Heterosexuality: It's Just Not Natural!

Diacronia, 2016

Proiectul de a crea o arhivă grafică și de caricaturi (alcătuită din portrete ale marilor scriitori români din diferite perioade literare), dus la capăt cu sprijinul artiștilor talentați din toată lumea, a dobîndit o nouă dimensiune literar-istorică, datorită uriașului interes stîrnit. După o selecție geografică și calitativă, au fost publicate două ediții tipărite: una în română, cealaltă în engleză, fiecare dintre ele cuprinzînd 3600 de imagini aparținînd artiștilor de pe toate continentele (112 țări). Această carte fără precedent, numită O istorie a literaturii române desenată de marii graficieni ai lumii (Editura Muzeului Literaturii Române, 2009) prezintă aspecte transculturale demne de toată atenția istoricilor literari, a biografilor, a artiștilor cuvîntului și ai imaginii (scriitori, graficieni, caricaturiști), dar, datorită neobișnuitei forme de dialog deschis, și a specialiștilor în studii culturale (antropologie, semiotică, mentalitate).

Altarul Reîntregirii, 2019

Esse versus Habere-The Duality of Human Will 1. Man's existence for "to be" or for "to have", depends on how he understands his meaning in the world. This study aims to offer the reader an orthodox view on these two terms, in the hope that it touches the existential substance of contemporary man. When man "stole" deification, possession (of having) became an existential archetype in his physical structure. The serpent bound the soul of the primordial man to a phantasmagoria, a magical deification. The principle of possession expresses man's desire to transform the world into an object of consumption. The fundamental difference between possession and being is that things are worn out by their use, while the being exercised day by day develops to perfection. The need of transcendence, intrinsic to man, has undergone an ontological change that has found naive compensation in the field of technology. Fathers of the desert teaches us to evaluate the world through an unpassionate perception. The evangelical and patristic precepts put in contrast the desire for spiritual growth with a desire possession. This vision of detachment, gives man a sort of discernment that makes him responsible in relation to God, nature and to himself. St. John Chrysostom, recommends the desert as a pedagogical school against passions. The decision of the monks to go to the wilderness was motivated by both the desire to give up the world, possessions and honours, and to fully belong to God. In conclusion, compulsive opening to possessions and objects is mental and not spatial. The contemporary man needs to reflect on what really matters in an ephemeral world.

2015

Teodor Ţîrdea, dr. hab. filos., prof. univ., Catedra de filosofie şi bioetică) Introducere. Componentei morale a strategiei de supraviețuire îi aparține un rol şi un loc aparte în strategia securității umane, fapt formulat şi argumentat încă în a. 1970 de marele umanist al sec. XXlea V.R. Potter în articolul său "Bioetica-ştiința supraviețuirii". Din păcate constatăm că până acum comunitatea ştiințifico-filosofică a Terrei n-a elaborat şi n-a instaurat structura vectorului bioetic al sistemului planetar de securitate, în particular importanța toleranței bioetice (TB) în acest ansamblu. Scopul lucrării. Esența şi conținutul TB şi evaluarea locului acesteia în combaterea pluralității morale, misiunii TB în inițierea şi devenirea bioeticii globale ca element de bază al strategiei de supraviețuire. Material şi metode. Studiu teoretico-bioetic, realizat prin abordările sistemico-activitațională şi discursivă. Rezultate. TB drept concept al spațiului cunoştințelor eticii biologice se determină pe de-a-ntregul de gradul manifestării bioeticii sociale şi a socio-comunicării, adică de nivelul de intensificare a bioetizării sociumului şi acomodării bioeticii la acesta. Bioetica globală, ca element de bază al vectorului moral al strategiei de supraviețuire, este pe deplin "calculată" în funcție de TB, care la rîndul său devine condiția necesară în devenirea eticii biologice de proporții planetare. Concluzii. Procesele de bioetizare a sociumului şi de adaptare a bioeticii la fragmentele realității sociale, constituind esența sociobioeticii, contribuie, în primul rînd, la depăşirea diversității morale în societate, în al doilea rînd, la transformarea pas cu pas a eticii biologice în una globală şi în al treilea rînd, în baza metodelor enunțate prin intermediul bioeticii sociale se stabileşte atribuția TB în constituirea bioeticii planetare. Cuvinte cheie: toleranță bioetică, bioetică socială, bioetică globală, bioetizarea sociumului, acomodarea bioeticii, pluralitate morală.

Romanian Journal of Pediatrics, 2020

Disforia De gen la copil şi aDolescent-o afecţiune înDepărtată De practica peDiatrică? asist. univ. Dr. Mirela silvia iancu 1,2, şef. lucr. Dr. ana-Maria Daviţoiu 1,2 , asist. univ. Dr. sorina chindriş 1,2 , şef. lucr. Dr. iulia florentina ţincu 1,2 , conf. Dr. Monica livia gheorghiu 1,3 , prof. Dr Doina anca pleșca 1,2

Analele Universității „Dunărea de Jos” din Galați. Fascicula XX, Sociologie / The Annals of ”Dunarea de Jos” University of Galati. Fascicle XX, Sociology, 2016

This study aims to describe the issues specific to international adoption. The author starts from a short presentation of the history of international adoptions in the Republic of Moldova and the specific conditions for making international adoptions in the Republic of Moldova. International adoption has a number of peculiarities, because besides the specific problems that the integration of the child in the adoption family (such as the problems of age, personality and availability between child and family) increase, others factors such as cultural differences and physical differences (color, height, language, race, etc.) between the child and adoptive parents. Another factor that influences international adoptions is legislative policies on international adoptions, policies that can encourage or aggravate the process of international adoption. Although, in essence, international adoption has a noble purpose, to provide children with permanent families, in practice they also encountered situations of irregularities (child trafficking, violations of principle and violations of the law) that led to a negative perception on the process of international adoption.

Journal of the Adventist Theological Society, 1993

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2023

G. Schopflin's three-variable equation is a model that attempts to explain the relationship between state, ethnicity, and civil society. The equation suggests that the state, ethnicity, and civil society are interdependent and interact in complex ways. According to this model, the state is a political entity that exercises power and authority over a territory and its citizens. Ethnicity refers to shared cultural and social characteristics that distinguish one group of people from another. Civil society refers to the space between the state and the individual, comprising the networks, organizations, and associations that operate independently of the state.

1992

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2022

În articol este prezentată teoria elaborată de М.Rokeach cu privire la orientările valorice, inclusiv descrierea valorilor terminale (viaţă activă, înţelepciunea vieţii, sănătate, muncă interesantă, frumuseţea naturii şi a artei, dragoste, bunăstare materială, prieteni buni și fideli, apreciere socială, cunoaştere, viaţă productivă, dezvoltare continuă, distracţii, libertate, viaţă familială fericită, fericirea altora, creaţie, încredere în sine) și a valorilor instrumentale (acurateţe, educaţie, exigenţe înalte, energie de viaţă, executivitate, independenţă, intransingenţă faţă de sine şi alţii, studii, responsabilitate, raţionalism, autocontrol, curaj în susţinerea opiniei proprii, a convingerilor, voinţă, toleranţă, viziuni largi, onestitate, eficacitate în activitate, delicateţe). Autorii subliniază că valorile se plasează în centrul sferei motivaţionale determinând atitudinile, judecăţile şi acţiunile persoanei; valorile redau preferințe sau principii care definesc principalele orientări ale acțiunii umane, care orientează și legitimează regulile vieții sociale. Lucrarea cuprinde rezultatele obținute în cercetarea efectuată cu referire la viziunile adolescenților despre conceptele de valori și orientări valorice care reliefează conținutul și caracteristicile acestora. Cuvinte-cheie: valori, orientări valorice, valori terminale, valori instrumentale, adolescent. CONTENT AND CHARACTERISTICS OF VALUE ORIENTATIONS IN ADOLESCENCE The article presents the theory of the author M. Rokeach regarding value orientations, including the description of terminal values (active life, wisdom of life, health, interesting work, beauty of nature and art, love, wealth, good friends, social appreciation, knowledge, productive life, continuous development, entertainment, freedom, happy family life, happiness of others, creation, self-confidence) and instrumental values (accuracy, education, high requirements, life energy, diligence, independence, intransigence towards oneself and studies, responsibility, rationalism, self-control, courage and own opinions, strong will, tolerance, broad visions, honesty, efficiency in activity, delicacy). The authors emphasize that values are placed in the center of the motivational sphere, determining the person's attitudes, judgments and actions; values reflect preferences or principles that define the main orientations of human action, which guide and legitimize the rules of social life. The paper contains the results obtained in the carried out research with reference to the views of adolescents about the concepts of values and value orientations that highlight their content and characteristics.

Materialele conferintei "Lecturi in memoriam acad. Silviu Berejan", 2021

Fără a se focaliza în mod necesar pe abordarea problematicii originii religiei, acest articol propune de fapt șapte corelații între violența interpersonală și progresul religiei organizate, sugerând că violența interpersonală a jucat un rol semnificativ în procesul de instituționalizare a credințelor religioase. Deși violența interpersonală nu provoacă neapărat structurarea credinței religioase, aceasta de fapt întărește și oferă soluții modelelor existente de amenințare cu care se confruntă o comunitate, iar împreună conduc la organizarea religiei. Prima parte a acestui articol (etapele 1–4) analizează psihologia violenței, concentrându-se pe teoriile frustrare – agresiune, rivalitate mimetică, triangulare, geneza țapului ispășitor și vinovăție. A doua parte (etapele 5–6) marchează trecerea de la psihologia personală la psihologia socială și studiază violența în religia primitivă, așa cum se manifestă în procesul ritualizării țapului ispășitor și în geneza sacrificiului. A treia pa...