Academia.edu no longer supports Internet Explorer.
To browse Academia.edu and the wider internet faster and more securely, please take a few seconds to upgrade your browser.
2021, Rivista di Archeologia
…
2 pages
1 file
Annales Universitatis Apulensis Series Historica, 2009
Cercetări Arheologice, 1997
Bijuteriile elenistice, nu mai puţin decât alte forme de exprimare artistică ale grecilor din ultimele veacuri înainte de Cristos. invocă în mod constant apropiata legătură dintre om şl forţele supranaturale, care se întrepătrundeau cil viaţa sa. Abundă reprezentări de zei şi zeiţe, ca şl ale creaturilor mitologice variate. Adeseori divinităţile nu erau reprezentate ele însele, ci simbolizate de unul dintre atributele zeităţilor respective 1. Esté şl cazul unei interesante piese din "Colecţia Orghldan". care este expusă în Tezaurul istoric de la Muzeul Naţional de Istorie a României-un pandantiv din aur 2 , în formă de porumbel cu aripile strânse-ce sugerează asocierea cu Afrodita, pe care grecii o reprezentau purtată în ceruri de un car tras de porumbei 3. Pe pieptul păsării se încrucişează în chip de hamuri patru trese din filigran, ce converg către o casetă mică, rotundă, cu peretele din bandă din aur în "dinţi de lup", care încastrează un "cabochon" din piatră roşie.
Cercetări arheologice, 2022
Acest studiu este dedicat unei categorii speciale de material arheologic, păstrate în colecțiile Muzeului Național de Istorie, terra sigillata de la Feldioara. Analiza a fost realizată pe un lot de 44 de piese ce au fost descoperite în cadrul campaniilor arheologice întreprinse între anii 1987-1990. În urma analizei stilistice (în cazul pieselor cu decor), coroborată cu analiza tipologică și cea a pastelor din care sunt confecționate obiectele am constatat faptul că importurile provin din două mari centre producătoare de terra sigillata: Lezoux și Rheinzabern. Astfel, centrul de la Lezoux reprezintă locul de proveniență a celei mai mari părți din sigilatele descoperite la Feldioara. Atelierele de la Rheinzabern constituie, de asemenea, una dintre sursele principale de terra sigillata de la Feldioara.
2017
Logistica a avut, incă din cele mai vechi timpuri, un rol fundamental in dezvoltarea globală pentru aproape 5.000 de ani ai umanităţii, in ansamblul ei. De la construirea piramidelor din Egiptul Antic, logistica a făcut progrese remarcabile. De nenumărate ori, soluțiile logistice geniale au format baza pentru trecerea de la o eră istorică la alta. Pentru forțele armate, logistica este un cuvânt relativ nou folosit pentru a descrie o practică foarte veche: furnizarea, circulația și intreținerea forțelor armate atât in timp de pace, cât mai ales in condiții de război. Datorită rolului covârsitor al logisticii, planificatorii militari și comandanţii iau in considerare impactul logisticii asupra pregătirii operaționale. Considerațiile logistice reprezintă unul dintre factorii fundamentali luaţi in calculul planurilor de luptă incă din cele mai incipiente stadii ale confruntărilor armate, fără de care forţele luptătoare pot reprezenta doar insemne și numere pe o hartă. Acest articol este...
2023
Nicola Nicolau: an Intellectual with an Unfair Posterity: This is the first in a series of three articles discussing the life and work of Nicola Nicolau (1762-1837), a Romanian merchant and scholar from the Transylvanian town of Brașov (Kronstadt, in the Habsburg Empire). Its chapters deal with Nicolau’s family and life, the books published by him, the question of their authorship, their sources, their circulation, and, finally, with Nicolau’s teaching activity. While settling, on the basis of primary sources, a number of earlier hypotheses and debates, it proposes some new hypotheses, which should be checked against further primary evidence.
Cercetări Arheologice, 2000
Podoabele din aur din Colecţia Orghidan, în special cele elenistice, au mai constituit obiectul unor cercetări sumare într-un articol semnat de M. Gramatopol şi R. Theodorescu 1 precum şi într-o comunicare nepublicată, susţinută de M. Sfârlea la o sesiune de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de Istorie a României. în ambele cazuri, autorii s-au rezumat la o descriere succintă a pieselor elenistice din colecţia aflată în discuţie. Provenienţa bijuteriilor nu este cunoscută, majoritatea fiind achiziţionate prin reprezentanţi la vânzările publice din ţară şi străinătate. Am considerat deci utilă o reluare a studiului podoabelor elenistice din Colecţia Orghidan cu descrierea lor în detaliu, insistând asupra elementelor de tehnică precum şi asupra analogiilor stilistice care, chiar dacă nu pot oferi o localizare certă a atelierelor de provenienţă a pieselor cercetateaceasta putând fi însă presupusă în unele cazuri-oferă în schimb premisele pentru o datare relativ corectă. Obiectul cercetării acestei comunicări se rezumă la cerceii din epoca elenistică, reprezentaţi în colecţia inginerului Constantin Orghidan prin exemplare dintre cele mai reuşite. 1. Pereche de cercei din aur cu toarta circulară din mai multe sârme din aur înfăşurate, ce se îngustează progresiv la un capăt, iar la celălalt se termină cu o protomă de leu modelată "au repoussé" din două jumătăţi de foaie din aur sudate longitudinal. Gâtul tronconic sudat de cap este bordât cu fir pseudo-periat, iar partea centrală este decorată cu filigran în forma literei "S" culcată, cu o buclă mai mare şi una mai mică şi cu granule. Sudura gâtului de toarta cercelului este mascată de un fel de caliciu format din triunghiuri bordate cu fir perlat şi dispuse în motivul "dinţilor de lup", (înv. nr. C 4209, C 4210. Diametrul toartelor = 19 şi 20 mm.; G = 3,96 şi 4,25 g; Au 900%0). Cerceii cu torţi din mai multe sârme înfăşurate, terminate cu protome de leu sunt foarte frecvenţi în mormintele elenistice de la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al Ill-lea a Chr. Analogii s-au descoperit la Kerci, la Sedes în Salonic, la Kazani, Amphipolis, Curium, Syracuza, Todi 2 , Odessos (Varna) şi Mal Tepe 3. La Rheneia s-a găsit un exemplar cu o mărgea din piatră semipreţioasă fixată între protomă şi toarta propriu-zisă 4. De asemenea, exemplare similare au fost semnalate la Muzeul de artă din Bloomington, Indiana 5 şi într-o colecţie particulară din Elveţia 6 .
Altarul Reîntregirii, 2019
Esse versus Habere-The Duality of Human Will 1. Man's existence for "to be" or for "to have", depends on how he understands his meaning in the world. This study aims to offer the reader an orthodox view on these two terms, in the hope that it touches the existential substance of contemporary man. When man "stole" deification, possession (of having) became an existential archetype in his physical structure. The serpent bound the soul of the primordial man to a phantasmagoria, a magical deification. The principle of possession expresses man's desire to transform the world into an object of consumption. The fundamental difference between possession and being is that things are worn out by their use, while the being exercised day by day develops to perfection. The need of transcendence, intrinsic to man, has undergone an ontological change that has found naive compensation in the field of technology. Fathers of the desert teaches us to evaluate the world through an unpassionate perception. The evangelical and patristic precepts put in contrast the desire for spiritual growth with a desire possession. This vision of detachment, gives man a sort of discernment that makes him responsible in relation to God, nature and to himself. St. John Chrysostom, recommends the desert as a pedagogical school against passions. The decision of the monks to go to the wilderness was motivated by both the desire to give up the world, possessions and honours, and to fully belong to God. In conclusion, compulsive opening to possessions and objects is mental and not spatial. The contemporary man needs to reflect on what really matters in an ephemeral world.
2011
Moto:"Unei teoreme i se poate imputa că ar fi falsă dar nu i se poate permite să fie sterilă" Grigore C. Moisil "Un om ca oricare altul", pag. 287 NOI LINII CONCURENTE ŞI UN NOU PUNCT DE INTERSECŢIE ÎNTR-UN TRIUNGHI Mircea Eugen Şelariu 0. INTRODUCERE În matematică, sunt cunoscute 4 teoreme referitoare la drepte şi puncte remarcabile într-un triunghi, sau 4 teoreme referitoare la concurenţa liniilor remarcabile într-un triunghi şi, în acest cadru, sunt cunoscute 4 puncte de intersecţie remarcabile a câte 3 linii într-un triunghi (G, H, M şi O) şi 4 tipuri de linii remarcabile într-un triunghi oarecare / scalen ascuţitunghic: mediatoarele, înălţimile, medianele şi bisectoarele (Fig.1).
Annals of the University of Bucharest - Philosophy Series, 2015
This paper aims at discussing some problems of the contemporary art through some of Arthur Danto’s theories. The concept of the end of art, the new way of making art, how to understand the contemporary art are some fundamental problems of nowadays art criticism. Comparisons among artistic techniques used by various avant-gardist movements, especially cubist, abstractionist and dadaist ones are intended to build a comprehensive image of the evolution in art creativity towards post-wars period represented by new contributions (Andy Warhol and Joseph Beuys). These examples prove that the contemporary art needs a more attentive interpretation and a better understanding of the material-form connection within the art work and the process of plastic creativity.
MESO: Prvi hrvatski časopis o mesu, 2020
I D IO g o d fi n a X X I I ( 2 0 2 0 ) | o ž u j a k -t r a v a n j | b r o j 2 . | ME SO 1 2 9 S a ž e t a k U o k v fi r u p r o j e k t a u t v r đ fi v a n j a a r om a p r o ff fi l a r a z l fi č fi t fi h h r v a t s k fi h v r s t a j a n j e t fi n e č fi j fi j e o s n o v n fi c fi l j b fi o p o n u d fi t fi j e d n o s t a v n u fi p o u z d a n u a n a l fi t fi č k u m e t o d u k o j om b fi s e m o g l a p o t v r d fi t fi n j fi h o v a a u t e n t fi č n o s t p o v e z u j u ć fi fi h s a z em l j o p fi s n fim p o d r u č j em u z g o j a , fi z v r š e n a j e a n a l fi z a h l a p fi v fi h s p o j e v e a r om e k u p r e š k e j an j e t fi n e u z g o j e n e n a K u p r e š k o j v fi s o r a v n fi ( B fi H ) n a o k o 1 2 0 0 m n . v . Z n a t n a t e r fi t o r fi j a l n a o d v o j e n o s t ( h o r fi z o nt a l n a fi v e r t fi k a l n a ) K u p r e š k e v fi s o r a v n fi o d h r v a t s k fi h p o d r u č j a n a k o j fim a j e fi s t r a ž fi v a n j e o r g a n fi z fi r a n o ( L fi k a , D a lm a t fi n s k a z a g o r a , o t o c fi P a g fi C r e s ) t e r a z l fi k e u n j fi h o v fim p r fi r o d n fim o b fi l j e ž j fim a d o p r fi n o s s u s fi g u r n fi j em d o n o š e n j u z a k l j u č a k a o m o g u ć fim b fi om a r k e r fim a j a n j e ć e g m e s a k o j fi b fi s e s o b z fi r om n a ff l o r n fi s a s t a v m o g l fi p o v e z a t fi s o d r e đ e n fim z em l j o p fi s n fim p o d r u č j em u z g o j a . A n a l fi z om h l a p fi v fi h s p o j e v a t o p l fi n s k fi o b r a đ e n e k up r e š k e j a n j e t fi n e n a G C -M S , m e t o d om m fi k r o e k s t r a k c fi j e n a č v r s t o j ff a z fi ( S PM E ) t e o d r e đ e n fi m e t o d om p l fi ns k e k r om a t o g r a ff fi j e s m a s e n om s p e k t r o ff o t om e t r fi j om ( G C -M S ) , fi z o l fi r a n o j e u k u p n o 6 6 s p o j e v a , o d č e g a 1 4 a l d e h fi d a ( 6 1 , 5 5 % u k u p n e p o v r š fi n e p fi k o v a ) , 1 0 a l k o h o l a ( , 7 8 % ) , 1 2 k e t o n a ( 1 2 , 1 1 % ) , 8 a l fi ff a t s k fi h u g l j fi k ov o d fi k a ( 1 , 2 3 % ) , 7 a r om a t s k fi h s p o j e v a ( 9 , 6 3 % ) , 3 h e t e r o c fi k l fi č k a s p o j a ( 0 , 9 5 % ) , 1 ff u r a n ( 1 , 3 4 % ) , 2 k fi s e l fin e fi 3 e s t e r a ( 3 , 7 5 % ) , 4 t e r p e n a ( 0 , 9 4 % ) t e 3 s um p o r n a s p o j a ( 0 , 7 3 % ) . U o d n o s u n a d a lm a t fi n s k u , p a š k u , l fi č k u fi c r e s k u j a n j e t fi n u , a r om a k u p r e š k e j a n j e t fi n e s a d r ž fi 3 h l a p fi v a s p o j a ( 2 k e t o n a fi 1 e s t e r ) k o j a n fi s u u t v rđ e n a u n a v e d e n fim v r s t am a j a n j e t fi n e . N a d a l j e , a r om a k u p r e š k e j a n j e t fi n e s a d r ž fi z n a t n o v fi š e C -7 a l d e h fi d a ( 1 6 , 2 4 % ) , k e t o n a 2 , 3 -o k t a d fi e n o n a fi 2 -o k t a n o n a ( 9 , 9 6 % ) t e d u g o l a n č a n fi h a l k a n a ( 0 , 7 1 % ) k o j fi s e u l fi t e r at u r fi n a v o d e k a o p a š n fi m a r k e r fi , a l fi fi z n a t n o m a n j fi b r o j fi u d fi o t e r p e n a ( 0 , 9 4 % ) k o j fi s e u l fi t e r a t u r fi s p om fi n j u k a o m o g u ć fi p o u z d a n fi b fi om a r k e r fi z em l j o p fi s n o g p o d r u č j a u z g o j a . S o b z fi r om d a s u t e r p e n fi fi s k l j u č fi v o m e t ab o l fi t fi b fi l j a k a ( b fi l j k e d v o s u p n fi c e fi h s a d r ž e z n a t n o v fi š e n e g o j e d n o s u p n fi c e ) k o j fi s e u g l a v n om fi z r a v n o fi z h r an e u g r a đ u j u u ž fi v o t fi n j s k a t k fi v a , t e r p e n s k fi p r o ff fi l j a n j e t fi n e m o ž e u k a z fi v a t fi n a p o d r u č j e u z g o j a j a n j a d fi ( e ff e k t t e r fi t o r fi j a ) . S u d e ć fi p r em a a r om a p r o ff fi l u (m a r k e r fim a p a š e ) , a o s o b fi t o t e r p e n s k om p r o ff fi l u k u p r e š k e j a n j e t fin e , k u p r e š k fi p a š n j a c fi fi l fi v a d e o b fi l u j u b o g a t om b fi l j n om m a s om u k o j o j d om fi n fi r a j u t r a v e , d o k s u b fi l j k e d v os u p n fi c e ( b o g a t e a r om a t s k fim s p o j e v fim a ) m a n j e z a s t u p l j e n e . Z a p o u z d a n fi j e r e z u l t a t e p o t r e b n o j e p r o v e s t fi d o d a t n a fi s t r a ž fi v a n j a b o t a n fi č k o g fi k em fi j s k o g s a s t a v a ff l o r e k u p r e š k fi h p a š n j a k a fi l fi v a d a , č fi j e ć e s e r e z u l t a t fi p o v e z a t fi s o d g o v a r a j u ć fim s p o j e v fim a a r om e j a n j e ć e g m e s a .
Loading Preview
Sorry, preview is currently unavailable. You can download the paper by clicking the button above.
Argonaut eBooks, 2022
Lucian Blaga Yearbook
Studi Piacentini, 1996
Limbă, Literatură şi Folclor, 2021
Revista Romana de Sociologie, 2011
Filologia modernă: realizări şi perspective în context european, Eugeniu Coșeriu: 100 de ani de la naștere. Limbajul ca sumă de valori, 2021
Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2022
Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte Umanistice, 2015
Theoretical and Empirical Researches in Urban Management, 2006
Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2023