arbore
Aspect
Variante
Etimologie
Din latină arbŏr, arborem < inevitabil din proto-indo-europeană *er(ə)dʰ- („înalt; a crește”). Înrudit cu catalană arbre, franceză arbre, italiană albero, occitană arbre și portugheză árvore.
Pronunție
- AFI: /'ar.bo.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului arbore | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | arbore | arbori |
| Articulat | arborele | arborii |
| Genitiv-Dativ | arborelui | arborilor |
| Vocativ | arbore | arborilor |
- (bot.) nume generic dat pentru orice plantă cu trunchi înalt și puternic, lemnos și cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană.
- Un arbore înalt.
- (tehn.) organ de mașină care primește și transmite o mișcare prin rotația în jurul axei sale.
- (mar.) (rar) catarg.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
copac, pom
|
|

