El Fénix Blaise Cendrars

Cercetări Arheologice, 2000

Podoabele din aur din Colecţia Orghidan, în special cele elenistice, au mai constituit obiectul unor cercetări sumare într-un articol semnat de M. Gramatopol şi R. Theodorescu 1 precum şi într-o comunicare nepublicată, susţinută de M. Sfârlea la o sesiune de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de Istorie a României. în ambele cazuri, autorii s-au rezumat la o descriere succintă a pieselor elenistice din colecţia aflată în discuţie. Provenienţa bijuteriilor nu este cunoscută, majoritatea fiind achiziţionate prin reprezentanţi la vânzările publice din ţară şi străinătate. Am considerat deci utilă o reluare a studiului podoabelor elenistice din Colecţia Orghidan cu descrierea lor în detaliu, insistând asupra elementelor de tehnică precum şi asupra analogiilor stilistice care, chiar dacă nu pot oferi o localizare certă a atelierelor de provenienţă a pieselor cercetateaceasta putând fi însă presupusă în unele cazuri-oferă în schimb premisele pentru o datare relativ corectă. Obiectul cercetării acestei comunicări se rezumă la cerceii din epoca elenistică, reprezentaţi în colecţia inginerului Constantin Orghidan prin exemplare dintre cele mai reuşite. 1. Pereche de cercei din aur cu toarta circulară din mai multe sârme din aur înfăşurate, ce se îngustează progresiv la un capăt, iar la celălalt se termină cu o protomă de leu modelată "au repoussé" din două jumătăţi de foaie din aur sudate longitudinal. Gâtul tronconic sudat de cap este bordât cu fir pseudo-periat, iar partea centrală este decorată cu filigran în forma literei "S" culcată, cu o buclă mai mare şi una mai mică şi cu granule. Sudura gâtului de toarta cercelului este mascată de un fel de caliciu format din triunghiuri bordate cu fir perlat şi dispuse în motivul "dinţilor de lup", (înv. nr. C 4209, C 4210. Diametrul toartelor = 19 şi 20 mm.; G = 3,96 şi 4,25 g; Au 900%0). Cerceii cu torţi din mai multe sârme înfăşurate, terminate cu protome de leu sunt foarte frecvenţi în mormintele elenistice de la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al Ill-lea a Chr. Analogii s-au descoperit la Kerci, la Sedes în Salonic, la Kazani, Amphipolis, Curium, Syracuza, Todi 2 , Odessos (Varna) şi Mal Tepe 3. La Rheneia s-a găsit un exemplar cu o mărgea din piatră semipreţioasă fixată între protomă şi toarta propriu-zisă 4. De asemenea, exemplare similare au fost semnalate la Muzeul de artă din Bloomington, Indiana 5 şi într-o colecţie particulară din Elveţia 6 .

UMH sapiens, 2018

Бюллетень Уральского отделения Международной ассоциации содействия правосудию, 2010

Реалии уголовно-процессуальной науки демонстрируют признаки одной из ее проблем, связанной с нечетким различием исследований уголовно-процессуального закона de lege lata, которые могут быть актуальны, например, для создания юрисдикционных технологий участников уголовного процесса, и исследований de lege ferenda - наиболее традиционных для большинства работ, поскольку их результатом является предложение об улучшении уголовно-процессуального закона. Последние, отражая закон системно и имею целью его совершенствование, должны ориентироваться на ядро системы, определяющее ее тип и связи с периферийными элементами системы (институтами, нормами), а так же элементами между собой.

Cercetări arheologice, 2022

Acest studiu este dedicat unei categorii speciale de material arheologic, păstrate în colecțiile Muzeului Național de Istorie, terra sigillata de la Feldioara. Analiza a fost realizată pe un lot de 44 de piese ce au fost descoperite în cadrul campaniilor arheologice întreprinse între anii 1987-1990. În urma analizei stilistice (în cazul pieselor cu decor), coroborată cu analiza tipologică și cea a pastelor din care sunt confecționate obiectele am constatat faptul că importurile provin din două mari centre producătoare de terra sigillata: Lezoux și Rheinzabern. Astfel, centrul de la Lezoux reprezintă locul de proveniență a celei mai mari părți din sigilatele descoperite la Feldioara. Atelierele de la Rheinzabern constituie, de asemenea, una dintre sursele principale de terra sigillata de la Feldioara.

Cercetări arheologice, 2016

Limbă, Literatură şi Folclor, 2021

O sinteză științifică asupra Tetraevangheliarului grecesc aflat în inventarul Muzeului Olteniei din Craiova, manuscris adus din Constantinopol în Țara Românească, se presupune, de dicheofilaxul Antim Critopol, (după ce în octombrie 1370 este numit de patriarhul Bisericii Mari, Filotei, întâiul stătător al Mitropoliei Severinului), cu o valoare incontestabilă și inestimabilă pentru cultura română, a apărut recent la Editura Mitropoliei Olteniei. Lucrarea-Studii despre Tetraevangheliarul grecesc de la Muzeul Olteniei din Craiova (sec. al XII-lea)-, deschide perspectiva, cum lasă să se înțeleagă autorii ei: Ion Reșceanu, Mihai Ciurea, Carmen Bălteanu și Ion Sorin Bora, evidențierii și promovării în mediile academice din țară și din străinătate a unui manuscris biblic din secolul al XII-lea, prețios din punct de vedere istoric și teologic, confirmând și atestând astfel impactul produs de influența cultural-ecleziastică bizantină asupra spiritualității românești. Demersul exegetic, aprofundat, al cercetătorilor, axat pe "punerea în lumină" a unor informații de factură aghiografică, codicologică și paleografică, conținute de textele manuscrisului diortosit, prezintă un interes revelațional, cu deosebire de ordin predominant filologic și teologic. Prin urmare, studiul în discuție, având un pronunțat caracter pragmatic, se adaugă interpretărilor apărute, îndeosebi după apariția tiparului, cu privire la importanța, semnificația și înțe-lesului cuvântului Sfintei Scripturi. Fără a fi socotită drept un recurs la textul inițial al Tetraevan-gheliarului grecesc, lucrarea Studii despre

2011

The librarian and his work in the bibliographic universe Varvara GANEA, bibliotecar principal The author aims to influence the stereotypes created in time about the library and librarian by relating important segments of the work of the "Alecu Russo" State University Scientific Library from Balti. In the present article the author analyzes the scientific work of librarians, the level of professionalism, ability to communicate, the values of the institution: traditional collections, electronic resources, services, opportunities and library products. Omul adevărat, cu tot ce realizează, se realizează şi pe el! Igor P. Jechiu. Edelgard Bulmahn, ministru al Educaţiei în Germania, afirma într-un interviu din 2001 că cele mai importante bunuri din societatea cunoaşterii sînt o bună educaţie, creativitate şi competenţă. Societatea în care trăim ne determină să acceptăm modificări radicale la nivel de individ, de grup, instituţie, comunitate, de relaţii interumane. Cel mai mare impact asupra comunităţii în vederea receptării imaginii unei instituţii bibliotecare îl exercită bibliotecarul. Nivelul de profesionalism, capacitatea de a comunica cu utilizatorii în procesul prestarii serviciilor, reliefează imaginea celui care reprezintă biblioteca. Mai multe studii demonstrează, că personalul Bibliotecii Ştiinţifice de la Bălţi este unul instruit, calificat, deschis spre comunicare. Mentalitatea bibliotecarilor s-a schimbat mult odată cu valorificarea noilor tehnologii de informare şi comunicare. Diversificarea purtătorilor de informaţii influenţează indiscutabil dezvoltarea bibliotecară. Noul termen, lifewide learning, indică durata învăţării-toată viaţa. Imaginea unei instituţii se constituie din eforturile zilnice ale colaboratorilor ei, cînd se investeşte în activitatea profesională tot ce este mai bun. Imaginea se creează în timp, prin strategii bine gândite, muncă sistematică, răbdare, pasiune, competenţe, abilitate şi dorinţă de a îndeplimi obligaţiunile cât mai conştiincios şi creator. Astfel, devine important succesul final al acestei activităţi, de care depinde

Analele Universității de Vest. Seria Științe Filologice, 2022

In two of her works, Mateiu I. Caragiale – Initiation and Aestheticism (2005) and Under the Sign of the Baroque (2009), Dana Nicoleta Popescu has synthesized the thematic similarities between Mateiu’s Gallants of the Old Court and Lampedusa’s The Cheetah, investigating the baroque motifs throughout these works. Beyond the stream of motifs on which Dana Nicoleta Popescu makes subtle commentaries, a baroque of nature can be identified, represented by the twilight moment, bright and exuberant, but marked by an awareness of transience, of dimming light and death, specific to the baroque. The presence of the twilight is associated, in Mateiu’s creative space, with a veritable chromatic explosion, meant to convey the astounding colour palette of the sun through a series of ample, richly decorated images, in which an abundance of roses and crimson nuances is joined by an abundance of blood and fire. Splendidly coloured, but with a nostalgic tint, the twilight is converted in Mateiu Caragiale and Lampedusa into an expressive metaphor of the aristocratic twilight, awakening in the imagination of the reader the iconic image of a past filled with glamour and noble majesty. Keywords: twilight; baroque of nature; splendour; melancholy; twilight of nobility.

2009

Boris Boincean-promotor al ştiinţei agrare din Republica Moldova. Mircea SNEGUR 7 Cercetări de cotitură pentru agricultura Republicii Moldova. Mihail LUPAŞCU 8 Un merituos profesor şi om de ştiinţă. Stanislav STADNIC

Revista de istorie şi teorie literară, 2023

Mircea Eliade’s Interwar American Project: In his first year spent in India, 1929, Mircea Eliade nurtured two projects related to America, which remained unaccomplished. On the one hand, he was planning a long return trip to his homeland, which would pass through the United States. On the other hand, he considered obtaining a teaching position in an American university, the first target being Harvard. This early American project – hitherto unexplored – becomes symbolic in the perspective of Eliade’s subsequent evolution and choices. Decades later, as a professor at the University of Chicago, he turned down an invitation to occupy a chair at Harvard, which offered him far better conditions and opportunities than those in Chicago. We present here the first results of an ongoing research that tries to clarify all the details related to the young Eliade’s American project.