0% found this document useful (0 votes)
336 views12 pages

Water Quality Phenol Index ISO 6439

This document provides standards and methods for determining the phenol index in drinking water, surface water, and wastewater. It describes two methods - Method A, which is a direct colorimetric method, and Method B, which is an extraction with chloroform method. Both methods involve distilling the samples first before analyzing them spectrometrically with 4-aminoantipyrine to form a colored complex. The document defines relevant terms, lists required reagents and equipment, and provides details on sampling.

Uploaded by

Madalina Fleancu
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF, TXT or read online on Scribd
0% found this document useful (0 votes)
336 views12 pages

Water Quality Phenol Index ISO 6439

This document provides standards and methods for determining the phenol index in drinking water, surface water, and wastewater. It describes two methods - Method A, which is a direct colorimetric method, and Method B, which is an extraction with chloroform method. Both methods involve distilling the samples first before analyzing them spectrometrically with 4-aminoantipyrine to form a colored complex. The document defines relevant terms, lists required reagents and equipment, and provides details on sampling.

Uploaded by

Madalina Fleancu
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF, TXT or read online on Scribd

..

----._-

--- ~
...-

..

;'SR ISO 6439

-I

f Noiembrie ?001
~
Indice de cJasificare R 30

STANDARD ROMAN
CALITATEA APE I

Determinarea indiceJuide fenol


Metode spectrometrice cu 4-aminoantipirina dupa
distilare
lOT ISO 6439:1990
Water quality. Determination of phenol index. 4-Aminoantipyrine
spectrometric methods after distillation

.-

Oualite de J'eau. Determination de "indice de phenol. Methodes


spectrcmetnqua
J'amino - 4 antipyrine aprss distillation

APAOBAAE

Aprobat de Directorul General al

ASRO ia 28 noiembrie 2001

Inlocuieste STAS 7167-92 ~i STAS 10266- 87


CORESPONDENTA

Prezentul standard este identic cu Standardul


International
ISO 6439: 1990, Calitatea apei. Determinarea indiceJui de feno/.
Metode spectrometrice cu 4-aminoantipirina dupa distilare
This standard is identical with the International
Standard
ISO 6439:1990, Water quality. Determination of phenol index.
4-Aminoantipyrine spectrometric methods after distillation

"La presents norme est identique

la Norme Internationale
ISO 6439:1990. Oualite de I'eau. Determination de l'indics de
phenol. Methodes spectrornetnque
I'amino - 4 antipyrine apres
distillation

DESCRIPTORI

TIT

Apa, calitate,
pofuare apa

analiza,

determinare,

metoda
.

spectrometrica,

ASOCIATIA DE STANOARDIZARE
DIN ROMANIA
Adresa postata: str.Mendeleev 21-25, 70168, Bucuresti 1
Direotia general~: Tel.401 211 3296, Fax 401 2100833
Directia de standardizare: Tel. 401 310 43 08; 401 310 43 09, Fax 401 31558 70
~...SRC

Reprociuce~ea sau utilizarea integrala sau parnara a prezentului standCjrd Tn once publicatii ~iprin once procedeu
(elec~ronic. mecanie. 'ctccooiere. microfilmare etc.: este inter.:is3 daca nu exista acordut scris al ASRO.

~ef.; SR ISO 6439:2001.

Editia 1

-rJ
1

SR ISO 6439

Domeniu de aplicare

Prezentul Standard International stabileste metode pentru determinarea indicelui de fenol (3.2) in ape
potabile, ape de suprafa~a!ii ape uzate.
D!1pa 0 distilare prealabila probele sunt anali~~!~ conformmeto?elor. specificate dupa cum urmeaza:
metoda A (metoda colorimetrlca directcl): aceasta metoda permite determinarea indicelui de fenol
din probe care. contln mai mult de 0, 1~!l1gl1in faza apoasa (tara extractie cu cloroform). utilizand
fenolul ca etalon;
==.
metodaB
(metoda extraC1iei cu clC)roform): aceasta metoda perrnite determinarea tara diluare a
indlCelul de fenol cuprins intre 0,002 mg/l ~i aproximativ 0,10 mg/l atunci cand compusulfinal colorat
este extras Iii concentrat in faza clorofo!1Tlica,utilizand fenolul ca etalon.

NOTE
1 - Umita de detec~e care se poate atinge cu ambeIe metode este insuflCienta pentru a controla conformitatea cu limitele
indicate Tn Oirectiva 80mS/EEC pentru apa potabila.
2 -

in

conformitate

~ A__

cu

un studiu intenaboratoare realizat in Germania utilizAnd

.....__---

metoda ae.roape identic a cu metoda B.

limita de deteCliecea mai md a fO~~~..Q,Q..Lmgi.Lu

--....

Referintenormative
,

Urmatoarele standarde connn prevederi care, prin trimiterile facute la ele in aeest text. devin prevederi ale
prezentului Standard International. La data p.ublicarii, era in vigoare editia indicata. intrucat standardele sunt
revizuite periodic se reccmanda utilizatorHor.prezentului Standard Intema~onal
ia in considerare editia
cea mai recenta a stanoaroetcr indicate mat 105. Membrii CEI ~i ISO poseda cataloaqele standardelor
mtemationale in vigoare !a un moment dat.

sa

ISO 5667-1 :1980,

Water quality progmmmes.

ISO 5667-2:1982,

Water quality - Sampling- Part 2: Guidance on sampling techniques.

ISO 5667-3:198SN1),

Water quality - Sampling - Part 3: Guidance

Sampling -

Part 1: Guidance
..

on . the design

on preservation

of sampling

and handling of

samples.

Definitii
,

in cadrul prezentulct Standard International,


3.1

sa aplica urrnatoarela

definitii:

compus! fenolici: Hidroxideriva~ ai benzenului ~i analogii sal.

3.2
indice de fenol: Un nurnar care da concentratla de compuet tenoiic. exprimata in miligrame de
iencl ta litru, pe baza coloratiei ce care acestla 0 produc cu 4-aminoantipirina in conformitate cu metoda
data.

\C!"A ,'JATION.ALi :\I~~ ;~ crezert is..


,, - /:iJcare ts.O 56673:1995.
3

SR ISO 6439

MetodaA- metoda eotorfmetrlca

4.1

Principiu

directi

Separarea compusuor tenoliqi,d~,irnpuritati.,~!de


agent; de conservare prin distilare. A,vand in vedere ca
viteza de volatiliiare
compuljllorfenoliciestc:)'diferita,
volumLiI de distilat trebuie sa fie egal eu eel al probei
de analizat distilata.
;:; .
. .. ~.~.
Reactia compu$ilorfenolici antreriabilicu"vapori
cU4-aminoantipirina
la pH 10 O,2in
prezenta
hexa~ianoferatului (III) de potasiu cu formarea unui com pus antipirinic colorat.

-.

t"

Masurarea'absortiantei:~~8UsUiuicQlorat'
miligrame defenol (C~H50R) la litru:.''

la'tuhgimea'de urida de 510nm. In'dicele


. ..' ....
".
.
.

~~_?_'!1J~im_a_
d~te..c.tJiblt~
__este_echivalent~ cu 0,01 mg fenor cOOd.la
utilizea~ 0 cuva de 50 mm ~; la determinare se utilizeaz4 100 ml distila!.

..------_.....

4.2

. -

exprirna il"l
.

masurarea spe.ctrctmeJ!:i.~~.se
.

.....

Reactivi

Pe parcursul analizei se utilizeaza numai reactivi de caUtate analiticarecunoscuta


apa de puritate echlvalenta,
4.2.1

de fehol'se

4-aminoantipirina,
..---

ljIi

numai spa distilata. sau

solutie 20 gli

Se dizolvcl 2,Og 4~aminoantipirina:(c,1H13N~-o) inapa ~ise aduce la semn la balon cotat de 100 ml.. .
-, .. -~-' .....

-.~

~.:;;.~.~;.::.-:

;-:',::.:".:

.;:. !?:<>r;:'

utmiare::

Acest reactiv sa prepara:Chiadriainte.cle


.

",

-:::'"

:'~
':

Daca raman particule rosii, solutia nu se retoloseste.


Clor~~a

4.2.2

d~ arnontu, Sor~tiE{20gi,'.

'T~apa ~i S9 diluea~

Se d;zolv~ 20 9 Clorura'd'er~mo~'i~;'(~H4C:I)
.;

4.2.3

Hi~!~xid de amoniu, p
'S:i .

4.2.4

pans la1

000

ml:'

"'.

= 0,90 g/m/.

',

,.

.~,',.,

'".

':;

".:.

Tartrat de potas~1), soiutie tampon, pH = 10.

~_gogg

Se dizolva 34 9 clorura de amoniuJN~91}


~artr~~~e .sod!.t:!~potasiu (~aKC .1-!4()6) 1".700. ml..ap3.
Se adauga 150 ml hidroxid de amoliiu (4.2.3) ~i se dltoeaZapana Ial'UcrO mFCUapa. .. .
..,
'.
.
. . ~~
...
4.2.5
'-

4.2.6

Sulfat de cupru (II), pentahidrat (CuS045H20)


. ":' :,'- . :':.!~-.:""::':;./:' .':ii!:')~i:< '~.'/~!~-"': :;.~~ ',?it- r.' : :'t:~':;

Sulfat de cupru (II), s()lu~e 100 g/I.

Acid clorhidric,

= 1,19 g/m!.

1) Nomenclatura sistematica: 2.3- dihidroxibutandioat

de sodiu ~ipotasiu.

.. ..
'

./':'"

'. ::.:: ~:'.;:'::"".( ': .. ;'.; ~~~:-.".:


.).~~;:::~.").-;:~r':'-"".i:.
:,;:.: .." .....

Se dizolva 190 9 sulfat de cuoru (II) pentahidrat (4.2.5) in ap~ ~i se diluea~


4.2.7

"

~
"

pana la 1000 rnl.

..~:

SR ISO 6439

4.2.8

Metiloranj,

indicator

Se cizolva 0,5 9 metiloranj in apa ~i se dilueaza pana la 1000 ml.


4.2.9

Fenol, solutie de baza, 1,00 9/1.


~

AVERTIZARE - Fenolul nu trl!buie sa vina in contact eu plelea,

Se dizolva 1,00

in apa proaspat fiart~ !1iracit~, intr-un balon cotat de 1ooOnJ ~i se aduce ta semn cu

9 fenol

aceea~iapa ..
Aceasta solulie este stabil3 1 saptaman3.
IMPORTANT - FenoluJ nu trElbuie sa fie lichid sau coloral
fenoluluf

prin titrare eontorm

Poate fi necesari

verificarea

coneentratlel

metodei descrise in anexa A.

Fenol, solu1ie eta/on cu un contlnut de 0,01 9 CaHsOH la litru.

4.2:10

. Se dilueaza 10,0 ml fenol, solupe de baza (4.2.9) pana la 10pO ml cu apa proaspat fiarta ~i racita. intr-un
balon cotat .

1 m! din aceasta solutie etalon coniine 0,01 mg CsHsOH'

Aceasta sotutie se prepara in zlua utilizarii.


Fenol, solutie etalon cu un connnut de 0,001 9 C6HsOH la litru-.

4.2.11

Se dilueaza 50 mlfenol,

-..

solutle etalon (4.2.10) ta 500 ml cu apa proaspat narta ~i racna, intr-un balon cotat

de 500 mi.

1 mf din aceasta solutle etalon contine 0,001 rhg CsHsOH.


Aceasta solu~ie se prepara cu eel mult 2 ore inainte de utifizare.

= 1.70 gim I.

4.2.12

Acid fosforic,

4.2.13

Acid fosforic,

solune 1 + 9.

Se amesteca
4.2.14

parte acid tosforic (4.2.12). in volume, cu 9 pal1i de apa, in volume.

Hexacianoferat

--------

(III) de potasiu 2l, solute 80 g/l.

-.----.

Se dizotv8 8,0 9 hexacianofarat (IfI) de potasiu {K3[Fe(CN}s]} in apa ~i se dilueaza pana la 100 ml. Se
filtreaza

oaca este necesar.

Aceasta solutie sa prepara cu eel mull

2\ Nome comun: fericianura de ootasiu

sactarnana inainte de uttlizare.

SR 1&-::>6439

4.2.15

SuHat de sodiu, Na2S04, anhidru ~i granlil:1l

4.2.16

Reactivi speciali pentru distilate tulburi

4.2.16 1

Acid sulfuric, solutie 0,5 molil!.

4.2.16.2

Clorura de sodiu.

4.2.16.3

Hidroxid de sodiu, solutie 2,5 moti/I.

Se dizoMi 10 9 NaOH in 100 ml apa,

4.2.16.4

Cloroform.

AVERTIZARE - Cloroformul

este toxic ,i potenlial cancerigen.

Nu se respiri

vaporii. Se evita

contactul cu pielea i ochli.


4.3

Aparatura

4.3.1
Aparat de dlstilare, in intregime de sticla, constand dintr-un aparat de distilare de 1 litru de sticla
borosilicati~ cu refrigerent Graham sau echivalent.
_
.. __ . ..'
- "
_".---.---------.--.----~-.

4.3.2

------.-~--.--

.-

~~-'

"-

pH metru ~i electrozi corespunzatort.

4.3.3
S~trometru,
cu selector pentru variatie continua sau discontinua, potrivit utilizarii la lungimea de
unda de 510 nm ~i accesorii corespunzatoare pentru cuve cu drum optic cuprins intre 10 mm ~i 100 mm.
Marimea cuvei U!ilizate depinde de absorbanta solutiilor colorate care trebuie rnaserate ~i de caracteristicite
spectrometrutui. In general, daca aosorbanta este mai mare de 1,0 CU 0 cuva, se utilizeazili urm8toarea cuva
. de mlirime mai mica.

Prelevare ~i probe

4.4

Prelevarea diferitelor tipuri de ape trebuie reahzata conform ISO 5667-1, ISO 5667-2 ~i ISO 5667-3,
respsctand in plus urmatoarete precaum. Probele trebuie prelevate in recipiente de sticla.
Compusf fenotici in apa sunt supu~i atat oxidarii chimice cat ~i biochimice. Deci, daca probele nu sunt
analizate in maximum 4 h, ele trebuie conservate la prelevare utilizand urmatoarele procedee:
a) se aciduleaza proba la un pH de aproximativ 4,0 cu acid tosforic(4.2.13).
utilizeaza metiloranj (4.2.8) sau un pH-metru (4.3. 2);
b)

Pentru a verifiea pH-ul se

se inhiba oxidarea oiocmmtca a compusuor fenolici din proba adaugand 1,0 9 sulfat de cupru (II)

(4.2.5) la litru de proba:


c)

se pastreaza proba la rece (5C

pana

la 10 "C)

prelevare.

~j

se analizeaza probete in maximum 24 ore de la

SR ISO 6439

4.5

Distilare preliminara

Utilizarea sulfatului de cupru (II) conform 4.5.1 in timpul distil~rii unei probe acide, permite formarea sulfurii
de cupru (II) tara descompunere la hidrogen sulfurat. Solutia acida previne de asernenea precipitarea
hidroxidului de cupru (II) care acnoneaza ca agent oxidant asupra cornpusuor fenolieL
Sa masoara 500 ml proM

4.5.1

intr-un pahar. Oaca proba nu a fost conservata cu sulfat de cupru (II)

[4.4.2 b}], se adauga 5 ml soiune de sulfat de cupru (II) (4;2.6) ~i se alusteaza pH-ul sollitiei intre 1 l?i 2 cu
acid fosforic (4.2; 13). Se transtera amestecul in aparatul de distilare (4.3.1). Ca vas colector se utilizeaza un

cilindru gradat de 500 ml.


Se distileaza 400 ml proba. Se opreste distilarea ~j cand tierberea lnceteaza, se adaugcl 100 ml spa in'
balonul de distilare. Se continua distilarea pana se colecteaza in total 500 ml.
NorA - Este de asemeneaposibil sa se distile 0 cantitatemai micade preba.
Oac8 distilatul este tulbure, poate fi utila

a doua distilare. Se aciduleaza distilatul, tulbure cu acid


fosforic (4.2.13), se adauga 5 ml solu~ie sulfat de cupru (II) (4.2.6) ~i apoi se repeta distilarea descrisa in
4.5.2

4.5.1. A doua distilare de abieei, elimina turbiditatea. Totusi, daca ~i af doilea distilat este tulbure, se extrage
o alta proba conform 4.5.3.

4.5.3

Se extrage cat mai repede pOSibil 0

ccta parte din proba pentru laborator de 500 ml in modul

urrnator,
Se adauga 4 picaturl metiloranj (4.2.8) i suficient acid tostorlc (4.2.16.1) pentru a face solutia aCida. Se
transfera ;ntr-o palnie de separare ~i se adauga 150 9 clorura de sodiu (4.2.16.2). Se agita cu cinei portiun!
separate de cloroform, lncepand cu un volum de 40 ml ~i apoi cu patru volume de 25 ml. Se separa stratul
cloroformic dupa fiecare extractie ~i se combina extractele clorotormice intr-o a doua palnie de separare. Se
agita cu trei portiuni separate de hidroxid de sodiu, solutie (4.2.16.3), lncepand cu un volum de 4,0 ml~i apoi
cu dou~ volume de 3,0 rnl, Se separa solu~ia de hidroxid de sodiu, dupa fiecate extractle. Se combna
extractele aicanne, se tncatzeste pe baie de apa pana se indeparteaza cloroformul. apoi se racel?te ~i se
dilueaza la 500 ml cu apa. Se efectueaza distilarea conform 4.5.1.

NorA - in unele cazuri. in ape uzate cu concentranl maride cornpusi fenolici. are toe 0 crsstere a temperaturii in timpul
extractiei.

~.6

Mod de lucru

4,6.1

Proba de analizat

Se introduce, lntr-un pahar de 250 mi. 100 ml distilat sau 0 cera parte corespunzatoare care sa nu corinna
mai mult dscat echlvalentul a 0,5 mg tenor, diluata la 100 ml. Daca se !?tieca proba contine mai mutt decat
echivatentul a 0,5 I71gterol, trebuie utilizata 0 cota parte mai mica. Pot fi necesare experimente $i verificarea
eronlor pentru determinarea volumului unei cote parti corespunzatoare. =racnc. cea mal mica cota parte care
sa con~ina mai putin decat echivalentul aO,5 mg fenol trebuie aa fie 10 rn]. Distilatul ~; toate soiu!iile utilizate
trebuie sa fie ia temperatura arnbianta.
4.0.2

Proba martor

Se erectceaza

orooa martor in oararet

C~

determinarea, :nlocuind oroba de ananzat cu ~00 ml aoa,

SR ISO 6439

4.6.3

Stabilireacurbei de etalcnare

4.6.3.1

Prepararea setului de solUlii de etalonare


l~O

/r;

Se pre para un set de soluW de etalonare ilLiapte bal~~~_~~t~


de 500 ml, con~nanc! QI!l!;._25..mJ.;_50.~/;
1.50 m!; 2o.0.ml ;;i g9_rnU.enoLsolutle
efiilon (4.2.10). Se aduce la semn cu apa, Toate solu~tle
"." 'utilizate fieDUies~eraTeiTlpek-atura
amotanta. Setul de sol uti; de etalonare trebuie tratate conform 4.5.1.

.t(l..;J~OO m/;

~~()
4.6.3.2
Se lasa

~o

IS-O

Formarea compusului absorbant

sa se formeze

compusul absorbant

in setul de sotutii de etalonare conform 4.6.4.

Misurari spectrometriee

4.6.3.3

Dupa 15 min. se transfers solutiile in cuveie de absorbne ~i se mascara absorbanta fiecarei solulii de
ctalonare la 510 nm. utilizand ap~ in cuva de referin~a.

Reprezentare grafica

4.6.3.4

Se reprezinta grafic absorbantele in func\ie de masele corespunzatoare de fenol, exprimate

in miligrame.

Oeterminare

4.6.4

Se adauga 5 ml so/utie tampon (4.2.4) la fiecare prob~ de analizat (4.6.1) sau se adauga 5 ml clorura de
amoniu solutie (4.2.2) la fieeare ~i se ajusteaza pHul la 10 O,2 cu hidroxid de amoniu (4.2.3). Se adaug~
2,0 ml solutie de 4-aminoantipirina
(4.2.~) ~i se amesteea imediat; se adauga apol 2.0 ml hexacianoferat (III)
de potasiu (4.2.14) ~j din nou se ameste&.
Dupa 15 min, se mascara absorbanta tlecaret solulii lntr-o cuva (a se vedea 4.3.3) la lungimea de unda de
absorban~
maxima (aproximativ 510 nm) utilizand apa in cuva de referinta. Prin raportare la curba de
eta/onare (4.6.3.4) se caleuleaza masa de fenol echivalent~ cu compusii fenoHci din proba de analizat, in
miligrame la litru, dupa ce se face reducerea pentru proba martor (4.6.2)
Sa estirneaza indicele de tenol din proba de analizat prin raportare la curba de etalonare
obtinuta pentru solutia probei.

4.7

; la

absorbanta

Exprimarea rezultatelor

Indicele de fenol, exprimat

in miligrame la litru. se calcuteaza cu rela\ia

in care:
m

masa de tenor echivalenta

cu cornpusii fenolici din proba de analizat, in miligrame;

Va

volumul de oroba de analizat, in mililitri.

SR ISO 6439

4.8

Interferente

lnterferentele freevente care pot apare in apa sunt date de bacteriile care descompunfenolii,
substantele
oxidante ~i reducatoars ~i alcafinitatea puternica a probelor. Degradarea biologica este inhibata prin
adaugare de sulfat decupru (II) [4.4.b)J la proba. Acidularea cu acid fosforic [4.4.a)Jasigura
prezenta ionului
de cupru (II) ~i elimincli oriee modificare chimic!. care ar putea avea loc in conditii putemic a1caline.
Procedeele de tratare aplieate inaintea inceperii analizei pentru indepArtarea compu~ilor interferen~ poate
avea drept rezunato eliminare sau pierdere inevitabila a anumitor tipurl de cornpust fenotici.

Prin urmare, unele ape puternic poluste pot neeesita tehnici speciale
pentru recuperarea cantitativa a compusilor fenolici.
Se propun in continuare
4.8.1

+-,

pentru eliminarea

interferentelor

~i

cateva metode pentru eliminarea anumitor mterterente, dupa cum urmeaza.

Agenti oxldanti

Oaccli proba miroase a clor sau daea la aeidularea probe; se eJibereaza iod din iodura de potasar, agentii
oxidanti pu~i astfel in evidentcli trebuie indepc1rta~ imediat dupa prelevare.
Substantele
oxidante prezente se indeparteaza
prin adaugare de acid ascorbic solutie. imediat dupa
prelevare. Excesul de acid ascorbic nu produce interferente deoarece el este Indepartat prin distilarea
probeL

4.8.2

Uleiuri:ji gudroane

aaca probele conpn ulei sau gudroane, unii compost fenolici pot fi dizolva\i in aceste materiale. Pentru a
elimina uleiul ~i gudronul se poate utiliza a extractie aleaJina, in absenta sulfatului de eupru (II). Se ajusteaza
pH-ul probei intre 12 lii 12.5 cu hidroxid de sodiu (4.2.16.3) pentru a evita extractia compu~i1or fenotici. Se
extrage amestecul cu tetrae/orura de carbon cat mai repede posibil. Se arunccli stratul de tetraclorura de
carbon. Urmelede
tetraelorura de carbon ramasa in solu~a apoasa a probe; se indeparteaza~de exemplu
prin incalzire u~ara ~iajustarea pH-ului la 4,0 (a se vedea 4.4).
4.8.3

',---,
J

CompU$icu sulf

Cornpusf care elibereaza hidrogen sulfurat la acidulare lntertereaza la determinarea


indlcelui de fenol.
Tratarea cu sulfat de cupru(lI) a probei acidulate elimina astfal de interferenta. Se adauga la proM 0
cantitate suficienta de sultat de cupru solupe (4.2.6) pentru a 35 obt'ne 0 coloratie albastru deschis sau pana
nu se mal form em
precipitat de s~if!Jra de cupru (II). apot se aciduleaza proba cu ace tosronc (4.2.12)
numai pancli este acida ta metiloranj(4.2.8).
4.8.4

Age"li

reducatori

in prezenta agentitor reducatori,

4.8.5

(III) de potasiu.

Amine

in condi~ile
Aceasra

se adau~a un exces de hexacianoferat

reactei

interferenta

specificate

unele amine se determina ca fenoli, avand astfel ca rezultat valori prea marl.

se poate micsora prin distilare la un pH mai mic de 0,5.

SR ISO 5439

Metoda B- metoda extractiei


, cu cloroform

5.1

Principiu

Separarea compusnor fenolici de ;mpurit~~ ~i agentii de conservare prin distilare. Viteza de volatilizare a
compusilor fenolici este diferita, astfel incat volumul distilatului trebuie sa fie egala cu eel al probe; care se

anahzeaza,
Beactia cornpusllor tenolici distilabili cu vapori cu 4-amnoantipirina la un pH 10
hexacianoferatului (III) de potasiu cu formarea unui compus antipirinj~ colorat.
Extrac1ia acestui compus colorat din solutia apoasa cu cloroform
Indicele de fenol se exprima in miligrame de fenolla litru.

0,2 in prezenta

9i masurarea absorbamet la 460 nm.

Cantitatea minima detectabila, pentru rnasurarea spectrornetrica este echivalenta cu 0,005 mg fenol, cand
proba de analizat este extrasa cu 25 ml cloroform ~i masurata intr-o CUV8 cu drumul optic de 100 mm.
Indicele de fenol minim detectabil este de 0,002 mg/l in 500 ml distilat').

5.2

Reactlvi

A se vedea 4.2.

5.3

Aparatura

A se vedea 4.3, cu urmatoarele rnodificari

5.3.1. Spectrometru,
460 nm.

ca la 4.3.3,

~j

adaugiri. .

dar corespunzator

pentru utilizarea

la lungimea

de unda de

'L

5.3.2

Palnie Buchner, cu disc sinterizat pentru filtrari rap ide sau filtru separator de faze.

5.4

Prelevare,i probe

A se vedea 4.4.

5.5

Mod de lucru

5.5.1

Probi de analizat

sa

Se introduc. intr-un pahar de 1 litru, 500 ml distilat, sau 0 cota parte corespunzatoare care
nu contina mai
mutt decat ecmvalentul a 0,05 mg fenol diluata la 500 ml. Pot fi necesare experimente ~i verificarea erorilor
pentru determinarea volumului unei cote parti corespunzatoare. Practic. cea mai mica cota parte care sa
contina mai putin decat echivalentul a 0,5 mg fenol trebuie sa fie 50 ml. Distilatul ~i toate solutiile utilizate
trebuie sa fie fa temperatura arnbianta,

1) A se vedea nota de ta capltotul

1.

10

.I

SR ISO 6439

5.5.2

Probi martor

Se eteetueaza 0 proM martor Tn paralel cu determinarea, in/ocuind proba de analizat cu 500 ml apa,

5.5.3

Stabilirea

5.5.3.1

Prepararaa setului de solutii de etalonare

curbei de etalonare

Se prepara un set de solutii de etalonare in noua baloane cotate de 500 mi. conlinand 0 ml; 1 ml; 2 ml; 5 ml;
10 ml; 20 ml; 30 ml; 40 ml ~i 50 ml fenol solutie etalon (4.2.11). Se aduce Ia semn cu apa. Toate SCilutiile
utilizate trebuie sa fie la temperatura amblanta. Setu/ de solu~ii de eta/onare trebuie tratate conform 5.5.1.

5.5.3.2

Formarea compusului absorbant

Se lasa sa se formeze compusul absorbant in setul de solutii de etalonare conform 5.5.4.

L-

5.5.3.3

Masurari spectrometrice

Se masoara absorbanta fjecarei solutii de etalonare la lungimea de undA de 460 nm utilizand cloroform
cuva de referinta.

5.5.3.4

in

Reprezentare grafica

Se reprezinta grafic absorbantele in functie de masele corespunzatoare de fenol, exprimate in miligrame.

5.5.4

Determinare

Sa adauga 20 ml solutle tampon (4.2.4) la fiecare proM de analizat (5.5.1) ~i, daca este necesar, se
alusteaza pH~ul la 10 0.2 cu hidroxid de amoniu (4.2.3). Se transtera fiecare amestec intr-o palnie de
separare de 1 litru. Sa adauga 3,0 ml solutie de 4-aminoantipirina (4.2.1) i se amesteca imediat;se adauga
3,0 m/ solu~ie de hexacianoferat (III) de potasiu (4.2.14) 9i se amesteca imediat din nou. Se las~ sl! se
dezvolte culoarea timp de 15 min.
Sa adauga exact 25 ml clorotorm (4.2.16.4) in fiecare palnie de separare. daca se utilizeaz~ laspectrometru
o cuva de 10 mm pana la 50 mm. Se adauga 50 mt ctoroform data se utilizeaza 0 cuw de 100 mm. Se agita
pii:'1;a ce separare cuternic, timp de 1 mir.~i sa fasa sa se seoare fazele.
se fiitreaza direct intr-un balon cotat de 25 m/ fiecare din extractele cloroformice

priri palnii Buchner

ccnmand 5 9 sulfar de sodiu (4.2.15) sau onrur-un filtru separator de faze sau orice alt sistem care sa
lndeparteze urmele de apa. Se aduce la semn cu cloroform. Daca se utilizeaza cuve 10 mm se utilizeaza
baloane cotate de 50 rnl. M~surarile trebuie facute in maximum 1 h.
Utilizand cloroform. se ajusteaza zero af spectrometrului la 460 nm. Se masqara absoroanta probei martor ~i
a extractelor probei la aceeasl lungime de unda. Prin raportare la curba de etalonare (5.5.3.4) se calculeaza
masa de fenol echivalent cornousuor fenolici din proba de analiza! dupa scaceree absorbantei probei martor
(5.5.2).

5.6

Exprimarea

rezultatelor

Indice/e de fenol, exprimat in miJigrame la litru, se calculeaza cu retana:

SR ISO 6439

1000

mX-VQ

In care:
m

masa de fenol echivalenta cu cornpusf fenolici din proba de analizat, in miligrarne;

Va

volumul de proM de analizat, in mililitri.

5.7 lnterterente
A se vedea 4.8.

Raport de analiza

Raportul de analiza trebuie sa con~ina urmatcarele intormatii;


a)

referire la prezentul Standard International;

b).~dentificarea

completa a probei;

t,!'

c) .jndicele de fenol, exprimat in miligrame la litru;


d)

metoda utilizata;

e)

pregatirea probei de analizat;

f)

orice comportare neobisnuita observata in timpul determinarii;

g)

oriee abatere de la metodele prezentate in acest Standard International sau considerate optionale.

12

SR ISO 6439

AnexaA
(normativa)

Verificarea concentraliei soluliei de baza de fenol (4.2.9)


La 100 ml apa aflata intr-un pahar conic inchis cu dop rodat de sticla, se adauga 50,0 ml fenol, solune de
baza (4.2.9) ~i 10;0 ml bromat-bromura solutie 1/60 molill preparata din sarun de sodiu. Imediat se adauga 5
ml acid clorhidric(4.2.7) ~i se agit~ cu grija paharul conic inchis. Daca nu perslsta cutoarea bruna a bromului
Jiber, se mai adauga 0 noua portiune de 10,0 ml bromura-bromat panii culoarea este perststenta. Se tine
paharul conic inchis ~i se lasa sa stea timp de 10 min; se adauga aproximativ 1 9 iodura de potastu. De
obicei sunt necesare patru portiuni de 10 ml brornura-bromat
solutie daca solutia de baza de fenol eontine
100Dng fenolla litru.
.

--

Se pregate$te 0
moli/I.

prooa

martor exact

in

acela~i mod, utilizand apa ~i 10 ml bromura-bromat,

Se
titreaza
proba
martor
$i
proba
de
0,0125 molifl, utilizand solute de amidonca indicator.

analizat

cu
r,l

tiosulfat

de

solune 1160

sodiu,

solu,ie

(l /

.I

Concentratla solutiei de fenol, exprlrnata inmiligrame la litru se catculeaza cu formula:

in care:

\ .
,r-

V1

volumut de tiosulfat utilizat fa titrarea probei martor, in mililitri;

V2

voJumul de solu~e bromat-bromura adaugat la proba de analizat, in mililitri;

V3

volumul de tiosulfat utilizatla titrarea probei,

Tn mililitri

Sfar~itul versiunii rornane

You might also like