Introducere în sociologia identităţii

2019

Atât etica autonomiei, cât si etica autenticităţii pot fi sintetizate prin aceeasi exigenţă metaforică de a deveni propriul tău stăpân. Aceasta nu este doar o simplă coincidenţă. Conceptul de autonomie si conceptul de autenticitate sunt con­cepte morale care poartă amprenta atomismului social, accentuând rezistenţa individului uman faţă de presiuni totaliza­toare si holiste. Ca atare, cele două concepte sunt caracterizate de aceleasi opoziţii dintre „interior” si „exterior”, dintre auto- si hetero- , dintre „propriu” si „străin”. Cu toate acestea, o analiză atentă va dezvălui o serie de distincţii concep­tuale dintre etica autnomiei si etica autenticităţii, distincţii ce vor face vizibilă tensiunea dintre un ideal iluminist al autoguvernării si un ideal romantic (sau, intr-un sens mai larg, contra-iluminist) al autoapartenenţei. Primul subliniază importanţa raţiunii in crearea unei comunităţi a individizilor ce se autolegislează moral, in timp ce al doilea subliniază importanţa emoţ...

2018

In articol sunt prezentate delimitările conceptuale cu referire la adaptarea social-psihologică a personalității. Lite­ra­tura de specialitate reflectă in mod diferit viziunile autorilor despre acest concept, deoarece cuprinde componente variate. Adaptarea constituie obiectul de cercetare pentru mai multe științe, fiind studiat de-a lungul timpului in special din punct de vedere social și psihologic. Actualmente, este necesară studierea amplă a adaptării social-psihologice a personalității, deoarece are repercusiuni directe atât asupra stării generale de bine, cât și asupra relațiilor interpersonale echilibrate cu ceilalţi din jur. THE SOCIAL AND PSYCHOLOGICAL ADAPTATION: CONCEPTUAL DELIMITATIONS In this article the conceptual delimitations with reference to the social and psychological adaptation of the personality are presented. Specialty literature reflects differently the authors' visions of this concept, as it contains various compo­nents. Adaptation is an object of researc...

Ph.D. thesis (University of Bucharest - History; University of Bordeaux - Political Science), 2016

Notre recherche doctorale se propose comme objectif d’éclaircir comment s’est développé et structuré le discours identitaire aroumain-roumain (à savoir, celui qui conçoit les aroumains en tant que membres du peuple roumain), dés ses origines à la fin du XVIIIe siècle, jusqu’à l’indépendance roumaine, en 1878.Le discours identitare qui nous préoccupe a ses origines dans les écrits de Teodor Anastasie Cavalioti (1770) et de Daniel le Moscopolitain (1794). Les propos communiqués par Constantin Hagi Gehani à Johann Thunmann donnent au discours identitaire aroumain-roumain la première formulation explicite nous ayant parvenu (1773). Ces propos sont repris et développés dans les ouvrages de Constantin Ucuta (1797), Gheorghe Constantin Roja (1808, 1809) et Mihail Boiagi (1813). Les récits de voyage des voyageurs étrangers ayant traversé les Balkans entre 1800 et 1860 nous révèlent que le discours identitaire aroumain-roumain représente une reconfiguration de l’ethnicité aroumaine, oeuvrée de sorte à mettre cette ethnicité en convergence multisymbolique avec la nationalité roumaine des Daco-Roumains Nord-danubiens. Les revolutionnaires Nord-danubiens de 1848 prennent le discours en question à leur propre compte. Ils conçoivent un plan d’action politique à entreprendre aux Balkans au nom des idées soutenues par ce discours identitaire. Le plan est mis en œuvre par les agents du mouvement aroumain-roumain qui prend son essor en Roumanie après 1859 ; le mouvement emporte son premier succès important en 1878, avec le décret de Savfet Pacha – un document qui institue l’assimilation de l’ethnicité aroumaine – ayant déjà été modelée par le discours aroumain-roumain – à la nationalité roumaine. Our doctoral research sets out to clarify how the aromanian-romanian identitary discourse (namely, the one which conceives the Aromanians as members of the Romanian people) has been developed and structured since its origins at the end of the XVIIIth century, until Romanian independence, in 1878.The identitary discourse which concerns us has its origins in the writings of Teodor Anastasie Cavalioti (1770) and Daniel the Moscopolitan (1794). The points conveyed by Constantin Hagi Gehani to Johann Thunmann give to the Aromanian-Romanian identitary discourse its first explicit formulation having reached us (1773). These ideas are taken up and developed in the works of Constantin Ucuta (1797), Gheorghe Constantin Roja (1808, 1809) and Mihail Boiagi (1813). The travel writings of foreign travelers having traversed the Balkans between 1800 and 1860 reveal that the Aromanian-Romanian identitary discourse constitutes a reconfiguration of the Aromanian ethnicity, crafted so as to place this ethnicity in multisymbol congruence with the Romanian nationality of North-Danubian Daco-Romanians. The North-Danubian revolutionaries of 1848 take up the aforementioned discourse. They conceive a plan of political action to be2executed in the Balkans in the name of the ideas upheld by this identitary discourse. The plan is set in motion by the agents of the Aromanian-Romanian movement which takes root in Romania after 1859; the movement registers its first major success in 1878, with the decree of Savfet Pascha – a document which officialises the assimilation of the Aromanian ethnicity – having already been shaped by the Aromanian-Romanian discourse – by the Romanian nationality.

2022

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2022

În prezent, instituțiile de învățământ oferă o multitudine de posibilități de a obține diverse cunoștințe de natură profesională, fără a se concentra pe probleme serioase de interacțiune (în cazul studenților). În condițiile actualului mediu social în continuă schimbare, fiecare își dorește să găsească un loc potrivit în cadrul societății căreia îi aparține, un loc în care să-și poată demonstra potențialul și unde acesta să fie exploatat, unde se va simți apreciat și în siguranță, unde își va putea continua evoluția psihosocială, plină de satisfacții personale. Astfel, ne-am propus să cercetăm studenții din învățământul superior, din perspectiva relației dintre profilul profesional de personalitate și nivelul de dezvoltare a inteligenței sociale, fapt ce ne-a permis să dezvoltăm un model explicativ al raportului dat.

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2023

G. Schopflin's three-variable equation is a model that attempts to explain the relationship between state, ethnicity, and civil society. The equation suggests that the state, ethnicity, and civil society are interdependent and interact in complex ways. According to this model, the state is a political entity that exercises power and authority over a territory and its citizens. Ethnicity refers to shared cultural and social characteristics that distinguish one group of people from another. Civil society refers to the space between the state and the individual, comprising the networks, organizations, and associations that operate independently of the state.

viXra, 2015

Despite the last decades' growing interest in discussing Cicero's philosophical works there is still no consensus among scholars regarding the purposes these works were written for. In this article, by focusing on some fragments from works like the ‚Hortensius‛ and ‚Consolatio‛, I will try to offer new grounds for reading and interpreting Cicero not only as a philosopher of public and political affairs, as he is usually seen by modern scholars, but also as a philosopher of the theoretical life.

Psihologia Resurselor Umane, 2020

The aim of the present study was designing a local standardized questionnaire for evaluating traits of personality, following the Big Five model. The questionnaire was built for applying in organizations and to resist social desirability. The theoretical background used in the construction of the questionnaire were part of the Big Five model for personality evaluation. The methods used in this study were specific to the construction and primary validation of a questionnaire: defining the factors, designing the items, verifying the content validity (expert testing). The constructed questionnaire was completed by 524 subjects from the general population. The results confirm the existence of five personality factors, as defined by the authors: sociability, incertitude, persistance, altruism and openness. These factors correspond to the 5 factors described in speciality literature. The study also analyzed the relations the five factors have with significant traits of personality measure...

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2022

În articol este prezentată teoria elaborată de М.Rokeach cu privire la orientările valorice, inclusiv descrierea valorilor terminale (viaţă activă, înţelepciunea vieţii, sănătate, muncă interesantă, frumuseţea naturii şi a artei, dragoste, bunăstare materială, prieteni buni și fideli, apreciere socială, cunoaştere, viaţă productivă, dezvoltare continuă, distracţii, libertate, viaţă familială fericită, fericirea altora, creaţie, încredere în sine) și a valorilor instrumentale (acurateţe, educaţie, exigenţe înalte, energie de viaţă, executivitate, independenţă, intransingenţă faţă de sine şi alţii, studii, responsabilitate, raţionalism, autocontrol, curaj în susţinerea opiniei proprii, a convingerilor, voinţă, toleranţă, viziuni largi, onestitate, eficacitate în activitate, delicateţe). Autorii subliniază că valorile se plasează în centrul sferei motivaţionale determinând atitudinile, judecăţile şi acţiunile persoanei; valorile redau preferințe sau principii care definesc principalele orientări ale acțiunii umane, care orientează și legitimează regulile vieții sociale. Lucrarea cuprinde rezultatele obținute în cercetarea efectuată cu referire la viziunile adolescenților despre conceptele de valori și orientări valorice care reliefează conținutul și caracteristicile acestora. Cuvinte-cheie: valori, orientări valorice, valori terminale, valori instrumentale, adolescent. CONTENT AND CHARACTERISTICS OF VALUE ORIENTATIONS IN ADOLESCENCE The article presents the theory of the author M. Rokeach regarding value orientations, including the description of terminal values (active life, wisdom of life, health, interesting work, beauty of nature and art, love, wealth, good friends, social appreciation, knowledge, productive life, continuous development, entertainment, freedom, happy family life, happiness of others, creation, self-confidence) and instrumental values (accuracy, education, high requirements, life energy, diligence, independence, intransigence towards oneself and studies, responsibility, rationalism, self-control, courage and own opinions, strong will, tolerance, broad visions, honesty, efficiency in activity, delicacy). The authors emphasize that values are placed in the center of the motivational sphere, determining the person's attitudes, judgments and actions; values reflect preferences or principles that define the main orientations of human action, which guide and legitimize the rules of social life. The paper contains the results obtained in the carried out research with reference to the views of adolescents about the concepts of values and value orientations that highlight their content and characteristics.

2020

În articol sunt prezentate caracteristicile adaptării psihosociale și ale componentelor acesteia. Sunt descrise profilurile personalității adolescentului care denotă adaptabilitate și inadaptabilitate, precum și factorii: mitomanie / falsitate, acceptare de sine, neacceptare de sine; acceptarea celorlalți, neacceptarea celorlalți; confort emoțional, disconfort emoțional; control intern, control extern; dominare, supunere; evitarea problemelor.