Romanian Linguistics

The objective of this study is to review the main contributions of Romanian linguistics to the definition of phraseology as an autonomous linguistic discipline, with the aim of specifying its object of investigation and studying the linguistic phenomena characteristic of this discipline.

The phonetic explanations of the Romanian diphthongization processes e > ea and o > oa may be subdivided into two major groups: several authors advocate the view that the change is conditioned metaphonically by specific unstressed vowels (it is often believed that the triggering unstressed vowels were [a, ə, e]); by contrast, other scholars think that these diphthongs were generated spontaneously from mid low vowels. This study analyzes experimentally the first hypothesis. Based on acoustic data for a series of invented words endowed with the structure [ˈtV 1 ɾV 2 ], we analyze the coarticulatory effects exerted by several unstressed vowels on F1 and F2 of the vowels [e] and [o] in Romanian. Our results offer some support for the traditional hypothesis of metaphonic diphthongization in Romanian, though with several specificities regarding the contextual conditions and intermediate phases of the sound change. In particular, as already pointed out by some scholars, it is concluded that /e/ diphthongization could hardly have been triggered by V 2 = [e]. On the other hand, it is shown that the phonetic variation linked to the V2-dependent effects may be sufficiently prominent to trigger V1 diphthongization. 1 La investigación para el presente trabajo se ha financiado dentro del proyecto MEC-FFI2009-09339 «Mecanismos de producción y percepción fonética, y cambio fonético» dirigido por Daniel Recasens. Agradezco la ayuda bibliográfica recibida de Giovanni Abete, Andrei Avram (padre e hijo), Ofelia Ichim, Carmen Pensado, Sanda Reinheimer-Rîpeanu, Marius Sala, Carmen-Florina Savu y Mihaela Tudor. Agradezco también los comentarios al manuscrito hechos por Daniel Recasens, Giovanni Abete, Antonio Romano y Michela Russo. 2 El rumano está dividido en cuatro dialectos: dacorrumano, macedorrumano (llamado también arumano), meglenorrumano e istrorrumano. Se considera que la fase del rumano común, anterior a la separación de los dialectos, llega hasta el siglo X (cf. Dahmen 2003: 735). [ə] <ă>; cf. § 7)

Articolul interoghează teza că Mihai Eminescu (1850-1889), cel mai important scriitor român din secolul al XIX-lea, a valorificat în scrierile sale jurnalistice eșantioane paremiologice culese din vorbirea oamenilor de rînd. În privința sutelor de proverbe prezente în articolele de presă redactate de Eminescu, îmi propun să arăt că scriitorul a naturalizat în mozaicul textelor gazetărești decu-paje livrești cărora le-a conferit aparența stilistică a unor elemente populare. Fără a nega că unele dintre proverbele la care poetul recurge pe teren jurnalistic provin din limba comună, în studiul de față mă preocupă mizanscena orchestrată de scriitor pentru a conferi aură folclorică unor decupaje culte. Nu în ultimul rînd, cercetarea atrage atenția asupra disponibilității lui Eminescu de a experimenta formule de scriere jurnalistică dintre cele mai variate, rafinate în acord cu ideile, temperamentul și imaginația artistului.

1. general the period under review has seen the publication of extensive collections of selected works by two eminent Romanian linguists, making their oeuvre, including some lesser-known publications, accessible to a present-day readership: Valeria guţu Romalo, Periplu lingvistic. Studii şi reflecţii, editura academiei Române, 783 pp., contains 115 articles and chapters in chronological order, published over a period of more than half a century, that reflect the author's changing research focus but also her overarching desire to gain new insights into all aspects of the structure of the Romanian language, be it in the areas of syntax, morphology, phonology, or pragmatics. emanuel Vasiliu, Teorie şi analiză în lingvistică, ed. marina Rădulescu Sala, editura academiei Române, 2012, 425 pp., is a posthumous collection of 48 publications, many of them hitherto not easily accessible, which reflect the theoretical nature of V.'s approach to a wide range of linguistic topics; the volume is subdivided into five sections: general linguistics; phonetics, phonology and dialectology; grammar; semantics, pragmatics and stylistics; and a short final section with two contributions on textuality and intertextuality.

who prophesied destruction of Troy, image and name on mirror DM AECAI DM-6 aegis, shield, L. aegis-idis, See also EGIS (EbIS) AEKiS Z-46 bronze, metal, L. aes, aeris, AES XA-36, XB-35 Jason, leader of the Argonauts, shown in mirror DF-3, where Orestes is pictured murdering his mother. (See NATHOM) AEITHEON (AEIΘVN), DF-4 age, a lifetime, time of life, age, persons of a particular age, L. aetas-atis, as in "aetas puerilis," puerilis, boys, AETOS (AETVS) CCH-4 age, lifetime, L. aetas-atis; It. agio; Fr. Âge, to go, AGE (AbE) R248, R334 age, lifetime (L. aetas-atis; It. agio; Fr. Âge

Lucrarea oferă o incursiune în istoria rugăciunii Tatăl nostru în limba română, începând cu cea mai veche versiune existentă, păstrată în Evangheliarul slavo-român din 1551-1553, şi încheind cu cele actuale. Sunt analizate detaliat, pornind de la sursele greceşti, slavoneşti şi latineşti, opţiunile textuale ale traducătorilor, prefacerile pe care le-a suferit textul rugăciunii de-a lungul timpului şi procesul prin care Tatăl nostru românesc s-a standardizat în epoca unificării limbii române literare, prin activitatea lui Antim Ivireanul. Lucrarea se încheie cu un corpus de texte care cuprinde peste 200 de versiuni ale rugăciunii din toate epocile scrisului românesc, păstrate în manuscrise şi tipărituri, incluzându-le pe cele care au circulat în Occident ca specimene de limbă începând cu secolul al XVI-lea.

Pentru detalii: http://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/rugaciunea-tatal-nostru-in-limba-romana-studiu-istorico-filologic-1767/1

The following are preliminary declension tables of the Etruscan language. As the glossary, grammar and declension tables are studied they will be corrected. For reference purposes we have included the Latin cases which may or may not apply. This document is to be used in connection with "Etruscan Phrases" spreadsheet Etruscan_GlossaryA.xls, which is our working document that most easily displays the data we need to examine and refine. Women's names from mirrors or paintings are highlighted in blue; men's names are red. The name TARKONOS is quite revealing, since it refers to Tarquin, a king from Tarquinia. The suffix, "os," is also in the name of Tarquin's wife, THANIKOILOS. Her name is in a short text, Script A, indicating the place of her tomb. His name is on a mirror, Script DL, that shows several people examining a liver. The script refers both to Tarkonos and the Tarquins (TA RKIE) -a plural suffix. The suffix, "ei," is common to other words that probably are of feminine gender, such as Helen of Troy's name, ELENEI and the name of Persephone (Etr. PERSIPHNEI) The suffix "os or us" is neuter singular, whereas "ei" appears to be feminine singular. "os" and "on" are suffixes that mark the Second Declension of Greek; and "us" marks the Second and Fourth Declensions, nominative and genitive singular, in Latin.

English:

The recent influx of Romanian immigrants to Castellón de la Plana (Valencia Region, Spain) over the past 15 years has created a contact situation involving three related languages: Romanian, Castilian and Valencian. Due to their common Romance heritage, Romanian and Ibero-Romance share many basic structures as well as a related lexicon, which has facilitated the transfer of structural features between these languages, triggering the emergence new contact varieties spoken by members of the Romanian community of Castellón.

This paper presents data collected in a research project, funded by the Leverhulme Trust and supported by the University Jaume I in Castellón, aiming to identify patterns of morphosyntactic transfer in contact varieties of the abovementioned languages. On the one hand, members of the Romanian community have incorporated Castilian as well as Valencian features into the Romanian they speak, leading to the emergence of a new variety of Romanian, sometimes referred to as ‘rumañol’. On the other hand, second generation Romanians, who are bilingual native speakers of Castilian, use certain Romanian structures when speaking Spanish in some sociolinguistic contexts.

Ultimately, the aim of this paper is to determine the extent to which contact between Romanian, Castilian and Valencian in Castellón has led to, or is in the process of leading to, the emergence of one or several new Romance varieties that combine morphosyntactic structures from Daco- and Ibero-Romance.


Castellano:

Debido a la afluencia de un gran número de ciudadanos rumanos en Castellón de la Plana (Comunidad Valenciana, España) en los últimos 15 años, se ha desarrollado una situación de contacto lingüístico entre tres lenguas emparentadas: el rumano, el castellano y el valenciano. A causa de su legado románico compartido, el rumano y las lenguas iberorromances, además de tener una base etimológica común en gran parte de su léxico, comparten también muchas estructuras básicas, lo cual ha facilitado la transferencia de rasgos estructurales entre estas lenguas, causando la aparición de nuevas variedades de contacto en la comunidad rumana de Castellón.

En este trabajo presentamos una selección de datos recopilados en un proyecto de investigación, financiado por el Leverhulme Trust y llevado a cabo con el apoyo de la Universitat Jaume I, que tiene como objetivo identificar los patrones de transferencia morfosintáctica en las variedades de contacto en estas tres lenguas. Por un lado, los miembros de la comunidad rumana han incorporado al rumano rasgos tanto del castellano como del valenciano, lo que da lugar a una nueva variedad del rumano, el denominado “rumañol”. Por otro lado, la segunda generación de rumanos, que son bilingües, ya que también son nativos de castellano, usan ciertas estructuras rumanas al hablar castellano en determinados contextos sociolingüísticos.

En último término, el objetivo de este trabajo es determinar hasta qué punto el contacto entre el rumano, el castellano y el valenciano en Castellón ha originado, o está originando, la aparición de una o varias variedades románicas nuevas, en las que se combinan estructuras morfosintácticas de las lenguas daco e ibero-románicas.

PREFATA Asupra lucriiriI de fata am de facut, in prealabil, ohervatiile urmatoare. V *Este vorba de lucruti marunte, de cuvinte. De pildi numele thrac din 0 vidius Ex Ponto IV, 10, 23 (Vezi lucrarea de fat& § 159) este dat de Tomaschek ca Piacches. bucu os as fi facut controlul intr-o editie ande sa fie insemnate variantele din manuscripte, dar n-am avut la dispozitie decit editiile Lemaire, Paris, 1822 .si Merkd, Leipzig, 1911, si acolo variante nu slut date, lar lectura este Phyaces. Se poate intimpla ca Piaeches sa fie cuvintul just, dar de uncle pot ti? La editiea critica te ajuta editoral cu hotarirea lui, daca S3 nimereste sa alba minte, apoi te ajuti tu eh pot): Cu diferitele variante. Este prin urmare un neajuns ca nu m-am servit totdeauna de editiile cele mai bane. Am zis toideauna, pentruca am avut si editii bane la indamina, si Nei pentra izvoarele cele mai importante, anume editiile Firmin Didot, dintre care unele, precum acea a lui Strabon facuta prin C. Milner, slnt cele mal bune posibile.

A TIPOGRAFIEA nVIATA ROANIEASCA" S. A. 1927. 861 pozitiea dela o, u, se produc sunetele à, t. 0, u sint insd foarte multe, unele mai inchise, altele mal deschise, unele mai anterioare, altele mai posterioare, de aicl se si aud tot fellul de d, î cu tot felful de timbre. Timbrele acelea insd, care unele bat spre e, altele bat spre i, nu trebue sá insele pe cineva sà creadd cd am avea a face cu articulatii de ale luf e §i i. Pentru aceia i toatd analiza care s-ar face timbrelor lui à i î prin curbele neregulate inregistrate de aparatele fiziologilor, analizá care ar proba, sd zic, cà timbrul cutdruI samAnd mai mult cu timbrul cutdrui e decit cu al cutäruf 0, u, n-are niclo valoare Cu privire la articula(iea lui à, t. Weigand, in Olymp 21, Aromunen II xv, III Jahresbericht 207, a, emis párerea cà à, î sint a, e, i, o, u pronuntate cu larinxul lásat in jos si le numeste gedeckte Kehllaute". Pentru detalii vezI lucrarea mea Un specialist romin la Lipsca pag. 76 sub III, 10, in Viata romineascá anil 1909. *) Asupra lucrärii lui Iosif Popovici, Fiziologiea vocalelor rominesti f, Cluj, 1921, am de facut observatiile urmältoare. §236. 5 Autorul spune lucruri neexacte din punct de videre al foneticii in general. Pag. 15 : Izvorul vorbirii se aflà in vibratiunile corzilors vocale, deoarece färd vibrarea for n-am avea niclun sunet",Ba avem färä vibrarea coardelor vocale nenumärate sunete. P. nu cunoaste sunetele afone. Foarte multe sunete din vorbirea omeneasa pot fi produse i fonic, aded cu vibrarea coardelor vocale, si afon, adecà färä vibrarea lor, astfel, intre altele, irises asa numitele vocale. Dar sint i sunete de acelea, a cAror afonie este indispensabilä pentru a fi simtite ca atare, astfel sint explozivele afone (p, t, 11, k) §i spirantele afone (f, s, 12' , h,) §i africatele afone (t,

Manuscript MS408 (Voynich) is unusual in a number of respects: 1. It uses an extinct language. 2. Its alphabet uses a number of unfamiliar symbols alongside more familiar symbols. 3. It includes no dedicated punctuation marks. 4. Some of the letters have symbol variants to indicate punctuation. 5. Some of the symbol variants indicate phonetic accents. 6. All of the letters are in lower case. 7. There are no double consonants. 8. It includes diphthong, triphthongs, quadriphthongs and even quintiphthongs for the abbreviation of phonetic components. 9. It includes some words and abbreviations in Latin. As a result, identifying the language and solving the writing system required some ingenuity and lateral thinking, but both were duly revealed. The writing system is rather more singular and less intuitive than modern systems, which may explain why it failed to become culturally ubiquitous and ultimately became obsolete. On the other hand, a significant vestige of the language has survived into the modern era, because its lexicon has been sequestered into the many modern languages of Mediterranean Europe. Here, the language and writing system are explained, so that other scholars can explore the manuscript for its linguistic and informative content.

O treime din cuvintele considerate de substrat au echivalente în alte limbi, în Italia și Franța. Prin urmare, nu pot fi considerate ca fiind din substratul  dacic. Ipoteza  substratului dacic e din ce în ce mai șubredă științific și probabil trebuie abandonată.

About a third of the substrate vocabulary in Romanian has solid etymologies  in other European languages. They do not belong to the Dacian linguistic substrate. For that reason, the hypothesis of the Dacian substrate gets weaker and probably should be abandoned.

This book examines the present-day distribution and diachronic evolution of a set of infinitival structures in Spanish, Portuguese and Romanian, making use of extensive corpus data and investigating how pragmatic factors and usage patterns interact with syntax. After a contrastive account of the patterns of clausal subordination in Latin and Romance, the rise of prepositional infinitives is traced through the documented history of the three languages, revealing astonishing parallels in their development. The analysis of the data shows how cognitive principles such as reanalysis and entrenchment combine with parameters such as relevance and usage frequency to cause syntactic change. Beyond providing a genuine explanation for the observed processes in the Romance languages, this study offers new evidence for the existence of language-independent, cross-linguistically applicable principles and mechanisms in language change.

Nota de față examinează tiparele de cliticizare pronominală din limba română veche și aduce argumente distribuționale pentru a susține ipoteza că în faza sa veche, româna dispunea de o poziție de cliticizare mai joasă. Fenomenele relevante în această direcție sunt: alternanța procliză/encliză și encliza în contexte nonspecifice (din punctul de vedere al românei moderne) și dubla realizare a aceluiași pronume clitic, proclitică și enclitică, în cadrul aceluiași complex verbal. Dând naștere la fenomenul de ambiguitate parametrică, poziția joasă de cliticizare a devenit inactivă în trecerea de la româna veche la româna modernă, însă este activată în mod excepțional în limba modernă de cliticul de acuzativ feminin singular o.

(from a work published in 1981)This table shows an unusual spectrum of cognates: Indo-European - Sanskrit, Avestan, Persian, Belarusian, Croatian, Polish, Romanian, Greek, Armenian, Albanian, Latin, Irish, Scots-Gaelic, Welsh, Italian, French, English, Etruscan, Hittite, Tocharian, Luwian;; in addition, Hurrian, Urartian, Akkadian, Georgian, Latvian, Baltic-Sudovian, and Finnish-Uralic. Overlaying the Semitic Sumero-Akkadian cognates in this table has produced an unusual Concordance. The Concordance is also part of our Copeland-Akkadian-English.Dictionary which integrates the findings in our Indo-European Table.  We have colored words that may be related among the various languages/families. The coloring provides an unusual view of the mix of the cited languages, where some languages appear as unusual bedfellows, i.e., Sanskrit tan, tanoti, Hurrian tan, Irish dean, Scots-Gaelic dhèanamh; Hurrian nahh-, Armenian anel, Hittite anniya, Latvian taisit, Finnish tehda, Hittite taks, all meaning "to make, place" and Georgian  ghvino, Armenian ginin, Welsh, gwin, Belarusian, віно, vino, Croatian, vino, Polish, wino, Latvian, vīns, Romanian, vin, Finnish-Uralic, viini, Latin, vinum-i, Irish, fíon, Scots-Gaelic, fìon, Welsh, gwin, Italian, vino,  French, vin, Hittite, wian, winia, all of which mean "wine." This table's latest update can be viewed at the below link.

Subtitling in Romania, a subbing stronghold surrounded by dubbing countries, is a phenomenon yet to be studied thoroughly by the autochthonous academia. Amateur subtitling or fansubbing, despite its prevalence among the younger generations, has been barely touched upon. What this paper aims to achieve is to shed a light on the manner in which these two audiovisual translation solutions have evolved in this geographic context with a view to highlighting professional and amateur subtitlers’ approach to translating bawdy puns featured in American sitcoms. By drawing parallels between a series of eight vertical and horizontal instances of wordplay based on homonymy, homophony, and paronymy found in several episodes of Sex and the City, this article seeks to test the hypothesis that amateur subtitlers, unburdened as they are by any form of audiovisual regulation, are more likely to produce daring renditions of ribald words and phrases than their official omologues. Through these analyses, this paper also aspires to pave the way for research into this relatively new area of study in the Romanian translation studies literature and to elicit interest in how the autochthonous subtitlers and fansubbers of movies and sitcoms tackle instances of language that bring about moral and translational challenges.

Earlier research portrayed the Boyash in Hungary as divided into three ethnic subgroups, all identifying themselves as Boyash, speaking related language varieties, but forming one coherent ethnic group. Latest research brings adjustments to this picture, since members of these communities perceive themselves as different from each other in terms of individual and group identity, and their mother tongue also shows great variation. This chapter presents and analyses findings of recent dialectological field research conducted in a Boyash community of terminal speakers, and challenges the existing definitions of the group.

A NEGLECTED PROBLEM OF HISTORICAL ROMANIAN
PHONETICS: THE: VELAR PALATALIZATION” BETWEEN
LATIN HERITAGE AND SLAVIC INTERFERENCE
(Abstract)
The purpose of this paper is to examine from the perspective of both internal evolution and
contact-induced linguistic change a singular feature of Romance “velar palatalization” (VP) in
Romanian, which in specialist literature has enjoyed little attention and received no consistent
explanation: the divergent outcomes [ʒ] and [ʤ] of lat. *[j]1-, *[d]j1, *[d g]j2 and *[g]e,i in southern
Dacoromanian (and therefore in literary Romanian). In the theoretical framework of current models of
language contact, the analysis will highlight in the emerging of this features the intertwining of
internal developments and linguistic interference due to the Slavic-Romanian bilingualism (Romanian
VP is the result of a relatively late process of convergent “drift”, and as such it can be considered strictly
speaking “independent” from similar phenomena attested in Western Romance Languages). Conclusions
will be drawn as to the periodization and internal dialectal differentiation of Protoromanian (the
southern Dacoromanian situation metioned above is the result of a Protoslavic interference in “central”
Protoromanian) as well as to possible topics for further research.

in Dacoromania», s.n. (Cluj), 2/2014, pp. 165-197

Tehnoredactare: Monica Mărgărit Coperta: Dan Mărgărit Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României POPA, STOICA CRISTINEL The Republic of Moldova between East and West : vectors and agents of change that determine political attitudes : (1991-2016) / Stoica Cristinel Popa. -Târgovişte : Cetatea de scaun, 2020 Conţine bibliografie ISBN 978-606-537-503-1 32 Toate drepturile de reproducere, integral sau parțial, prin orice mijloace, inclusiv stocarea neautorizată în sisteme de căutare sunt rezervate. Reproducerea se poate face doar cu acordul scris al editurii, cu excepția unor scurte pasaje care pot constitui obiectul recenziilor și prezentărilor.

This work follows the progression of a grammatical construction that unifies the Romanian accusative preposition pe with a coreferential pronominal clitic, together forming the CD-pe construction. On the basis of historical texts, it is argued that these two grammatical phenomena evolved into a clause-level construction with a dedicated semantics and pragmatics in the modern language. A corpus analysis illustrates how CD-pe won out against a competitor pe-only construction that persisted until as recently as the early 20th century, and which is still retained in some dialects and registers. The broader scope is to refocus the discussion of clitic doubling on pragmatic motivators in light of diachronic constructionalization processes, and to reflect on the nature of similar clitic doubling phenomena evident in other Romance languages in terms of the entrenchment of language-specific constructionalization processes.

lumii vechi Dacia a oscilat; cu patru secole înainte de a îmbrăţişa romanitatea a fost pe punctul de a bascula în orbita hellenismului. În 335 a. Chr. Alexandru trece Dunărea pentru a-i pedepsi pe Triballi. S-a îmbarcat cu soldaţii săi -ne spune Arrian în Anabasa lui -în bărcile localnice, monoxyle "dintr-un butuc". (Aceleaşi pe care le vor folosi, un mileniu mai târziu, Ioan Tzimiskès, Manuel şi Alexis Comnenul, aceleaşi lotci pescăreşti pe care le-am văzut şi noi legănându-se pe valuri de la Orşova la Vâlcov. -Argeazi şi Porphirogeneţi superbi, sunteţi cuprinşi de aceleaşi năvoade). Şi hopliţii falangei şi-au făcut drum cu lăncile prin belşugul de grâne al Bărăganului. Îşi vor fi exprimat mirarea în graiul lor macedonean la vederea lanului "în pai ca trestia în spic ca vrabia"? Ce se va fi petrecut în acel moment în sufletul romanticului elev al lui Aristotel? Îndrăznesc să spun că e uşor de ghicit. Îi va fi privit pe ţăranii geţi, atât de asemănători la port, ba chiar la limbă, cu muntenii săi epiroţi. Va fi aruncat o privire circulară şi va fi urzit un plan rapid: cucerirea Scythiei Minor şi a Daciei e pentru mai târziu. Mai întâi Asia, răzbunarea jafurilor medice: spolia totius Orientis, cum avea să proclame inspirat înaintea bătăliei de la Issos. Avem o dovadă sigură că acesta a fost gândul său: numirea lui Zopyrion ca "prefect al Pontului".

Întroducere Pe 18 februarie 2020, am trimes redacţiunii revistei Li Rantoele gazete un articol în care luam douăzeci şi trei de cuvinte ori familii de cuvinte din limba văleană 1 , şi le comparam cu echivalentele lor din limbile alpine, precum şi cu alte rudenii etimologice din limba română, din limba aromână, şi din limbile celtice vechi şi contemporane. Din listă, primul cuvînt era apicî, « a apuca », iar pe cel deal douăzecilea loc aveam troke, troclêye, « ciorchine », cărora le-am dat românescul strugure drept echivalent etimologic. Nu toate cuvintele au întrat în numărul 93 al revistei, deoarece aveam la dispoziţiune doar o pagină, iar articolul meu depăşea spaţiul disponibil. Drept aceea, Lucien Mahin, redactorul-şef, a împărţit articolul meu în două. Pe 16 maiu am scris o întroducere nouă, căreia i-am adaos a doua parte a articolului ; acestea au fost publicate în numărul 94 al revistei (vezi un fragment în imaginea deasupra). Pentru amănunte, vă poftesc a vă uita la fotocopiile din anexă. 1 Etnonimul tradiţional românesc e vălean, având în vedere că Wallendorf dă pe româneşte Văleni, acolo unde s'au aşezat coloniştii belgieni în Ardeal. Spunem româneşte văleni, cum spunem nemţi, saşi, tăuţi etc., cât că se preferă în zilele noastre germani, saxoni, slovaci etc., deci şi valoni.

Indo-European Table 1 was first published on the internet in December 2003, used as a spreadsheet tool to compare Etruscan words with other Indo-European words. The table includes Sanskrit, Slavic languages, Greek, Latin, Celtic and English and is a work in progress, reflecting updates to the Etruscan Phrases Etruscan GlossaryA spreadsheet. While the table was a tool to compare Etruscan to other languages, it also has merit as a tool for Indo-Europeanists in examining shifts from one Indo-European language to another.