Sociologia în România: trecut, prezent, perspective

viXra, 2015

Despite the last decades' growing interest in discussing Cicero's philosophical works there is still no consensus among scholars regarding the purposes these works were written for. In this article, by focusing on some fragments from works like the ‚Hortensius‛ and ‚Consolatio‛, I will try to offer new grounds for reading and interpreting Cicero not only as a philosopher of public and political affairs, as he is usually seen by modern scholars, but also as a philosopher of the theoretical life.

Deleted Journal, 2024

Recenzii 139 natura de bază a unui dicționar. În susținerea acestei afirmații pot fi enumerate: prezența generoasă a sinonimelor, indicațiile varii de registru stilistic, bogăția semnificatelor și a sensurilor (R. Zafiu subliniază, cu umor, că e normal ca într-un dicționar care se adresează italienilor, articolul cafea să includă mai multe sintagme decât putem găsi în DEX), prezența expresiilor pragmatice, idiomatice, uzuale, a colocațiilor, exemplificări variate cu contexte ale limbii vorbite și multe altele. În peisajul materialelor dedicate studiului și predării limbii române în Italia, atât ca limbă străină, cât și ca limbă etnică, moștenită, Dicționarul nou apărut umple un gol și o face în mod exemplar; avem de-a face, cum am încercat să evidențiez pe parcursul acestei intervenții, cu un dicționar, nu aș spune chiar "atipic", dar, oricum, mai mult decât ne așteptăm, în general, de la un "simplu" dicționar -și nu mă refer doar la dimensiunile sale, deloc neglijabile, ci, mai ales, la structura sa impresionantă și la inovațiile aduse, pe care sper că am reușit să le creionez, în linii mari, și pe care le enumăr aici: transcrierea fonetică/fonologică, prezența numeroasă a contextelor în care cuvântul-intrare poate să apară (element important mai ales în relație cu motoarele de traducere automată), elemente de gramatică și de morfologie în prezentarea lemelor (indicarea alternanțelor fonetice, a prezenței sau a absenței sufixelor verbale, formele neregulate, tranzitivitate/intranzitivitate, modificările fonetice datorate schimbării genului sau numărului etc.), expresiile idiomatice și frazeologie, colocațiile, introducerea referințelor culturale în descrierea semnificatelor, pentru a relua doar câteva dintre ele. Este rezultatul unei munci migăloase și îndelungate, o muncă luată în serios, dar, poate și mai important, făcută cu dragoste și devotament.

DOAJ (DOAJ: Directory of Open Access Journals), 2018

2018

In articol sunt prezentate delimitările conceptuale cu referire la adaptarea social-psihologică a personalității. Lite­ra­tura de specialitate reflectă in mod diferit viziunile autorilor despre acest concept, deoarece cuprinde componente variate. Adaptarea constituie obiectul de cercetare pentru mai multe științe, fiind studiat de-a lungul timpului in special din punct de vedere social și psihologic. Actualmente, este necesară studierea amplă a adaptării social-psihologice a personalității, deoarece are repercusiuni directe atât asupra stării generale de bine, cât și asupra relațiilor interpersonale echilibrate cu ceilalţi din jur. THE SOCIAL AND PSYCHOLOGICAL ADAPTATION: CONCEPTUAL DELIMITATIONS In this article the conceptual delimitations with reference to the social and psychological adaptation of the personality are presented. Specialty literature reflects differently the authors' visions of this concept, as it contains various compo­nents. Adaptation is an object of researc...

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2023

G. Schopflin's three-variable equation is a model that attempts to explain the relationship between state, ethnicity, and civil society. The equation suggests that the state, ethnicity, and civil society are interdependent and interact in complex ways. According to this model, the state is a political entity that exercises power and authority over a territory and its citizens. Ethnicity refers to shared cultural and social characteristics that distinguish one group of people from another. Civil society refers to the space between the state and the individual, comprising the networks, organizations, and associations that operate independently of the state.

Argonaut eBooks, 2022

De la Rezistență sau cedare, la Ostași, vă ordon: Treceți Prutul! România, un pion în "marele vârtej" .

2021

Culegerea de articole reprezintă materialele celei de-a 2-a ediții a Conferinței Internaționale "Lectura ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare", organizată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova în septembrie 2020. Temele abordate de către autori sunt de ordin teoretic cât și practic. Volumul al II lea reprezintă diferite abordări ale fenomenului lecturii.

Geography and encyclopaedism. Revisiting Gheorghe Lazăr: Between 1810 and 1822, Gheorghe Lazăr (1779/82-1823) composed or compiled four geography textbooks for the use of the Romanian schools of Transylvania and Walachia: a mathematical geography (1810), a geography of Transylvania (1815), an astronomical geography (1820), and a world geography (1822), respectively. The first two were destined for publication in Transylvania, but his superior blocked all attempts. The last two were used in the St. Sava College of Bucharest, and – according to a 1822 manifesto – the world geography was being prepared for publication. Like most of Lazăr’s Nachlass, they have been lost after his death. The present article discusses all the available information about these books and attempts to identify their sources on the basis of contextual data. It also underlines Lazăr’s long lasting interest for the subject matter of geography, which has been neglected by both his biographers and the historiography of geographical studies in Romanian culture. My thesis is that it should be understood as part of Lazăr’s encyclopaedicism, another dimension of his intellectual formation and academic profile which has been neglected. The last section, which places Lazăr in the context of the geographical textbook production during his mature life and the decades following his death, shows that many other manuscript textbooks have met with the same fate: they failed to reach the printing press and – sooner or later – have been lost.

Altarul Reîntregirii, 2015

One of the most dynamic works of Romanian Orthodox Church in the last 25 years is spiritual care for Romanians working abroad. Sensitive to the pastoral needs of the Romanian Orthodox believers temporarily or permanently established in the countries majority unorthodox, Romanian Patriarchate organized new Orthodox dioceses and parishes in different countries, to ensure to the Romanian believers religious assistance and an appropriate pastoral care, an ethos of life similar of the country, with traditions, habits, religious services and community organization.

Concepție grafică, machetare şi tehnoredactare: Luminița LOGIN Coperta: Nicolae LOGIN DESPRE AUTORI Simona Maria STĂNESCU este cercetător științific III în Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), Academia Română. Este doctorand în sociologie al Universității București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, cu o temă de analiză a statului bunăstării. Domeniile de interes: politică socială, construcție instituțională și cadru legislativ în domeniul social, drepturile omului și economia socială. Printre publicații: Aderarea României la Uniunea Europeană: impactul asupra statului bunăstării românesc (coordonator, 2004); Enciclopedia dezvoltării sociale (co-coordonator, 2007); Politici de incluziune socială în perioada de criză economică (co-coordonator, 2010); Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată (co-coordonator, 2010). [email protected] Sorin CACE este doctor în sociologie și în economie, cercetător științific I în ICCV, Academia Română. Domeniile de interes: statul bunăstării, ocuparea forței de muncă, situația romilor și economia socială. Printre publicații: Legal şi egal pe piața muncii pentru comunitățile de romi. Diagnoza factorilor care influențează nivelul de ocupare la populația de romi (cocoordonator, 2010); Economia socială în Europa (coautor, 2010); Economia socială-două profiluri regionale (co-coordonator, 2010); Bune practici în domeniul economiei sociale (coautor, 2010).