba", Mtz-
kemsy" in Tiflis, Cutais, Telav, Ozurget- etc. La
facultatea limbelor orientale a UniversitAteT din
Petersburg se predd limba si literatura georgiana de
cunoscutul inv6tat d. Zagarelly, predicile (in 3 vo-
lume) compu3e in limba georgiana de P. S. Gabriel

www.dacoromanica.ro
 CR ONICA BISFRICFASCA. 381

Xicodze, episcop de Imeret'a, s'aa tiparit iu Cutais,

5i sad impus de exarchul rus Paul Lebedev tuturor
bisericilor ortodoxe din Georgia, toci prole orii,
diaristii, functionarit georgieni au fost intors1 din
Italia Georgia din localitatile de Tanga Volga, Ural,
Don, si chiar dela nordul Rusiei. Directoral semi-
nariului din Tiflis, care a fost inainte, inspector al se-
minariului din Kisinatt, economul P. T. Ciudetzky, a
fost batut de morte de un elev din clasa VI a semi-
nariului din Tiflis, pentru at a confiscat dela elev o
carte georgiana,-2 6mini de mare incredere ai ar-
chiepiscopului Paul Lebedev, exarch al Georgiei,
ati fost impuscat ; chiar asupra exarehului actual
au fost 3 comploturi. A. venit in Caucazia : d. C.
P. Pobedonstzev, ministru de Culte, Lost profesor
al imperatorului actual Alexandru al III-le, qi d.
V. C. Sabler, director al cancelariei st. Sinod, ambii
--tutori ai mai multor scrieri religiose si zelost apara-
toil ai ortodoxiei, spre a constata cele intemplate, si
chiar principele A. M. Donducov-Corsacov, qeful
suprem al administraciei din Caucazia, a spus, ca
nu mai este de Toe cu putinta a mai merge inainte
cu m6surile luate de exarchul-prea zelos Jusifica-
tor".... Archiepiscopul Paul Lebedev acum este la
Petersburg, unde asista la lucrgrile st. Sinod admi-
nistrator permanent al tuturor Rusiilor, unde este
membru dela 1882 ; el se teme sa se mai intorat
la Tiflis, la turma sa, si astepta cu nerAbdare m6r-
tea mitropolicilor-Isidor Nico]sky al Petersburgu-
lui (ngscut la 1799) si al Kievului Platon Goro-
detzky (nascut la 1801), spre a ocupa locul unuia

www.dacoromanica.ro
382 CRONICA BISERICEASCK

dintre densii, dar ultimii voesc sa traesa, si I. P. S.

exarch este aprope desperat, dach se va intaree la
Tiflis ; el primeste mai multe scrisori amenintatOre,
cjiard Telegraful" din Bucuresti a anuntat, ca e-
xarchul Paul a si fost ucis, dar aceia nu s'a adeve-
rit, a fost o noun incercare de ucidere. Este lucru
trist de-a se arneniuta archipastorul de cei din
turma lui, dar 6minii, in disperare, all recurs la ul-
timul mijloc pentru a scapa de marele rusificator
al Georgienilor si Romani lor.
Atat Georgienii, cat si Romani]. ortodoxi din Basa-
rabia n'ail, sustiitori puternici ai for in Petersburg
capitala marelui imperiti de la nord. Mai tote fami-
liile georgiene si romane din Basarabia s'aii inrusit,
si mai multi representanti ai acestor fainilii aveati
cand-va mare putere la curtea imperiala : destul sa
amintim pe principii Dadiany, Bagration, pe Gvri-
tisvily dintre Georgieni, pe, Alexandru Scarlat
Sturdza '), Dimitrie Teodor Dabija, Rascanu, Can-
tacuzin dintre Romanii basarabeni, ca sa videm de
ce, &and traiau aceste persone, Ruqii nu faceaii ceia,

1 Alexandru Scar]. Sturdza a fost un mare diplomat si scriitor

distins, zelos aparator al ortodoxiei si bun patriot roman. El a de-
cedat la auul 1854, la Odesa, si este inmormentat in satul dWanzir,
ldnga Bender, In Basarabia. 44 scrisorr ale lui catre P. S. Filaret
Scriban, episnop de Stavropol, decedat la 1873, si inmorm&ntat fn
Burdujeni, Maga Suceva, snt d'o mare insemnatate; ele se vor
publica in R .-vista pentru istorie, Archeologie si Filologie" a d-lui
Gr. G. Tocilescu; originalele acestor sr.rison, dupre incredintare%
dlui Constantin Erbicenu, profesor In facultatea Teologica din Bu-
curesti, se afla la onor. d. Dimitrie A. Sturdza, ministru al Cnl-
telor i InstrucOunm, membru al Academies Romane.

www.dacoromanica.ro
 CRO NICA BISERICEASCA. 383

ce fac acum cu Romanii i Georgienii ortodox], ca

i RuOi. ArmeniigregorienT si catoliciail spri-
jin puternic in comitele M. T. Loris-Melicov, fost
ministru de Interne, armen din Caucazia,In dom-
nul I. D. Delianov actual ministru de Instruc-
,

tiune, care traete chiar in curtea bisericeT armene

din Petersburg,-.in generali] Lazarev, Tergucasov
etc. Germanii, Finejii, Turcii, Tatarii, Polonii (si
in fine tote nationalitatile neortodoxe din Rusia)
sunt incomparabil mai bine tractati de Rusi, cleat
Georgienii qiRomanii ortodoxi! La arm] 1885 onor.
d-1 Nicolae Cretulescu, fost prim-ministru, a fost,
in calitate de ministru plenipotentiar al Romania
la Petersburg, pus in mare grij6 de d. C. P. Pobe-
donostzev, ministru de Culte al RusieT, din causa
progresului, pe carele 1-ar fi fac'end catolicismul in
Romania i in genere in Orientul ortodox. D. Cre-
tulescu ar fi respuns : , Daca Ronzdnil basarabient
ar fi romano- catolic, apoI den#1 ;9z-ar fi conservat
nationalitatea, ,9i dace guvernul roman va fi simpa-
tisand propagandel roniane, apol de aceia, ca spereza
prim acJsta set' salveze nationalitatea de inghitirea e
de catre Rugs oi Slav' O.
Cam tot aa s'ar fi exprimat i alte persone dis-
tinse relativ la Romanii basarabieni i Georgienii or-
todoxi, si eta acesta a pus pe ganduri pe guvernul
rus. Intr'adever de ce RuiT nu Tail mesurT de rusi-
ficare contra Germanilor, Finejilor, Polonilor, Arme-

COBpelle1111b111 113}The1ift (NuveleIe Contemporane" , Mosqua,

an. 1887 No. 28 din 29 Ianuar st. v., pag. 1, in foiletonul, cornpus
de d. N. N. Durnov, fost redactor al (liarului .....tt ocToici" (Orientul" ._

www.dacoromanica.ro
384 CRONECA BISERICEASCA

nilor etc., cars i nu sunt ortodoxT (ca si RniY, Geor-

gienii, Romanii), i. carii sunt mult mai periculosi
pentru Romanic basarabieni si. Georgienii
stint prea blauqi, pi:ea devotati Rusilor, nief odata
nu cuteza sa-st cera drepturile naturale, si de aceia
Rusii cat mesurile cele mai rigur6se contra lor. Ce
se va intempla in viitor nu se stie, dar probabil, ca
Georgienii (ca si Romanic basarabienT) vor fi mai
bine tractati, cererile for vor fi luate in considera-
tiune de cei in drept. Mai bine mai putin de cat
nimic, -- mai bine mai tarclitt de cat Mei ()data.
Dupre ultimile scirl, st. Scripturii, a fost tradusa
din not in limba georgiana, dupre textele ebraic si
elen, i. tiparita in numerdse exemplare, in Tiflis,
cu bine-cuventarea st. Sinod rus, si respandita in
tota Caucazia. D-1 Sabinin, cunoscut archeolog
georgian, a adunat si tipArit vietile tuturor santilor
georgieni, incepend dela st. Nina (sail Nona), care
a propagat ehristianismul in Georgia, si ale carei
st. reliquiT se afla m catedrala din Mtzecht-ve-
chea capitalh a Georgia. S'a reinfiintat societatea
pentru restaurarea christianismului in Caucazia,
carea se afla sub patronagiul famili.eT imperiale, si
sub presedinta 1. P. S. Paul Lebedev, archiepiscop
al CartalinieT si CachetieT, exarch al Georgiei. St.
Sinod rus a prescris, ca unele prnii- din serviciul
divin s se oficieze in limba georgiana chiar in bi-
sericile, uncle nu sint Georgieni, si eta actualul
exarch al Georgia, care considera pentru sine, ca
ceva insultator, a pronunta un cuvent romanesc sat'
georgian, acum pronunta unele rugaciunT in limba

www.dacoromanica.ro
 ('RONICA BISERICEASCA 385

georgiana, carea inaintea lui Dumnecleti este egala

cu liinbele rusa. elena, latina, ebraica etc., caci 'in-
tru Christos nu este nick elen, nick iudeu, circumscris,
nick necircumscris, nick bavbar nici scit, sery sau liber,
ci Christos tote 59i, in tote (Apost. Paul-epistola ca-
tre Coloseni, capit. 3, vers. 11).
(Va urma). Gheorghe P. Samurianu.

----__xi..5--

www.dacoromanica.ro
 PROFETIILE AIESIANICE
(Uvinare ; vedi No 3, anul XI).

1. Profetia facuta protoparintilor.

1. Cetim in capitulul tree din Facere, ca Adam
si Eva pecatuind, spre pedepsii, D-c,leu le-a declarat.
ca gresela for va cadea si asupra urmasilor. Apoi
clise serpelui, care amagise pre Eva : VrcI)sind5cie voi#
pune intre tine 59i intre muiere, intre semdnta to 59i
seindnp eY, aceia va zclrobi capul tea 5ci to vei pdzi
calccliul.
Am qis ea profetia acesta este intunecosii ;
data ar fi singura, n'ar putea forma o demonstrare
positivh despre misiunea divina a lui Is. Chr. Fiind
eh este cea dintaiti si se uneste cu cele-lalte, trebue
a o aduce aid. Ea formezii, precuin s'a dis, cea din-
tai verigA din lantul profetiilor care unesc pre Is.
Chr. cu inceputul lumei si pre Mantuitorul cu 1)6-
catul eel dintaili. Profetiile urmatare 16muresc aceia
ce aid este intunecat, si acesta prepara pre cele-
lalte.
2. Cum ca, aid este vorba de Mesia, avem ca do-
vadA pe langa profetiile pe care le vom videa si
opiniunea Iudeilor vechi, demonstrata atat de Hue-
tius in demonstratiunea sa evangelicA, care aduce
mai multe citatiuni, cat si prin parafrasele iudaice,

www.dacoromanica.ro
 PROFETIILE MESIANICE 387

cu deosibire acea a luT Ionatan si acea de Ierusalim.

Iudeii moderni s'ati indephrtat de traditiunea stra-
moilor lor; eT voesc ca locul acesta sa fie luat in
sensul seri literal si sa insemneze ura amenilor
contra serpilor ; dar ore pentru acesta trebuea a se
face o profetie ? Sensul ridicol pe care-I da aid
text ul luat literal, arata ca trebue a se lua intr'un
seas metaforic. Dumnecleu voia, precum clic si pa-
rafrastiT, ch, pedepsind pre Adam si Eva sa nu le
Ta tata speranta si sa -I mangle, fagaduindu-le ca
unul din urmaiT for IT va resbuna de serpe.
Celia ce ne arath, eh acesta e adeveratul inteles
al precliced, de care ne ocupam este, ch., luata in
intelesul acesta, s'a implinit in totul in persona luT
Is. Chr. Celia ce D-cleil a prevestit, el a implinit:
El a zdrobit capul sarpelm, adieu puterea demo-
nului, scotend neamul ominesc din servitute.

2. Fagaduintile facute patriarchilor.

Aflam din cartea FacereT, ca maT multe precliceri
insemnpte se- facura celor trei patriarchs, parintiT
natiund iudaice. In deosebite ocasiuni, D-clew des-
copere luT Abraam cele ce erati sa li se intemple
urmasilor seT. IT preqice ca urmasil seT vor fi nemer-
nid in Cara streina; ca vor fi robT i vor fi puT la
muncT grele timp de patru-sute de anT, dar ca dupa
aceTa va judeca pre poporul apasetor i ca-T va
scote din robie, incarcati de avere (Fac. 15, 13, 14)
Dupa mOrtea luT Tara, tatal lul Abraam, ll-cleti
IT poruuceste de a parasi Mesopotamia si a veni in
pamentul ce 1-1 va arata. If vestete apol ca-1 va

www.dacoromanica.ro
388 PRoFETIILF MFSTANICn

face parinte al unei natiunT marl; ca-1 va bine-cu-

yenta si-1 va premari ; ca va bine-cuventa pre aceT
ce-1 vor bine-cuventa si va blestema pre aceT ce-1
vor blestema; -si in fine, ca intru el se vor bine-cu-
yenta t6te neamurile pamentuluT. Dup6 ce Abraam
se suptme neconditionat volutes lui find
gata a-sT jertfi pre unicul sett fit], i se reinoeste a-
ceias] fAgAduinta in termini si maT positivI si -i vice,
ca supuindu-se vointer sale, va fi bine-cuventat, en
va imulti s6menta int Ca stelele ceruluT si ca nasi-
pul mard ; ca li va da staphnire averea vrajmasilor
lor; si ca in sementa sa se vor bine-cuventa tote
natiunele pamentuluT. D-deti reinoeste aQeleasT fa-
gAduinti maT cu aceleast cuvinte, maT ales ca intru
sementa sa se vor bine-cuventa tote neamurile, maT
antaiti luT Isaac, si apoi Iva Jacob; asigurandu-i si
maT mutt ca li va da urmasilor for pamentul in care
se afla, adica pamentul Canaan. (Fac. 26, 3, 4).
In aceste profetiT trebne a distinge done OAT :
finteia in privinta poporuluT, care trebuea sa lash
din Abraam, Isaac si lacob ; ea prevesteste prodi-
giOsa imultire a acestuT popor si prosperitatea sa.
A doua se raporta la tote popOrele ; ea preclice ca
se vor bine-cuventa t6te neamurile intru el.
Aid sunt treT propositiunT maT antaiu ele sunt
profetii adeverate ; apoi, partea a duoa a profetii-
lor acestora at] de obiect a prevesti pe un trimis a
lui D-clett; si in fine ea partea a doua s'a implinit in
1s. Chr.
2). Daca, precum am aratat, si nu ne putem in-
doi de acesta, caracterul cel maT sigur, cum ca o

www.dacoromanica.ro
 PR FUTILE MESIANICE 389

predicere vine en adev6rat dela D-deu, este impli-

nirea, exacta a el, care n'ail putut sa provina nici din
cause iiaturale, niel din intemplare, este evident ca
si acestea suet prevestirT divine, ca partea itutaia a
fagaduintelor acestora, relativa la urmasn patriar-
chilor, s'a, implinit exact si in tote imprejurarile,
este un fapt pe care ni-I dovideste istoria intrega a
poporuluT ebreti, dar este iarasT evident ea pe thn-
pul predicerilor, aceste fapte, cu imprejurarile lor,
nu puteati sa fie prevedute natural, nici sa fie grisite
din intemplare.
Cand familia patriarchilor se comptmea- numal
din personele lor, ce causa naturala putea sa faca
a se previdea ca va fi un popor numeros, mai hntaiu
robit la o natitme streina, si impovorata eu multe
greutati, timp de patru cute de lila; dupa im-
plinirea termenului acestuea, eliberat din acesta
servitute prin puterea Dumnedeesca, deveni bo-
gat, vlctorios si stabiliudu-se prin puterea armelor
sale in pamentul Chanaan. Nu cred ea s'ar putea
inchipui cine-va, ca prevederea ominesca sa se in-
tinda, pint aci, si ea, intemplarea sa fi avut vre-un
rol, asa ea sa se potrivesa. predicerile cu eveni-
mentele. Dar data partea anteia a promisiunilor este
o profetie divin6, a doua, care are de object tote
natiunile si bine-euventarea lor in sementa patri-
archilor este de sigur tot ast-fel; ambele formeza
unul si acelasT contest. Data una vine dela D-detl,
fireste ea tot de acolo vine si ceia-lalta ; veracitatea
divinti este de o potriva interesata in realisarea tu-

www.dacoromanica.ro
390 PROFETIILE MESTANICE

turor fAgaduintelor acestora, i creclend pe cele din-

taiil trebue sa le credem i pe cele-lalte.
3. Propositia antaia stabilita; i acest punct odata
dovedit, cA, este o prevestire diving, carea a promis
succesiv 1w. Abraam, luT Isaac, luT Jacob, ca intru
sementa for se vor bine-cuventa tate neamurile, se
naqte o alta intrebare : Ce trebue a se intelege prin
cuventul: 1ntru senzenta sa. Cupriude 6re pre totT
urmasii acestor patriarchs? Sari ca este vre-un in-
divid diutre acesta urmai? Este lanmrit ca In casul
al doilea se prevestete un trimis al luf Cine
altul pate sa bine-cuvinteze, afara de ll-Cleil i acel
ce a prima dela El puterea acesta, i Inca sa bine-
cuvinteze tot neamul ominesc? Cum ca aicT nu se
intelege totalitatea Iudeilor, ci numaT unul din ur-
maqii patriarchilor, avem eonsimtirea tuturor ludei-
lor vechT cariT aplicati profetia acesta la Mesia. Ce
fel de bine-cuventare puteati s6, reverse IudeiT asu-
pra altos neamuri? Speranta, for era ca Mesia sa fie
resboinic, biruitor, care le va nimici qi ii va supune
tate poparele. llaca pate s fie 6re-care nedumerire
intre un sens Vii. altul, sunt doue mijlace prin care
se lamurete: mai Antaiti cele-lalte done profetiT, care
se servesc una pe alta de comentariti, i diutre care
unele explicA ceia ce este intunecat in altele, i a-
poi implinirea, carea nu numaT eh' confirma profetia,
dar o l'anaure0e, care o face sigurii, i evidenta i
care-T asigurd autoritatea i claritatea. Dar, de o
parte cetim multe profetiT, care de buns sema sunt
relative la Mesia, in care el se riumeSe doritul, a-
teptarea nemurilor. Este cea dintaiu profetie care

www.dacoromanica.ro
 PROFETIELE MESIANICE 391

ni prevesteste numer6sele bine -facers pe care le va

aduce lumei. Voin avea ocasiune a espuue aid' un
mare numer din acestea.
4. Pe de alta parte, implinirea acestei profetii a-
rata cfi, ea este relativa la Is. Chr. Daca, intre lir-
masii patriarchilor s'ar gAsi vre unul care sa fi adus
natiupelor din partea lui D-cleti bunatAti marl spi-
rituale, pe care sa-1 fi recuuoscut tote nat,iunele si
sa-1 fi onorat si dela care sa fi primit cu supunere
si recunoscintA bine-facerile divine pe care le dis-
tribuea el, putem not Ore sa ne indoim ca nu s'a
bine-cuventat tote nemurile intru el ? Putem not
6re sa nu recuu6scem pre bine facetorul universal
preclis stremosilor sei? Dar acesta este Is. Chr. Po-
gorindu-se pre pament, el a adus imbelsugarea bine-
cuventhrilor ceresti si le-a reversat preste tote po-
p6rele, fara a mai vorbi de aceia ce ne invata cre-
dinta, ca el a mantuit de pecat pre omul eel dintaiti
si a scos pre urmasii sei din robia demonului, ca
prin incirtea sa ne-a meritat harurile divine, pre
care ni le imparte prin santele blue ; nu este Ore
un fapt destul de cuuoscut si lamurit ca el a res-
'Audit pre pArnent adeverurile religi6se cele mai
folositare, ca a dat neamului omenesc o notiune
despre D-4eti, mai exacta cleat tote ideile conce-
pute in privirrta acesta, un cult cu totul spiritual,
morala cea mai perfecta pe care a vedut'o lumea?
SA, se caute in t6ta istoria vre-o persona care sA, fi
reversat atatea bine-cuventhri, la care se participe
tot neamul ominesc.
Cu alte cuvinte, celor trei patriarehi li s'aii fagA-

www.dacoromanica.ro
392 PROFETIILE MESIANICE

duit c tote popOrele se vor bine-cuventa intru se-

menta lor. TOte poporele pamentuluT au fost bine-
cuventate in Is. Chr. urmasul patriarchilor. Is. C'hr.
este prin urmare acela ce Ii s'a promis; de aceia si
vt-dem noT ca ApostoliT IT aplicau aceste profetiT-,
inainte chiar de a fi implinite. Bine-cuventarile luT
Is. Chr. Inca nu se respandise asupra neamurilor,
card St. Petru, la inceputul predicareT sale, amin-
find ludeilor aceste fagaduintr relative la tote fa-
miliile pamentulm, le dice ca eT trebue sa fie bine-
cuventati eel dintaiu intru Fiul pe carele I-a trhnis
D-,1ed. (F. 3. 25). Abea incepura a se respandi
bine-cuventarile acestea si preste neamurI, child st.
Pavel qicea Galatenilor, ca D-(led a preclis lui
Abraam ca vor cuprinde tote neamurile, si ca ele se
efectuad in Is. Chr. In gum acestor ApostolT marl,
interpretarile acestea ale fagaduinteT facute luT
Abraam erad profetiT adeverate, pentru ca faga-
duinta acesta Inca nu. se implinise si de buna sema
chiar in acel timp nu se putea calcula prin pre-
vederea ominesca, nice se putea gilci din intemplare.
Ast-fel interpretarea ce o facem noT profetiilor Ve-
chiuluT Testament este intemeiata pe profetiele
celuT Nod, care sunt de o claritate evidenta.
NumaT until D-cled a explicat prin apostoliT seT
aceia ce prec,lisese patriarchilor si a bine-voit a da
intelesul sigur si incontestabil al fA0duintelor sale,
atuncT chiar child Incepea a le implini.
(Va urma). Gherasint Pitelann.

www.dacoromanica.ro