Books by Petru Negură
Jeune historien moldave, Petru Negură s’est posé, avec cette étude, un défi ambitieux. Il s’en ex... more Jeune historien moldave, Petru Negură s’est posé, avec cette étude, un défi ambitieux. Il s’en explique : il étudie et cherche à comprendre la relation des intellectuels à un pouvoir totalitaire, ici stalinien de 1924 à 1956. Il s’applique à cerner le processus de construction nationale, ici moldave, sous une domination étrangère, russo-soviétique, en l’occurrence. Enfin se portant vers le centre, Moscou, il s’interroge sur la projection d’un modèle – le réalisme socialiste- vers une périphérie… Sa République de Moldavie.
Ce défi d’intelligence est tenu. Le livre importe de par sa qualité intrinsèque, densité et érudition, mais il y a plus. Ce texte porte un décryptage de phénomène à la fois politique, social et culturel – la soviétisation d’un espace entré dans le cadre de l’URSS, la rupture et jusqu’où avec le passé – dont nous avons aujourd’hui besoin pour saisir les faisceaux de complexité du présent. Quelle identité, quelle modernité aujourd’hui pour la République de Moldavie ? Quels liens avec Moscou et avec Bucarest ? Quel regard de soi-même à soi-même ?
Catherine Durandin
Résumé
Cet ouvrage a pour objectif d’analyser la genèse et l’évolution de l’Union des Écrivains Moldaves (UEM), institution littéraire qui, dans la Moldavie soviétique de l’époque stalinienne (1924-1956), était investie du rôle officiel de promotion du réalisme socialiste. Dans le contexte particulier de la Moldavie soviétique (territoire contesté entre l’URSS et la Roumanie), ce livre se propose aussi de montrer comment les écrivains moldaves soviétiques ont contribué à la formation et à la diffusion d’un modèle d’identité « moldave » (par opposition à « roumaine »), en s’attelant à la création d’une langue, d’un patrimoine et d’une « méthode » littéraires, destinés à leur public cible : les Moldaves. La langue littéraire, la question du patrimoine littéraire et, en fin de compte, le canon littéraire officiel du réalisme socialiste ont constitué des enjeux importants dans les rapports de force entre les écrivains et le pouvoir, et selon une deuxième grille de lecture, entre les écrivains eux-mêmes, en tant que groupes ou individus. A travers ces questions de « langue » et de « littérature » se révèlent les aspects les plus cruciaux du fonctionnement et de la dynamique sociale de l’UEM. L’activité des écrivains de cette institution a été influencée par les pressions, très fortes, exercées par le pouvoir politique et par les attentes perçues d’un lectorat potentiel. Pour déceler les multiples influences subies par la pratique littéraire moldave au cours de la période stalinienne, on analysera des documents d’archives et les propos recueillis expressément auprès de certains écrivains actifs à l’époque étudiée. Ce livre s’appuiera également sur une lecture structurée d’un corpus de textes littéraires extraits de la revue de l’UEM, publiés entre 1931 et 1957. On dégagera ainsi le processus de production littéraire dans la Moldavie soviétique de l’époque stalinienne en même temps que sa dimension extra-littéraire.
Enfin, l’intérêt de cet ouvrage est d’aborder par l’analyse de la littérature réaliste socialiste, dans une des républiques nationales de l’URSS, des sujets majeurs, qui dépassent le cadre strictement « géographique » de l’étude :
1. Le rapport des écrivains, et plus généralement des intellectuels, avec le pouvoir politique dans un régime autoritaire, voire totalitaire ;
2. Le processus de construction et d’identification nationale sous domination étrangère ;
3. L’adaptation du modèle culturel central (ici réaliste socialiste) aux conditions du milieu périphérique, à la frontière de l’empire soviétique.
Edited volumes by Petru Negură
PLURAL. History, Culture, Society, 2021
This special issue of the Plural journal brings together a collection of articles whose authors a... more This special issue of the Plural journal brings together a collection of articles whose authors are currently among the most important researchers working on the history of education in Romania. The studies included in this issue cover a fairly wide-ranging period, from the middle of the 19th century to the end of the 20th century. They focus on a geographical area that includes several regions currently belonging to present-day Romania and the Republic of Moldova. The articles approach their subject matter from different angles, analyzing and
discussing multiple levels of the educational system, from preschool to higher education and even postgraduate studies. The articles deal with various aspects relating to the modernization of public education.
Al Doilea Război Mondial și, în speţă, războiul sovieto-german
continuă să formeze obiectul unor ... more Al Doilea Război Mondial și, în speţă, războiul sovieto-german
continuă să formeze obiectul unor neîncetate și virulente conflicte
ale memoriei, care reflectă clivajele contemporane din societatea
moldoveană, dar și din întreaga regiune a Europei de Est. Volumul
de faţă a căutat să îmbine perspectiva locală asupra proceselor legate
de practicile politice represive și violente ale regimurilor concurente,
care își disputau teritoriul basarabean din punct de vedere militar,
politic și identitar, cu o largă analiză comparată a diverselor strategii
de (co)memorare a războiului elaborate după 1945 atât în Occident,
cât și în spaţiul (post)sovietic. Un scop implicit al volumului a vizat și
abordarea specificităţii regionale a multiplelor versiuni ale memoriei
războiului structurate de experienţele diferite ale celor două părţi ale
continentului în timpul și după a doua conflagraţie mondială. (Andrei Cuşco)
Cuprins
Prefaţă ....................................................................................................................... 7
Partea I. Propagandă, politici represive, reprezentări
colective, 1941–1945
Anton MIOARA. Dincolo de Nistru. Politică etnică și
reconstrucţie identitară ............................................................................ 25
Diana DUMITRU. Vecini în vremuri de restriște: Atitudini
față de evrei în Basarabia și Transnistria în 1941–1944 ..................... 44
Tatiana SÂRBU. Deportarea în Transnistria în cifre: cazul
ţiganilor din Basarabia ............................................................................. 75
Petru NEGURĂ. „Războiul pentru Apărarea Patriei” în viaţa și
opera scriitorilor moldoveni: eveniment de
cotitură și mit fondator ............................................................................ 89
Igor CAȘU. Începuturile resovietizării Basarabiei și starea de
spirit a populaţiei (martie-septembrie 1944) ..................................... 121
Partea a II - a. Experienţa războiului prin prisma istoriei orale
Irina REBROVA. Istoria orală în Rusia contemporană: analiza
proiectelor privind Marele Război pentru
Apărarea Patriei ...................................................................................... 141
Ghelinada GRINCENKO. Specificităţile autoprezentării în
istoriile orale ale ostarbeiterilor ucraineni ......................................... 170
Sanda ȘAROV, Igor ȘAROV. Deportările elitei rurale din RSSM
în anii celui de-al Doilea Război Mondial și în perioada
postbelică: istorie și memorie ............................................................... 191
Partea a III - a. Politici și locuri ale memoriei în Estul și
Vestul Europei
Mark SANDLE. Victoria uitată? Ziua Victoriei Europene și
comemorarea ei în Marea Britanie începând cu 1945 ...................... 226
Ludmila COADĂ. Istorie și memorie: reflecții asupra
reprezentării celui de-al Doilea Război Mondial în
muzeele din Republica Moldova .......................................................... 252
Tatiana JURJENKO. O victorie a tuturor sau războiul altora:
naţionalizarea memoriei despre cel de al Doilea Război
Mondial pe teritoriul ruso-ucrainean ................................................. 275
Epilog
Jutta SCHERRER. Germania și Franţa: depășirea trecutului ....... 303
Lista autorilor ....................................................................................... 331
Acest volum colectiv oferă mai multe perspective epistemologice şi disciplinare prin care prezint... more Acest volum colectiv oferă mai multe perspective epistemologice şi disciplinare prin care prezintă şi analizează un anumit aspect al tranziţiei moldoveneşti. Contribuțiile, diferite ca stil și ca tematică, abordează doar o mică parte din transformările produse în spațiul Republica Moldova. Nu am pretins deloc să epuizăm toată paleta de aspecte şi problematici care ar merita să fie analizate pe îndelete într-un asemenea volum. Aceste contribuţii reprezintă mai degrabă nişte incursiuni preliminare într-o temă foarte complexă, ce merită şi sperăm că va fi explorată mai temeinic şi mai cuprinzător în viitorul apropiat. Cu siguranţă, aceste incursiuni ar trebui continuate dincolo de temele istoriei „convenționale” și extinse spre zonele puţin explorate până acum: instituțiile culturale independente, transformările lumii rurale, evoluţia şi tendinţele consumului, uzurile tehnologiei, manifestările religiozității etc., etc.
Totuşi, acest volum realizează, sperăm, o încercare de deschidere spre o epocă în sine care se întinde pe un sfert de veac (pentru a aduce un reper istoriografic, cam tot atât a durat şi stalinismul sovietic sau interbelicul românesc).Ne-am dori ca acest volum să facă alte încercări de acest fel în viitor mai uşoare şi ceva mai bine informate, pentru a produce analize mai ample şi mai profunde.
Cuprins
Vitalie Sprînceană, Petru Negură. Tranziţia în Republica
Moldova: instrucţiuni de utilizare. Introducere ...................................................7
Petru Negură. Republica Moldova la un sfert de veac
de tranziţie: între un comunism ratat şi un capitalism neînceput? ..................19
Ion Marandici. Statul fără autonomie: o istorie de succes
la periferia Uniunii Europene? ...............................................................................53
Florin Poenaru. România – pământ basarabean .........................................79
Andrei Deveatkov. Conflictul transnistrean: situația
actuală și perspectivele de soluționare .................................................................95
Viorel Gârbu. Economia Republicii Moldova între indiferență
și incompetență. 25 de ani de ezitări și eșecuri ..................................................116
Dorina Roşca. Economia mixtă de tranziție în Republica
Moldova. O analiză instituțională a reformelor din anii ’90 ..........................146
Victor Gotişan. O scurtă istorie a presei din Republica
Moldova (1991-2016) ..............................................................................................179
Snejana Druţă-Sulima. Evoluția protecției drepturilor
omului în Republica Moldova (1990-2015) .......................................................208
Vitalie Sprînceană. Cum ne revoltăm? O istorie subiectivă
a protestelor în Republica Moldova (1989-2016) ..............................................224
Rebecca Chamberlain-Creangă. Minorităţi prinse între suflet
şi bani: transformarea relaţiilor de muncă şi economia morală
într-o întreprindere globală din Republica Moldova postsovietică ..............257
Diana Cheianu-Andrei. Migraţia după independenţa
Republicii Moldova: dimensiuni, valori, proiecte de viaţă .............................299
Jennifer Cash. Limitele renaşterii culturale: Viaţa sătească
şi mişcarea folclorică din Republica Moldova ..................................................338
Euxeinos. Governance and Culture in the Black Sea Region, 2014
This special issue of Euxeinos focuses on the historical transformation that occurred in a territ... more This special issue of Euxeinos focuses on the historical transformation that occurred in a territory where various political and cultural influences met and mingled, and which
today is known as the Republic of Moldova. Strongly influenced by the competing expansionist ambitions and “civilizing” missions of the powerful political entities that historically controlled this part of the world, the indigenous population was subjected to multiple cultural fractures and overlaying stratifications under Ottoman, Tsarist, Romanian, and Soviet dominance. Nine articles explore the history of this region through a selection of events, which arguably form a crucial timeline for the destiny of the populace inhabiting this land. When read in their entirety, these studies will assist the reader in scrutinizing the dense and curious history of this borderland zone and contemplating the metamorphoses of the locals’ identity.
Articles & chapters in social history by Petru Negură
Comparative Southeast European Studies, 2023
This introductory article highlights the main developments in the Republic of Moldova from the br... more This introductory article highlights the main developments in the Republic of Moldova from the breakup of the Soviet Union to the present from the perspective of national sentiment and manifestations. Using Mark Beissinger's concept of "tides of nationalism", the article examines the bottom-up ethnic mobilisation between the "quiet" and the "noisy" phases of national projects in Moldova. With the persistence of the "quiet" phase of nationalism, in the last three decades, Moldova's population transitioned from identification based on ethnicity to one focused on civic coexistence. However, Russia's attack on Ukraine risks disrupting this balance, while contributing to the resurgence of ethnic sentiment at the expense of civic cohesion. Following an analysis of the literature in the field of "everyday nationalism", the authors present the contributions to this thematic section, highlighting the relevance of the Republic of Moldova's case within the regional and international context.
Jahrbücher für Geschichte Osteuropas, 2022
In Bessarabia and Transnistria, two neighboring border regions on the fringes of Romania and the ... more In Bessarabia and Transnistria, two neighboring border regions on the fringes of Romania and the USSR, primary school teachers used corporal punishment in the interwar period to maintain discipline. Despite a ban, the Romanian Ministry of Education failed to prevent the use of corporal punishment in schools. The Soviet authorities classified corporal punishment as a counterrevolutionary manifestation and punished it accordingly. The difference in the application of school discipline in the two peripheral regions corresponded to the model of state formation, the ideological significance of the child, and the mission assigned to the school in Romania and the USSR. Despite these differences, state authorities and school actors in both regions contributed to the rationalization and codification of school discipline. Discipline centred on the unconditional authority of the adult was gradually replaced by a "conscious discipline" that was to be internalized by pupils.
National Identities, 2021
The paper examines the local responses to mass schooling in the rural areas of Romanian Bessarabi... more The paper examines the local responses to mass schooling in the rural areas of Romanian Bessarabia and Soviet Transnistria (1918–1940). Both Romania and the USSR aimed at deeply transforming the local populations. Romania implemented schooling to assimilate ethnic minorities within the model of a nationalizing state, while the USSR adopted an inconsistent nationalizing policy, determinedly imposing compulsory education for all children. The resistance to schooling among ethnic minorities was less intense in Transnistria than in Bessarabia. In both cases, the state authorities abandoned, in the late 1930s, the schooling in minority languages for the benefit of the titular nationalities.
Current History, 2021
Unlike in the Baltics, support for independence in Moldova was relatively low among the political... more Unlike in the Baltics, support for independence in Moldova was relatively low among the political elites and the general population when the Soviet Union collapsed. In the 1990s, the political parties in power pursued an incoherent program, as governments swung between reformist and conservative agendas. Economic crises and systemic corruption depleted citizens’ trust in politicians and state institutions. This low institutional trust has hampered governance at all levels, and primarily in crises such as the COVID-19 pandemic.
Plural. History, Culture, Society, 2021
Since the second half of the 19th century, Romania has asserted itself, along with other European... more Since the second half of the 19th century, Romania has asserted itself, along with other European states, as a "modern mobilizational state" which aimed to profoundly transform its population and the mass of its citizens through extensive mobilizing and social engineering projects. Public education has played a central role in this ambitious process of social transformation, being an essential tool of state formation and nation-building 2. Shortly after the emergence of the modern Romanian state (1859/61), mass public education was decreed to be universal and compulsory (1865). A modern generalized, secular and centralized primary education system, with a standardized school curriculum and an "army" of professional teachers, was to replace, in a relatively short period, the rudimentary and incomplete, almost non-existent, educational model of the "ancien régime," despite some notable attempts to create a stable institutionalized education during previous decades. Modern education was meant to transform peasants into "good Romanians" and loyal citizens of the state. This project, which looked ambitious and well-designed on paper, was difficult to implement in practice. The state's enlightening ambitions were met with a series of underlying obstacles: a quasi-absent school infrastructure, a chronic shortage of professionally trained teachers, especially in rural areas, and a silent resistance to schooling coming from rural communities that had become the target of these large-scale educational projects.
Journal of Romanian Studies, 2020
This article examines the way in which public primary education was established in rural Bessarab... more This article examines the way in which public primary education was established in rural Bessarabia during 1918-1940. The imposition of mass compulsory education resulted from an unequal relationship of power between the state education authorities and the village population , which at times conflicted and at other times negotiated with each other. This process was crucial for the expansion of the state in rural areas and the development of citizenship among the civilian population of what was at the time a new Romanian province. Yet, primary schooling did not succeed entirely, due to the resistance of the rural population, the inde-termination of state agents, and the lack of institutional infrastructure.
Regionalism and Modern Europe Identity Construction and Movements from 1890 to the Present Day, Editors: Xosé M. Núñez Seixas, Eric Storm, Bloomsbury Press,., 2019
Regional identities may be more enduring than national ones in East-Central Europe, where regions... more Regional identities may be more enduring than national ones in East-Central Europe, where regions, regional identities and regionalist movements have attracted renewed interest, spurred by the historiographic flowering that ensued after 1989 as much as by the search for a useable past. The end of the Soviet bloc, the Yugoslav wars, the Velvet divorce between Czechs and Slovaks and separatist conflicts in the former Soviet Union, as well as the eastern expansion of the European Union have stimulated this interest. European Union architecture seems to welcome a ‘Europe of Regions’. The search in former communist lands for a less tainted past has wandered through centuries-old imperial borderlands such as Transylvania, Bukovina, Slovakia, Silesia or Banat, where the lack of linguistic homogeneity and frequently shifting boundaries favoured political compromise and mutual tolerance. Nation-centred narratives have failed to account for hybrid identities of some populations in East-Central Europe, particularly those in cosmopolitan cities and frontier zones. Regions construed as transitional spaces (Zwischenräume), as well as small nations have been ignored by national histories, but they can be rescued by region-focused scholarship.
Governance Beyond the Law: The Immoral, The Illegal, The Criminal, edited by Abel Polese, Alessandra Russo, Francesco Strazzari, 2019
One of the victories of the “flowers and songs” revolution of the late
1980s in Moldova and of th... more One of the victories of the “flowers and songs” revolution of the late
1980s in Moldova and of the December 1989 Revolution in Romania was
giving the right to many young Moldovans1 from the former Moldavian
Soviet Socialist Republic (MSSR) and Ukrainian Soviet Socialist Republic
to study in Romania. Part of the first cohort (academic year 1990–1991)
of Moldovan students in Romania tried to obtain collateral benefits fromthe liberalization of the border-crossing regime and from the difference between markets in Romania and MSSR2 by transporting (more precisely, by exporting from MSSR to Romania) various goods in order to make a profit. Systemically engaging in “secondary economy” activities contradicted the common expectations regarding student conduct. This informal commercial activity (called bişnita̧ in Romania) also challenged the idealist ethics, promoted by the official discourse of the communist regime of personal austerity in favour of the presumed collective good.
Un Centenar și mai multe teme pentru acasă, Cioroianu, Adrian, ed., 2018
Îndată după alipirea Basarabiei la România în decembrie 1918,
elitele politice româneşti îşi mobi... more Îndată după alipirea Basarabiei la România în decembrie 1918,
elitele politice româneşti îşi mobilizează eforturile pentru a apropia
şi, în cele din urmă, a unifica sistemul de învăţământ şcolar din provincie
cu cel din ţară, în cadrul unui proiect general de integrare
naţională. Unificarea culturală e considerată cu atât mai de neamânat
cu cât această provincie e socotită, după nişte date uşor învechite
(de la recensământul din 1897), cea mai înapoiată în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare a populaţiei, într‑o ţară considerată ea însăși
codașă în acest sens în Europa şi în regiune.
Cet article cherche à étudier la mise en place de l’enseignement primaire public des minorités et... more Cet article cherche à étudier la mise en place de l’enseignement primaire public des minorités ethniques dans les zones rurales de Bessarabie, au cours de l’entre-deux guerres (1918-1940). L’imposition de l’obligation scolaire a fait l’objet d’une relation inégale de pouvoir entre les autorités d’Etat responsables de l’enseignement et la population des villages. Ce processus, réalisé à travers une relation difficile – de conflits et de négociation – entre la population civile et les autorités étatiques, a été déterminant pour l’expansion de l’Etat national dans les zones rurales et la formation du statut de citoyenneté et en même temps de nationalité au sein de la population civile, ethniquement et linguistiquement hétérogène, de cette province roumaine nouvellement intégrée. L’article conclut avec l’ouverture d’une perspective comparative en esquissant le cas de l’enseignement primaire des minorités ethniques comme moyen d’acculturation étatique en Transnistrie soviétique, dans la même période.
Rezumat
Acest articol își propune să studieze înființarea învățământului primar public al minorităților etnice din Basarabia rurală, în perioada interbelică (1918-1940). Impunerea învățământului obligatoriu și universal a făcut obiectul unui raport de forță inegal între autoritățile statului responsabile de școlarizare și populația locală (preponderent rurală). Acest proces, realizat în urma unei relații dificile, de conflict și negociere, între autoritățile statului și populația civilă, a avut un rol esențial în procesul de extindere a statului național în zonele rurale și în formarea cetățeniei și a identificării naționale în sânul grupurilor etnice și lingvistice minoritare din această provincie românească recent alipită. Articolul se încheie cu deschiderea unei perspective comparative, schițând cazul învățământului primar al minorităților etnice în Transnistria sovietică, în aceeași perioadă.
Supravieţuind comunismului, 2015
Una din izbînzile revoluţiei „cu flori şi cîntece” de la sfîrşitul anilor 1980 de la Chişinău şi ... more Una din izbînzile revoluţiei „cu flori şi cîntece” de la sfîrşitul anilor 1980 de la Chişinău şi a revoluţiei din decembrie 1989 din România a fost acordarea dreptului unor numeroşi tineri moldoveni (basarabeni, transnistreni şi bucovineni) din fosta URSS (RSS Moldovenească şi RSS Ucraineană) de a-şi face studiile în România. O parte din studenţii basarabeni şi bucovineni în România din prima promoţie (anul academic 1990/1991) au încercat să extragă beneficii „secundare” din liberalizarea regimului de frontieră şi diferenţa dintre pieţele din România şi RSS Moldovenească pentru a transporta (mai cu seamă pentru a exporta, din RSSM în România) diverse bunuri, în scopul atingerii unui anumit profit. Desfăşurarea acestei activităţi de „economie secundară” de o manieră mai mult sau mai puţin sistematică intra în contradicţie cu aşteptările comune faţă de statutul de student. Totodată, această activitate comercială informală (numită în România „bişniţă”) venea în răspăr cu o etică idealistă de austeritate personală în favoarea unui presupus bine colectiv, promovată în discursul oficial al regimului comunist.
Republicăm acest articol, scris în 2012 şi actualizat în 2014, pentru a vărsa puţină lumină asupra biografiilor şi experienţelor de viaţă pe care le-au avut primii studenţi moldoveni în România, printre care şi unii membri şi lideri de partide (inclusiv proaspăt decăzutul Vlad Filat), funcţionari în instituţii administrative de stat, formatori de opinie etc. În acea perioadă de început de tranziţie, mulţi dintre acei studenţi pot fi consideraţi post factum drept nişte “descurcăreţi” care au ştiut să profite de acea perioadă de criză. Această experienţă le-a adus nu doar un anumit cîştig material, ci şi unul moral, întrucît cei mai mulţi dintre ei au devenit nişte cîştigători ai tranziţiei, chiar dacă mulţi dintre aceştia au încetat destul de repede comerţul de frontieră (în timp ce alţii, mai puţini, şi-au legalizat afacerile). Acest articol ne poate face să înţelegem mai bine evoluţia unor reprezentanţi ai noii generaţii de politicieni şi lideri de opinie care şi-au făcut drum în politică şi în viaţa publică în anii 2000 şi au venit la guvernare mai ales după alegerile din iulie 2009. Atunci cînd am făcut această cercetare şi am scris cea mai mare parte a articolului (în 2011-2012) şi apoi cînd l-am actualizat (în 2013-14) încă nu se ştia prea multe despre marele nereguli din sistemul bancar, despre privatizările netransparente şi păguboase pentru stat, despre ceea ce astăzi numim “capturarea” statului RM de către grupuri oligarhice. Acum, cînd toate acestea nu mai sînt pentru nimeni un secret, acest articol capătă o semnificaţie aparte. Concluzia pe care o trag la sfîrştitul acestui studiu apare astăzi, în lumina faptelor pomenite mai sus, cumva prea indulgentă şi chiar măgulitoare pentru foştii studenţi din 1990-95. Am ţinut totuşi să atrag atenţia, urmîndu-i pe Durkheim şi Merton, asupra elasticităţii frontierei dintre inovaţie şi devianţă sau chiar fărădelege. Cred că articolul ar trebui citit anume în această cheie. (P.N.)
in Diana Dumitru, Igor Caşu, Andrei Cuşco, Petru Negură (eds.), Al Doilea Război Mondial. Memorie şi Istorie în Estul şi Vestul Europei (World War II. Memory and History in the East and West of Europe), Chişinău, Cartier, 2013.
După cum aprecia în mod elocvent istoricul israelo-american Amir Weiner, "[Al Doilea Război Mondi... more După cum aprecia în mod elocvent istoricul israelo-american Amir Weiner, "[Al Doilea Război Mondial] a folosit [puterii] pentru a valida profeţia revoluţionară originară, eclipsând-o în același timp aproape în întregime" [traducerea autorului]. Cf.
Studia Politica. Romanian Political Science Review, 2016
The national emancipation movement of the late 1980s, which culminated in the independence of the... more The national emancipation movement of the late 1980s, which culminated in the independence of the Republic of Moldova (RM), proclaimed on August 27, 1991, produced an effervescence of aspirations in the midst of the rising elites and among people “from the barricades”. These aspirations were aimed, in general, at creating an independent, democratic and prosperous state. According to those expectations and aided by Western states, Moldova would had joined the developed countries. It was expected to be a seamless, unambiguous, and harmonious transition towards democracy and market economy. The changes that took place in the late 1980s and early 1990s throughout Eastern Europe and the former Soviet republics were seemingly supporting and confirming the inevitable and irreversible character of this transition to a free and prosperous society. In reality, the “transition”1 was felt, immediately, as a severe economic crisis, with effects and sequels that continued to affect a large amount of people until today. In the first decade of “transition”, the general standard of living declined to one quarter of the 1989 level2. Instead of producing the long expected welfare, liberal economic reforms from the period of 1990-2000 were associated with generalized poverty, endemic corruption and rampant inequalities. In this essay3, I will review the most outstanding events in the whole period that followed the declaration of independence in Moldova, and will try to analyse and synthesise the main causes of the delay in the “transition”, as well as the social and political consequences resulting from that.
Uploads
Books by Petru Negură
Ce défi d’intelligence est tenu. Le livre importe de par sa qualité intrinsèque, densité et érudition, mais il y a plus. Ce texte porte un décryptage de phénomène à la fois politique, social et culturel – la soviétisation d’un espace entré dans le cadre de l’URSS, la rupture et jusqu’où avec le passé – dont nous avons aujourd’hui besoin pour saisir les faisceaux de complexité du présent. Quelle identité, quelle modernité aujourd’hui pour la République de Moldavie ? Quels liens avec Moscou et avec Bucarest ? Quel regard de soi-même à soi-même ?
Catherine Durandin
Résumé
Cet ouvrage a pour objectif d’analyser la genèse et l’évolution de l’Union des Écrivains Moldaves (UEM), institution littéraire qui, dans la Moldavie soviétique de l’époque stalinienne (1924-1956), était investie du rôle officiel de promotion du réalisme socialiste. Dans le contexte particulier de la Moldavie soviétique (territoire contesté entre l’URSS et la Roumanie), ce livre se propose aussi de montrer comment les écrivains moldaves soviétiques ont contribué à la formation et à la diffusion d’un modèle d’identité « moldave » (par opposition à « roumaine »), en s’attelant à la création d’une langue, d’un patrimoine et d’une « méthode » littéraires, destinés à leur public cible : les Moldaves. La langue littéraire, la question du patrimoine littéraire et, en fin de compte, le canon littéraire officiel du réalisme socialiste ont constitué des enjeux importants dans les rapports de force entre les écrivains et le pouvoir, et selon une deuxième grille de lecture, entre les écrivains eux-mêmes, en tant que groupes ou individus. A travers ces questions de « langue » et de « littérature » se révèlent les aspects les plus cruciaux du fonctionnement et de la dynamique sociale de l’UEM. L’activité des écrivains de cette institution a été influencée par les pressions, très fortes, exercées par le pouvoir politique et par les attentes perçues d’un lectorat potentiel. Pour déceler les multiples influences subies par la pratique littéraire moldave au cours de la période stalinienne, on analysera des documents d’archives et les propos recueillis expressément auprès de certains écrivains actifs à l’époque étudiée. Ce livre s’appuiera également sur une lecture structurée d’un corpus de textes littéraires extraits de la revue de l’UEM, publiés entre 1931 et 1957. On dégagera ainsi le processus de production littéraire dans la Moldavie soviétique de l’époque stalinienne en même temps que sa dimension extra-littéraire.
Enfin, l’intérêt de cet ouvrage est d’aborder par l’analyse de la littérature réaliste socialiste, dans une des républiques nationales de l’URSS, des sujets majeurs, qui dépassent le cadre strictement « géographique » de l’étude :
1. Le rapport des écrivains, et plus généralement des intellectuels, avec le pouvoir politique dans un régime autoritaire, voire totalitaire ;
2. Le processus de construction et d’identification nationale sous domination étrangère ;
3. L’adaptation du modèle culturel central (ici réaliste socialiste) aux conditions du milieu périphérique, à la frontière de l’empire soviétique.
Edited volumes by Petru Negură
discussing multiple levels of the educational system, from preschool to higher education and even postgraduate studies. The articles deal with various aspects relating to the modernization of public education.
continuă să formeze obiectul unor neîncetate și virulente conflicte
ale memoriei, care reflectă clivajele contemporane din societatea
moldoveană, dar și din întreaga regiune a Europei de Est. Volumul
de faţă a căutat să îmbine perspectiva locală asupra proceselor legate
de practicile politice represive și violente ale regimurilor concurente,
care își disputau teritoriul basarabean din punct de vedere militar,
politic și identitar, cu o largă analiză comparată a diverselor strategii
de (co)memorare a războiului elaborate după 1945 atât în Occident,
cât și în spaţiul (post)sovietic. Un scop implicit al volumului a vizat și
abordarea specificităţii regionale a multiplelor versiuni ale memoriei
războiului structurate de experienţele diferite ale celor două părţi ale
continentului în timpul și după a doua conflagraţie mondială. (Andrei Cuşco)
Cuprins
Prefaţă ....................................................................................................................... 7
Partea I. Propagandă, politici represive, reprezentări
colective, 1941–1945
Anton MIOARA. Dincolo de Nistru. Politică etnică și
reconstrucţie identitară ............................................................................ 25
Diana DUMITRU. Vecini în vremuri de restriște: Atitudini
față de evrei în Basarabia și Transnistria în 1941–1944 ..................... 44
Tatiana SÂRBU. Deportarea în Transnistria în cifre: cazul
ţiganilor din Basarabia ............................................................................. 75
Petru NEGURĂ. „Războiul pentru Apărarea Patriei” în viaţa și
opera scriitorilor moldoveni: eveniment de
cotitură și mit fondator ............................................................................ 89
Igor CAȘU. Începuturile resovietizării Basarabiei și starea de
spirit a populaţiei (martie-septembrie 1944) ..................................... 121
Partea a II - a. Experienţa războiului prin prisma istoriei orale
Irina REBROVA. Istoria orală în Rusia contemporană: analiza
proiectelor privind Marele Război pentru
Apărarea Patriei ...................................................................................... 141
Ghelinada GRINCENKO. Specificităţile autoprezentării în
istoriile orale ale ostarbeiterilor ucraineni ......................................... 170
Sanda ȘAROV, Igor ȘAROV. Deportările elitei rurale din RSSM
în anii celui de-al Doilea Război Mondial și în perioada
postbelică: istorie și memorie ............................................................... 191
Partea a III - a. Politici și locuri ale memoriei în Estul și
Vestul Europei
Mark SANDLE. Victoria uitată? Ziua Victoriei Europene și
comemorarea ei în Marea Britanie începând cu 1945 ...................... 226
Ludmila COADĂ. Istorie și memorie: reflecții asupra
reprezentării celui de-al Doilea Război Mondial în
muzeele din Republica Moldova .......................................................... 252
Tatiana JURJENKO. O victorie a tuturor sau războiul altora:
naţionalizarea memoriei despre cel de al Doilea Război
Mondial pe teritoriul ruso-ucrainean ................................................. 275
Epilog
Jutta SCHERRER. Germania și Franţa: depășirea trecutului ....... 303
Lista autorilor ....................................................................................... 331
Totuşi, acest volum realizează, sperăm, o încercare de deschidere spre o epocă în sine care se întinde pe un sfert de veac (pentru a aduce un reper istoriografic, cam tot atât a durat şi stalinismul sovietic sau interbelicul românesc).Ne-am dori ca acest volum să facă alte încercări de acest fel în viitor mai uşoare şi ceva mai bine informate, pentru a produce analize mai ample şi mai profunde.
Cuprins
Vitalie Sprînceană, Petru Negură. Tranziţia în Republica
Moldova: instrucţiuni de utilizare. Introducere ...................................................7
Petru Negură. Republica Moldova la un sfert de veac
de tranziţie: între un comunism ratat şi un capitalism neînceput? ..................19
Ion Marandici. Statul fără autonomie: o istorie de succes
la periferia Uniunii Europene? ...............................................................................53
Florin Poenaru. România – pământ basarabean .........................................79
Andrei Deveatkov. Conflictul transnistrean: situația
actuală și perspectivele de soluționare .................................................................95
Viorel Gârbu. Economia Republicii Moldova între indiferență
și incompetență. 25 de ani de ezitări și eșecuri ..................................................116
Dorina Roşca. Economia mixtă de tranziție în Republica
Moldova. O analiză instituțională a reformelor din anii ’90 ..........................146
Victor Gotişan. O scurtă istorie a presei din Republica
Moldova (1991-2016) ..............................................................................................179
Snejana Druţă-Sulima. Evoluția protecției drepturilor
omului în Republica Moldova (1990-2015) .......................................................208
Vitalie Sprînceană. Cum ne revoltăm? O istorie subiectivă
a protestelor în Republica Moldova (1989-2016) ..............................................224
Rebecca Chamberlain-Creangă. Minorităţi prinse între suflet
şi bani: transformarea relaţiilor de muncă şi economia morală
într-o întreprindere globală din Republica Moldova postsovietică ..............257
Diana Cheianu-Andrei. Migraţia după independenţa
Republicii Moldova: dimensiuni, valori, proiecte de viaţă .............................299
Jennifer Cash. Limitele renaşterii culturale: Viaţa sătească
şi mişcarea folclorică din Republica Moldova ..................................................338
today is known as the Republic of Moldova. Strongly influenced by the competing expansionist ambitions and “civilizing” missions of the powerful political entities that historically controlled this part of the world, the indigenous population was subjected to multiple cultural fractures and overlaying stratifications under Ottoman, Tsarist, Romanian, and Soviet dominance. Nine articles explore the history of this region through a selection of events, which arguably form a crucial timeline for the destiny of the populace inhabiting this land. When read in their entirety, these studies will assist the reader in scrutinizing the dense and curious history of this borderland zone and contemplating the metamorphoses of the locals’ identity.
Articles & chapters in social history by Petru Negură
1980s in Moldova and of the December 1989 Revolution in Romania was
giving the right to many young Moldovans1 from the former Moldavian
Soviet Socialist Republic (MSSR) and Ukrainian Soviet Socialist Republic
to study in Romania. Part of the first cohort (academic year 1990–1991)
of Moldovan students in Romania tried to obtain collateral benefits fromthe liberalization of the border-crossing regime and from the difference between markets in Romania and MSSR2 by transporting (more precisely, by exporting from MSSR to Romania) various goods in order to make a profit. Systemically engaging in “secondary economy” activities contradicted the common expectations regarding student conduct. This informal commercial activity (called bişnita̧ in Romania) also challenged the idealist ethics, promoted by the official discourse of the communist regime of personal austerity in favour of the presumed collective good.
elitele politice româneşti îşi mobilizează eforturile pentru a apropia
şi, în cele din urmă, a unifica sistemul de învăţământ şcolar din provincie
cu cel din ţară, în cadrul unui proiect general de integrare
naţională. Unificarea culturală e considerată cu atât mai de neamânat
cu cât această provincie e socotită, după nişte date uşor învechite
(de la recensământul din 1897), cea mai înapoiată în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare a populaţiei, într‑o ţară considerată ea însăși
codașă în acest sens în Europa şi în regiune.
Rezumat
Acest articol își propune să studieze înființarea învățământului primar public al minorităților etnice din Basarabia rurală, în perioada interbelică (1918-1940). Impunerea învățământului obligatoriu și universal a făcut obiectul unui raport de forță inegal între autoritățile statului responsabile de școlarizare și populația locală (preponderent rurală). Acest proces, realizat în urma unei relații dificile, de conflict și negociere, între autoritățile statului și populația civilă, a avut un rol esențial în procesul de extindere a statului național în zonele rurale și în formarea cetățeniei și a identificării naționale în sânul grupurilor etnice și lingvistice minoritare din această provincie românească recent alipită. Articolul se încheie cu deschiderea unei perspective comparative, schițând cazul învățământului primar al minorităților etnice în Transnistria sovietică, în aceeași perioadă.
Republicăm acest articol, scris în 2012 şi actualizat în 2014, pentru a vărsa puţină lumină asupra biografiilor şi experienţelor de viaţă pe care le-au avut primii studenţi moldoveni în România, printre care şi unii membri şi lideri de partide (inclusiv proaspăt decăzutul Vlad Filat), funcţionari în instituţii administrative de stat, formatori de opinie etc. În acea perioadă de început de tranziţie, mulţi dintre acei studenţi pot fi consideraţi post factum drept nişte “descurcăreţi” care au ştiut să profite de acea perioadă de criză. Această experienţă le-a adus nu doar un anumit cîştig material, ci şi unul moral, întrucît cei mai mulţi dintre ei au devenit nişte cîştigători ai tranziţiei, chiar dacă mulţi dintre aceştia au încetat destul de repede comerţul de frontieră (în timp ce alţii, mai puţini, şi-au legalizat afacerile). Acest articol ne poate face să înţelegem mai bine evoluţia unor reprezentanţi ai noii generaţii de politicieni şi lideri de opinie care şi-au făcut drum în politică şi în viaţa publică în anii 2000 şi au venit la guvernare mai ales după alegerile din iulie 2009. Atunci cînd am făcut această cercetare şi am scris cea mai mare parte a articolului (în 2011-2012) şi apoi cînd l-am actualizat (în 2013-14) încă nu se ştia prea multe despre marele nereguli din sistemul bancar, despre privatizările netransparente şi păguboase pentru stat, despre ceea ce astăzi numim “capturarea” statului RM de către grupuri oligarhice. Acum, cînd toate acestea nu mai sînt pentru nimeni un secret, acest articol capătă o semnificaţie aparte. Concluzia pe care o trag la sfîrştitul acestui studiu apare astăzi, în lumina faptelor pomenite mai sus, cumva prea indulgentă şi chiar măgulitoare pentru foştii studenţi din 1990-95. Am ţinut totuşi să atrag atenţia, urmîndu-i pe Durkheim şi Merton, asupra elasticităţii frontierei dintre inovaţie şi devianţă sau chiar fărădelege. Cred că articolul ar trebui citit anume în această cheie. (P.N.)
Ce défi d’intelligence est tenu. Le livre importe de par sa qualité intrinsèque, densité et érudition, mais il y a plus. Ce texte porte un décryptage de phénomène à la fois politique, social et culturel – la soviétisation d’un espace entré dans le cadre de l’URSS, la rupture et jusqu’où avec le passé – dont nous avons aujourd’hui besoin pour saisir les faisceaux de complexité du présent. Quelle identité, quelle modernité aujourd’hui pour la République de Moldavie ? Quels liens avec Moscou et avec Bucarest ? Quel regard de soi-même à soi-même ?
Catherine Durandin
Résumé
Cet ouvrage a pour objectif d’analyser la genèse et l’évolution de l’Union des Écrivains Moldaves (UEM), institution littéraire qui, dans la Moldavie soviétique de l’époque stalinienne (1924-1956), était investie du rôle officiel de promotion du réalisme socialiste. Dans le contexte particulier de la Moldavie soviétique (territoire contesté entre l’URSS et la Roumanie), ce livre se propose aussi de montrer comment les écrivains moldaves soviétiques ont contribué à la formation et à la diffusion d’un modèle d’identité « moldave » (par opposition à « roumaine »), en s’attelant à la création d’une langue, d’un patrimoine et d’une « méthode » littéraires, destinés à leur public cible : les Moldaves. La langue littéraire, la question du patrimoine littéraire et, en fin de compte, le canon littéraire officiel du réalisme socialiste ont constitué des enjeux importants dans les rapports de force entre les écrivains et le pouvoir, et selon une deuxième grille de lecture, entre les écrivains eux-mêmes, en tant que groupes ou individus. A travers ces questions de « langue » et de « littérature » se révèlent les aspects les plus cruciaux du fonctionnement et de la dynamique sociale de l’UEM. L’activité des écrivains de cette institution a été influencée par les pressions, très fortes, exercées par le pouvoir politique et par les attentes perçues d’un lectorat potentiel. Pour déceler les multiples influences subies par la pratique littéraire moldave au cours de la période stalinienne, on analysera des documents d’archives et les propos recueillis expressément auprès de certains écrivains actifs à l’époque étudiée. Ce livre s’appuiera également sur une lecture structurée d’un corpus de textes littéraires extraits de la revue de l’UEM, publiés entre 1931 et 1957. On dégagera ainsi le processus de production littéraire dans la Moldavie soviétique de l’époque stalinienne en même temps que sa dimension extra-littéraire.
Enfin, l’intérêt de cet ouvrage est d’aborder par l’analyse de la littérature réaliste socialiste, dans une des républiques nationales de l’URSS, des sujets majeurs, qui dépassent le cadre strictement « géographique » de l’étude :
1. Le rapport des écrivains, et plus généralement des intellectuels, avec le pouvoir politique dans un régime autoritaire, voire totalitaire ;
2. Le processus de construction et d’identification nationale sous domination étrangère ;
3. L’adaptation du modèle culturel central (ici réaliste socialiste) aux conditions du milieu périphérique, à la frontière de l’empire soviétique.
discussing multiple levels of the educational system, from preschool to higher education and even postgraduate studies. The articles deal with various aspects relating to the modernization of public education.
continuă să formeze obiectul unor neîncetate și virulente conflicte
ale memoriei, care reflectă clivajele contemporane din societatea
moldoveană, dar și din întreaga regiune a Europei de Est. Volumul
de faţă a căutat să îmbine perspectiva locală asupra proceselor legate
de practicile politice represive și violente ale regimurilor concurente,
care își disputau teritoriul basarabean din punct de vedere militar,
politic și identitar, cu o largă analiză comparată a diverselor strategii
de (co)memorare a războiului elaborate după 1945 atât în Occident,
cât și în spaţiul (post)sovietic. Un scop implicit al volumului a vizat și
abordarea specificităţii regionale a multiplelor versiuni ale memoriei
războiului structurate de experienţele diferite ale celor două părţi ale
continentului în timpul și după a doua conflagraţie mondială. (Andrei Cuşco)
Cuprins
Prefaţă ....................................................................................................................... 7
Partea I. Propagandă, politici represive, reprezentări
colective, 1941–1945
Anton MIOARA. Dincolo de Nistru. Politică etnică și
reconstrucţie identitară ............................................................................ 25
Diana DUMITRU. Vecini în vremuri de restriște: Atitudini
față de evrei în Basarabia și Transnistria în 1941–1944 ..................... 44
Tatiana SÂRBU. Deportarea în Transnistria în cifre: cazul
ţiganilor din Basarabia ............................................................................. 75
Petru NEGURĂ. „Războiul pentru Apărarea Patriei” în viaţa și
opera scriitorilor moldoveni: eveniment de
cotitură și mit fondator ............................................................................ 89
Igor CAȘU. Începuturile resovietizării Basarabiei și starea de
spirit a populaţiei (martie-septembrie 1944) ..................................... 121
Partea a II - a. Experienţa războiului prin prisma istoriei orale
Irina REBROVA. Istoria orală în Rusia contemporană: analiza
proiectelor privind Marele Război pentru
Apărarea Patriei ...................................................................................... 141
Ghelinada GRINCENKO. Specificităţile autoprezentării în
istoriile orale ale ostarbeiterilor ucraineni ......................................... 170
Sanda ȘAROV, Igor ȘAROV. Deportările elitei rurale din RSSM
în anii celui de-al Doilea Război Mondial și în perioada
postbelică: istorie și memorie ............................................................... 191
Partea a III - a. Politici și locuri ale memoriei în Estul și
Vestul Europei
Mark SANDLE. Victoria uitată? Ziua Victoriei Europene și
comemorarea ei în Marea Britanie începând cu 1945 ...................... 226
Ludmila COADĂ. Istorie și memorie: reflecții asupra
reprezentării celui de-al Doilea Război Mondial în
muzeele din Republica Moldova .......................................................... 252
Tatiana JURJENKO. O victorie a tuturor sau războiul altora:
naţionalizarea memoriei despre cel de al Doilea Război
Mondial pe teritoriul ruso-ucrainean ................................................. 275
Epilog
Jutta SCHERRER. Germania și Franţa: depășirea trecutului ....... 303
Lista autorilor ....................................................................................... 331
Totuşi, acest volum realizează, sperăm, o încercare de deschidere spre o epocă în sine care se întinde pe un sfert de veac (pentru a aduce un reper istoriografic, cam tot atât a durat şi stalinismul sovietic sau interbelicul românesc).Ne-am dori ca acest volum să facă alte încercări de acest fel în viitor mai uşoare şi ceva mai bine informate, pentru a produce analize mai ample şi mai profunde.
Cuprins
Vitalie Sprînceană, Petru Negură. Tranziţia în Republica
Moldova: instrucţiuni de utilizare. Introducere ...................................................7
Petru Negură. Republica Moldova la un sfert de veac
de tranziţie: între un comunism ratat şi un capitalism neînceput? ..................19
Ion Marandici. Statul fără autonomie: o istorie de succes
la periferia Uniunii Europene? ...............................................................................53
Florin Poenaru. România – pământ basarabean .........................................79
Andrei Deveatkov. Conflictul transnistrean: situația
actuală și perspectivele de soluționare .................................................................95
Viorel Gârbu. Economia Republicii Moldova între indiferență
și incompetență. 25 de ani de ezitări și eșecuri ..................................................116
Dorina Roşca. Economia mixtă de tranziție în Republica
Moldova. O analiză instituțională a reformelor din anii ’90 ..........................146
Victor Gotişan. O scurtă istorie a presei din Republica
Moldova (1991-2016) ..............................................................................................179
Snejana Druţă-Sulima. Evoluția protecției drepturilor
omului în Republica Moldova (1990-2015) .......................................................208
Vitalie Sprînceană. Cum ne revoltăm? O istorie subiectivă
a protestelor în Republica Moldova (1989-2016) ..............................................224
Rebecca Chamberlain-Creangă. Minorităţi prinse între suflet
şi bani: transformarea relaţiilor de muncă şi economia morală
într-o întreprindere globală din Republica Moldova postsovietică ..............257
Diana Cheianu-Andrei. Migraţia după independenţa
Republicii Moldova: dimensiuni, valori, proiecte de viaţă .............................299
Jennifer Cash. Limitele renaşterii culturale: Viaţa sătească
şi mişcarea folclorică din Republica Moldova ..................................................338
today is known as the Republic of Moldova. Strongly influenced by the competing expansionist ambitions and “civilizing” missions of the powerful political entities that historically controlled this part of the world, the indigenous population was subjected to multiple cultural fractures and overlaying stratifications under Ottoman, Tsarist, Romanian, and Soviet dominance. Nine articles explore the history of this region through a selection of events, which arguably form a crucial timeline for the destiny of the populace inhabiting this land. When read in their entirety, these studies will assist the reader in scrutinizing the dense and curious history of this borderland zone and contemplating the metamorphoses of the locals’ identity.
1980s in Moldova and of the December 1989 Revolution in Romania was
giving the right to many young Moldovans1 from the former Moldavian
Soviet Socialist Republic (MSSR) and Ukrainian Soviet Socialist Republic
to study in Romania. Part of the first cohort (academic year 1990–1991)
of Moldovan students in Romania tried to obtain collateral benefits fromthe liberalization of the border-crossing regime and from the difference between markets in Romania and MSSR2 by transporting (more precisely, by exporting from MSSR to Romania) various goods in order to make a profit. Systemically engaging in “secondary economy” activities contradicted the common expectations regarding student conduct. This informal commercial activity (called bişnita̧ in Romania) also challenged the idealist ethics, promoted by the official discourse of the communist regime of personal austerity in favour of the presumed collective good.
elitele politice româneşti îşi mobilizează eforturile pentru a apropia
şi, în cele din urmă, a unifica sistemul de învăţământ şcolar din provincie
cu cel din ţară, în cadrul unui proiect general de integrare
naţională. Unificarea culturală e considerată cu atât mai de neamânat
cu cât această provincie e socotită, după nişte date uşor învechite
(de la recensământul din 1897), cea mai înapoiată în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare a populaţiei, într‑o ţară considerată ea însăși
codașă în acest sens în Europa şi în regiune.
Rezumat
Acest articol își propune să studieze înființarea învățământului primar public al minorităților etnice din Basarabia rurală, în perioada interbelică (1918-1940). Impunerea învățământului obligatoriu și universal a făcut obiectul unui raport de forță inegal între autoritățile statului responsabile de școlarizare și populația locală (preponderent rurală). Acest proces, realizat în urma unei relații dificile, de conflict și negociere, între autoritățile statului și populația civilă, a avut un rol esențial în procesul de extindere a statului național în zonele rurale și în formarea cetățeniei și a identificării naționale în sânul grupurilor etnice și lingvistice minoritare din această provincie românească recent alipită. Articolul se încheie cu deschiderea unei perspective comparative, schițând cazul învățământului primar al minorităților etnice în Transnistria sovietică, în aceeași perioadă.
Republicăm acest articol, scris în 2012 şi actualizat în 2014, pentru a vărsa puţină lumină asupra biografiilor şi experienţelor de viaţă pe care le-au avut primii studenţi moldoveni în România, printre care şi unii membri şi lideri de partide (inclusiv proaspăt decăzutul Vlad Filat), funcţionari în instituţii administrative de stat, formatori de opinie etc. În acea perioadă de început de tranziţie, mulţi dintre acei studenţi pot fi consideraţi post factum drept nişte “descurcăreţi” care au ştiut să profite de acea perioadă de criză. Această experienţă le-a adus nu doar un anumit cîştig material, ci şi unul moral, întrucît cei mai mulţi dintre ei au devenit nişte cîştigători ai tranziţiei, chiar dacă mulţi dintre aceştia au încetat destul de repede comerţul de frontieră (în timp ce alţii, mai puţini, şi-au legalizat afacerile). Acest articol ne poate face să înţelegem mai bine evoluţia unor reprezentanţi ai noii generaţii de politicieni şi lideri de opinie care şi-au făcut drum în politică şi în viaţa publică în anii 2000 şi au venit la guvernare mai ales după alegerile din iulie 2009. Atunci cînd am făcut această cercetare şi am scris cea mai mare parte a articolului (în 2011-2012) şi apoi cînd l-am actualizat (în 2013-14) încă nu se ştia prea multe despre marele nereguli din sistemul bancar, despre privatizările netransparente şi păguboase pentru stat, despre ceea ce astăzi numim “capturarea” statului RM de către grupuri oligarhice. Acum, cînd toate acestea nu mai sînt pentru nimeni un secret, acest articol capătă o semnificaţie aparte. Concluzia pe care o trag la sfîrştitul acestui studiu apare astăzi, în lumina faptelor pomenite mai sus, cumva prea indulgentă şi chiar măgulitoare pentru foştii studenţi din 1990-95. Am ţinut totuşi să atrag atenţia, urmîndu-i pe Durkheim şi Merton, asupra elasticităţii frontierei dintre inovaţie şi devianţă sau chiar fărădelege. Cred că articolul ar trebui citit anume în această cheie. (P.N.)
On the basis of a descriptive statistical analysis of aggregated data, provided by the Moldovan justice institutions, the author examines the evolution of the number, proportion and social composition of persons detained in the penitentiary system in the Republic Moldova. Corroborating the data obtained (including qualitative data obtained from interviews with 16 former detainees) and confronting them with equivalent data from other countries, the author finds an uninterrupted increase in the proportion of persons in precarious social condition among Moldovan detainees. This is due to a mechanism of social inequality at several levels. The population of detainees in Moldovan prisons is steadily increasing since 2010. However, data from the Ministry of Interior show that the general number of people who committed crimes has been decreasing since 2012. In addition, since 2002, the segment of the unemployed is increasing among detainees as the proportion of other categories (workers, peasants and civil servants) decreases. The proportion of the unemployed among detainees reached 60% in 2017, in contrast to their proportion in society (3-4%). The Moldovan criminal system is in line with the neoliberal model implemented in the US and, to a lesser extent, in some European countries. The logic of this model not only leads to the extension of the penal and penitentiary system but also aggravates the tendency to penalize persons of socially vulnerable condition.
RO: Creșterea numărului deținuților și, în același timp, al clienților probațiunii se datorează în parte creșterii infracționalității începînd cu sfîrșitul anilor 2000, în contextul crizei economice din 2008. Totuși, datele Ministerului de Interne arată că numărul general al persoanelor care au comis crime a fost în scădere începînd cu 2012. Penalizarea persoanelor calificate drept „șomere” ține de o logică inerentă sistemului judiciar, nu doar de implicarea acestor persoane în infracțiuni. Articolul demonstrează că, mai ales după 2010, persoanele „care nu învață și nu lucrează” sînt sistematic dezavantajate față de persoanele angajate și în special a persoanelor cu statut de „funcționari”. Sistemul penal din Republica Moldova se aliniază astfel modelului neoliberal pus în aplicare în SUA și, într-o măsură mai mică, în unele state europene. Logica acestui model duce la extinderea sistemului penal și penitenciar și agravează tendința de penalizare a persoanelor de condiție social vulnerabilă.
sample (n=1202) and a qualitative survey through in-depth interviews (n=95). The questionnaire respondents share a high degree of dissatisfaction with the way the authorities managed the Covid-19 pandemic and its socio-economic impact. Respondents with more confidence in state institutions are more satisfied with the way the pandemic and its effects were managed. Participants interviewed in the qualitative survey highlighted several gaps and inconsistencies in the way the authorities managed the pandemic and its impact on people’s lives. The “pro-business and pro-citizens” measures announced by the government of Moldova on 1 April 2020, in a context strongly influenced by the presidential elections which took place in November 2020, proved to be modest and hardly effective. The support measures introduced by the Moldovan government for businesses and employees represented 1.2% of GDP, which is extremely low compared to the support provided to enterprises
and employees in Western countries and other countries in the region. The actions or inactions of the authorities might further undermine citizens’ trust in state institutions and the official interpretation of events.
„marginali“. Vasile Ernu circumscrie obiectul studiului său de caz –
„sectanţii“, i.e. grupurile confesionale minoritare – într-un „ţinut de
frontieră“, aflat el însuşi la marginea unor mari imperii şi state-naţiune
pe parcursul ultimelor două secole: Bugeacul, această regiune
situată astăzi în Ucraina, în URSS între 1940 şi 1991, în Basarabia
românească între 1918 şi 1940, în Imperiul Ţarist din 1812 până în
1918, într-o raia turcească până în 1812 etc.
5 Nicoleta ROMAN (Romania), Émigrants et réviseurs scolaires dans la Valachie de la première moitié du XIXe-siècle: transfert intellectuel et construction nationale. Étude de cas: Ioan Maiorescu
Emigres and School Inspectors in Wallachia in the First Half of the Nineteenth Century: Intellectual Transfers and Nation-Building. Case Study:
Ioan Maiorescu
37 Anca GLONT (USA), Reframing the Lupeni Strike of 1929: State Intervention and Organized Labor in Romania’s Jiu Valley
60 Nataliia ZALIETOK (USA/Ukraine), What Soviet Periodicals Can Tell Us About the Propaganda on the Women’s Service in the USSR’s Armed Forces (1941-1945)
88 Nino CHIKOVANI (Georgia), April 9, 1989 as a Paradigmatic Event: “The Time We Live in Now Started That Night”
107 Sergiu MUSTEAȚĂ (Moldova/Romania), 1989 – Annus Mirabilis for The Moldavian SSR
127 Ivane TSERETELI (Georgia), The Chronotopos of the 1990s: Trauma and Triumph in Georgian Literary Texts
151 Tõnis SAARTS, Nikolai KUNITSÕN, Raivo VETIK (Estonia), Liberal Democracy in Estonia: Cracks Behind the Seemingly Spotless Façade
Reviews / Recenzii
174 Catherine Durandin, Cécile Folschweiller (coord.), Enfances communistes. Mémoires de Roumanie et de République de Moldavie (Paris: Editions PETRA, 2022) (Nicoleta ROMAN)
180 Victor Moraru, La République de Moldova: les enjeux du passé, du présent et de l‛avenir. 2nd revised edition (Chisinau: Tipografia Sirius, 2022) (Elena PRUS)
Research Report / Raport de cercetare
186 Jana STÖXEN (Germany), Transnational Migration in the Moldovan-German Context, or: My Totul va fi bine (Road)trip
191 Authors’ Short Biographies / Date despre autori
195 Submission Guidelines / Notă pentru autori