PSIHOLOGIA EDUCATIEI

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2022

În articol este descris cadrul formativ de facilitare a adaptării psihosociale la vârsta adolescenței, prin valorile experimentale comparate la etapele de test-retest, în cadrul experimentului formativ, pentru adaptarea psihosocială, adaptabilitatea psihosocială și componentele: acceptare de sine, acceptarea celorlalți, confort emoțional, internalitate, tendințe de dominare. Se prezintă scopul programului formativ "Facilitarea adaptării psihosociale a adolescentului", descrierea eșantionului, modul de selectare a adolescenților pentru grupul experimental și grupul de control, precum și unele detalii cu privire la ședințele realizate în cadrul trainingului (perioada, durata). Rezultatele incluse în lucrare demonstrează că aplicarea acţiunilor organizate în scopul facilitării și accelerării adaptării psihosociale a personalităţii adolescentului au adus la majorarea indicilor medii obținuți pentru adaptarea psihosocială și adaptabilitatea psihosocială, în grupul experimental, ceea ce a făcut să deducem confirmarea ipotezei, conform căreia am presupus că aplicând programe de intervenţie psihologică poate fi facilitată adaptarea psihosocială la vârsta adolescenței. Astfel, constatăm impactul pozitiv al programului cercetării asupra factorilor care reliefează dimensiunile: motivațională și valorică, a controlului, metacognitivă, emoționalreglatorie, de evaluare și autoevaluare. Cuvinte-cheie: adaptare psihosocială, adaptabilitate psihosocială, experiment formativ, program de intervenție psihologică, facilitarea adaptării psihosociale, vârsta adolescenței.

2018

In articol sunt prezentate delimitările conceptuale cu referire la adaptarea social-psihologică a personalității. Lite­ra­tura de specialitate reflectă in mod diferit viziunile autorilor despre acest concept, deoarece cuprinde componente variate. Adaptarea constituie obiectul de cercetare pentru mai multe științe, fiind studiat de-a lungul timpului in special din punct de vedere social și psihologic. Actualmente, este necesară studierea amplă a adaptării social-psihologice a personalității, deoarece are repercusiuni directe atât asupra stării generale de bine, cât și asupra relațiilor interpersonale echilibrate cu ceilalţi din jur. THE SOCIAL AND PSYCHOLOGICAL ADAPTATION: CONCEPTUAL DELIMITATIONS In this article the conceptual delimitations with reference to the social and psychological adaptation of the personality are presented. Specialty literature reflects differently the authors' visions of this concept, as it contains various compo­nents. Adaptation is an object of researc...

Psihologie, 2019

În acest articol sunt prezentate rezultatele referitoare la nivelurile de manifestare a inteligenței emoționale la cadrele didactice și orientările valorice, sunt determinate relațiile statistice dintre factorii studiați.

2020

În articol sunt prezentate caracteristicile adaptării psihosociale și ale componentelor acesteia. Sunt descrise profilurile personalității adolescentului care denotă adaptabilitate și inadaptabilitate, precum și factorii: mitomanie / falsitate, acceptare de sine, neacceptare de sine; acceptarea celorlalți, neacceptarea celorlalți; confort emoțional, disconfort emoțional; control intern, control extern; dominare, supunere; evitarea problemelor.

DOAJ (DOAJ: Directory of Open Access Journals), 2019

Familia, ca instituție socială fundamentală, devine tot mai mult afectată de schimbările social-economice și politice; drept rezultat, mediul familial devine instabil, perturbat și devalorizat. Din aceste motive considerăm că educația parentală necesită o abordare actuală, pluridisciplinară, plecând de la cerințele societății de astăzi, conturând astfel importanța eficientizării și optimizării relațiilor interpersonale părinți-copii prin formarea, consolidarea și valorificarea competențelor parentale pozitive. Dat fiind faptul că educația părinților necesită o abordare teoretică profundă, ceea ce ar presupune schimbarea cursului său praxiologic și axiologic, în prezentul articol vom preciza cele mai relevante teorii care au contribuit la fundamentarea teoretică a educației parentale și a consilierii adulților. Cuvinte-cheie: educație parentală, consiliere, consiliere parentală, competențe parentale. The family, as a fundamental social institution, is increasingly affected by socio-economic and political changes, as a result, the family environment becomes unstable, disrupted and devalued. For these reasons, we consider that parental education requires a multidisciplinary approach, starting from the requirements of today's society, thus outlining the importance of improving and optimizing parent-child interpersonal relationships through the formation, consolidation and valorisation of positive parenting skills. Given that, parental education requires a profound theoretical approach, which implies changing its praxiological and axiological course, in the context of the research, we will specify the most relevant theories that have contributed to the theoretical foundation of parental education and adult counseling.

2016

In ultimul timp au luat amploare cercetările cu referire la evaluarea formativă. Prezenţa constantă a evaluării formative in invăţământul universitar explică, fără indoială, locul central al acesteia in procesul instructiv-educativ. Evaluarea formativă apare ca o strategie nouă in educaţia postmodernă, care permite studenţilor să-si dezvolte competenţe pentru a deveni autonomi in invăţare. Evaluarea formativă prezintă valoare in invăţământul universitar, reiesind din caracterul ei de diagnoză, remediere si corecţie a procesului de predare–invăţare. Fiind axată pe invăţare, evaluarea formativă este importantă in invăţământul universitar datorită feedback-ului reali­zat intre profesori si studenţi; in rezultat, evaluarea formativă reprezintă, pe de o parte, remedierea procesului didactic pentru atenuarea dificultăţilor intâmpinate de către studenţi si, pe de altă parte, reglarea procesului de predare–invăţare. Evaluarea formativă in invăţământul universitar cuprinde in centrul său de ...

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2022

În prezent, instituțiile de învățământ oferă o multitudine de posibilități de a obține diverse cunoștințe de natură profesională, fără a se concentra pe probleme serioase de interacțiune (în cazul studenților). În condițiile actualului mediu social în continuă schimbare, fiecare își dorește să găsească un loc potrivit în cadrul societății căreia îi aparține, un loc în care să-și poată demonstra potențialul și unde acesta să fie exploatat, unde se va simți apreciat și în siguranță, unde își va putea continua evoluția psihosocială, plină de satisfacții personale. Astfel, ne-am propus să cercetăm studenții din învățământul superior, din perspectiva relației dintre profilul profesional de personalitate și nivelul de dezvoltare a inteligenței sociale, fapt ce ne-a permis să dezvoltăm un model explicativ al raportului dat.

2020

The article describes the strategic directions of societal challenges valorized in the research and innovation domains. There are described the research dimensions of the theoretical and methodological bases of psychological activity assurance in the general education system from the perspective of contemporary societal approaches. They highlight the objectives, the novelty and originality of the proposed research, the expected scientific results as well as their area of impact on society.

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2022

Reading is a means of language acquisition, communication, and exchanging information and ideas. In the present article, we recommend various teaching strategies: Text Map, Character Network, Review Skeleton, Interview on Reading, Story Pyramid, etc., used in the Reading Workshopan effective way to train reflective reading skills and abilities. The teacher, in the reading workshops, teaches the pupil to interact with the text, helps him to overcome the level of superficial reading, making him more responsible and stimulating his thinking processes.

2014

Cuvinte cheie: schizofrenie, adolescenți, recăderi, evoluție Rezumat: Recăderile multiple caracterizează cursul schizofreniei, la majoritatea pacienților. Identificarea pacienților cu risc de recădere e necesară, dar uneori dificilă pentru clinician. Studiul de față și-a propus identificarea factorilor de risc asociați cu evoluția cronică și recăderile multiple la copiii și adolescenții diagnosticați cu Tulburare psihotică acută, Schizofrenie sau Tulburare schizoafectivă internați în Clinica Psihiatrie Pediatrică, Cluj-Napoca, în intervalul ianuarie 2005-decembrie 2009. Este un studiu clinic, analitic, observațional, retrospectiv. Pacienții au fost împărțiți în două loturi: un lot cu evoluție favorabilă sub tratament, fără recăderi și un lot cu evoluție cronică sub tratament, cu recăderi frecvente. Studiul a confirmat corelații semnificative statistic între prezența antecedentelor familiale de schizofrenie, antecedentelor personale de afecțiuni neurologice premorbide, și a familiei ...