Ozdogru-etal poster

Sergiu Moraru: 75 de ani de la naștere, 2021

Spiritual patron of the gymnasium from Obreja Veche, the folklorist Sergiu Moraru honors his mission ‒ in relation to the young generation ‒ through the model of his becoming and through the opera. The vocation folklorist needs vocation pedagogues, who can adjust the potential of the biography and the work in attractive projects for the pupils of the gymnasium that bears his name, but also for those from the Gymnasium no. 1 from Olacu commune, Giurgiu district (Romania). To motivating them to know more about the museums and libraries in the locality ‒ the patrimonial dimension of their existence, in which Sergiu Moraru’s destiny is a kind of guide. The attractive reason for becoming a folklorist is the reason for vocation, calling, crucial categories, generating controversy and lessons according to the age of the two institutions united in a project. The beneficial nuance, offered from Italy by the poet and pedagogue Iurie Bojoncă, refers to the importance of the family and the nati...

Cercetări Arheologice, 1997

Bijuteriile elenistice, nu mai puţin decât alte forme de exprimare artistică ale grecilor din ultimele veacuri înainte de Cristos. invocă în mod constant apropiata legătură dintre om şl forţele supranaturale, care se întrepătrundeau cil viaţa sa. Abundă reprezentări de zei şi zeiţe, ca şl ale creaturilor mitologice variate. Adeseori divinităţile nu erau reprezentate ele însele, ci simbolizate de unul dintre atributele zeităţilor respective 1. Esté şl cazul unei interesante piese din "Colecţia Orghldan". care este expusă în Tezaurul istoric de la Muzeul Naţional de Istorie a României-un pandantiv din aur 2 , în formă de porumbel cu aripile strânse-ce sugerează asocierea cu Afrodita, pe care grecii o reprezentau purtată în ceruri de un car tras de porumbei 3. Pe pieptul păsării se încrucişează în chip de hamuri patru trese din filigran, ce converg către o casetă mică, rotundă, cu peretele din bandă din aur în "dinţi de lup", care încastrează un "cabochon" din piatră roşie.

Studii și cercetări lingvistice

This article is a proposal to standardize a punctuation mark – the semicolon –, and describe the situations of use and the communication implications of the sign: prosodic, pragma-semantic and stylistic functions. The relationships between the semicolon and other punctuation marks, as well as recommendations for use in writing practice are also considered. Semicolon is less and less known and used nowadays; its use depends on the author’s preferences. Among the stylistic varieties, the semicolon is used most frequently in the scientific and argumentative style. It is recommended to use semicolon in enumerative series, especially vertically, in constructions containing parallelisms, or in long and complex statements that also contain other internal punctuation marks.

Cercetări Arheologice, 2000

Podoabele din aur din Colecţia Orghidan, în special cele elenistice, au mai constituit obiectul unor cercetări sumare într-un articol semnat de M. Gramatopol şi R. Theodorescu 1 precum şi într-o comunicare nepublicată, susţinută de M. Sfârlea la o sesiune de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de Istorie a României. în ambele cazuri, autorii s-au rezumat la o descriere succintă a pieselor elenistice din colecţia aflată în discuţie. Provenienţa bijuteriilor nu este cunoscută, majoritatea fiind achiziţionate prin reprezentanţi la vânzările publice din ţară şi străinătate. Am considerat deci utilă o reluare a studiului podoabelor elenistice din Colecţia Orghidan cu descrierea lor în detaliu, insistând asupra elementelor de tehnică precum şi asupra analogiilor stilistice care, chiar dacă nu pot oferi o localizare certă a atelierelor de provenienţă a pieselor cercetateaceasta putând fi însă presupusă în unele cazuri-oferă în schimb premisele pentru o datare relativ corectă. Obiectul cercetării acestei comunicări se rezumă la cerceii din epoca elenistică, reprezentaţi în colecţia inginerului Constantin Orghidan prin exemplare dintre cele mai reuşite. 1. Pereche de cercei din aur cu toarta circulară din mai multe sârme din aur înfăşurate, ce se îngustează progresiv la un capăt, iar la celălalt se termină cu o protomă de leu modelată "au repoussé" din două jumătăţi de foaie din aur sudate longitudinal. Gâtul tronconic sudat de cap este bordât cu fir pseudo-periat, iar partea centrală este decorată cu filigran în forma literei "S" culcată, cu o buclă mai mare şi una mai mică şi cu granule. Sudura gâtului de toarta cercelului este mascată de un fel de caliciu format din triunghiuri bordate cu fir perlat şi dispuse în motivul "dinţilor de lup", (înv. nr. C 4209, C 4210. Diametrul toartelor = 19 şi 20 mm.; G = 3,96 şi 4,25 g; Au 900%0). Cerceii cu torţi din mai multe sârme înfăşurate, terminate cu protome de leu sunt foarte frecvenţi în mormintele elenistice de la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al Ill-lea a Chr. Analogii s-au descoperit la Kerci, la Sedes în Salonic, la Kazani, Amphipolis, Curium, Syracuza, Todi 2 , Odessos (Varna) şi Mal Tepe 3. La Rheneia s-a găsit un exemplar cu o mărgea din piatră semipreţioasă fixată între protomă şi toarta propriu-zisă 4. De asemenea, exemplare similare au fost semnalate la Muzeul de artă din Bloomington, Indiana 5 şi într-o colecţie particulară din Elveţia 6 .

2019

This paragraph examines the impact of Creangă' narrative modelon Paul Goma's prose. The relationship between the character and the author, the narrative figures, the stylistic dominants of the story "Amintiri din copilărie" by Ion Creangă and the novel "Din calidor"by Paul Goma are analysed. It examines the dialogical poetics of the novel, the dialectical relations of the bivoc word, the hybrid construction, plurilingvism, the instinctive genius sense of the language, the intrinsec elements of the narrative model in the line of the Creangă-Sadoveanu tradition.

2021

Culegerea de articole reprezintă materialele celei de-a 2-a ediții a Conferinței Internaționale "Lectura ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare", organizată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova în septembrie 2020. Temele abordate de către autori sunt de ordin teoretic cât și practic. Volumul al II lea reprezintă diferite abordări ale fenomenului lecturii.

Geography and encyclopaedism. Revisiting Gheorghe Lazăr: Between 1810 and 1822, Gheorghe Lazăr (1779/82-1823) composed or compiled four geography textbooks for the use of the Romanian schools of Transylvania and Walachia: a mathematical geography (1810), a geography of Transylvania (1815), an astronomical geography (1820), and a world geography (1822), respectively. The first two were destined for publication in Transylvania, but his superior blocked all attempts. The last two were used in the St. Sava College of Bucharest, and – according to a 1822 manifesto – the world geography was being prepared for publication. Like most of Lazăr’s Nachlass, they have been lost after his death. The present article discusses all the available information about these books and attempts to identify their sources on the basis of contextual data. It also underlines Lazăr’s long lasting interest for the subject matter of geography, which has been neglected by both his biographers and the historiography of geographical studies in Romanian culture. My thesis is that it should be understood as part of Lazăr’s encyclopaedicism, another dimension of his intellectual formation and academic profile which has been neglected. The last section, which places Lazăr in the context of the geographical textbook production during his mature life and the decades following his death, shows that many other manuscript textbooks have met with the same fate: they failed to reach the printing press and – sooner or later – have been lost.

Cercetări arheologice, 2022

Acest studiu este dedicat unei categorii speciale de material arheologic, păstrate în colecțiile Muzeului Național de Istorie, terra sigillata de la Feldioara. Analiza a fost realizată pe un lot de 44 de piese ce au fost descoperite în cadrul campaniilor arheologice întreprinse între anii 1987-1990. În urma analizei stilistice (în cazul pieselor cu decor), coroborată cu analiza tipologică și cea a pastelor din care sunt confecționate obiectele am constatat faptul că importurile provin din două mari centre producătoare de terra sigillata: Lezoux și Rheinzabern. Astfel, centrul de la Lezoux reprezintă locul de proveniență a celei mai mari părți din sigilatele descoperite la Feldioara. Atelierele de la Rheinzabern constituie, de asemenea, una dintre sursele principale de terra sigillata de la Feldioara.

2022

2021

Colecția "BiblioLeader", inițiată de către Biblioteca Națională în anul 2020, urmărește scopul de a scoate în prim-plan și de a promova personalități care își dedică viața Bibliotecii, Informației, Cărții, Educării oamenilor prin lectură. Pe lângă cele câteva titluri din această colecție, editate deja, Biblioteca Națională a elaborat, în anul 2021, volumul aniversar "In honorem Lidia Kulikovski" – cercetător, profesor, manager, bibliotecar de elită, numele căreia este echivalent cu acțiune, fapte și idei de succes, învățare permanentă, comunicare efi cientă. Volumul aniversar este o culegere de articole științifi ce, o platformă de idei, analize și sinteze, experiențe în biblioteconomie și științe ale informării, de refl ecții și evocări, ce conturează portretul profesional și personal al protagonistei volumului.