2. POLITICA BENJAMINIANĂ ŞI FENOMENELE POLITIZĂRII

Sfera Politicii este prima revistă de ştiinţă şi teorie politică apărută în România, după căderea comunismului. Revista apare fără întrerupere din 1992. Sfera Politicii a jucat şi joacă un rol important în difuzarea principalelor teme de ştiinţă şi teorie politică şi în constituirea şi dezvoltarea unei reflecţii politologice viabile în peisajul ştiinţific şi cultural din România. Sfera Politicii pune la îndemâna cercetătorilor, a oamenilor politici şi a publicului, analize, comentarii şi studii de specialitate, realizate pe baza paradigmelor teoretice şi metodologice ale ştiinţei şi teoriei politice actuale. Sfera Politicii îşi face o misiune din contribuţia la consolidarea şi dezvoltarea societăţii democratice şi de piaţă în România. Sfera Politicii respectă Ordinul nr. 4691 din 26 iulie 2011 al Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior,...

2015

Considerații preliminare Evenimentele sociale, politice și istorice petrecute în România începând cu decembrie 1989 sunt prea importan-te pentru a rămâne consemnate doar în ziarele epocii ori în arhivele instituțiilor academice sau cele ale sistemului politic. Amploarea acestor evenimente, pre-cum și consecințele ulterioare pentru societatea românească, impun cerceta-rea evenimentelor în profunzimea lor, pentru că generațiile care se succed vor avea acces la întregul trecut istorico-politic așa cum este el. Este știut faptul că experiențele desprinse din trec ut au ex-plicat prezentul și au conturat viitorul unei națiuni. În acest spirit am încercat analiza unuia dintre cele mai semnifica-tive episoade din istoria socială și poli-tică a României: cei 25 de ani de sistem electoral. Poate cel mai important aspect ce vizează transmiterea peste timp a tuturor împrejurărilor și desfășurărilor care aveau să schimbe soarta României este acela prin care românii consideră că evenimentele nu ...

2013

e failure of Romanian foreign policy at the Paris Peace Conference (1919 -1920) when it couldn't obtain the entire province of Banat for the country, and also the establishment of the border with Serbia on the field, provoked, in December 1923, an intense political and parliamentary controversy. For two weeks the opposition MPs and those of the Liberal Party (the government party) accused each other of the responsibility of this national failure. e parliamentary debates demonstrated the lack of method, strategy and unity of the Romanian political elite in promoting responsible and efficient foreign policies.

Cadernos de Ética e Filosofia Política

Resenha do livro: ÉLOGE DU POLITIQUE:UNE INTRODUCTION AU XXIᵉSIÈCLE. De VICENT PEILLON.

Altarul Reîntregirii, 2019

Esse versus Habere-The Duality of Human Will 1. Man's existence for "to be" or for "to have", depends on how he understands his meaning in the world. This study aims to offer the reader an orthodox view on these two terms, in the hope that it touches the existential substance of contemporary man. When man "stole" deification, possession (of having) became an existential archetype in his physical structure. The serpent bound the soul of the primordial man to a phantasmagoria, a magical deification. The principle of possession expresses man's desire to transform the world into an object of consumption. The fundamental difference between possession and being is that things are worn out by their use, while the being exercised day by day develops to perfection. The need of transcendence, intrinsic to man, has undergone an ontological change that has found naive compensation in the field of technology. Fathers of the desert teaches us to evaluate the world through an unpassionate perception. The evangelical and patristic precepts put in contrast the desire for spiritual growth with a desire possession. This vision of detachment, gives man a sort of discernment that makes him responsible in relation to God, nature and to himself. St. John Chrysostom, recommends the desert as a pedagogical school against passions. The decision of the monks to go to the wilderness was motivated by both the desire to give up the world, possessions and honours, and to fully belong to God. In conclusion, compulsive opening to possessions and objects is mental and not spatial. The contemporary man needs to reflect on what really matters in an ephemeral world.

2019

Atât etica autonomiei, cât si etica autenticităţii pot fi sintetizate prin aceeasi exigenţă metaforică de a deveni propriul tău stăpân. Aceasta nu este doar o simplă coincidenţă. Conceptul de autonomie si conceptul de autenticitate sunt con­cepte morale care poartă amprenta atomismului social, accentuând rezistenţa individului uman faţă de presiuni totaliza­toare si holiste. Ca atare, cele două concepte sunt caracterizate de aceleasi opoziţii dintre „interior” si „exterior”, dintre auto- si hetero- , dintre „propriu” si „străin”. Cu toate acestea, o analiză atentă va dezvălui o serie de distincţii concep­tuale dintre etica autnomiei si etica autenticităţii, distincţii ce vor face vizibilă tensiunea dintre un ideal iluminist al autoguvernării si un ideal romantic (sau, intr-un sens mai larg, contra-iluminist) al autoapartenenţei. Primul subliniază importanţa raţiunii in crearea unei comunităţi a individizilor ce se autolegislează moral, in timp ce al doilea subliniază importanţa emoţ...

2019

This paragraph examines the impact of Creangă' narrative modelon Paul Goma's prose. The relationship between the character and the author, the narrative figures, the stylistic dominants of the story "Amintiri din copilărie" by Ion Creangă and the novel "Din calidor"by Paul Goma are analysed. It examines the dialogical poetics of the novel, the dialectical relations of the bivoc word, the hybrid construction, plurilingvism, the instinctive genius sense of the language, the intrinsec elements of the narrative model in the line of the Creangă-Sadoveanu tradition.

2013

Ce sunt și ce fac partidele politice? Iată două întrebări conexe la care toate regimurile postcomuniste au fost nevoite să ofere răspunsuri, atât în ordinea practicilor colective, cât și în orizontul normelor politice. Aceste răspunsuri nu au fost nici unidimensionale și nici definitive. Ele nu s-au aflat gata făcute la dispoziția artizanilor postcomunismului, ci au făcut dimpotrivă obiectul unui proces de invenție politică plasat în chiar centrul itinerariului democratizării postcomuniste. Partidele politice se cuvin privite din mai multe perspective. Partidele sunt organizații, spații structurate de apartenență și dominație care ordonează acțiunea membrilor în demersuri colective a căror raționalitate se raportează la exercițiul imediat și efectiv al puterii politice 2. Partidele politice sunt de asemenea purtătoarele unor identități colective, producătoare de sensuri și solidarități politice, promotoarele unor viziuni mai mult sau mai puțin articulate asupra modurilor dezirabile de organizare a coexistenței în perspectiva temporală mai amplă a guvernării. Partidele politice sunt în egală măsură instituții 3 ale politicii democratice, piese indispensabile ale dispozitivului contemporan de actualizare a proiectului democratic și, cu acest titlu, actori al căror rol și loc sunt mai mult sau mai puțin explicit reglementate de Constituții și legi. Cele trei dimensiuni explică de ce partidele, ca obiecte politice, sunt întotdeauna prinse în tensiunea dintre practicile de societate, credințele și valorile colective și normele politice. Actualizate în zone diferite ale societății și organizate în arene distincte ale politicii democratice 4 , cele trei dimensiuni sunt departe de a fi spontan armonioase, în măsura în care practicile organizaționale ale partidelor 1 Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului POSDRU/89/1.5/S/56815 "Socie tatea Bazată pe Cunoaștere-cercetări, dezbateri, perspective", cofinanțat de Uniunea

2013

Și în localităţile din mediul rural al judeţului Severin funcţionau câteva instituţii de credit mai importante, implicate în sprijinirea activităţilor economice din zonă 2. • Banca de Credit şi Comercială Română S.A. Făget, având sediul social în comuna Făget (str. Ferdinand nr. 42), s-a constituit în data

Biblioteca Ştiinţifică USARB eBooks, 2010

Codreanu-Bîrsanu, Aurelia. Unele aprecieri asupra nominaţiilor aproximative determinate de locutor / Aurelia Codreanu-Bîrsanu // Strategii actuale în lingvistică, glotodidactică şi ştiinţa literară : Colocviul şt. intern. organizat cu ocazia a 55-a aniversare a Fac. de Limbi şi Lit. Străine, ed. a 2-a,