Book Reviews by Izabela Firicel
FaŃă de neceisităŃile culturale ale publicului cititor din zilele noastre, lucrarea de faŃă, prin... more FaŃă de neceisităŃile culturale ale publicului cititor din zilele noastre, lucrarea de faŃă, prin proporŃiile ei modeste şi total insuficiente pentru acoperirea zonei atât de vaste a imaginarului poetic, poate fi socotită şi ca o neîmplinire. Ea trebuie însă privită numai ca un experiment cultural-ştiinŃific şi mai ales ca o testare a orizontului de aşteptare al lectorului român de la finele acestui secol şi mileniu. Poate într-o altă formă, acest dicŃionar trebuia să apară cu peste două decenii în urmă. Amânarea publicării lucrării se datorează numai în parte autorului ei. Politica editorială din trecutul nu prea îndepărtat s-a caracterizat şi prin anumite rezerve, dacă nu chiar printr-o atitudine de suspiciune, faŃă de o sferă întindă a culturii umanităŃii pusă, în acea perioadă, sub semnul esoterismului, indiferent dacă el venea din sfera aşa-ziselor " ştiinŃe oculte" (printre care se număra alchimia, hermeneutica, psihanaliza şi chiar semiotica!), dacă aparŃinea domeniului gândirii teologice sau dacă marca unele creaŃii folclorice l<?au operele unor mari scriitori şi artişti geniali. In categoria semnelor culturale privite cu o anumită circumspecŃie, amestecată cu teamă, a nimerit, fără o motivaŃie prea explicită, şi simbolul, suspectat de a fi un inductor potenŃial de ambiguitate ideologică, misticism şi idealism. Datorită vechimii şi persistenŃei sale în cultură, dar mai ales prin multitudinea de semnificaŃii intelectuale şi conotaŃii afective, îngemănate întotdeauna în chip paradoxal, simbolul se opunea oricăror încercări de " raŃionalizare"', de îngustare şi Simplificare. în societăŃile dominate de imperativele reducŃionismului şi totalitarismu-r DICłIONAR DE SIMBOLURI ŞI ARHETIPURI CULTURALE lui ideologic, simbolul este acceptat numai dacă din semn polivalent el se transformă într-o [simplă alegorie, emblemă sau însemn oficializat, sărăcite de conŃinut şi devenite unităŃi izocrone şi izotopice ale aşa-numitelor " limbaje de lemn". Or, simbolul autentic e un semn ce rezonează în sufletele oamenilor tocmai prin importanŃa şi gravitatea sensurilor sale, ce se referă întotdeauna la problemele fundamentale ale existenŃei. El este semnul ce păstrează un echilibru optim între conŃinut şi expresie, între spirit şi materie, între intelectual şi afectiv. Cultura umană a debutat prin simbol şi mit. Prin [simboluri moştenite din epoci ancestrale, omenirea şi-a păstrat unitatea şi continuitatea ei spirituală. De la puzderia de semne pur convenŃionale şi arbitrare, acceptate mai ales din raŃiuni practice, marea şi adevărata cultură tinde mereu să se întoarcă la [simbolul polivalent, plin de conŃinut şi înzestrat cu mare forŃă sugestivă. Dovadă în acest sens ne [sunt marile reuşite ale creatorilor de literatură, de. sis-teme filosofice sau de opere plastice. Simbolul, înrudit genetic şi funcŃional cu mitul şi cu ritualul religios, instituie o lume a imaginarului, adesea infinit mai bogată şi mai frumoasă decât lumea contingentului imediat, a ontosu-lui dominat de legile necesităŃii implacabile. Teama de simbol sau anumite rezerve faŃă de el, manifestate în anumite perioade ale istoriei marcate de raŃionalism exacerbat, de ştientism orgo-liols sau de voluntarism reformist, se explică mai ales prin faptul că simbolul în general, iar cel arhetipal în speŃă, reprezintă în-totdeauna o deschidere spre lumea misterului şi a numinosului, aflată dincolo de realităŃile palpabile. în configuraŃia marilor simboluri ale omenirii desluşim reflexele de lumină cerească şi umbrele imperiului dezordinii, suferinŃei, întunericului şi ale morŃii. Purtător al memoriei colective, simbolul a exercitat o
Papers by Izabela Firicel
Attraverso le "storie" e le "cure" verso la formalizzazione di nuove tecnologie Milano 24 novembr... more Attraverso le "storie" e le "cure" verso la formalizzazione di nuove tecnologie Milano 24 novembre 2000 INTERVENTI: 1. Cultura, esperienza soggettiva e nuovi modelli di cura Paolo Inghilleri -Università degli Studi di Verona 2. Etnopsichiatrie a confronto Anna Felcher -Medico psichiatra del CPS di Bollate e dell'Associazione NAGA 3. Il carcere come forziere di risorse eterogenee e sede dove interrompere il flusso di identificazione/alienazione tossicomanica. Una festa che inizia a Milano in via Padova e termina in Nigeria Augusto Iossa Fasano -Consulente area penale ASL Milano 4. Esperienze cliniche Carlo Pagani -Resp. Servizio Consulenza Etnopsichiatrica Osp. Niguarda -Milano 5. La cura psichiatrica del paziente migrante: una sfida faticosa, ma stimolante Vanna Berlincioni -Psicoterapeuta, psicoanalista SPI Ricercatrice presso la cattedra di psichiatria Laboratorio di psichiatria, cultura e ambiente -Università degli Studi di Pavia 6. Esperienze cliniche François Fleury -Appartenances -Losanna 7. La tela del ragno. Politiche della cultura e dell'identità in etnopsichiatria Roberto Beneduce -Etnopsichiatra, docente di antropologia culturale Facoltà di Psicologia, Università di Torino CULTURA, ESPERIENZA SOGGETTIVA E NUOVI MODELLI DI CURA Paolo Inghilleri -Università degli Studi di Verona Introduzione: teorie psicologiche e pratiche transculturali
Uploads
Book Reviews by Izabela Firicel
Papers by Izabela Firicel