rH Modele ft PARTEA I. Modele Subiecte Filiera teoretica — Profil real; filiera tehnologica, filiera vocationala — Toate profilurile cu exceptia Profilului Pedagogic fe Seynelk VAdhnu howe Modul in care societatea contemporana redefineste familia Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre modu in care societatea contemporand redefineste familia, ln elaborarea textulul de tip argumentatiy, trebuie: + 5 respect structura discursului de tip argumentatiy:formularea idellor in scris,utlizarea mijloacelor ingvistice adecvate expriméri unel aprecieri 8 puncte + 5 ai confinutul adecvat argumentarii pe o tems dati: formularea ipotezelfa propriel pinil fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doud argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluziipertinente; 16 puncte + 5a respecti normele limb literare (regstul stiistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si precizarea privind numarul de cuvinte, puncte Instinctele ne dicteaza din timpuri imemoriale s8 ne alegem parteneri alaturi de care 8 convietuim, s& nastem prunci si sa ne prelungim prin ei existenta teribil de efemera, Pentru ca singuri nu facem fat provocarilor viel, ne asociem, ne cautém alii puternici alé- turi de care avem sd infruntam toate vicsitudinile, Pornit cate doi pe drumul marilor provoceir existentiale, ne numim famil, Societatea moderna, care contesta oricum totui, indiferent cat este de corect sau de incorect in raport cu natura umang, redefineste $ideea de familie. {in primul rand, familia nu mai presupune un amestec de generatii, reunite prin sco- pul comun de a se opune tuturor greutafilor, cio grupare de cel mult doi membri, care ‘uneori nici macar nu mai impart acelasi acoperis. Si nici macar acelas! cod postal imping| 13GINA MIQARA VARGA _ cde marele vial prosperitai, locuiesc flecare la c&te un capat al lumi, nutrind iluzia c& la un moment dat resursele financiare vor fi suficiente, iar familia se va reuni. Se intélnesc din cénd in cand, nasc céte un cop, pentru c’ natura isi urmeaza cursul si merg apoi pe drumuridife~ rite, atat geografc, cat si social, Familia moderna crede ca tehnologia acopera cistantee si ca {si poate creste copii din fata monitorului, Nici altadata barbatl nu stateau intotdeauna acasa {i chemau razboaiele si nevoia, Asti, ca si odinioard, pleacai sa indeplineasca false idealuri, ‘cu deosebirea c® acum ar fi putut alege s& ramana, in al doilea rand, familia moderna nu se mai uneste pentru eternitate. intro lume in care totul se schimba, se subintelege ca legaturile nu mai pot dura, Cand scopul viet trebuie s& fie placerea, vine un moment cand lucrurile nu mai sunt la fel de amuzante, De regula, este atunci cand relatia dobandeste consistent’, cand cuplul trebuie sa treaca probele initiatice ale fiecarei maturizar. Daca altadata familile asteptau o viata intreags recompensa promiss, astizi se despart la primul obstacol. Omiul modern este atat de robit ideii de nou; incat isi abandoneaza pana si casnicia, in acelasl mad in care abancioneaza haina de anul trécut, care astézi nu mai este in trend, Raman in urma prunci confUzsI tris, care nu injeleg ce rol jaaca in drama despair paringlor lor in concluzie, familia moderna s-a schimbat, in sensul reducerii fa un individ care nici hu stie cat de singur e. Si care asteapta o izbavire care nu va mai veni, pentru cai are naivita-~ tea sd creada ca unuf tine loc de doi, ca timpul nu isi las urmele peste relatii si cé bruma de stransura din pribegie poate compensa tinerejea si timpul pierdut oe Sg oe 2 Neascultarea — ca sursa de conflict intre copii si parinti Sctie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre neascultare ~ ca sursa de conflict intre copii si parinti.. ‘In elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + si respect structura discursului de tip argumentativ: formularea idellor in scrs,utlizarea milloacelor Iinguistice adecvate exprimérii unel aprecieri 8 puncte + s8 ai confinutul adecvat argumentaii pe o tema data: formularea ipotezela propriel pinil fata de problematica puss in ciscutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare ‘a dou argumente adecvate ipotezei,formularea unei concluzi pertinente; 16 puncte + 58 respecti normele limbiilterare (reqstrulstilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuate) si precizarea privind numarul de cuvinte, 6 puncte 4Eseul argumentativ in [Link] modele si 250 de aplicatii Primul lucru pe care il invatam in copilarie este acela ca trebuie sa ne ascultam parinti, cu alte cuvinte s nu ne subordonam actiunile propriei voinfe ci altela, care ste s intelege ‘mai bine decat noi daca ceea ce ne dorim este si ceea ce ne trebuie. Lucruile nu se schimba pee parcurs. Ani care trec nu sting in adult impusul de a le spune totdeauna copitor devenit ntre timp adolescent (sau paint la réndil lon), ce trebuie si ce nu trebuie sa fac. Desi este evident rimanui nui place ca o alta constin{a decata luisa i dicteze actiurile, consider ca ascultarea este cuatét mal imporianta cu cétinjelepcunea ténérulul este mai modest iar a périntelul mal mare, Pe de o parte, in raportul dintre parinte si copil cel dintai are, in mod evident, 0 experienta de viata mult mai complexa, care ii permite sd anticipeze consecintele ac- {iunilor intreprinse de cop. E! insusia facut gresel a invatat din ele si incearcd s8 isi pro- tejeze copilul sis il ajute s8 beneficieze cle infelepciunea acumulata de cele mal multe ori prin muita suferinta, Ascultarea celui nari face sa profite de avantajele varstei, fara a indura dezavantajee lipsei de intelepciune. Pe de alta parte insa, este in natura umana sa ne raportéim difert la existenta, sa ‘nu putem infelege decat ceea ce am trait si si invatam cu adevarat doar prin prisma experietelor noastre. Din acest punct de vedere, neascultarea inseamna primul pas catre independenta si asumarea consecintelot. Desigur c& anu asculta de parinte inseamna a face Un lucru cu care el nu este de acord, deci care reprezint’ un potential pericol sau care ge- nereaza suferinta. Dar depasrea pericolululinseamna evolutie, asa cum suferinta inseamn’ ‘maturizare. Fiul cel mic al Craiului din Povestea lui Harap-Alb incepe sa devind adult abia atunci cand incalcsfatultatalui, cazand in robia Spanului si upténd pentru supravietuire. ese incele din urma la suprafata din toate problemele, pentru cé tineretea are cle eg pentru c abia aga cunoaste pericolul, despre care pn atunclstia daar din spusele tatu, in concluzie, neascultarea provoaca suferina, dar numai prin suferinga crestem si ne ‘maturizam. Este ciclul veti ca parintele sa avertizeze asupra pericolulul, tanarul s8 nu asculte $83 invete din proprile oresel, care s8 nui floseasc’ apoi decét lu, pentru ca odatt devenit adult si parinte,s8 asiste neputincis la ignorarea experientei sale de viaté de cdtre proprii cop $$» 923 -¢ ——_ 2 Importanta succesului in viata tinerilor Scrie un text de tip arqumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta succesului in viata tineritor. In elaborarea textului de tip arqumentatiy, trebuie: + sd respect structura discursului de tip argumentativ:formularea idellr in scris,utiizarea ijloacelor lingvistice adecvate exprimérti unei aprecier 8 puncte 15GINA MIOARA VARGA + sé ai confinutul adecvat argumentarii pe o tema daté: formulares ipotezel/a propriel ‘opinil fat de problematica pusa in discute, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezel,formularea unei conciuzii pertinente; 16 puncte 58 respecti normele limbiiliterare (reqistrul stlistic adecvat, normele de exprimare, de cortograffe si de punctuatie) si precizarea privind numérul de cuvinte. G puncte Consider ca notiunea de succes este astazi profund degradata. Ea vine sa inlocu- jasca vechile aspiratii ale tinerilor catre implinire personala, definite oarecum modest de plantarea pomului, ridicarea case! si cresterea pruncului rezultat din legatura matrimoni- ala, Succesul inseamna recunoastere public, invidia cunoscutilor si, de cele mai multe ori, descoperirea unor cai eficiente de a arde etapele ascensiunii pe scara social, Succe~ sul este definit, ca si coeficientul de inteligenta, de abiltatea de a face lucruri mult peste varsta ta, Din acest punct de vedere, consider ca este o notiune toxica indusa tinerilor de societatea de consum. in primut rand, deplaseaza interesul oamenilor de la a fila a avea. Ei isi canalizea- 24 pretioasele resurse ale tinereti cAtre o rapida si nefieasca ascensiune sociald,uiténd 58 consume micile sau marie placeri ale varstei. Se pare cé George Calinescu pasise deja in modernitate, deoarece a lsat ca personajul Felix sa puna succesul mai presus de sentimentele pentru Otilia: se casatoreste in chip avantajos (deci beneficille matri- moniului séu nu sunt afective) si intra prin sovle intr-un cerc de relatii influente. Destinul sau ilustreaz’ succesulintr-o etapa in care era validat de mecanismele obtinertt luk: Felix munceste din greu si sacrificd 0 leg’turé sentimentala profund, in al doilea rand, presiunea de a avea succes (care, indiferent de cat este de superficial, se las in general asteptat) le afecteaza tinerilor imaginea de sine si ierarhia valorilor personale. Pe cat de mari sunt aspiraile tinerlor pe atat de zgarcita este viata in a oferi oportunitatea impliniri lor. Revelatia faptului cd sunt oameni normal, ca viata lor nu face obiectul tabloidelos, jar cunoscutii nu cred ca au de ce sé fie invidiosi trezeste in adolescenti intérziati sentimentul esecului, Pentru c& el nu au fost pregititi Pentru normalitate, vad in absenta succesului un esec. Consecinta este prabusiea fragi- lului echilibru interior pe care isi construisera visul celebritati. in concluzie, inainte de a avea succes, tinerii trebuie sa invefe sa evolueze catre normalitate. Un serviciu ~ pe care il viseaza extrem de bine platit,inainte de @ descoperi Cc trebuie sa al in mod real ceva de oferit ca sé plateasca cineva pentru ceea ce sti sé faci-, 0 casnicie implinita, 0 casa si copii (normali si ei), reprezint& din multe puncte de vedere un succes, fie si din motivul ci uneor’ toate aceste lucruri sunt atat de incompa- tibile, incat iti trebuie multe abilitati sé le stangi pe toate in aceeasi viata. E nevoie insd de timp si de maturizare ca sd descoperi, cu varsta, ca de fapt normalitatea este cea mai veridica forma de succes. 16Eseul argumentativ in [Link] modele gi 250 de aplicatit 4 Modul in care dificultatile cu care se confrunta influenteaza evolutia unuiadolescent Scrie un text de tip arcumentativ de 150-300 de cuvinte despre modulin care dificultd- tile cu care se confrunta influenteazii evolutia unui adolescent. in elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + sé respecti structura discursulul de tip argqumentativ:formularea idellorin sers,utlizarea miloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri 8 puncte + 58 ai continutul adecvat argument pe o tema data: formularea ipotezel/a propriel opinil fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a dou argumente adecvate ipotezei, ormularea unei concluziipertinente; 16 puncte + 58 respecti normele limbi literare (registrul stistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie side punctuatle) si precizarea privind numarul de cuvinte, 6 puncte Desi lumea din jur si viata, in general, au devenit mult mai complicate, asistam la tendinfa familiei de a simplifica viata copilului sia adolescentului. Ca si cum téndrul s-ar pregati sd traiasca o existent ideal, urmand sa implineasca, in sarsit visu strmosilor sai de a descoperitnerete fara batranete s viata fra de moarte. Consider, asemeni inaintasior mei ca tanarul trebule sa treaca prin toate probele maturizailnainte de a-si face debutul into viata de adult care astazi este mai complicata decét oricand in primul rand, copitaria si adolescenta sunt perioade ale formarii si nu ale vreunei existente paralele. Ce nu se invata acum, nui se mai invatd niciodata. Orice manual de psi- hologie avertizeaza ca in jurul varstei de 18 ani procesele de invatare incetinesc. lar ténirul ‘rebule s8 invete din provocéri, din situatlexistentiale complicate, asistat de dragostea si ex- perienta parintolul. Cand Craiul si calul il las8 pe Harap-Alb sa cada in robia Spanului nteleg ‘ca doar asa mezinul cel risfatat va fi apt pentru provocarie vieti, care nu a fost niciodata Usoard. Ei nui ofera comoditatea, ci gia lor, care intervin discret atunci cénd situatia pare s ‘i depaseascé, obiectivul find, in general, acela de a+ pastra in viata in al doitea rand, provocarile formeaza caracterul si dau incredere in sine celui care le depaseste, increderea de care va depinde mai tarziu supraviefuirea in fata dificul- ‘atilor existentiale. De altel, intreaga noastra evolutle este conedltionata de rezolvarea unor probleme ceva mai complexe decat posibilitatea noastra de a le infrunta, pentru c& asa se produce invatarea. Romanul ,Masina timpuli", al lui Wells, descrie 0 societate a vitorulu in care clasele (prea) aristocrate ajung s& aiba preocupaii facile, asemenea unor copii, iar sigura lor uitate in lumea nou-creata este aceea ca sunt hrana pentru fntele care alédata le erau Inferioare, dar care, spre deosebite de ele, au evoluat din necesitatea de a supravietul. 7GINA MIOARA VARGA {in concluzie, adolescenta trebuie sa te pregiteasca pentru viata de adult. intre cele dou’ trebuie sa fie 0 trecere freasca, nu o ruptura de nivel. in fond, fericrea nu inseamna lipsa problemelor, ci satisfactia ce urmeaza depasirii lor cu succes. ce Oe te 5 Modul in careadolescentii isialeg viitoarea profesie Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre modul in care adoles- enti isi aleg vitoarea profesie. In elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + sarespectstructura discursului de tip argumentaty: formularea idellor in scrs, utlizarea milloacelorlinguistice adecvate exprimarii unei aprecieri 8 puncte + sé al continutul acecvat arguments pe o tema data: formularea ipotezeila propriei pinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argument adecvate ipoteze, formularea unei concluzi pertinente; 16 puncte + sa respecti normele limbii litera (regjstrulstilstic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuati) si precizarea privind numarul de cuvinte, 6 puncte Alegerea profesiei care ti se potriveste nu a fost niciodata usoara, Cu atéit mai mult cu Cat trebuie s& o faci ct mai de timpuriu sicu cat de cele mai multe oti patil grijuii tau ales-o de dinainte sa te nasti, Tama ca i vei dezamag, ca nu vel face fata sau c& nu vel céstiga nul dintre primete tre salaril din tara te face s4 completezi cu mute stersaturi rubrica de pe formularul de admitere la liceu, cdnd se presupune ca deja te indrepti cétre drumul pe care nu ii vel mai paras! toata viata. Sica si cum nu ar fi destul de complica, est Indrumat de profesor, Care el insisi se Indoiesc uneori ca si-au ales bine propria cariera, Din punctul meu de vedere, e bine sa iti alegi un drum care te implineste ca om, care corespunde propriel tale vacati In primul rand, conditia ca sa ai succes profesional, in orice domeniu, este aceea de afi bun la ceea ce faci. Daca viel sal succes ca informatican, trebuie s8 fi bun la informa~ {ica Daca atunci cand atingi un calculator il faci s& se inchid’ de indinare, nu vei fi niciodata informaticianul pe care au visat cl vor creste périnti tl. Daca est talentat la romana, atundl it exersezi aptitudinile la 0 scoala de profl site asiguri cd evoluezi la un nivel care s8 ii permit mal t&rziu s8 cAstigl cat mai mult de pe urma formar tale profesionale. Cred ca un domeniu in ‘care excelez| i va aduce mult mai mui bani decét unul in care esti mediocru, ca si o coafeza ‘alentatd castig& mult mai bine decat un informatician lpst de talent. 18Eseul argumentatiy in 100 de modele si 250 de aplicatii in al doilea rand, nu (mai) cred in domenii de succes. Carierele in care se castiga bine se schimba de la 0 lund la alta. Si pe urma nu domeniul in sine este unul care face profit, ci comul care slie si ating’ succesul. Existd avocati de succes, care au renuntat la a mai fi avocati sis-au facut fermieri si au avut succes si acolo, pentru c8 nu conteaza ce se face, ci conteaza Cine face si cat de mare este dorinta de a face bine lucrul respectiv Este absurd sa alegi cu ppatru sau opt ani inainte de a intra efectiv pe piat’ un domeniu care deocamdata aduce profit altora concluzie, este bine sa privesti vittorul din perspectiva a ceea ce esti deja. Daca esti din piatrd, nu iei lect de zbor, doar pentru cé pasarile sunt cumwa mai bine vazute, Te ori- entezi care statornicie, care este vocatia ta, ldsdnd pasarilor cerul, pentru cd ex'std pe lume un loc si un rost pentru fiecare, t+ $9 223-4 6 Importanta campaniilor de promovare a unui stil de viata sanatos Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cwvinte despre importanta campani- or de promovare a unui stil de viata stindtos. ‘Inelaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea idellor in scris, utilizarea mijloacelorlingvstice adecvate exprimai unei aprecieri 8 puncte + Sa ai continutul adecvat arqumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opini faf8 de problematica pus’ in ciscutfe, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte + sa respec! normele limb Iiterare (registrulstlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie 51 de punctuate) si precizarea privind numarul de cuvinte 6 puncte (Subiect iulie 2014, Filiera teoretica — Profil real; Filiera tehnologica Filiera vocationala - Toate profilurile (cu exceptia profilului pedagogic) ‘Traim sub efectele complexe ale capitalismului, care pune castigul financiar mai pre~ sus de valorile umane. Fara a ma grabi sa acuz sau sa absolv aceasta forma de organizare, consider deci, ca individ, nu sanatatea mea este prioritatea sistemului ci calitatea mea de contribuabil la alimentarea lui. Dacd 2s crede in bunele lu intenti, as spune ca sustin campa- nile de promovare a unui stil de viata sanatos, mal ales acum, cand, din pacate, camenil retin mai multe de la televizor decat de la scoala, dar cum am invatat sa judec totul cu prudenta, ‘numa grabesc s3 ader la acest tip de mediatizare. 19GINA MIGARA VARGA in primul rand, fiecare dintre noi este unic, are organe unice, dupa cum unica este silegatura tainica dintre ele. Nici doctori nu infeleg si nu pot explica intotdeauna fziolo- gia unui individ. E! insusi site si resimte schimbari de stare pe care nu le poate intelege sau explica, Cercetata chiar sub lupa microscopului, sanatatea unui individ, vazuta ca armonie a cami, ramane un mister, ca si multe dintre bolile care ii tulbura, periodic, functionalita- tea. Exclud deci ideea ca, fara sa ma cunoasca, fara si ma fi vazut vreodata, realizatoril .Campanici de promovare a unui stil de viat8 sénatos" imi pot furniza fe so informatie utils individului care sunt eu. In al doilea rand, sanatatea este una dintre cele mai de pret averi ale omului, la fel ca $ifericirea, ori inteligenta. Ea este rezuitatul une! armonil cu tne si cu lumea, lar uneori tine pur si simplu de destin. Se spune ca bolile sunt avertismente tainice pe care ni le trimite Divinitatea spre a ne arata ca mergem pe o cale gresité. Nu cred c& rejeta sénatati, ori a fericii, imi va fi revelata la televzor, la ore de maxima audienta, ci cred c’ 0 vol intrezéri, cin cand in cand, in momentele in care nu privesc in afard, ci in mine, cénd incerc sa injeleg ce ma hhréneste si ce imi face rau tn lumea cu care trebule s inva tralesc in armorie, {n concluzie, nu cred in campanille de promovare a unui stil de viata sénatos, asa ‘cum nu cred in castigul facut cu prea mare usurinta, or in faptul c& fericrea mea sta in ‘™masina de pe ecranul televizorului si cum nu cred, in general, in toate lucrurile pe care mi Je-au spus altii si pentru care nu am muncit sale descopar singura, 9 80D «ee 7 Importanta sanatatii Scrie un text de tip arqumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta santa in elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + sérespect structura discursulul de tip argumentativ: formularea idelor in scris,utlizarea miloacelorlingvistice adecvate exprimaril unei aprecieri 8 puncte + 88 al continutul adecvat argument pe o tema daté: formularea inotezel/a propriel cpinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzipertinente; 16 puncte + 58 respecti normele limi literare (regstul stilstic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuate) si precizarea privind numarul de cuvinte. 6 puncte 0 veche poveste spunea ca spre a pretui un lucru, el trebuie mai intai pierdut si apoi regasit. Sanatatea este cu siguranta unul dintre aceste lucruri. Starea de bine 20Eseul argumentatiy in 100 de modele gi 250 de aplicagii ne apare ca fireasca sill privm cu oarecare superioritate pe cel care sufera, convins! in sinea noastra ca boala le este pedeapsa pentru ceva de care el se fac vinovati $i nol ‘nu, Sanatatea este insd 0 forma de armonie cu lumea, pe care nui noi o construim in totalitate, asa cum nu suntem singurii réspunzatori de pierderea el Indiferent de cine sau de ce ne stabileste starea de sanatate, depindem in totalitate de ea spre a progresa in societate. in primul rand, un om sanatos are puterea de a infrunta toate obstacolele. Nicio du- rere nu il tulbura si nu il distrage, niciun organ nul limiteaza in exercitarea indatorirlor zilnice. Evolueaza nestingherit far sai fie vreodata recunoscétor sau macar constient de ceea ce are Tandrul santos strange informati, evolueazd si cucereste lumea din jurul li, in timp ce acela bolnav isi consuma energia doar pentru a suprevielui, Adultul santos munceste si céstiga, in timp ce bolnavul se risipeste prin spltale, Cred ca uneori este destul doar sa ramal sanatos, Pentru ca lucrurile s& se tot strénga in jurul tau pana cand sé devina suficiente in al doilea rand, o sanatate fragila te consuma si te saboteaza in toate aspectele vieti tale. Pe langa faptul ca nu poti munci si castiga la fel, bruma de stransura se risipeste pe medicamente si pe doctori care nu au fost niciodata necostisitori. Boala consuma mai ales pretioasa resursd a timpului, a celui in care al putea face lucrurl interesante cu viata ta, dar si a celui mare, existential, care se scurge pe undeva printre cearceafurile patului de bolnav Printul Maxentiu, din ,Concert de muzica de Bach’, de Hortensia Papadat-Ben- escu, suferind de pkiméni,asisté neputincio la propria dearadare,transformand contem- plarea ei si inregjstrarea simptomelor in obsesie. Ca orice om bolnay, scotoceste in sine, cuténdu-si o vind pe care poate s8 o indrepte in timpul care I-a mal ramas. In concluzie, sanatatea, ca $i tinerefea, le pretuim tarziu, pentru ca ne nastem cu ‘le si ni se par firesti. Devin pretioase abla atunci cand incep sa paleasca si cdnd suntem gata sé dm tot ce am strans din risipirea lor spre a recupera ceea ce Dumnezeu ne daduse ‘gratuit ined de la inceput se} » 84D -¢§ ee 8 Cartea electronica Scrle un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre roll cartilr electronice ‘in societatea contemporand. ln elaborarea textului de tip argumentaty,trebule: + sd respect structura discursului de tip argumentativ: formularea idellor in scrs,utiizarea mijloacelorlingvistice adecvate exprimérii unei aprecieri 8 puncte 21GINA MIOARA VARGA +i ai continutul adeciat argumentérii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opinii faté de problematica pusa in discutie, enunjarea si dezvoltarea co- respurzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unel concluzi perti- nente; 16 puncte + Sa respecti normele limbilIterare (registrul slistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) silimitele de spatiu indicate. 6 puncte Cartile electronice au suscitat indelungate discutii in randul iubitorilor cArtit tradifionale. Pasionatii de lectura din generatile mai vechi au nostalgia c&rtii pe suport de hartie, care incanta toate simturile prin placerea atingerii hartiel proaspat iesite de sub tipar, prin mirosul greu de comparat de carte noua. Nevoia de concretete ne face s8 vrem sa atingem obiectul pasiunii noastre, sa vrem maicar o forma concreta a cart, atata vreme cat universul descris ramane captiv intre copertile ei. Consider insa ca modernitatea si tehnica aduc beneficii pe care nu ar trebui s8 le refuzam, din dorinta de a ramane fideli unei epoci in fond consumate, in primul rand, marele avantaj al cartii electronice este accesibilitatea ei, in toate sensurile posibile. Cartea electronica este mult mal usor de procurat si deopo- triva usor de stocat. Am admirat dintotdeauna casele aristocrate ce rezervau bibilotecit © intreagé camera; dar, din pacate, nu aceasta este realitatea blocurilor din Romania de astazi, intr-un apartament obisnuit, poti avea o biblioteca relativ limitata din punctul de vedere al capacitatil ei de depozitare, in timp ce pe o carte electronica poti pastra cl putin o mie de titiuri. Cartile dorite si visate pot face parte din viata ta fara a le platl tributul spatiulul si asa destul de agiomerat din cauza activitatilor cotidiene, in al doilea rand, cartea electronica iti poate fi alaturi, prieten credincios, in toate momentele tale de delectare. 0 carte electronica te poate insoti cu usurina intr-o vacanta. Dispozitivul minuscul nu ocupa spatiu si poate fi transportat extrem de lejer in orice colt de lume, te poate insot) in calatorille tale. Omul modern se misca mult, isi schimba adeseori locul si destinatille, iar carte traditionale atarna greu in bagajele si asa destul de greu de purtat. Cartea electronica insa iti completeaza doar mintea, iti umple clipele, lasand loc in geanta de calatorie pentru alte lucruri de care nu te pot lipsi In concluzie, cei care se incapafaneaza sa ramana fideli cartii traditionale ar trebui sa incerce macar o data cartea electronica. Nu poll refuza ceva ce nu cercat niciodata in viata. Bucuria de a ajunge att de usor la cartile dorite, de a le tine mereu aproape de sufletul tau, in toate sensurile posibile, face din cartea electronica tn motiv in plus de a ne bucura de avantajul de ane fi ndscut in epoca aceasta, parca mai frumoasa decat toate cele ce au fost inaintea elEseul argumentativ in 100 de modele si 250 de aplicatii 9 Modul in care schimbirile influenteaza viata unuiadolescent Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre modul in care schimba- rile influenteazd viata unui adolescent. In elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + sd respect structura discursului de tip argumentativ:formularea ideilorin scrs,utlizarea miloacelorlingvistice adecvate exprimari unei aprecieri 8 puncte + saaal contnutul adecvat argumentari pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opin fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a dou argumente adeciateipoteze!, formularea unei concluzi pertinent; 16 puncte +s respect! normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografe side punctuati) si limitele de spatiu indicate 6 puncte ‘Viata reprezinta un lung sir de schimbari, o trecere permanenta de la ceva catre altceva. Pe unele le dorim, le anticinam si le asteptam cu o nerabdare vecina cu nebunia. De altele ne temem si le amanam, atat cat ne permite timpul ori situatia. Consider cé, dorite sau ru, schimbarile sunt impulsurile pe care ni le da destinul spre a ajunge, in cele din urma, in Jocul in care ne-a fost menit noua de la inceput. in primul rand, orice schimbare este in felul ei o provocare, chiar si atunei cand e dorita, iar depasirea unei provocéri iti confer putere si experienta. Cand Harap-Alb devine din fiu de imparat rob, pierde confortul situatiel privilegiate, dar castig’ lectia de viata si calitjile care il consacra apoi noi sale demnita. Cnd treci de la gimnaziu la liceu ~ fie et si liceul atét de jinduit, pentru care te pregatesti de atéta amar de vreme - adaptarea nu & soar, Inveti ca maturizarea are pretul ei, ca inceputul doare, dar ca rezultatul este un nou statut ~ acela de licean ~ si un pas mare pe drumul deveniri tale. in al doilea rand, schimbarea este un prilej de a invaita, prin faptul ca poti compara starea trecuta cu cea actuala. Invatati ca lucrurile sé decurg’ intr-o anurnité ruta, uitém, adesea ca pentru aceasta obisnuinta confortabila se sacrificé oamenii care ne iubesc. Nici- Cénd nu injelege mai bine copitul dragostea si sacrificite parinflor decat atunct cand colle prin care trece il poarta departe de grija lor si de cuibul cald in care a crescut. Fi mai mari ai Cralului, cand ies din spatiul protector al familie’ si se confrunta cu ceea ce cred cei ca este primul pericol real din viata lor ~ tatal deghizat in bland de urs ~ devin subit constienti de privilege viei lor de la curte si se reintorc la casa parinteasc’,refuzand schimbarea de stare care din afara le péruse binemeritat’, Refuzul schimbsri ii red locului confortabil pe care 23GINA MIOARA VARGA incercasera sa il paraseasca, dar le ia si sansa de a deveni vreodata altceva decét fil rasfatati ai unui tata poate prea protector Inconcluzie, schimbarea face parte din viata. Chiar sialunci cand ne incapatanam sé rama= ‘nem fics intr-o lume mobili, se misca viata in jurul nostru, lar ancorarea se transforma repede din avantajin limita. Flecare schimbare este in fond o etapa din drumul nostru spre Altundeva +#- $9 2423-4 10 Nevoiaadolescentilor dea iesi in evidenta Scrie un text de tip arqumentativ de 150-300 de cuvinte despre nevoia adolescentilor de esi in evidenta. in elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + sé respect structura discursulul de tip argumentativ: formularea idellor in scrs,utiizarea mijloacelorlingvistice adecvate exprimaril unei aprecieri 8 puncte +5 ai continutul adecvat argument pe o tem dati: formularea ipotezela propriei opin fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a dou ‘argumente adecvate ipoteze, formularea unei [Link] pertinente; 16 puncte + sé respecti normele limbilliterare (registrul stlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografle si de punctuatie) silimitele de spatiu indicate. 6 puncte Adolescenta este perioada in care mai mult decat oricdnd iti cauti identitatea, Te ridici din copilarie, iar cei din jur incep sa iti acorde increderea cA ai putea duce la capat treburi serioase. ii intr in rol si incerci sé impresionezi, cu convingarea ca daca vel reusi vei primi eticheta pe care dorestis8 {+o acorde sociatatea de care te inconjot. Sperl cd la capatul flecarel provocéri se afla recompensa visat’, aceea de a afla ca esti bun la lucrul respectiv sic, cine sti, poate esti singurul care il poate face cum trebuie. lar asta te va transforma in ‘omul influent si puternic de mai tarziu. Sau de acum, cc secolulvitezei este cel al oamenilor tineri, lar noua ordine mondiald te-a invatat ca tana esti acum, cét nu al implinit optsprezece ani, Asadar nu al timp $3 asteptl, Consider ca nevota de a ies! in evidenta vine nu numal din dorinta de a deveni ceea ce iti doresti, cl din teama ca nu o vel face la timp. Pe de o parte, adolescent fiind, incepi sa intuiesti provocarile maturitati Nu recu- ost intotdeauna sau nu accept cd ai putea esua, Cel putin nu in fata celorlalf. Cei care o vor face. Pentru ca tu est altel, tu esti unc, tu ai caltai superioare turmei din care incerci sé te evidentiezi. Mai ramane 84 0 demonstrezi. Daca ai norocul s& posezi vreun talent real, atunci te straduiesti mai putin, pentru ca recunoasterea te insojeste fara sa atragl in mod ostentativ ‘toate privirle din jur Adolescentul is afiseaza personalitatea, pan la agresivitate, doar atuncl cand nu este sigur de ea, Se stréduieste pana cand se asigura cd este special, deci va lupta (crede el!) mai putin pentru marele lu vitor 24Eseul argumentativ in 100 de modele gi 250 de aplicatii Pe de alta parte, nevoia de a fi diferit este alimentata de cultura in care traim. De la vvechile basme, in care tinerii plecau la drum ca sa isi descopere vocatia ce i ridica deaupra Celorlalti oferindu-le un tran $i pe cea mai rasarita progenituré a regelui drept soata si pana la super-eroiiflmelor americane, modelul tinerilor este acelasi: tanarul cu calitati exceptionale, ‘4ndrul in care el insusi s-ar transforma in mod miraculos, daca viata I-ar oferi ocazia, Modelul prinde mult mai repede la tineri, pentru ca ei au mai multe de facut cu sansa ce li s-ar da si Pentru ca doar ei mai sunt atat de naivi, incat sa creada ca exista shortcuturi catre implinie. ‘Suntem unici, cu totii suntem construiti dupa un alt calapod. Suntem atat de diferiti, incat e de mirare ca mai impartim aceeasi lume. O stiu si ei, adolescent, dar preocupati de explorarea propriei lumi, nu au avut timpul s4 descopere ca singurul lucru pe care il avern in comun este faptul extraordinar de a f lecare diferit de celalalt. >» 0 ¢ ie dick Modul in care scoala contribuie la orientarea profesionalaa tinerilor Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre modul in care scoala contribuie la orientarea profesionaid a tinerilor. In elaborarea textului de tip argumentatiy,trebuie: + sdrespecti structura discursului de tip argumentativ: formularea idellor in scris, utilizarea milloacelor lingyistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 8 puncte + sai continutul adecvat argumentari pe o tema dats: formularea ipotezal/a propriel opini ‘ata de problernatica pusé'in discutje, enuntarea si dezvoltarea corespunciitoare a dou’ ‘argument adecvate ipotezel, formularea unei concluzii pertinente; 1G puncte + Sa respecti normele limbiilterare (reqistrul stlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuate) si precizarea privind numarul de cuvinte, 6 puncte (Rezerva iulie 2014) ‘Acea Scoala ideala, utopie a adolescentei mele, contribuie in mod real, profund si definitoriu la tot ceea ce inseamna devenirea umana, In ciuda rebeliunii adolescentine sia pomini de a face curva totul invers decat ti s-a spus, scolile prin care trec ii lasé amprenta asupra intregii tale cariere de mai tarziu, Profesorii isi strecoaré in sufletul elevilor, dincolo de discursul pedagosic, proprile sperente si visurl, Studiul anurritor domeni,ince- put ct mai de timpuriu, dezvolta dorinta de a cunoaste mai mult, sentimentul increderil in sine si in realizarea in acele directii. Constient sau subconstient, scolile noastre ne imping discret spre ceea ce devenim mai tarziu, 25,GINA MIOARA VARGA In primul rand, orice scoala este un microsistem care ar trebui si adune in jurul ei ‘oameni pasionati de un anumit domeniu, Un liceu de muzica, de exemplu, va aduna in réndul profesorior oameni care au chemare catre acest domenit si care, chiar si nespecalist, simt nevota sa fle in preajma lul. Copilul care acceseaza acest mediu, la varsta la care devine ca1om, is cauta o directie sun sens $1 va absorbi in structura lui de profunzime toata energia $1 pasiunea celor care il invata, Cred ca acest lucru este valabil pentru orice scoala, pentru orice mmicrosistem care a avut drept criteriu de selectie pasiunea celor care s-au indreptat catre el in al doilea rand, o scoala te initiaza in anumite discipline. Daca oferta ei a fost de la ‘nceput pe masura intereselor tale, te afunz in studiul anumitor lucruri, care i! apar din ce in ce mal accesible. Pasiunea se naste din sentimenul compatibitati cu un domeniu, cin sentimentul CAnimic nu e greu, dar c& totusi mereu este ceva de descoperit, ceva ce poll intelege si controla si care te poarta catre nivelul urmator. nd portile cunoasterl se deschid una cate una, incepi 8 crezi cA acesta este drumul pe care {a fost scris $8 inaintezi. Si poate lucrul cel mai minunat este acela c4 uneori, ntr-o scoala, este de ajuns sa intalnesti un singur profesor extraordinar si devotat, care te inspira si te pregateste pentru intélnirea cu propriul destin profesional {in concluzie, scoala — jubita sau blamata ~ are in toate felurile posibile un rol important in devenirea fiecaruia dlintre noi, Si dincolo de alegeri mai mult sau mai putin inspirate, de efor- ‘urlle dea ajunge intr-o scoala, exist un destin, o combina bizara sinexplicabilé de cicumstan- Je care poate face carin locul cel mai neasteptat sé iti intainesti mentori care it insufla pasiunea si dorinta de a te dedica unei anumite profesi, Si mai cred cu térie cin spatele fecaruiom impli profesional se afld unul sau mal multi profesor care Hau motivat sa devina ceea ce este. epee ww» Frustrarea si modul in care influenteaza conduita umana Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre frustrare si modul in care influenteaza conduita umand. in elaborarea textului de tip argumentatiy,trebule: +s respecti structura discursului de tip arqumentativ: formularea idelor in scrs,utlizarea milloacelor ingvstice adecvate exprimérii unei aprecier 8 puncte + siiai continutul adecvat argumentéri pe o tea data: formularea ipotezel/a propriel opin fala de problematica pusa in discutie, enunjarea si dezvoltarea corespunzaitoare a dou argument adecvate ipoteze|, formularea unel concluzl pertinent; 16 puncte + si respect normele limbillterare (regstrulstlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuate) si limitele de spatiu indicate 6 puncte 26Eseul argumentativ in 100 de modele si 250 de aplicati Frustrarea este un sentiment negativ si din pacate afecteaz categoria sensibila a societal Frustratul este un om care isi doreste mai mult si care resimte dramatic imitele pe care i le-a impus societatea, Dorinja lui vine din dramul de incredere in el, din cea ce a ra mas dupa ce sistemul |-a stors de demnitate, din constinta faptului ¢& merita mai mult decat resturile de la masa bogatilor Frustrarea este ca viermele care nu musca decat din fructul s8- Natos si dulce. Cei care nu si-au investittineretea intru cepasirea condi lor nu sunt aproape niciodata frustrall. Odata nascut sentimentul frustrari, el roade launtric I schimba fina. Pe de o parte insa, frustrarea aduce cu ea energii nebainuite. Ea poate deveni cu usu- % rina piatra de temelie a unei nol viet Daca frustrarea se naste din nemultuirea fata de viata pe care 0 traiest, atunci schimbarea ei este binevenité. Bineinfeles c’ nu e niciodata usor s& lupti cu ceea ce te imiteaza site doboard, dar lupta este semnul revatte tale, care indiferent de rezultat, iti aduce demritatea cd nu te-ai resemnat, c& nu i-a lsat pe ati sa stabileasc’ Cine esti tu si unde ij este locul,ntt-o lume in care valorite sunt rastumnate. Pe de alta parte, frustrarea este de preferat alternativel unel dulcegi multumiri de sine. Cineva spunea odata ,Fereste-ma, Doamne, sa flu vreodata multumit de mine insur, deoarece adeseori multumirea de sine inseamna prelungirea unel stari de fapt care nu te oate reprezenta decat pentru un timp. Indiferent cat de mare si de frumos ar fi triumful asupra zilei de azi,ziua de maine vine cu provocarile si cu oporturitatile el, pe care: savurarea prelungita a unei victori srecute te poate face sale ratez in concluzie, daca frustrarea te schimba, nu trebule sa o lasi sa te schimbe in rau. Frustrarea si suferinta nu inralesc niciodata sufletele nobile, ci fe dau energja si imboldul de a schimba locul marunt pe care |-a ofert societatea cu acela frumos si nobil pe care Dum- nnezeu |-a pus deoparte pentru ziua in care in ei va creste curajul de a porni in cautarea ll - 13. ——_+ Importanta respectarii regulilor intr-un domeniu (pro) Scrie un text de tip argumentativ de 150 ~ 300 de cwinte (15 ~ 30 de rénduri) despre ‘importanta respectarii regulilor intr-un domeniu (pro). in elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: + sa respect! structura discursulul de tip argumentativ: ormularea idelor in scris,utlizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unel aprecieri; 8 puncte + sai continutul adecvat argumentari pe o tema data: formularea ipotezela propriel opin fala de problematica pusa in discutie, enunfarea si dezvoltarea corespunziitoare a dou argumente adecvate ipotezei,formularea unei concluzi pertinente; 16 puncte 7GINA MIOARA VARGA + si respecti normele limbi literare (registrulstlistic adecvat, normele de exprimare, de “ortografie 51 de punctuate) si limitele de spat indicate. 6 puncte (Subiect august 2014, Filiera teoretica ~ Profil real; Filiera tehnologica Filiera vocationala ~ Toate profilurile (cu exceptia profilului pedagogic) Primul lucru pe care il experimentam cand vine vorba despre reguli este dorinta nestavilita dea le incailca. Uneori mi se pare ca requille au fost inventate doar ca sa ne ofere bucuna imensa de a face exact [Link] lor Modemismul sus se revolt in fata reguilor ca un adolescent rézvratitin fata parintilor aparent neinteleg’tor, Si totus, in fata mic noastre societati de rézvratit, ne arétim nemul- {umitj si debusolati, pentru ca nu avern sentimentul sigurentel. Abia atundl infelegem ca viata cu reguit este de fapt mult mai simpla si cd singurul inconvenient major este acela cA nu le-am inventat noi in primul rand, orice sistem, orice domeniu impune regull care'l fac safle functional. Seful care ii impune un anumit comportament ori care it cere 58 porti asupra ta anumite lucruri aferente meseriei pe care o practici nu face acest lucru pentru plicerea personal, cl pentru ca experienta lui sau a celor de dinaintea lui, a dus la concluzia ca nu se poate altfel. Regullle sunt de fapt un shortcut catre eficienta si succes, pe care probabil tu insuti tai fi descoperit dupa douazeci-treizeci de ani de experienta. in al doilea rand, regulile iti simplifica viata prin faptul ca impun ordinea in orice sistem. Ne este greii sé ne orientém intr-un sistem haotic, cu reguli aparente, ce se schim- bain timpul jocului. Dar atunci cdnd sti cum merg lucrurie, sti spre ce siti canalizezl efor- turile, stil ce te impune si ce te limiteaza, astfel incat munca ta sa nu raména fara finalitate. in concluzie, ideea incalcarii regulilor este seducatoare doar atunci cand noi suntem cei care o fac. Pentru ca orice domeniu in care oamenii nu merg dupa regulile stabilite, trans~ forma lumea in haos, intr-un joc al sansei si al nebuniei, in care cei mai mulfi devin victime $i din care arareori cineva iese invingator. wo} » 22653-¢ +o 14 Importanta respectarii regulilor intr-un domeniu (contra) Scrie un text de tip argumentativ de 150 ~ 300 de cuvinte (15 ~ 30 de rénduri) despre Jimportanta respectarit requlilor intr-un domeniu (contra). in elaborarea textului de tip arqumentatl, trebule: + sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scris, utilizarea miloacelor ingvistice adecvate exprimaril unei aprecieri 8 puncte 28Eseul argumentativ in 100,de modele si 250 de aplicatii + 54 ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data formularea ipotezela propriei opin fata de problematica pusé in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a dou’ ‘argumente adecvate ipotezei, formularea unel concluzl pertinente; 16 puncte + sd respecti normele limb literare (regjstrulstlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuate) si limitele de spatiu indicate, 6 puncte La baza oricarei societatii functionale sta un sistem de reguli de respec- tarea carora depinde insasi existenta ei. De aceea, ea promoveaza si sustine doar pe aceia care se supun lor. Libertatea de a face altfel este doar o iluzie, mai ales cénd astazi totul se consuma sub ochiul atoatevazator al Fratelul cel mare. Consider insa c nu e in interesul nimanui ipsa optiunii ca din cdnd in cnd in- dividul s& faca lucrurile altfel, incdicand sistemul rigid al lui ,asa trebuie” si al lul vasa se face" in primul rand, multe dintre aceste reguli sunt reminescente ale unor vre- muri cand lumea functiona dupa alte principii. lar lumea era deja diferita chiar $i acum cinci ani, E impropriu s& pretinzi indivizilor s respecte reguli de zeci sau de sute de ani, care nu mai sunt adaptate lumii contemporane. Ne putem referi, de pilda, la reprezentarile conditiei adultului, care trebuia sé respecte un anumit cod compartamental, ce presupunea sobrietate, 0 vestiementatie rigida si un cult exacerbat al orgoliului. Adultul de astazi este mult mai flexibil si adopta cel mai adesea atitudinea unui copil care invata si se bucura, pentru cé zilnic descopers si se redescopera intr-o lume in care mereu mai este cate ceva de aflat. in al doilea rand, conformarea la reguli inseamna evolutie intru uniformi- tate. Sa faci ce face si cel dlalt inseamna ca la un punct deveniti la fel. Aceleasi erori sau succese sociale, Sa te casatoresti cu cine se cade, sa alegi meseria sugerata de sistemul care te consiliaza, $8 al un corp care sa intre in hainele croite dupa aceleasi tipare de zeci de ani inseamna s3-ti tradezi destinul si legile geneticil. In noi vietuiesc toti cel de dinaintea noastra, cu ochi negril sau albastri, mai grasi ori mai slabi decét prototipul social, mai lenesi ori mai energici, iar noi cenzuram toata aceasta superba diversitate din dorinfa de a ne conforma unor reguli a caror ratiune s-a plerdut probabil demult. in concluzie, singurele reguli care ar trebui respectate intotdeauna sunt cele ale convietuirii, cele care nu incalca libertatea celuilalt de e evolua asa cum il conduce propria predestinare. in rest, unele reguli mai trebuie uneori incalcate, asa cum din cand in cand te abati de la drumul batatorit spre a incerca ‘mersul prin iarba si prin desisuti din care, obosit si poate ranit, iesi tu cel adevarat si nu 0 copie palida si robotizata @ cea ce ai fi putut sa fi 29GINA MIOARA VARG. 15 Perseverenta ca retetaa succesului personal Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre perseverentd ca refetd asuccesului personal. in elaborerea textului de tip argumentatiy, trebuie: + sa respect structura discursului de tip argumnentativ: ormularea idelor in scrs,utiizarea miloacelor lingvistice adkecvate exprimérit unei aprecier; 8 puncte + 8 i continutul adecvat argumentari peo terna date: formularea ipotezela propriei opin fala de problematica pusa in discutie, enunlarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzi pertinente; 16 puncte + sa respecti normele limb literare (registrulstlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografe si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate, 6 puncte Perseverenta este refeta succesului pentru acei oameni care nu se bazeaza pe mira- cole spre a-siindeplini scopul, pentru acei oameni care infeleg ca toate lucrurile pe lu- mea aceasta se fac cu greutate si cu eforturi neprecupetite. Sa crezi c’ e suficient doar sa incerci o data sa realizezi ceva, mai ales cand obiectivul tau este nobil si elegant, este naivitate. Cel care au facut lucruri importante in viata lor au inteles probabil deja cé numai insistand si [und lucrurile de la capat, iar sia dorintele pot deveni reaitate. Din pacate, este nevoie de perseverenta chiar si pentru lucrurile aparent marunte, fapt greu de acceptat la miraculoasa varsta a tuturor posibilitatiior in primul rand, ne dorim aproape intotdeauna lucruri mult peste posibilitatile Noastre. E inevitabil sa nu esuam macar o data in incercarea de a le smulge vietii si socie~ t8ti, Si atunci apare necesitatea simpla si omeneasca de a incerca din nou, Si din nou, Tho- mas Edison a incercat de doua sute de ori sa inventeze becul, La sfarsitul eforturilor sale marturisea Cu seninatate ca nu considera cd a avut 0 suta nouazeci si noud de esecuri, ci doar cd a reusit sa descopere o suta nouazeci si noua de feluri in care nu poti face un bec. in al doilea rand, ori de cate ori faci un lucru inevitabil inveti cate ceva. Paradoxal, chiar si cénd nu ai vrea. Insistand pentru scopul tau, descoperi de fiecare data ceva ce data trecut ii scapase. E drept ca si drumnul spre scop se schimba de fiecare data, dar unele lu- cruri sunt a fel de la inceputul lumi. Cet care au obinut satistactie prin perseverenta fe sunt superiori celor care au reusit de prima data, pentru ca lectia lor a fost mai temeinica, pentru ca au aflat si cum se urca si cum se coboara. in concluzie, perseverenta este un motiv de mandrie, Ea demonstreaza ca ai esuat, dar ai gSsit puterea sa mergi mai departe, Cé ai oesit, dar al invatat cum sa faci bine. Per- severenta este fell in care omul arata lumi silui Dumnezeu cea ce isi doreste cu adevarat 30seul argumentativ in 100,de modele si 250 de aplicatii 16 Importanta respectului de sine Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta respectului de sine. in elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie + sd respectistructura discursului de tip argumentatv: formularea idellor in scris, utliza~ rea miloacelor lingvistice adecvate expriméril unel apreciert 8 puncte + séaicontinutul adecvat arqumentaripe o tema data: formularea ipotezeila propriei opin fata de problematica pusa in dscutie, enunfarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unel concluzi pertinente; 16 puncte + sd respecti normele limbilterare (registrulstlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate, 6 puncte Preocupati de ceea ce cred ceilalti despre noi, uitsm adesea ca lucrul cel mai important ‘este ceea ce credem nol insine despre noi. Ne pierdem timpul si energaincercénd sa cresr 0 imprese favorebila unor oameni pe care, in general vorbind, nici nu i inereseaza prea tare vieja Noast, cu exceptia micilor sau matilor picanteri care le urplu cscutile sie alimrenteaza o prere Pozi despre propria persoand. Consider c® actunile tale trebuie sd te elbereze, ste construlasca 188 eridicen propri och cci numal tu st in sine ta cét sce merit dela lumea care te inconjoera, {n primul rand, nu poti cere de la ceilalti ceea ce tu insuti nu iti poti oferi. Cand cineve Incearca sa ii infeleaga locul si sa ii stabileascd pozitia in ierarhille societati, porneste de la propria evaluare. Nesiguranta si neincrederea spun povesile nescrse ale tuturor eecurlor tale anterioare, esecuri din care nui a invaat lectia oferta de viefa, cl al ramas doar cu gustul amar $i cU povara vinei ce apasa asupra stimel fala de persoana ta, Neobignuit cu ratarea si orbit de succesele aparente si afisate ale celoratignorifaptul ca flecare om are de la viata propria doza de crama si de amaraciune si cd ceea ce ne deosebeste este felul in care ne raportam la ea. Esecul nu trebuie sat scada stima de sine, ci trebuie sit creasca experienta de viata in al doilea rand, oamenii care te privesc si aleg sa te respecte sau sa nu o faca se schimba mereu, dar tu esti nevoit sa traiesti cu tine si cu parerile tale o viata intreaga. Consider ca atunci cénd ai de facut ceva, este bine s acjionezi conform principllr tale ss faci lucrurile in acel fel care te crest in prop och, Pot tr8inederanjat cu dispretul unuia sau altuia, dar nu si cu dispretul pe care il stérnest in sufletul tau, Cea mal important persoand care trebuie impresionata est intotdeauna tu. In concluzie, respectul de sine trebuie sa fie undeva la granita sensibila dintre umilin- Ja crestina si orgoliu. El trebuie sa creasca incetsiin timp, pe masura ce faptele tale devin nu ‘intotdeauna lectii de succes, ci experiente din care inveti si evoluezi, Inainte de a deveni Cine- va, in sensu elogios al cuvantuli,trebuie sa iti permit sd devil Tu 31GINA MIOARA VARGA 17 Importanta curajului inasumarea propriului destin Scie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta curajului in asumarea propriului destin. in elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: + sd respect structura discursului de tip argumentatv: formularea idellor in scrs,utlizarea ‘illoacelorlingvistice adecvate expriméi unel apreceri 8 puncte + 53 ai continutul adecvat argumentari pe 0 tema data: formularea ipotezeila propriei opin fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a dous argumente adecvate ipotezei,formularea unei concluzi pertinente; 16 puncte + sa respecti normele limbi literare (registrulstlstic adecvat, normele de exprimare, de ortografie side punctuatie) si limitele de spatiu indicate 6 puncte Din punctul meu de vedere, curajul inseamna infruntarea acelor temeri care te im- piedica sa devii tot ceea ce ai putea sa fil. Sau mai mult decat atét. Nu cred in curajul rostesc, de bravads,cum ar fi acela de a merge cu bicicleta far’ s8 te tide ghidon, desi abia {eri ai invatat sa merg). Parafrazdndu-| pe Blaga, stiu c’ nu am decét acest ,trecator trup*, de pastrarea carula depinde toata existenta mea vitoare. Adevaratul cural este acela de a te adapta unel lumi in miscare, depaisindu-ti pornirea fireascs spre comoditate si sigurants. In primul rand, curajul inseamna depasirea constructiva a conventillor impuse de familie si de societate, sfidarea spiritului de turma, care te indeamnd sa alegi drumul ‘mai batatorit, pentru ca e mat sigut. Cénd alegi un drurn nou, ucizin tine spaima de necu- noscut si descoperi carari pe care nu a mai fost nimeni. Toate marile descoperit ale lumi au {ost facute de oameni care au avut curajul sa sfideze conventionalul. Chiat daca drumul nu duce intotdeauna spre implinirea unui vis comuun, poate duce spre implinirea visului personal, ‘mai important poate decét orice altceva, Aliman din nuvela Lostrita, de Vasile Voiculescu, renunta la orice in numele unei lubirlinterzise, pentru feminitatea demonica dar, chiar daca ‘riumful séu se consums in adénculintunecat al apeloy, nu insearnna cA nu iese invingato: in al doilea rand, curajul nu presupune neaparat gesturi marete, spectaculoase, ci poate insemna, adeseori, asumarea cu demnitate a propriului destin sia propriilor tre- ceri intre etape. Copilul e curajos cand parseste cuibul cald al familiel spre a se maturiza printre strani, dup’ cum curajoasa este si mama care aduce pruncul pe lume, Ca om, pot sta cu fruntea sus printre semenii tai ori de céte ori {Hai facut cu demnitate datora, in nuvela La figanci, de Mircea Eliade, Gavrilescu traieste cu teama si rateaza necontenit pana si propria rmoarte. Prea las ca si nfrunte soarta,ratacasteintre moarte si vial, pana cénd destin i intinde o mana de ajutor spre a ies! din scena vieti pe care nui jucase cu destula demnitate. 32Eseul argumentativ in 100 de modele si 250 de aplicatii {in concluzie, curajul nu inseamna nebunie sau teribilism, ciinfruntarea proprilor provocari si a propriilor probleme. in fond, nu cred ca exista pe lume curaj mai mare dacat acela de a fiom. 9 Fe 3 @ +. 18 Succesul in viata Scrie un text de tio argumentativ de 150 ~ 300 de cuvinte despre succesul in viata. In elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie + sd respectistructura discursului de tip argumentativ: formularea idetorin cris, utiizarea mijoacelorlingvisice adecvate exprimari unei aprecier, puncte 4 SA ai continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriel opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte + sd respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate. 6 puncte Dintotdeauna ne-am pregatit pentru succesul in viata. Pentru el s-au trudit parinti nostri, care ne-au responsabilzat de mici si nu ratém sansa pentru care ei au dat tot ce aveau mai bun, Am sacrficat dorinte coplarestisi pornirea innscuta cre joac’ $i chil Pentru ca el, succesul in vat, nu avea s& se arate celor neserios,celor care incalca reguile atic | ale sisterului. La sarsit de liceu, ne stréngem in brafe$inainte de ultimul clopote, cu ochilinrourai, ne scriem pe esarfe sine ur’m uni alfora s8 gésim succesul in vat’. De aici drumurile se bifurcs, pentru ca, fle ca o realizam sau nu, succesul in vit’ inseamn’ pentru fiecare altceva Pe de o parte, exista un succes social, dificil de atins, pentru ca idealul suecesului social se schimba de cele mai multe ori mult mai repede decét posibiltatile noatre de a ne adapta. De aici izvoréste drama celor care se pregatesc pentru damenil extrem de spe- alzate, care, daca nu fac alegerile potrivite, pot descoperi dupa cateva decenil de pregitire temeinica faptul cd peste drumul lor au cézut pltrele inferente sociale, Mal sunt insa sel putin, cei fericit, pe care intuitile unor parint vzionari i-au fécut sa se pregateasc8 pentru clomerilevitoruli, care odat® devenit prezent, le oferé posiiftti la care nici nu visaser’ Desigur sunt si celal, oportunisti, care au succes in orice sistem, deaarece nedemonstrand talent pentru nimic special pot fi medioct in orice domenits Pe de alta parte, succesul poate fio chestiune extrem de personala, Un succes care este implinrea unei viziuni atat de personal, incat cei mai mul nic macar nu o vor intelege. Privesti omul din fata ta, care ii pare set si rapus, dar care teste in sinea ll o fericre numai 33GINA MIDARA VARGA de el stiuta. Poate fi cineva céruia tocmai i s-a aratat un adevar existential oi care a salvat pe altcineva drag. Poate fi omul care a descoperit formula picaturilor de ploaie si care, mai mult, este al o millea care face acest lucru. Este pescarul Aliman din Lostrita lui Voiculescu, ce afa in sfarsit solutia la dorinta lui de a-si uni viata, ori moartea de cea a unui mic demon local. Idealul Personal poate parea mai usor de atins, de rene ce asupra lui nu se népustesc muitimile, dar nu este, pentru ca sta in firea noastra sd ne dorim doar ceea ce nu putern obtine cu usurinta. {in concluzie, succesul in viata nu este intotdeauna asa cum ni l-am imaginat la optspreze- ‘ce ani. Succesul urmeaza dicta impusé de societate, dar side noi, de varstee prin care trecem. Succesul este mereu altceva, greu de atins, greu de péstrat, mereu gata $4 cevoreze ca un animal ‘Némnd si nemilos viata pe care 0 al s-0 ofer in schimbul promisiuni ca maine vafi mal bine. oe » Ee ee 19 Importanta pastrarii unui stil de viata sanatos Scrie un text de tp argumentativ de 150 ~ 300 de cuvinte despre importanta pdstreirii ‘unui stl de viaté sanditos, In elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: +s respectistructura discursului de tip argumentativ:formularea idellor in scrs,utlizarea mmijloacelor ingvistice adecvate exprimarii une! aprecier; 8 puncte + si al continutul adecvat argumentaril pe o tema data: formularea ipotezel’a propriel Copinil fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a dou argument adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte ++ 5a respecti normele limbiilterare (registrul stlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si imitele de spatiu indicate, 6 puncte Daca ar fi sa stabilesc punti intre realitate si mit, as spune ca lumea actuala se asea- mana vechilor sirene, care céntau si ii ademeneau pe muritori spre propria pierzanie. ‘Suntem bombardati cu mesaje care ne stimuleaza apetitul catre placerile elementare ale vietl, care ne invata ca viata e prea scurta ca sa asteptam, ca niste buni crestini, o rasplata care va veni. Diferenta este ca marinarii, victimele predilecte ale céntecului de sirena, aveau decenta de a-si acoperi urechile $i de a se lega de catarg, in tmp ce omul modern da curs chemari care il duce, vigguit $1 cu buzunarele goale, spre propriul ssi, Paradoxal, cu totl stim ce avern de facut ca ‘sa traim bine, frumos si ceva mai mult, dar prea putini se obasesc s o faca. {n primul rand, consider cé un stil de viata sanatos presupune mai ales un ect interior. Cénd tratém boli, tratém efecte, nu cauze. De cele mai multe ori, bolile de care suferim 34Eseul argumentativ in 100 dle modele si 250 de aplicatii ‘cuadevarat sunt cele ale sufletului, dar pe acelea le ignoram. Stresul si nervozitatea ne afectea~ 7 nenumarate organe vitale, dar nu ne protejém de ele, ci tot in bietele argane obosite inghe- sum alte toxine, care ar trebui sé vindace raul de care oficum nu se fac vinovate, Ne sacrificarn noptile si linistea si le inlocuim cu pastile. Célugarii care traiesc in singuratate si posturi, batranil satelor linistite, care nu cunosc distractille si risipa lumii moderne, ating varste matusalemice, dar ‘Nu privim catre exemplul lor, ci cétre promisiunile miraculoase din clipurile publicitare. in al doilea rand, stilul de viata sanditos inseamna temperare, control al simturilor hhamesite cu care ne aruncém asupra lumi. Suntem lacomi, Lacomn de hrana, de bautura si de oameni. Societatea ne indeamna spre imbuibare, spre descatusarea simturilor, promitand va controla consecintele print-un leac din care ajunge si ieio pastia sau dou’, ca totul s8 fie bine si sé 0 luam de la capat. lar oamenii cred, pentru ca si-ar dori sé fie asa. Orice lucru de pe lumea aceasta, in cantitatea nepotrivita, devine otrava. Chiar si oxigenul sau apa. Omul, care trebula sa fle masura tuturor lucrurilor, a pierdut propria lui masura. in concluzie, adevarata sénatate vine din noi, din obiceiurile noastre, din felul in care ne raportam la existenta. Nu tine intotdeauna de noi sé facem ce trebule. Ne solicité scoala ri servicul, societatea, in general. Dar putem face bine macar ceea ce tine numal si nual de noi: sa tréim curat si echilibrat, sé nu stricam pacea noastré ori a altora, sa luém din lumea din jurul nostru doar ceea ce ne trebuie. set} 2423 «> 20 Altruismul, calitate umana fundamentala Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre altruism, drept calitate ‘umand fundamentala. In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: + srespect structura discursulul de tip argumentativ:formularea idellor in scrs,utlizarea rmiloacelor lingvistice adecvate exprimarii unel aprecieri; 8 puncte + sd al continutul adecvat argumentarii pe 0 tema data: formularea ipotezelfa propriel opinil fata de problematica pusa in ciscutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzaitoare a ddoua argumente adecvate ipotezei, formularea unel concluziipertinente; 16 puncte + sa respecti normele limbiiiterare (regstrulstiistic adecvat, normele de exprimare, de ‘ortografe si de punctuatie) si imitele de spatiu indicate, 6 puncte Una dintre lectile dure ale capitalismului este aceea a egoismului, care inseamna ‘nu numai sé ifi urmaresti interesul personal, ci sa faci din tine un obiectiv absolut al intregii tale deveniri. Sa faci totul pentru tine, sa strivest in mod barber visurie si sperantele 35GINA MIOARA VARGA colorialt, daca acestea stau in calea realizar propriului vs. Solidaritatea, care altadata i facea pe oameni sd uite din cand in cénd de interesul personal si s& se intoarca cu intelegere si compasiune spre celalalt, este astézi pe cale de disparitie. Tineri care au deschis achii sub semnul acesteitragice stéri de fapt devin egoisti din necesitate, traind sentimental c& ccd nu ‘| apara cu incrncenare interesul, nimeni nu va face acest lucru pentru el, Mai mult decat att, mass-media ne invadeaza zlnic cu exemple de indiferenta, din partea profesor, a doctorios a autortailor Este din ce in ce mai greu sa infelegi cd acolo, undeva, exist’ oameni care inca lupts pentru alti, crelaile dintre noi nu se rezumé la exemplele negative, c& inca exista profesor care formeaz oameni si doctori care le salveaza viata, Altruismul este parte din legea fri i atéta vreme ct mai existam ca specie, inseamna ca el nu a disparut. In primul rand, suntem inzestrati cu calitati diferite, pe care le punem unii in slujba celorlalti, spre a compensa ceea ce nu avem, oferindu-te in schimb altora ceea ce le lipseste. Lucrul acesta te face s8 fi mai bun si mai generos, pentru cé nu existé alt moneda de schimb pentru ajutorul primi decat umanitatea, Cand cineva ta intins o mana s8 te ridici de la pamant, nuil pot oferi bani sau servicile tale. Muljumirea ta trebuie sa se indrepte catre cella, catre lume, si ajut pe alti sé zboare, pentru ca tu a fost ajutat ste ridici din fara In romanul ,Enigma Otiliet" de George Calinescu, Otilia il ajuta pe Felix sa se maturizeze, si se injeleaga, sa nu sufere de pe urma a ceea ce ea considera o dragoste nepotrvits. Rasplata ‘ui vine de la Felix, din viata céruia dispare definity ci de la Pascalopol, care o jubeste tocmai pentru generozitatea si delicatetea ei, Cand calul il aut pe Harap-Alb pe crumul init sale, ‘face nu pentru c& ar astepta rasplata de la acesta, ci pentru a ajuta la indltarea unui imparat bun si milos, care sa isi aminteasca, la réndul sau, 8 a cunoscut necazul si cd a primi ajutor in al doilea rand, trebuie sa ne aducem aminte ca suntem parte dintr-un sistem mai presus decat noi, iar pentru ca acesta sa functioneze trebuie sa ne facem partea noastra de datorie. Nu ne-am nascut pentru nol, i pentru ca ali sé se implineasc prin noi, Asa a fost andité lume, incat fiecare sa fie 0 cérémidé din temnelia altul destin, ca sa ne trebuim unul alta, Ne este greu int-un anume loc si timp, dar numai pentru ca altuia trebuie sa i priascaé su- ferinta noastré, pentru ca réndil lui va schimba cumwa lumea in care trleste, Poate Maitre asuferit doar pentru ca Eade sé duca intregi lumii mesajullul de ubire, 0 ubire care a strabatut timpul si spat n cluda faptului ca celorimplicati nu le-a adus decat dezaste ssuferint&. A re- fuza sa ajutim cand viata ne oferé ocazia inseamna s aduicem un grav afront universululinsusl. in concluzie, exista bine si adevar, exista generozitate si altruism chiar aici, langa noi, in lumea pe care televiziunile ne-o descriu adeseori in culori atat de intunecate. Sceptici lumii moderne ar trebui sa si aminteascafaptul ca fiecare dintre noi suntem ceea ce suntem pentru ca alti s-au sacrifcat. Ne-am nascutfragll i neputinciost lar daca astaziexis- ‘tam si suntem impiiniti ca filnte umane este pentru ca un lung sir de oameni s-au sacrifcat Pentru nok: de la parinti care ne-au crescut la profesor care ne-au educat, la doctor care ne-au inarit Pentru toate acestea si pentru cele care vor veni suntem datori sa pune, prin ‘gesturile dedicate altora, pietre in edificiul lumi in care traim. 36Eseul argumentativ in 100 de modele gi 250 de aplicatii 21 Bunurile materiale (contra) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre madl in care bunurile ‘materiale influenteazd viata unui téndr. in elaborarea textulul de tp argumentati trebuie: + sa respect structura discursulul de tip arqumentativ:formularea idelor in scris,utlizarea riloacelor lingvistice acecvate exprimaril unei aprecier 8 puncte + sai continutul adecvat argumentaril pe o tema data: formularea ipotezella propriei opirit fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua ‘argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinent, 16 puncte + 58 respecti normele limbii lterare (registru stlistic adecvat, normele de exprimare, de ortogratie si de punctuati) si limitele de spatiu indicate, 6 puncte Tanara generate, crescuta de parinti pe care vechiul regim i-a privat de satisfactii ma- teriale si hranita de mentalitatea capitalist, cultiva o puternica sitoxica admiratie fata de maria sa Banul, Se grabesc sa creasca, spre a-sicastia independenta financiaré, nemulfumit de cea ce le ofera parti lor care, desi muncesc din zor si pana in searé, nu mai pot face fat’ cerintelor din ce in ce mai ridicate ale odraslelor Grupurile se ierarhizeaza cupa puterea finan- ar’ a périntlor Cei a céror dotare materiala personala este madesta sunt exclusi de timpuriu in atentia colegior spre a lua cat mai devreme lectia capitalsté a goanel dupa avere. Eu cred CAtinerii nu ar trebui sé acorde atdta atentie bunurior materiale, pentru cé ei traiescint-o stare de grate, in care péringile asigur’ confortul pentru care el insis! vor munci apoio viata intreag’. Este vérsta binecuvantata la care ar trebul sa se concentreze asupra celorlalt lucruri esenijale cin Vata ~ invataturd, dragoste,prieteni — pentru ca este poate ultima ocazie de a tra in para disul terestru, inainte ca povara sustinerfamilel sa se mute pe ume lor Pe de o parte, tana fiind, nu ai aceleasi nevoi ca un adult. Eu cred cin realtate, in afe- 1 de falsele nevoi pe care le alimenteaza societatea spre ai creste ca si consuratori,tineri Nu au nevoie de multe lucruri, Haina scumpa vine sa acopere pagubele pe care timpul le-a pprodus asupra corpulul exploatat o viata intreaga, Tinere{ea este cea mai pretioasd haina pe cate o poti purta, Caltatea distractilor de tot felul nu este data de banil invest, ci de sufletul lips de gr al tangrului pe care viata nu a apucat inca s4lingenuncheze, Telefoanele, ca mij- loc de comunicare, sunt inutile atunci cand ai timp sa stal fizic langa prietenii tl, sé le strangi mainte si s& i priest in ochi, Calculatorul, ca mijoc de distracie, este inutlatunci cand ia din timpul formari tale si din aceta pe care Il putea petrece in parc sau pe terenul de sport, savurdnd caltatile propriulul trup, caruia nu al avut inca timp sail simi greutatea, Pe de alta parte, prosperitatea material se transforma adeseori intr-o piedica in dezvoltarea tinerilor Ei au nevoie de provocari, au nevoie de ceva spre care s aspire si care 37GINA MIOARA VARGA $2 li mobilizeze. Atunci cAnd esti inconjurat de tot ce ti-ai dor, iti poti plerde motivatla de a ace ceva pe cont propriu. Daca un copil are totul de la inceput, nus va mai gsi motvatia de € evolua, iar energia dat lui spre a se construi se va intoarce impotiva lu spre a-l distruge. {in conctuzie, copilaria i tineretea timpurie ar trebui traite ca stari de gratie, apro- Piate de paracisulpierdut: in afar oricéror preocupari materiale, presérate cu pléceri pe care niciun ban nu file poate cumpara, asa cum e aceea de a-tisimti parintl si frat aproape, um- plandu-tisufletul cu acel sentiment unic pe care il vei cSuta apoi toatd viata ta viltoare §1 pe care vei incerca sa il regasest intemeindu-ti propria familie ns Bunurile materiale (pro) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre modi in care bunurile ‘materiale influenteazd viata unui téndir, In elaborarea textulul de tip argumentaty, trebuie: + sd respect structura discursului de tip argumentatv: formularea idelor in scris,utlizarea Imijloacelor lingvistice adecvate exprimérii unel aprecieri 8 puncte + sf ai continutul adecvat argument pe o tema data: formularea ipotezeila propriel opni fata de problematica pusa in dscutie, enunfarea si dezvoltarea corespunzatoare a dou argumente adecvate (potezei, formularea unel concluzii pertinent; 16 puncte + Sa respecti normele limbiiliterare (registrul stiistic adecvat, normele de exprimare, de ortografe si de punctuatie) si imitele de spatiu indicate. 6 puncte Tineretea este un dar, facut celor bogati si celor saraci deopotriva. Natura nu tine cont de ierarhille sociale stabilite de oameni. Este in acelasi timp ins ‘$10 parte dintr-un lung proces evoluti la starsitulcaruia it vel gsi un loc in aceasta iererie si care presupune con- ‘sum de resurse materiale spre a se desfasura. Cu cat fintesti mai sus, cu atat ai nevoie de mai ‘multe bunuri materiale spre a-fatinge abiectvele in primal rand, formarea ca om si ca profesionist este conditionata de accesul la coli si medii superioare. Un loc unde sa ai confortul si intimitatea necesare studiului, preti- asele cari aferente domeniuiui pe care il aprofundezi, profesor potrvi,Ibertatea de mmiscare intre difeitele destinai in care se realizeaza racordarea ta la informatie si multe altele presupun costuri uriase, suportate uneori de generatil intregi, Cénd fratil mai mari al lui Niculae Moromete il descurajeaza sd invele,o fac pentru ca stiu cd apetul lui pentru cunoas- tere va fi hranit cu resursele intregii famili, iar recunostinta lui ulterioara fata de acest sacrificiu ~ adica ajutorul oferit celorialti, spre a se ridica — ipotetica si improbabila. 38Eseul argumentativ in 100 de modele gi 250 de aplicagii inal doilea rand, o educatie de calitate presupune interactiuni de nivel superior cu oa- ‘meni si locuri interesante. Cunoasterea nu se invata numai din cert, ci mal ales din catatori, sensibilitatea nu se educ numai prin contemplarea pasiva a formelor de arta, ci prin experiente intense de viafa iar lucrurlle acestea sunt remnarcabil de cstsitoare. La ate se adaug’ ingred- centul magic, fara de care rimic nu este posit sanatatea, ea insasi o mare investi in societatea de consum. O famille care creste un copil realizat dupa toate normele sociale sacrifca in acest scop resurse imense, ducind adesea o existenta inferioara financiarcelel pe care o oferd acesta, In concluzie, cresterea puiului de om presupune o uriasa sustinere materiala din partea tuturor celor implicati in formarea lui, efort pe care rareori cop linteleg si apre~ az, considerand mai degraba ca oricum e datoria parintilor si uiténd ca i acestia au vise si dlorinte la care renunta, spre a le derui lor posibiltatea sa il atinga potentialul. lar cand lucrul acesta se intémpld, se rusineaza de modestia famille care i-a crescut, dandu-le tot ce avea, 'si cautd anturaje mai potrivte noii lor conditi si asteapta sa li se nasca prunci care sa le ser- veascai lectia de sacrific si de nerecunostinta pe care care ei insisi le-au dat-o péringlor for oh 0D oo peace Cinstea, valoare umana fundamentala Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre cinstea, ca una dintre valorile umane funciamentale, in elaborarea textului de tip arqumentatiy, trebule: + sa respecti structure discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scris, utilizarea miloacelor inguistice adecvate exprimari unei aprecieri 8 puncte + sa al continutul adecvat argumentarii pe o tema daté: formularea ipotezei/a propriel opinil fat de problemiatica pus in dscutie, enunfarea si dezvoltarea corespunzatoare a dou argumente adeciate ipoteze, formularea unei conciuzl pertinent; 1G puncte + sé respecti normele limb literare (registrul stlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografe si de punctuatje) silimitele de spatiu indicate. G puncte Dintotdeauna cinstea a fost considerata cea mai importanta valoare pe care 0 poa~ te avea un om. in clasele artistocrate, cinstea unui om era garantul su moral. In lipsa unui sister legislatv eficient, reputatia de om cinsttincuraja pe cella sa accepte sa conlucreze ccu un individ sau [Link] si oameni séraci se mandreau cu faptul de 2-sifi putut pasta, in luda tuturor vicisitudinitor, demnnitatea intacta. Ei mal mult ca oricare ali ar fi putut ncerca si Ingele sisternul, dar injelegeau c4 mai presus de bunurile materiale stau bunurile morale. Ca 39GINA MIOARA VARGA toate celelalte valor, nici cinstea nu scapa de judecata rasturnata a postmodemismului, Daca efi cinstt pot fi bogat, mai merité oare sila ntegritatea ta morala? Idea pare depesits de pofta moderna pentru prosperitate si huzur Consider ins c& cinstea ish gaseste inc un loc important in ierarhia valorilor moderne, deoarece contribuie la stabilirea caltati umane, iar pistrarea acestela trebule sa fle obiectivul flecSruia dintre noi in primul rand, un om cinstit nu se expune consecintelor de tot felul. Fara a urmsri prea indeaproape evenimentele cotidiene, putem totusi observa ca suntem inconjurati de exemple de oameni care chiar si dupa ce au adunat avere au ramas expusilusttil si con- secinjelor negative de tot felul, Nico abatere de la regull nu raméne invizbita ochilor viglent| ai societati, i nicio avere ~ presupunand ca este vorba de o avere, si nu de un céstig minor pentru care cu siguranta nu merita sa iti asumi vreun risc ~ nu poate fine locullibertati tale ‘Sa fi liber, sa poy face ce vrei cu timpul si cu bani ti, oricét de multi sau de puri, inseamna 8 te bucuri de viata Munca cinstita te pune la adkipost de sanctiunile societati tit oferd marele confort interior de a sti unde if vei petrece noaptea sau ziua urmatoar. {in al doitea rand, cinstea iti aduce lniste in fata constiinfe tale. Se spune ca reguile so- ale sunt conventfonale, cé afi cinstt inseamna sa te supul uno leg! stabiite de cite societate sau religi. Daca este asa, de ce atunci cénd nu esti convins de justefea unel actuni oarecare, te simti muneit de gindur side remuuscari? Exist poate in lecare dintre noi instanta morala care re judeca faptele sine condamna launtrc fa nelniste sila ncerttudine, inainte de a o face orice alt instant exterioara, De multe ori, oamenil care au facut o infactiune ajung s8 se predea singuri, pentru 8 nu le da pace propria constinta si pentru ca au sentimentul de a suporta mal usor consecingele exterioare ale faptelor lor deca pe cele interioare, in conciuzie, cinstea ramane una dintre cele mai importante valori umane. 52 fi cinstit nu este o slabiciune sau o naivitate, ci consecinta faptului cd it asculi constinta slo lal e ea sé aleaga in locul tau ce este mai bine pentru tine, astelincat, intro lume in care bani, oricat de multi, nu mai sunt niciodata de ajuns, siti pastrezi méicar pacea interioara. 6+} ———» CSS —___e.. tae Conditiile succesului in cariera Scrie un text de tip argumentativ de 150 ~ 300 de cuvinte despre conaitille succesulul intr-o carieré aleasé. In elaborarea textului de tip argumentatiy, tebuie: + sa respect structura discursulul de tip argumentati: formularea idellorin cris, utlizarea illoacelor linguistice adecvate exprimarii unei aprecieri 8 puncte 40Eseul argumentativ in 100’de modele gi 250 de aplicatii + sai continutul adecvat argumentéri pe 0 tem data: formularea ipatezeia propriel apni fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte + sa respect! normele limb literare (registrulstlstic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) 5 limitele de spatiu indicate. 6 puncte Societatea planteaza in fiecare individ germenti nevoii de recunoastere. Con- stient sau nu, cautam in ceilalti aprobarea, validarea statutului nostru social. Fara sa fie neaparat sinonim cu implinirea personala, succesul in cariera este recompensa pe care sistemul 0 ofera individului care i-a inteles si i-a acceptat regulile. El este un trofeu important, pentru ca iti ofera putere, recunoastere i stabilitate financlara. Succesul profesional presupune insa pe langa mult munca si multe sacrificii, ca un zeu pagan carula trebuie sa ii dai ce ai mai bun si mai drag spre a-i castiga bunavoinja. Ca si in vechile ritualuri de intemeiere, la baza unei cariere de succes sta intotdeauna un sa~ ccrificiu de sange. primul rand, societatea noastra a ridicat foarte mult nivelul asteptarilor pe care le proiecteaza asupra unui individ. Pentru a avea succes, trebule sé fil extrem de pregati, indiferent care este domeniul pe care il alegi. Mai mult decat atat, pe lang’ pregatirea initiala trebuie sa te documentezi in permanenta, sa iti actualizezi informatille. Toate acestea se intampla in timp ce te manifesti activ profesional si de regula in afara color opt ore de munca stabilte oficial. Ziua se umple, saptiimana se scurge, apoi lunile si anil, O profesie careia i te dedicl te devoreaza. Asa cum a intuit s inteleapta Otlia din romanul lui Calinescu, fata care a infeles c& béiatul care isi dorea o cariera nu i va putea fi alaturi in clipele ei de visare si de nebunie si -a ales pe Pascalopol, care platise deja tributul succesulul in al doilea rand, succesul profesional fi urmeaza pe aceia care gasesc in cariera lor implinirea personala, Pentru astfel de oameni, etapele vietil sunt asi- milate de etapele carierei, Primul proiect reusit este asemenea primului nascut, iar lucrurile cdrora le-au dedicat atentia si concentarea devin pruncil asupra cérora ve- gheaza, ca niste parinti iubitori, toata viaja. Expresia ,casatorit cu munca’ nu a apa- rut intémplator in modernitate, ci pentru a constata o stare de fapt, anume aceea 4 profesia ajunge sé suplineasca implinirea matrimoniala. Cand Mesteru! Manole o sacrifica pe Ana, in sufletul lui triumfé succesul social, deoarece odata manastirea ri- dicata, ea da viefii lui sensul suprem si completeazé o complicata schema sufleteasca in care Ana, ca sotie, nu isi mai are loc. In concluzie, desi suntem cu totii atrasi de ideea succesului profesional, ar trebui sa ne cantarim bine alegerile inainte de a porni pe o cale fara intoarcere. Cariera este zeitate contemporana, geloasa si posesiva, pe altarul cérela trebuie sa~ crtifcat totul ALGINA MIOARA VARGA 25 Copilaria, varsta deaur a omului Sctie un text de tip argumentativ de 150 ~ 300 de cuvinte despre copilirie, ca varstd de aura omului. + sa respect structura discursului de tip argumentativ: formularea idellor in scrs,utlizarea miloacelor lingvistice adecvate exprimari unel aprecieri 8 puncte + si ai continutul adecvat argument pe o tema dati formularea ipotezela propriel pin fata de problematica pusa in discutie, enunfarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezel, formularea unel conciuziipertinente; 16 puncte + sa respecti normele limbi lterare (regjstrulstlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) slimitele de spatu indicate. 6 puncte Se spune mereu despre copilarie ca este varsta cea mai frumoasa, ca este varsta de ratie a omului. Copii nu isi constientizeaza insa avantajele si se grabasc sa creased, s& ard etapele, spre a castiga cea ce cred ei ca este libertatea visat®. Copilul, ca orice find umana, aspira spre ceea ce nu are, proiecténd mereu fericrea in vitor. Revelarea profundulul adevar ca este ,varsta cea fericits’, cum il spunea Creanga, apartine maturitati, cénd copiliria cu toate minunile ei este o etapa irevocabilincheiata. in primut rand, copitul este protejat prin toate legile oamenilor sale fir. E traieste in starea de gratie de dinaintea caderii oamenilor in pacat. Este scutit de grja zilei de maine, nu poate si nu trebuie s8 inteleaga cat de greu se munceste pentru ca el sais traiasca visul. Parinti se plang uneori de nerecunostinta copiloy, itand ca acesta este rezultatul Incon- stientel iar inconstienta este darul pe care natura I-a facut copillor spre a nu le frange aripile de timpuriu. intreaga lume contribuie la indeplinirea visurilor copillor, pentru ca exista in noi instinctul de a ne proteja urmasi, iar ei cred ca intreaga lor viafa va fla fel de usoara. Si este normal s fie asa, pentru ca acest optimism le va da putere sa ia startul in iat. in al doitea rand, copitaria inseamna inocenta si simplitate. Sau ar trebui sa insemne. Societatea ii expune de timpuriu vicilor de tot fell slupta sa le fure inocenta. Un cop initiat in tainele viet de adult isi dezvolt® pragmatismul, is intelege benefice si exploateaza lu- mea din jur inspre implinirea dorinjelor sale, Dar pierde darul, marele dar al inocentel, care i deschide calea spre esenta lucrurilor Copill au puterea de a accede sacrul sl adevarul in feluri pe care adultii nu o vor mai putea face niciodata. in graba lor de a cresie prea devreme isi risipesc darurile fir {in concluzie, copilaria este varsta de gratie la care calitatile divine sadite in om nu au fost inca alterate. Cel mai mare dar pe care acultiil pot face copilor este acela de a pastra intact in el sentimentul copilariel 42Eseul argumentativ in 100/de modele si 250 de aplicatii 26 Greseala Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre greseala, ca formd ne- cesardé in acumularea experientelor de viata. in elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + sa respect structura discursulul de tip argumentativ: formularea idellor in scris,utlizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri 8 puncte + Sa ai confinutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriel opin fata de problematica pusa in discutle, enuntarea si dezvoltarea corespunzétoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte + sa respect normele imbiIiterare (regstulstistc adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie} si precizarea privind numéarul de cuvinte. 6 puncte In céutarea rspunsurilor la marile intrebairi pe care fiecare om si le pune, in felul si la réndul sau, cred ca greseala ocupa un loc special. Greseala gi corectitudinea ne impart, Luniversul personal, lumea cea mica, in dous, aga cum intunericul si lumina, binele si raul im= part lumea cea mare. Ori de cate ori privim in urma, ne clasficdm faptele si decizille in ,corec~ te" si ,greste’ incercand sa invatam din ele, & valorificém ce a fost bine si sé nu mal repetam, cerorile trecutulu Respingem cu tof, aproape involuntar, idea ca am fi putut proceda gresit, cA nu suntem perfecti si ca decizille noastre ne reflecté defectele si slabiciunile. intr-un fel bizar insa, viata oferai compensatt, iar din gresell aiungem sa invatam mai mult decat din lucrurtle de care suntem uneorl atat de mand, in primul rand, greseala ne face constienti de lipsurile noastre, ne pune in situatia de a privi lucrurile in profunzime si de a cauta solutii reale la problemele cu care ne confruntam. O greseala iti creeaza ocaria speciala de a repeta o situa, pana cand ajungi sé o infelegi. Sa infelegi ratiunea interioara a lucrurilor, sa te injelegi pe tine, Gresitul, cu limitele finjel tale imperfecte, Succesul, cdnd se datoreaza unei combinati fericte, dar intémplatoare, de circumstante, nu te invata nimic. Greseata te invata, te educd, te face mal intelept. Neculal sac, personajul din povestirea Fanténa dintre plopi, din volumul lui Sado- veanu, se abate de la calea cea dreapta, lasndu-se implica intr-o experienta superficial si abandonénd epoi pe fata care, prin marturisirea ei, i salvase viata, Fata se purifica prin sacrificiul el, iar personajul masculin se maturizeaza, cautand lumina interioara si conferind sens propriel viet, pe care altfel arf risipit-o. {nal doitea rand, greseala ne face mai umani, mai umil, ne apropie de conditia noas- tra de muritori, Sentimentul de a face totul perfect, canonic, dupa regulle succesului social, ne alimenteaza orgolil,indeparténdu-ne de Dumnezeu, descurajéndu-ne si evoluam, odata 43GINA MIOARA VARGA ce ne simtim atat de aproape de perfectiune. Cand Creanga a dat viata personajulul Harap- Ab, a refuzat s& creeze eroul perfect, eroul de basm cu calitati supraumane, gata oricdnd sa Je etaleze in fata unor adversari inferior, L-a construt in schimb imperfect, pasibil de greseala Ja tot pasul, asa cum Durnnezeu insusi sia gandit creatia. Alegerile gresite care Iau provocat atéta suferinta, Lau facut in cele din urma sa invete, sa inteleaga, sd aspire spre intelepciunea siexperienta de viata care aveau in cele din urma sail elbereze, in concluzie, trebuie sa acceptam ca greseala face parte din experientele noastre de invatare, cé ne ajuta sé evoluam, Daca oreseala este 0 marturie a omenesculul a im- perfectiuni naturii umane, indreptarea aceste'a prin umilita si prin rabdare este calea ce ne cconduce spre Durnnezeu. ——— ——— a COD « — Greseala, replica ‘Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre greseald, ca forma ne- cesard in acumularea experientelor de viata. In elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + sd respecti structura discursului de tip arqumentativ: formularea idellor in seris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 8 puncte + sai continutul adecvat argumentaril pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opinil faté de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a oud argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluziipertinente; 16 puncte + sé respecti normele limbiiIterare (registrul stiistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si precizarea privind numarul de cuvinte. 6 puncte Se spune cia gresi este omeneste, acoperindu-ne vina greselii comise in spatele umanitatii din noi, Rereori ins umanitatea ne conduce sa ne ajutém aproapele sau sa pastram decenta relatillor sociale, dar ea iese subit la lumina atunci cand trebuie sa ne disculpe. Chiar daca greseala este consecinja conciel noastre de oameni, consider ca ea nu reprezinta o forma necesara in acumularea experientelor de viata, ca poti invata si altel decat din areseli, Nu trebule sa te complact in condita imperfectiuni tale, i trebule sa incerci mereu sé te depasesti, s4 nu accepti greseala ca parte integranta a tuturor experientelor tale de viata. In primul rand, cand pornesti pe o cale gresité, consumi resurse importante de timp side energie, stabindu-{iforfele in lupta cu provocarile pe care viata tile pune 44Eseul argumentativ in 100 de modele si 250 de aplicatii in cale. Un bun exemplu ar fi alegerea unei profesii, Daca iti alegi cu grijé calea, de la Inceput, iti canalizezi intreaga energie spre a te darul de timpuriu alegeril tale, Urmezi scoala cea mai potrivita cu aspiratile tale, dedici timp suplimentar materilor care te pre~ gatesc pentru cea ce vrei sa faci. Este trist s8 constati cd te-al strdults8 faci o facultate, sacrificdnd resursele intregi famil, doar ca sa intelegi ca ea este punctul de pornire pe alt drum decat pe cel pe care doreai tu s8 mergi. Vorbind despre cultura romana, criti- cul Titu Maiorescu sesiza ca resursele unui om ori ale unui popor sunt limitate, avertizand asupra faptului ca daca sunt consumate inutil, anuleaza sansa de a construi vreodata 0 lume nous. in al doitea rand, destinele noastre sunt legate de ale celorlati, suntem parte din- ‘tr-un sistem in care orice lucru afecteaza functionarea altuia, Cand faci un lucru gresit, 0 intreags lume se prabuseste in jurul tau. Sufera oameni a caror singura vind este aceea de a face parte din lumea ta. Experimentele tale acoperite de scuza de a fi om pot rascoli destine. Poate si lon din romanul lui Liviu Rebreanu a inteles tarzlu ca a facut alegeri gresite, c& nu Poate avea si pamant si pe ferneia iubta, on este om, avea teoretic dreptul sa greseasca spre alinvata, Numarénd insa mortile pe care le provoac’, inclusiv pe a lui nteleger c& lumea nu un laborator in care putem experimenta, ci se conduce dupa legi eterne, pe care trebuie $8 le infeleger la timp sis le respectam. in concluzie, oamenii ar trebui s nu se mai opreasca la suprafata lucrurilor, cis priveasca totul in profunzime. Lucrurile trebuie intelese inainte de a comite gresel, pentru 3 este muit mai usor sa previ o eroare, decat $3 tratezi, uneorio intreaga viata, consecintele unui lucru c&ruia pur si simplu nu ar trebui sa i permit s& se intémple. et $9 245 oe 28 Implicareaadolescentilor in protejarea mediului Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte despre importanga implicarit ‘adolescengilor in activitati de protejare a mediului in elaborarea textului de tip arqumentatiy, trebuie: + sdrespecti structure discursului de tip argumentativ:formularea idelor in scrs,utlizarea mijloacelor lingistice adecvate exprimérii unel aprecieri 8 puncte + sé ai continutul adecvat argumentéri pe o tema data: formulares ipotezela propriei copii fafa de problematica pusd in discutie, enunjarea si dezvoltarea corespunzatoare a dou’ argumente adecvate ipoteze),formularea unel concuziipertinente; 16 puncte 45GINA MIGARA VARGA. + 53 respecti normele limbilliterare (registru slistic adecvat, normele de exprimare, de cortografie si de punctuate) si limitele de spat indicate. 6 puncte (Rezerva, sesiunea august 2013, fliera tehnologica) Locuim intr-o fara daruita cu toate frumusetile cu care Dumnezeu impodobes- te natura. Munti sunt inalti si aprigi, clocotind de viata si de frumusete. Adéncurile lor ascund boast la fel de grozave ca si cele pe care le expun cu generozitate tuturor color ce ii strabat. Apele curg involburate si repezi, sapandu-si drumurile prin pietre, rend la suprafata lumii 0 geografie speciaculoasa si nemaivazuta, Romanul cunoas- te binecuvantarea apelor si prin miscarea necontenita a talazurilor, deoarece marea ne este accesibila din orice colt al tari, fara sa fle nevole pentru aceasta sa batem la Portile strainilor. Din pacate insd, asupra acestor minuni planeaza ca un blestem indife- renta poporului caruia i-au fost daruite. Putine sunt fare care s& respecte atat de pu- tin natura cum o fac romSnii. Aruncatul resturilor de tot felul a devenit parca un sport national, incurajat de cresterea apetitului romanilor pentru alimentele gatite pe gratare si savurate la locul faptel, in aerul proaspat imbibat cu mirosul de carne prajita si de lemne arse. Consider ca adolescentil ar trebui implica! in mod sustinut in actvitatle de protectia mediului, dar impreund cu parintii, bunici s frat mai mari sau mat mici Protectia lumii in care trim este o problema care ne afecteaza si ne implica pe tot. in primul rand, educatia pentru protectia mediului trebuie sa inceapa cat mai de timpuriu. Copilul cate creste in blocurile inconjurate de gradini decorate cu tot fe- lul de lucruri ce prisosesc fostlor lor proprietari, infelege greu si prea térziu grotescul situatiel, El trebule sa stie ca dincolo de argumentul estetic, de altfel si acesta foarte important, igiena mediului in care traieste isi pune in mod direct amprenta asupra staril sale de sanatate, Acelasi copil, strain de respectarea legilor naturi, se transforma in tanarul sau adultul care murdareste natura in feluri pe care nici ea si nicl timpul nu le ‘mai pot remedia, in al doilea rand, rareori cei care contribuie la macularea lumii in care traim inteleg eforturile celor care lupta necontenit cu maladia mizeriei nationale. Obis- ‘Uiti ca parinti si profesor sa vegheze asupra lor, obisnuiti ca altcineva sa curete si sa ordoneze lucrurile in urma lor, adolescentii nostri au sentimentul cé totul se intémpla cumva de la sine, ca si cum ingeri nevazuti vin sa aseze lucrurile pe fagasul lor. Acesti tineri trebuie ei insis!implicati in remedierea raului de care uneori se fac vinovatt. Find parte din terapia naturi, pot infelege cu ce lupta si cum pot sé se crute si pe et si pe lu- mea din jur Mai mult decat atat, vindecand ranile naturil, pot constata ce au facut alti In concluzie, intr-o lume care devine pe zi ce trece tot mai murdara si mai ostila vietii este nevoie de o schimbare de perspectiva. lar schimbarea trebuie sa inceapa cu aceia carora le va ramane in grifé lumea de azi si de maine: adolescent 46iv in 100,de modele si 250 de aplicatii 29 Invidia, ca sentiment ce influenteaza devenirea umana Sctie un text de tip argqumentativ de 150-300 de cuvinte despre invidie, ca sentiment ce influenteazd devenirea umand. in elaborarea textului de tip argumentatly, trebule: + sa respect structura discursulul de tp argumentativ: formularea idellorinscrs,utlizarea iloacelorlingvistice adecvate exprimarii unel aprecieri 8 puncte si al continutul adecvat argumentari pe o tema data: formularea ipotezeV/a propriel opin {att de problematica pusé in ciscute, enuntarea si dezvoltarea corespurzatoare a doug ar- _gumente aclecvate ipateze, formularea unei concluaiipertinente; 16 puncte + Sa respecti normele limbiilterare (registrul stiistic adecvat, normele de exprimare, de rtografie si de punctuatie) silimitele de spatiu indicate, G puncte ‘Ga sa resimii sentimentul de a fi invidios pe cineva, inseamna sé te compari, constient sau ‘nu, cu acea persoana sis’ constafi cd ea are lucruripe care tu nuleai ile-ai dori, Smpla consia- tare co persoana ,are sa este" nu te face sé dsl iis. Dar cénd are ce tidorest or este cum ai \rea tu s fi, atunc se deciaseaz’ mecarismultenebro al invdiel Consider totui cn Cuda fatal Beste un sentiment negaty inva nu inuenjeaz’ neaparatn mad crematic evolutia personal. {in primal rand, invidia trezeste in oameni sentimentul competitil sil dorintei de schim- bare. Privindu-t pe cel care a impint visult2u = si care, paradoval, de cele mai multe oro face din intdrmplare si deja si doreste cu tol altceva ~ infeleg ca Lucul cu pricina este posi realizabl de o {ints urand, normal asa cum te consider itu. Cénd Vase Bact dn romanul lon al lu Rebreanuil spune personajuul eporim ca este ,saréntoc’, prin compzratie ce, care ,aveat, vidas fustrarea lullon i dau acestuia energa de as schimba viala. Din pate, els varsa amarul asupra bietei Ana, care, ca orice om care are ce isi doreste alt, cau cu totul altceva, si anume dragostea. in al doilea rand, pe omul pe care il invidiezi, in sinea ta il admiri si il studiezi, spre a invata de la el secretul prin care a ajuns la visul tau. intve invidie si admiratie este o diferenta extrem de sensibla, data mal degraba de caracterul flecaruia ide elsponibiltatea de a-si asuma partea sa de vin pentru propriul esec. Aurica din Enigma Otiliel o inviiaza pe Otila pentru simpatia pe care o inspira barbatior Incepe ciscret sd se transforme in ea, © imita, culege frimiturle din viata ei, printre care si pianul. Ea plange aproape la fel de mult ca iFelix aispariia Otel de pe scena bucuresteana, Poate ca daca Oita ar mal firamas un timp, Aurica i-ar fi descopert intr-un final secretul si sar 1 implinit aspratile matrimoniale, In concluzie, invidia apare ca si consecinta a raportarii noastre la ceilalfi Pentru ci, dincolo de ‘ceea ce alegem sé acer, priv curios in gradina vecnuiu, sa vedern daca ef a reusit 8 culeage mai ‘multe roade. $i pentru cain elattatea care ne inconjparé aver cin cénd in cnd neswie de reper 47GINA MIOARA VARGA 30 Importanta banilor Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta pe care ‘omu! trebuie sd 0 acorde banului, pornind de la urmatoarea afirmate: ‘Omul sé fie multumit cu sdrdcia ui, céci, daca e vorba, nu bogatia, cilinistea colibel tale te face fericit. (oan Slavici - Moara cu noroc) in elaborarea textului de tio argumentatiy trebuie: ++ sd respect structura discursului de tip argumentati: formularea idellorin seri, utiizarea mifjoacelorlingvstice ackecvate exprimarii unel aprecieri 8 puncte + 58 ai continutul adecvat argumentaril pe o tema data: formularea ipotezela proprie| opini fata de problematica pusa in ciscutie, enuntarea sl dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezel, formularea unel concluziipertinente; 16 puncte + sa respecti normele limb lterare (registrul stiistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie 5! de punctuate) si limitele de spatiu indicate 6 puncte Problematica avert, indiferent de forma ei, bani, pmént, proprietafi de orice natura, provocat dintotdeauna dispute si a antrenat condeiele scriitorilor, Biserica ins3si nu este strain’ de aceast temé, din moment ce promoveaza o intreaga ideoloce ce ilindearné pe om 8 alunge din mintea sa preocupérile de natura materialé, De fapt, in viziunea tradionalé mul este incurajat sé alba gra de nevolle sufletulu, apoi s&s! hréneasca mintea. Nu numai ca nu este Incurajat sa acumnuleze valori materiale, ci dimpotriva, se considera ca acestea déuneaza indivi dull, pentru ci indepérteazé de Dumnezeu. Proverbe ca ,Banul este och draculi" eviden- {faz tocmai aceast’ aura intunecaté ce inconjoara valorle materiale. Si pentru cé mentale evolueaz’ in opozitie, modernitatea vine s8 corecteze vechea ideologée, stimulandu- pe om strénga bunur, si trudeasca sau, la nevoie, sa fure ori sa ucidé, doar cas aib’ ct mal mult Nimic nu mai stain calea omului modern pornit sé stranga avere: abandoneaza fami, se vinde pe sine sau pe oricine valoreaza ceva, comite Grave abateri de la regulleetcl sale bunului-simt Inte aceste mentalitti,fiecare om trebuie sa fac niste alegeri. Consider ca intotdeauna atitudinie extreme sunt forice si cin tot sin toate trebuie s& existe o masura. Familia $i ristea sunt cu adevarat cele mai importante valor, dar intr-o anumité masur& banul contribuie si ella pastrarea si aparerea acestora, Asa cum insu echiibrul lumi se spina pe o dstribute echitabila a forfelos echilibrul proprie uni presuoune o negacere a veorlor materiale cu cele spirituale. in primul rand, in societatea moderna, omul a incetat sa isi produca singur toate | cele necesare traiului. El face ceea ce stie 53 faca, in folosul Il s al altora, find remunerat pentru servcile sale, ca la réndul lui si remiunereze pe aceia care ii oferd cea ce el nu poate sa faca, Este fresc deci sé incerce sé adune resursele necesare spre a asigura, att li, 48Eseul argumentativ in 100de modele si 250 de aplicatii Ct si familie, toate cele necesare unui trai decent. Insist asupra ideii de masurd, pentru cd coamenii ajung adesea sa considere excesul drept necesitate si s& ajunga sd sacrifice tocmai lucrurile pentru protejarea c®rora s-a angajat in lupta existential. Cred ca aga s-a intamplat si {in Moara cu noroc. Intentile lui Ghita, un cizmar ténar 5 sarac, nu sunt condamnabile. Vede lucrurie in perspectiva, are ani lung! inaintea Iu ia familie sale si cateva sufiete de care este responsabil. Cand intelege cat de mare este pretul platit pentru bunastarea farniliel ~ c&cl in {o{deauna este un pret de platit~ Ghit’ nu da inapoi,ciincearcé sa reziste. Intre el si Licd este © lupt® inegala, deoarece Licd are experienta raului si radcini in mizeria morala peste care Ghita crede ca va putea trece fara s& se compromita, lar Ghita pierde: familia, averea si viata. in al doilea rand, asigurarea celor necesare traiului elibereaza spiritul de povara Fiji pentru ziua de maine. Un om fara grij materiale ar trebui sisi cultve spiritul, sé se bbucure de familie in micul sau univers in care soarele stréluceste in fiecare zi, In Antichitatea 4greacd, ganditoril cetatilor erau alesi din réndul celor cu stare, deoarece se considera c& un ‘om provocat de problema supravietuir nu se va putea dedica reflectiei. Din nou se pune insa problema masuri, deoarece uneori, cand omul scapa de probleme, simte 0 nevoie patologica de a sufer, provocand el insusi necazurile de care soarta generoasa i ferise, Renascentistl considerau c& fericirea este o combinatie intre armonia interloara i stabiltatea materiald, intr-o astfel de conjunctura, poate chiar si lon al lui Liviu Rebreanu si-ar fi gasit fericirea, daca prosperitatea i-ar fi dat si puterea necesara de a o iubi pe Ana in concluzie, ierarhia valorilor este cea care ordoneaza sau dezordoneaza viata fi- ecarui individ. Eu cred cai intr-o oarecare masura, fericirea este o forma de echilibru. Intre cele bune si cele rele, intre trup si suflet, intre spirit si materi, intre familie si prosperrtate. se Gy eo. ent Importanta comunicarii pentru succesul muncii in echipa Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre impor tanta comunicarit pentru succesul muncilin echipa. in elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + sd respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea idellor in scris, utilizarea milloacelor lingvistice adecvate exprimari unei aprecier 8 puncte +s al continutul adecvat argumentarli pe o tema data: formularea ipotezel/a propriet opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte 49GINA MIOARA VARGA + 58 respecti normele limb iterare (regstrulstlistic adecvat, normele ce exprimare, de ortografe si de punctuati) si precizarea privind numerul de cuvinte G puncte (Bacalaureat 2013, sesiunea de toamna, profil real) Omul este o fiinta sociala, al carei destin este sa se implineasca si sa se afirme prin semenii sai, Oricat de mult ne-am concentra asupra propriei fine, oricat de mult am incerca sd ne refugiem in sinea noastr, s8 ramanem spectatori contrariati de lupta pentru existent a semenilor nostri, care ne-a transformat lumea intr-un urlas cmp de batalie, presérat cu cacawrele iluzilor si sanselor noastte ratate ntt-un final trebuie sé acceptam ca suntem cu totiio uriasa echipa, ca in ciuda marlor sau micilor diferente dintre nol, aver cu totii un scop ‘comun: acela de a supravietui acestel lumi. Sau poate acela de a ne asigura ca si aceasta lume ne supravietuieste nous. Acceptim asadar c& suntem o echip mare, pe care timpul, spatial intmplatorul ori destinulo impart in multe alte echipe mai mici familia clasa, colegi de servic ete. Stréngi la un loc cu alti asemenea noua, devenim deci un grup care ar trebul 8 fle sudat, s4 comunice, s& construlasca, sé evolueze, sau macar sé reziste agresiunilor din afara lu. Societatea te asimileaza, i! creeaza sentimentul apartenentei, prin intermediul acestul grup, cAruia tu, ca individ, # aparti lar pentru ca acest grup sa las la lumina trebuie 8 comunice. Comunicarea este fuidul magic ce se prelinge prin intregul sistem spre a-l face s&functioneze. © in primul rand, comunicarea aduce la suprafata nevoile si dorintele fiecaruia dintre nol. Uneori presupunem gresit ¢2 celalti ne inteleg, c& dorintele noastre sunt evidente, Ne simtim strvi de ,relele intenti ale celulalt, orbi in fata evidentel c’ actiunile lui nu sunt in- dreptate impotriva noastra, ci spre binele lui poate, sau chiar spre ceea ce el crede 8 este binele nostru, Traim in frustrae si in tensiune vieti consumate de incertitudini. Ne punem 7eci de intrebari care raman far réspuns, eviténd sa facem singurul lucru constructiv: $3 intrebam pe ei, pe Cellalti, ce vor cu adevarat de la noi, de la grupul din care facem parte cu ‘of. Discutile drecte,eliberarea g&ndului din chinglle nesigurantel ce line captivin constinga Nnoastra, deschide calea spre negociere cu celalalt, spre armonizarea dorinfelor si aspirator Un bun exemplu in acest sens este familia Morometiior din romanul cu acelasi nume, de Marin Preda. Considerand familia 0 echipa, romanul urmareste efectele toxice ale lipsei de comunicare, ce ajunge s& o destrame, sa ilimprastie pe toti catre destinatile spre care i con- duc proprile aspiratii neimpartasite. {in al doilea rand, comunicarea strange legaturile intre oameni, Un om care nu co- ‘munic® este asemienea unei fraze scoase dintr-un context. Este oreu sa o infelea, sa distingl iinea ironia sau pura jovialtate, Cénd individul comunicd, asa cum spunea si Tudor Vianu, .se comunica’, mérturiseste direct sau printre rénduri cine este si incotro se indreapta, intele- sgand, pot acccepta, iar accepténd, pot plicea sau poate chiar iui. Corporafile organizeaza periodic intalnirintre angajai, intre familile acestora, pentru a le da ocazia s8 se cunoasca mal bine, sa stranga legturile inte ei si sa poata colabora la succesul lecauia sal tuturor 50250 de aplicatii Eseul argumentativ in 100-de modele jin concluzie, un bun lider ar trebui sé dea fiecaruia ocazia de a se exprima, de a ,se ‘comunica'. E important pentru fiecare dintre noi s@ ste ca acolo, undeva, cineva s-a oprit sil ascultd. C8 frustrarile §!nemultumirile ar trebul exprimate si vindecate, inainte s& lezeze mini sau suflete, Cé parerea lui conteaza. Ca face parte dintt-o echig, lar asta nu inseamna ca i se va lua ce are mai bun, spre a fi dat mal térziu la 0 parte, ca un produs expire, cl ca grupul Inspre binele caruia si-a cheltut energa si resursele intelectuale i va ofer, la nevole, ajutor Camenil ar trebui sa vorbeasca, sa asculte gi s8 reuseasca impreuna in tot ceea ce isi propun. se GS oe of Importanta cunoasterii de sine Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importana cunoasteril de sine, in elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + sa respect structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scrs,utlizarea ijloacelorlingvistice ackecvate exprimarii unei aprecieri 8 puncte + si ai continutul adlecvat argumentari pe o tema data: formularea ipoteze¥’ propre opin fala de problematica pus’ in discutle, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a dav ‘argument adlecvate ipotezel, formularea unel conclu pertinente; 16 puncte + sa respecti normele limbi literare (regjstrulstlistic adecvat, normele de exprimare, de “ortografie §1 de punctuate] si limitele de spatiu indicate 6 puncte Facem parte dintre miracolele lumii céreia fi aparfinem sine trecem viata incercénd a aflam cine suntem si care ne este rostul. Ne redescoperim cu flecare varsta, cu flecare etapa, mereu alfii si totusi mereu acelasi, Ne ramanem noua insine o enigma, de dezlegarea ‘reia depinde insd locul nostru pe lume. Speram mereu cé in noi zac nebanuite calitati, care ne vor ajuta s8 ne schimbam in mod miraculos destinul. $i totus, paradoxal, abia cand este greu si tarziu infelegem ca avem un potential spectaculos de a ne depasi problemele si de a lupta pentru supravietuire. Cu cat ne descoperim mai devreme, cu att ne putem folosi resursele spre ane prinde cét mai puternic de lumea in care trai. in primul rand, sé te cunostiinseamna sa it infelegi potentialul sia il pot valorifica. Este o adevarat’ arta sa stil ceea ce poti si s4itifolosesti darul, Descoperindu-te talentat la literatura ori la desen it cuit talentul Tineri trebuie sinteleag’ c& pentru a trl rumos ‘si decent trebuie sa faci in viaté ceea ce Ii se potriveste. O teorie relativ recenta a lui Howard Gardner vorbeste despre inteligentele multiple, despre faptul ca flecare om poate avea un dar al su, ca unora le este usor sa dlsciplineze cuvintele (intellgenta lingvstca), in timp ce altora Jeeste mal usor s lucreze cu numerele inteligenta matematic, sau cu imagiile (inteligenta 31GINA MIOARA VARGA Vizuald), iar lista ar putea continua, cu celelalte tipuri de inteligenta descoperite de autor sau poate cu altele, nedescoperite inca. Nu conteazé ce faci spre a-ti cAstiga existenta si locul in societate, ci cum faci lucrul respectiv, Poate ca acesta este si mesajul pe care a vrut sa ni-l ‘transmit Rebreanu prin destinul personajului lon, Lui lon il este draga cartea, dar si mal drag ii este pamantul. Desi priveste cu jind la intelectualil satului, care par sa aiba o viata mai usoara, la adapost de muncile cémpului si de vremea de afar, lon intelege ca statutul de taran ise potriveste mai bine si lupta spre a-si construi destinul pornind de la ceea ce este deja, Nu faptul ca alege o femeie pe care nu o iubeste este cel mai gray, ci acela cai incalca nisteleal morale fundamentale:respectul si dragostea fa de aproapele tau. Acesta este momentul in care lon isi pierde calitatea de exemplu si dezléntuie asupra lui furia lumi, {n al doilea rand, omul trebuie sa descopere lumea, iar descoperirea lumii trebuie sa in- ‘ceapa, in mod firesc, cu propria persoana. Exista o ordine, o ierarhie a lucrurilor pe care trebuie ‘8 le cunost. La baza aceste ierarhi sta propria persoand, proprile cali si defecte Insusit de ‘ot felul ce alcétuiesc schema complicatéafinjei umane. Pornind de la tne, i pot infelege apot st pe celdlalt. Puterea de a intelege lumnea din jur este direct proportionala cu propria experienta de viata. De aceea tinerii sunt mai neintelegator, nu pentru ca sunt mal rj ci pentru ca nu a crescut ine acel organ care percepe ¢inflege suferinta. nd ténrul fu de cri din basmul li Creangs, Povestea lui Harap-Alb este supus la teibilele incercéri ale Spanului, ata ce este suferinta spre 0 recunoaste mai térzu si a acela asupra cérora va domni si le va influenta destinele. Propria persoang $i propria experienta de viata devin repere in evaluarea oricarei situatii de viata, in concluzie, omul trebuie sa se plece, mai intai de toate, asupra propriel fiinte. Nu Poti sa il inteleg| pe cellalti, atata vreme cat nu te intelegi pe tine si nu pot! iubi lumea si pe Creatorul ei daca nu iti poti iubi si accepta propria fiinta. ot» 249-3 « —__o oo Importanta experientei de viata Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre modu in care experien- fa personald este cea mai bund lectie de viaga. in elaborarea textului de tip arqumentatiy, trebuie: + sd respecti structura discursului de tp argumentativ: formularea ideilorin scrs,utlizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimaril unel aprecieri 8 puncte + 5 ai confinutul adecvat argumentari pe o tema data: formularea ipotezeV/a propriei opinil fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezel, formularea une conclu pertinente; 16 puncteEseul argumentativ in 100 de modele si 250 de aplicatii 4 Sa respecti normele limbi lterare (regjstrulstlstic adecvat, normele de exprimare, de ortografie $i de punctuatie) si limitele de spatiu indicate, 6 puncte Evolufia umana se produce la intalnirea dintre eforturile inaintasitor si propriul efort de a invata cat mai mult despre lumea din jurul tau. Sa inveti din greselile altora este cel mai eficient mod de a evolua, deoarece iti scuteste timpul si energia pe care le consumi facand propriile greseli. Din pacate, oamenii suferd de 0 manie bizara de a lua majoritatea lucturilor de la inceput, de a invata cu adevarat abia dupa ce au plait viet propriultribut de suferinté si deznadejde. Este in natura noastré sé ramanem surzi la sfaturile celorlalti si orbi in fata evi-dentei ca un om care a trecut prin viata stie cu siguranfa mai multe despre ea, Consider deci ca omul invata cu adevarat doar din propria experienta de viata. {in primul rand, viata este mult prea complexa ca sa o poti cunoaste prin intermediul alteuiva, Oricat de multe sfatur ti-ar da cei dn jur viata reuseste mereu sa fle nous i sur- prinzatoare. Chiar daca cineva iti va descrie pas cu pas etapele pe care trebuie sé le parcurci casi atingi un obiectiv, va aparea mereu ceva ce se sustrage previzibilulul. In plus, fiecare om este unic $i se raporteaza intr-un fel al lui si doar al lui la lumea in care traieste. Harap-Alb din basmul lui Creangé parcurge acelasi traseu initiatic pe care il parcursese la vremea lui si pa- rintele sau, dar sfaturile si experienta acestuia nu il opresc sa comita propriile greseli. Si dacd ovestea ar continua gel insusi ar avea un fu nu |-ar putea salva s8 cad din nou in robia altui Span si nu Har putea opr de la a epeta greselile pe care el insusile-a facut. El trebuie sa cada victima propriei ignorante, sé cunoasc& suferinta si sa o integreze in tezaurul experientei personale, ca sa poata evolua pana la nivelul la care poate infelege suferinta altora. inal doilea rand, nu numai oamenii se schimba, ci ‘si timpurile. O experienta consu- ‘mata in contextul unui timp in care protectorii tinerei generatil isi traiau propria tinereje se va desfasura cu totul altel la céteva decenil stants. Cu siguranta c& paint, profesoril ori arfile pe care le citim ne vor servi mereu modele de viata, dar niciunul care sa se potri- veasca perfect cu viaja noastrai unica si irepetabilé. Spre exemplu, pregatirea unul examen devine mai eficienta atunci cand folosasti acelasi arsenal la care ai apelat pe cénd pregateal si alte examene decat atunci cand folosesti sfaturile parintilor, care dadeau examene in cu totul alt context. Pentru unii pain informatia la un click distanta tine mai mult de miracol decait de tehnologie sinuo pot integra in procesul de invatare a copillor cu aceeas' faciliate cu care 0 pot face acestia. In concluzie, suntem mai degraba condamnati sa invatam din propria experienta de viata. Ar fi mai simplu si mai util sa folosim experienta altora, Oricat de putin am face acest lucru, tot este un c&stign lupta cu viata si mai ales cu impul Este insé doar un mod de a priv toate acestea, pentru ca daca accepti ca lucrurile fundamentale nu se schimba, ca ,toate-s vechi sinous toate", cum spunea Eminescu, intelegi cd redescoperirea lumi prin prisma pro- priei experiente si a propriel viziuni inseamna sé te bucuri in fiecare clip de miracolul vietii, care ea insasi ramane proaspata si surprinzatoare prin faptul ca este mereu privita de alti achi. 53GINA MIOARA VARGA 34 Influenta familiei Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre modul in care familia influenseazé tineriin alegerea unel profesit. In elaborarea textului de tip argumentatiy, trebuie: + 8 respect! structura discursului de tip argumentativ:formularea idellor in scrs,utlizarea rmiloacelorlingvstice adecvate exprimérii unei apreciesi 8 puncte + 88 ai continutul adecvat argumentéiii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriel opinil fata de problematica pusa in dscutle, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezel,formularea nei concluziipertinente; 16 puncte + 52 respecti normele limb lterare (reoistrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si precizarea privind numérul de cuvinte. 6 puncte (Model subiect 2013, profil real — publicat pe wwweduro) ‘Alegerea profesiei este inca unul dintre multele lucruri esentiale $i dificile pe care trebuie sa le faci la sfarsitul adolescentel. Lumea de astazi este mult mai fluid, mal flexi- bils decat oricare dritre lumile de dinaintea ei, ar lucrul acesta se reflecta din ce in mai pu- ternic si asupra profesiei, Optiunile sunt numeroase si diverse, dar nicio profesie nu iti mai ‘grranteaza siguranta si stablitate. Alegerea unel profesi este o decizie grea si responsabil Si cum toate lucrurile bune se formeaza in timp, profesia reflect cine suntem, cine am fost si cum ne-am folosit resursele personale de-a lungul anilor. Familia ne influenteaza pu- ternic, att in structura noastra de profunzime, c&t sila nivel decizional, intervening asupra alegerilor noastre. in primul rand, ne formam si evoludm in sénul unei familii. Pe drumul deveniil noastre, asimilém nu numai informatii despre lumea din jur ci si valori morale, dorinte ascunse, aspirafi neimplinite ale celor pe care ii lubim. Cea mai puternica influenta este exemplul personal, Modelul parintelui care gaseste satisfacti in profesia pe care o exerci- 1a te poate convinge sa alegi aceeasi cale. Poate de aceea, personajul Felix din romanul Enigma Otiliei de George Calinescu alege cariera de doctor, pe care o imbratisase si tatal su. Uneori lucrurile functioneaza si invers. in locul exemplului de implinire, parintele Tt ofera propriul vis, pe care el nu a avut curajul sau puterea sa il duca pana la capat. Visul ce parea ca murise se dovedeste doar adormit, pentru un timp, pana cand o tinerete si © energie noua il trezesc din nou. in al doilea rand, familia se exprima prin intermediul membrilor maturi, cu au- toritate si cu experienta, iar acestia sunt mai abilitati sil orienteze pe tanar spre o cariera potrivita. Ei cunosc viafa si capcanele i. Intelegdifert iritele i oportunitatilepietel 54Eseul argumentati fn 100 de modele gi 250 de aplica mundi sis! pot asuma rolul de ghizi profesional, cel putin pnd la un timp, cand ténarul de- vine capabil sé gestioneze singur provocarile, indiferent de natura lor Pentru tanarul convins A stie tot, sfaturile celor cu experienta reprezinté un fel de balast intelectual, de care se dispenseaza doar spre a-| recupera spasiti mai tarziu. in concluzie, familia joaca un rol important in alegerea profesiei tinerilor. Atat de important, incdt uneori pare sa fina locul destinului, incapayanand ‘58 isi determine copiii 8 mearga doar pe drumul pe care ei Lau ales. Maturitatea care i indreptateste pe adult si dea sfatur,trebuie sa il faca insa, alunci cdnd este cazul, si accepte faptul umian si fresc c&, in fond, oricine are dreptul de a face proprile alegeri si de a suporta apoi, 0 viata intreags, consecinjele de orice fel ale acestora, Alegerea profesieitrebuie sé ramana in final, opiunea personala a fiecaruia dintre noi. et» 24D « +e jg Orgoliul Scrie un text de tip’arqumentatly de 150 ~ 300 de cuvinte despre modul in care excesul de orgoliu influenteazd relatille interumane. ++ s respect structura discursului de tip argumentati: formularea ideilor in scr, utilizarea mijloacelor lingyistice aclecvate expriméri unei aprecieri; 8 puncte + 58 ai conjinutul adecvat argumentril pe o tema date formularea ipotezei/a propriel opinil fata de problematica pusa in discutie, enuntarea $i dezvoltarea corespunzétoare a oud argumente adecvate ipotezei, formularea unei conciuzipertinente; 16 puncte 4 sa respecti normele limbiiliterare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate. 6 puncte In societatea postmoderna, grabita sa reinterpreteze toate valorile, mandria, con- siderata odinioara pacat, devine in mod miraculos virtute. Orgoliul, mai agresiv decat mandi este si el ridicat la rangul de caltate. Consider c® orgoliul ar trebui s8 se limiteze la apararea propriei demnitati a dreptului de a fiom, dea firespectat, mai ntai de toate, pentru faptul c& Dumnezeu a decis sa exist si sa faci parte, in modurl pe care nimeni nu are creptul ‘a le judece, din mersul lucrurilor Orice desfésurare 2 personaliti, dincolo de aceste limite, este doar agresivitate si devine tovicd in schema mult prea complicata a reletilorinterumane, in primut rand, un orgoliu prost inteles hraneste iluzia oamenilor ca isi pot jude- ca semenii, Considerdnd fiecare despre sine ca prefuieste mai mult decét alti, se reped 8 arunce cu pietre in acela pe care viata alege sa ji serveasca o lectie despre umanitate, 55GINA MIOARA VARGA Pentru caracterele marunte, ponecrrea seamsnului devine o hrana sufleteasca, alimenteaza sentimentul propriei valori. Oamenil ajung sa creada cumva ca soarta tine cu el, de vreme ce pietrele sunt pe partea lor de drum. Frumos si tragic graia Eminescu in Scrisoarea I: ,Magulit e fiecare ca n-al fost mai mult ca dansul. Si prastatecele nari! Si le umfla orsicine in sevente adunari! Cand de tine se vorbeste’. Un strop de orgoliu devine un motivhidos sé i privesti pe celalalt cézénd, deoarece faptul ca nu ai fost tu de data aceasta te face sé te simti superior. in al doilea rand, orgoliul se hraneste din superficaltatea lumii in care traim, in care ‘aparenta a triumtfat definitivin fata esentei. Caraciae sau Maiorescu, cel vechi care faceau elo- ‘Gul esenfei, au sanctionat de timouriu apetitul pentru aparenta al romanilot Din pacate, rézboiul ‘este plerdut. Orgoliul face parte din imagine, iar imaginea reflecta de fapt ct de mult te-ai adancit ‘in pacatele modernitati, cét de mult ti-a fost alterata esenta, céci fiecare exercitiu de imagine in- ‘seam sé convertest esenfa in aparenta ssi subiez caracterul. Cand vrei 8 faci ceva profund si durabi, te consumi, arzi incet ca o candela si nu iti mai raman resursele interioare necesare spre a striga apoi intregji lumii ce ai facut. Vor striga aceia pe care urcusul nu i-a obosit, pentru cé au apucat cal ocolite sau |-au purtat alti, cei tacuti, pe umerii lor in concluzie, nu orgoliul a incetat sa mai fie un pacat, ci lumea moderna si-a pier- dut capacitatea de a distinge adevaratele virtuti. Pe de alté parte insd, marile adevéruri ‘nu au fost niciodata la indemana tuturor op 9 eS @ 36 Replica orgoliului Scrie un text de tip argumentatiy de 150 ~ 300 de cuvinte despre modu in care excesul de orgolitinfluenteaza relatileinterumane. + 8 respect structura discursului de tip argumentativ: formularea idellor in scris,utlizarea mmiloacelorlingvistice adecvate exprimaril unel aprecier| 8 puncte + 2 ai continutul adecvat argumentérii pe o tema daté: formularea ipotezel/a propriei opin fata de problematica pusa in dscutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unel concluziipertinente; 16 puncte + s& respecti normele limbilliterare (registrul stlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuate) si limitele de spatiu indicate 6 puncte jin contextul in care toate valorile sunt reinterpretate, totul devine relativ. Sau poate asa a fost mereu, dar abia acum, cénd suntem incurajafi sa ne intrebam despre tot si toate, ‘intelegem acest lucru. Astfe! si calitatile umane devin relative. Consider cé omul nu mai are, ca odinioar cali si defect, ci doar trisaturi de caracter pe care contextul le pune in valoare 56Escul argumentativ in 109 de modele gi 250 de aplicatii sicare se pot califica doar conjunctural. Orgoliu,inteles ca stima fat de propria persoand, poate fi in anumite imprejurarl 0 trdsatura benefica si poate influenta in mod poritiv relatile interumane. in primul rand, orgoliul poate contribui la dezvoltarea personala, iar un om integrat profesional se integreaza de regula si social. Un om orgolios va avea gra sais pastreze o anu rita imagine in fata celorlalt imagine care inseamna si un anumit fond interior nu doar forms, aparenta. Eugen Lovinescu sustinea, contrazicdndu-! pe Maiorescu in teoria formelor fra fond, a importul de forme este benefic, deaarece de cele mai multe ori poate s8 atraga dupa sine dezvoliarea fondului, Aste, in masura in care orgollul devine Un motor al succesului, contribuie in mod pozti sila influentarea reatilor sociale in care este angrenat un individ realizat personal in al doilea rand, orgoliul poate echilibra o relatie, in sensul cd omul orgolios fine la principiile sale si aduce in ea proprille idei, propria contributie, in masura in care, evident, accepta si punctul de vedere al celullalt. O veche pilda spune cum sarpele a decis sie bun, 88 nu mai muste siin scurt timp a devenit batjocura intregi puri, care nu il mal respecta, Atunci a Infeles ca nu este gresit sa It mpul punctul de vedere, cd trebule sa te pre{uiest, ca astfel sa te pretuiasca si ali. Important este masura in concluzie, nu exista calitati si defecte absolute, pentru ca lumea este flexibila. Un lucru care iti apare ca defect intr-o anumita imprejurare devine caltate int-o alta. Orgolul poate fi considerat o caltate in masura in care reflect’ o parere poritvs fata de tine sI te st- muleaza sa aperi ceea ce esti. In fond, cu totii avem un rost pe lume si nimeni nu ni-l poate apaia mai bine decat o facem not insine. ot} 9 6223 $m a Placerea Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre plicerea cle a redesco- peri lume, in claborarea textului de tip argumentatiy,trebuie: + sa respecti structura discursului de tip argumentativ:formularea idelor in scrs,utlizarea mijjoacelor lingvistce adecvate exprimaril une! aprecieri 8 puncte + 8 ai continutul adecvat argumentari pe 0 tema data: formularea ipoteze/a propriei opini fata de problematica puséin discut, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a dou argumente adecvate ipotezel, formularea unei concluziipertinente; 16 puncte + s8 respecti normele limbillterare (regstrulstlistic adecvat, normele de exprimare, de cortogratie $1 de punctuate) si precizarea privind numarul de cuvinte. puncte 57GINA MIOARA VARGA. Tram intr-o societate hedonista, care ne incurajeaza sa credem ca scopul vietiinoastre personale este placerea, ca existenta lucrurilor sta camenilor din jurul nostru se leaga ex- clusiv de satisfactia pe care ne-o ofera. Ne inconjuram de lucrur inutile, investim bani, muncs, timp [Link] cele cin urme, vata, pentru cd ne imaginam cai aceste investlline aduc ceea ce credem nol ca este placere si ca, prin urmare, eforturile noastre de a le actizitiona se justfica. In realitate, societatea moderna ne creeaza false necesita, spre ane determina s§ ne consumém timpul si bani pentru profitul altora, Adevaratele pices rreori au legatura cu bani. Consider ca afrmatia care defineste plicerea ca descoperite, ca experien{ a spiilui, este pe deplin justiicata, in primul rand, toate satisfactile materiale sunt limitate, deoarece bucuriile trupului ‘sunt efemere si, mai rau, il viaguiesc. implinirea materiala este adeseori legata de sacrifi- carea inaltelor valor De exempls in Moara cu noroc, de loan Slavci, Ghita, care avea atatea motive sa fie fericit ~ avea o familie frumoass care il iubea, 0 soacra injeleapta, era tanér si santos ~ urméndu-si vis de a-si construio situatie materiald,ajunge sa piarda totul inal doilea rand, placerilespiritului tin de transcendent sine ajuta sa ne formam o vizune ‘complexa asupra sensurilor lumii, Descoperivea lumi insearmna studi indelunga,rabdare, lec {ura si timp, dar aduce sens $i profunzime in viata noastra, Infelegerea lumii ne lurineaza léuntric, ne apropie de Durnezeu, de noi, de féréma de civnitate din sufetul nostru, Pe masuré ce trece timpul, trupul se ofieste si oboseste, dar sprit luminat interest, capata putere sirafinamnentPa- emul Noapte de decemvrie cle Alexencru Macedonski, pune fain faté doua attudni exten, eemirul, care alege drumal cel geu, si Pocitan, cae alege drumull ma usor Pocitan atinge Mecca, dar pe cea pamenteasca, in timp ce emirul aunge ih Mecca cereasca, Sunt dou modur opuse de raportare la exéstenta cel grav si serios, in care ii xeziobiective alte, si cel marunt, comun, al crumului, prin scurtatur care smuleaza aparentaimpiniri, gol insa de sensul ei de profurzime. in concluzie, lumea este 0 ,,corola de minuni“, asa cum spunea si Blaga, iar desco- perirea frumuseti ei poate dura o intreaga viata. Sfarsitul acestel minunate experiente trebuie sa ne aducé pace interioara, cunoastere si réspunsurl personale la Marie intrebar, pentru ca periplul nostru prin timp si spatia sé poata continua prin celelalte lumi posible we SSS ee 38 Protejarea mediului Scrie un text de tip argumentativ de 150 ~ 300 de cuvinte despre importanta actiunilor de protejare a mediuiui. In elaborarea textulul de tip argumentatiy, trebuie: + s8 respect structura discursului de tip argumentativ: formularea idellor inser, utlizarea Imiloacelor Ingvistice adecvate exprimarii unel aprecieri 8 puncte 58Eseul argumentativ in 109 de modele si 250 de aplicatii + 8 ai continutul adecvat argumentarli pe 0 tema data: formularea ipotezei/a pro- priei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea co- Fespunzatoare a doud argumente adecvate jpotezei, formularea unel concluzli pertinent; 16 puncte + s8 respect] normele limb literare (registrulstilstic adecvat, normele de exprimare, de “ortografie si de punctuate) si precizarea privind numarul de cuvinte. 6 puncte (Model subiect 2014, publicat pe www. edutro) Omul este in toate sensurile posibile rezultatul mediului care I-a produs. Re- zulta in mod firesc c& orice flinta umana poarta in sine aceeasi calitate pe care me- diul insusi o are. O natura curata, viguroasa, care pastreaza cat mai intregi calitatile Divinului care a creat-o, va genera, la réndul ei, oameni frumosi si sanatosi, daruin- du-le ani multiin care sa se mire si s4 se prosterneze in fata minunilor ei. Dimpotriva, o natura alterata, viéguit’ de lcomia celor care fi rascolesc méiruntaiele gi rostul in scopul une! ipotetice imbogatiri genereaza indivizi plapanzi si vulnerabili, deturnati din rosturile lor firesti. Privita astfel, protejarea naturil devine nu doar imperativa, ci conditie insesi a sansei noastre, ca oameni, de a ne supravietul. In primul rand, suntem puternic conectati la natura ce ne inconjoara. Res-pi- rém aerul ~ sau substitutul lui ~ consumam apa si hrand, care ne traverseazé corpul in timpul unui proces fascinant de metabolizare. Orice lucru pe care il asimilém afec- teaza si influenteaza complexul sistem care este propriul nostru organism. Cand omul altereaza natura, naste iluzia cd se sustrage consecintelor gestului sau. in realitate, nimeni nu poate scapa, pentru cd raul se extinde, ca o boald, asupra tuturor elemen- telor amplulul sistem ce defineste mediul nostru de viata, O substanta radioactiva transforma mediul intr-unul ostil vietii pentru cateva generati. inal doilea rand, omul trebuie sa respecte regulile pe care Dumnezeu insusi i Je-a impus la crearea lumii, Calitatea vietil este data de armonia cu mediul inconju- rator, Poate de aceea oamenii de la tara, care se ghidau dupa legi cosmice, imuabile, erau sanatosi si echilibrati, lar sanatatea trupeasca se revarsa asupra celel interioare. Ca si expresionistii, consider c4 drama omului modern vine de la indepartarea lui de natura. Omul modern cauta zadarnic linistea intre peretii reci ai apartamentului de la bloc. Ca si Bacovia, ordseanul isi plange conditia lul aparent superioara, in realitate tulburatoare si nefireasca in atat de multe feluri in concluzie, apararea naturii inseamna redescoperirea arhaicului, a primor- dialului, 0 intoarcere la rosturile noastre de oameni, de la care lumea moderna ne-a deturnat. Desi evolutia pericliteaza inevitabil calitatea mediulul, este in acelasi timp conditionat de aceasta, deoarece, in absenta naturil, omul dispare si trage dupa el in neant, Viltorul 59)GINA MIOARA VARGA. 39 Rolul cinematografiei in viata unui tanar Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul cinematografieiin viata unui tanar. in elaborarea textului de tip arqumentatiy, trebuie: +s respect structura discursului de tip argumentatv: ormularea idellorinscris,utlizarea miloacelor linvistice actecvate exprimésri unel aprecieri 8 puncte + 88 ai continutul aclecvat argumentarii pe 0 tema data: formularea Ipotezei/a pro- priei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea co- Fespunzatoare a dou argumente adecvate ipotezel, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte + Sd respecti normele limbi literare (registrul stlistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie) si limitele de spatiu indicate 6 puncte Considerata cea de-a saptea arta, cinematografia isi giseste astazi un loc in viata oa- menilor de toate varstele, dar in special in viata tinerilor. intv-o societate in care lectura pier- de teren, far imaginea primeaza, pasiunea pentru cinematografie se naste din dorinta oamenilor dea evada din realitaté in fantezie. Céndva, aceasta stare de spirit se hranea din literatura, Firmul este 0 cale scurta catre idee, i timp ce cartea presupune un lung si laborios drum catre sens, Consider c mesajul societi ajunge cel mai repede la tiner prin intermediul cinematogratiel care devine astfel responsabila de ceea ce este sce va deveni lumea in care traim. in primut rand, omului nu ii este si nu i-a fost niciodata suficienta lumea in care tra- | Teste. Cinematografia, la fel casi literatura, -a nascut din dorinta oamenilor de a experimenta alte lum si alte viet decét pe a lor lar tine traiesc-cel mai intens aceasta nevoie de iesire din realtate, el ténjesc dupa spatiul compensator, protector in care si pot indeplini dorinte pentru realizarea cérora viata nu i-a abiltat inca. in fim, in jocurile de pe calculator, in carti ~ dacé ar avea rabdarea sa caute ~ exista lumi virtuale, alternative poate mal interesante ale lumi acestela, prin faptul c3 din ele te pot retrage oricand, faré consecinte, cd le potirecrea, atuncl Cand nu evolueaz’ in sensul pe care ti Lai dor. inal doilea rand, cinematografia furnizeazé modele mai apropiate de imaginatia ta- narului, Cand al optsprezece ani, nu pot) intelege exemplaritatea parintelul care trudeste din | zor sipana in noapte spre a céstiga abla cat i trebuie familie sa traiasca decent. Apare astel | __ simpatia pentru supereroul care nu numai c’ is rez0Wva proprill probleme, dar spe cele ale | omenitiinsesi. Eroii marlor ecrane nu sunt altceva decat proiecti ale dorintelor umanitti intotdeauna, deci si ale tinerlor, care cred ca ei sunt primil care incearca emofile atasate experientel cinematografice. Reusest sd te identiici cu personajul,traincu-i realizarile ca §1 cum ar fi ale tale, iar lucrul acesta nu poate deca s8 te bucure, pentru ci el are in doua ore 60Eseul argumentativ in 100 de modele si 250 de aplic mal multe realizar decat ai avut tu intr-o viata intreaga, Mal tarziu, in anil maturtati, vraja se ‘pe; nostalgia evadarii prin film r’mane insa in fiecare dintre noi in conctuzie, cinematografia este una dintre putinele arte la care adera cu ardoare tinerii de astazi. Popularitatea elo face uneori contestabilé de cercurileelitste, dar realizat cu daruire si talent ea isi merité cu prisosinta statutul de arta. Odaté realizata insa important ei pentru tiner,trebuie inteleasa si responsabiltatea ce revine creatorilor de fm de a acorda atentie felulu in care is aleg si is construlesc mesajele, pentru ca ele influenteaz puternic cea mal sensibla categorie umana ee 0 2 —_+e 40 Rolul internetului in alegerea modelelor in viata Scrie un text de tip argumentativ de 150 ~ 300 de cuvinte despre rolul internetului in ‘alegerea madeletor de viaté ale tinerilor. jn elaborarea textulul de tip argumentatiy, trebute: + sa respecti structura discursului de tip argumentativ: formularea idellor in scris, utlliza~ rea miloacelor inqvistice adecvate exprimarii unei aprecieri 8 puncte + sd ai continutul adecvat arqumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei ‘opinil fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte + sd respecti normele limbil literare (registrulstlistic adecvat, normele de exprimare, de ortogratie si de punctuatie slimitele de spatiu indicate 6 puncte (Subiect de rezerva iulie, 2014) Realitatea virtuala face parte din ce in ce mai mult din viata noastra de zi cu zi. Pe internet se consuma povesti de dragoste si crame, se creeaza sau se destrama prieteni, se cauta soluti sau doar probleme. Ignori pe omul de langa tine spre a4 trimite un zambet. aceluia aft la kilometti distant, avand iluzia comunicari, a umpleri viduiui interior pe care i creeaza negativismul din jurul nostru, Sedusi de o realitate alternativa, ne indepartam de cea in care tréim si renuntam sa mal luptém pentru ea. Internetul e o jume a mastilor Nicicand nu a fost mal adevarat motivul lumii ca teatru, Si din aceasta lume tinerlajung sa isi culeaga modelele, indepartati de parinti care muncesc sa fac’ fata capricilor sistemului capitalist,

You might also like

• Lecție despre Adverb pentru Clasa a VII-a

  

  No ratings yet

  Lecție despre Adverb pentru Clasa a VII-a

  14 pages
• Motivational Essay for Cybernetics Degree

  

  No ratings yet

  Motivational Essay for Cybernetics Degree

  1 page
• Înţelegerea Textului Citit

  

  No ratings yet

  Înţelegerea Textului Citit

  7 pages
• Verbe Fără Formă Continuă în Engleză

  

  No ratings yet

  Verbe Fără Formă Continuă în Engleză

  2 pages
• Grile Morfosintaxă T1-T3

  

  No ratings yet

  Grile Morfosintaxă T1-T3

  4 pages
• Modele de Eseuri

  

  88% (8)

  Modele de Eseuri

  25 pages
• Portofoliu Limba Engleza

  

  No ratings yet

  Portofoliu Limba Engleza

  7 pages
• Admisi Taxa 2018 PDF

  

  No ratings yet

  Admisi Taxa 2018 PDF

  15 pages
• Overview of Romania's History and Geography

  

  No ratings yet

  Overview of Romania's History and Geography

  18 pages
• Eseul L Paicu

  

  No ratings yet

  Eseul L Paicu

  216 pages
• Viața în comunism: amintiri și reflecții

  

  No ratings yet

  Viața în comunism: amintiri și reflecții

  2 pages
• Baze Ortogonale, Baze Ortonormate

  

  No ratings yet

  Baze Ortogonale, Baze Ortonormate

  4 pages
• Limba Si Literatura Romana. Ghidul Profesorului - Clasa 5 - Florentina Samihaian, Sofia Dobra

  

  No ratings yet

  Limba Si Literatura Romana. Ghidul Profesorului - Clasa 5 - Florentina Samihaian, Sofia Dobra

  14 pages
• Povesti Din Folclorul Maghiar

  

  No ratings yet

  Povesti Din Folclorul Maghiar

  1 page
• C Engleza Scris Var 07

  

  100% (1)

  C Engleza Scris Var 07

  4 pages
• Conjugarea Verbului Sleep: Present Simple - Af

  

  No ratings yet

  Conjugarea Verbului Sleep: Present Simple - Af

  10 pages
• Translation Theory and Text Typology

  

  No ratings yet

  Translation Theory and Text Typology

  109 pages
• Atestat

  

  100% (1)

  Atestat

  29 pages
• Beny Sintaxa

  

  No ratings yet

  Beny Sintaxa

  34 pages
• Chimie Clasa a IX-a 1989 Manual

  

  No ratings yet

  Chimie Clasa a IX-a 1989 Manual

  1 page
• Olimpiada de Limba Engleză - Etapa Locală - Clasa A IX-a Bilingv

  

  No ratings yet

  Olimpiada de Limba Engleză - Etapa Locală - Clasa A IX-a Bilingv

  3 pages
• Understanding If Clauses in English

  

  No ratings yet

  Understanding If Clauses in English

  4 pages
• Analiza romanului Baltagul de Sadoveanu

  

  No ratings yet

  Analiza romanului Baltagul de Sadoveanu

  2 pages
• Barem de Corectare - Limba Engleza - 2016

  

  No ratings yet

  Barem de Corectare - Limba Engleza - 2016

  1 page
• Economia pe înțelesul tuturor

  

  No ratings yet

  Economia pe înțelesul tuturor

  3 pages
• Slavici - Magdalena Popescu PDF

  

  No ratings yet

  Slavici - Magdalena Popescu PDF

  20 pages
• English Irregular Verbs Guide

  

  No ratings yet

  English Irregular Verbs Guide

  5 pages
• I. Plurarul Substantivelor Simple in Limba Engleza

  

  No ratings yet

  I. Plurarul Substantivelor Simple in Limba Engleza

  2 pages
• Gender Impact on Translation Styles

  

  No ratings yet

  Gender Impact on Translation Styles

  14 pages
• Pop Art: Origins and Influences

  

  No ratings yet

  Pop Art: Origins and Influences

  17 pages
• The Advantages and Disadvantages of Living in A Foreign Country

  

  No ratings yet

  The Advantages and Disadvantages of Living in A Foreign Country

  1 page
• Welsh Eisteddfod: A Cultural Insight

  

  No ratings yet

  Welsh Eisteddfod: A Cultural Insight

  1 page
• Rem 1

  

  No ratings yet

  Rem 1

  4 pages
• Concurs National Ionel Teodoreanu

  

  No ratings yet

  Concurs National Ionel Teodoreanu

  4 pages
• Diatezele Verbului in Engleza Sunt: Diateza Activa, Diateza Pasiva Si Diateza Reflexiva

  

  No ratings yet

  Diatezele Verbului in Engleza Sunt: Diateza Activa, Diateza Pasiva Si Diateza Reflexiva

  4 pages
• Teoria Actelor de Vorbire

  

  No ratings yet

  Teoria Actelor de Vorbire

  47 pages
• 5-Hour Weekly PE Requirement in Schools

  

  No ratings yet

  5-Hour Weekly PE Requirement in Schools

  1 page
• Referat Engleza 2

  

  No ratings yet

  Referat Engleza 2

  10 pages
• Fashion Design & Mathematics Connection

  

  No ratings yet

  Fashion Design & Mathematics Connection

  18 pages
• Analiza nuvelei "Moara cu noroc"

  

  No ratings yet

  Analiza nuvelei "Moara cu noroc"

  3 pages
• Emailing UNITATEA I-Art.6

  

  0% (1)

  Emailing UNITATEA I-Art.6

  30 pages
• Teme Speaking Cu Model

  

  No ratings yet

  Teme Speaking Cu Model

  8 pages
• Teste Grilă Matematică 2017

  

  No ratings yet

  Teste Grilă Matematică 2017

  82 pages
• Annual English Learning Plan 12th Grade

  

  No ratings yet

  Annual English Learning Plan 12th Grade

  4 pages
• Data Analysis and Encoding Techniques

  

  No ratings yet

  Data Analysis and Encoding Techniques

  10 pages
• Proverbe in Engleza

  

  No ratings yet

  Proverbe in Engleza

  2 pages
• Bia English

  

  No ratings yet

  Bia English

  4 pages
• Junimea

  

  No ratings yet

  Junimea

  5 pages
• To Kill a Mockingbird Review

  

  No ratings yet

  To Kill a Mockingbird Review

  6 pages
• Prezentul Perfect Simplu

  

  No ratings yet

  Prezentul Perfect Simplu

  7 pages
• Under The Sign of "East-Ethics": Monica Lovinescu Between "Indirect Diaries" and The Essential Literary Diary

  

  No ratings yet

  Under The Sign of "East-Ethics": Monica Lovinescu Between "Indirect Diaries" and The Essential Literary Diary

  13 pages
• Quantitative Analysis of Student Literary Texts

  

  No ratings yet

  Quantitative Analysis of Student Literary Texts

  22 pages
• Adjective Types and Comparatives in English

  

  No ratings yet

  Adjective Types and Comparatives in English

  4 pages
• Din 20 - 09 - 2021 - Orar - General - Clase

  

  100% (1)

  Din 20 - 09 - 2021 - Orar - General - Clase

  20 pages
• Subiect Cls 8 Varianta 1 Si 2 Oral

  

  No ratings yet

  Subiect Cls 8 Varianta 1 Si 2 Oral

  3 pages
• Popular Sports in Britain Explained

  

  No ratings yet

  Popular Sports in Britain Explained

  11 pages
• Limite DR - Henry Cloud Si Dr. John Townsend

  

  100% (4)

  Limite DR - Henry Cloud Si Dr. John Townsend

  331 pages
• Climatul moral și psihologic al familiei

  

  100% (1)

  Climatul moral și psihologic al familiei

  19 pages
• Full Page Photo

  

  No ratings yet

  Full Page Photo

  4 pages
• Antiparenting - Savatie Bastovoi PDF

  

  68% (31)

  Antiparenting - Savatie Bastovoi PDF

  16 pages