albină
 Vezi și : albina, Albina, Albína |
 |
 |
Etimologie
Din latină populară *alvīna („stup”) < alveus. Confer limba friuliană albina.
Pentru a explica semantismul, DAR se referă la albaneză bletë „stup” și „albină”. Trebuie probabil să se plece de la o expresie (musca) alvina, unde alvina îndeplinește firesc funcția adjectivală; mai târziu, a ajuns substantiv, ca în cazul lui (asinus) onagrarius, orbus (oculis) și în multe alte cazuri. Muscă, având sensul de „roi” este curent în apicultură.
Pronunție
- AFI: /al'bi.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului albină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | albină | albine |
| Articulat | albina | albinele |
| Genitiv-Dativ | albinei | albinelor |
| Vocativ | albino | albinelor |
- (entom.) (Apis mellifera) insectă din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt și lins, iar cu picioarele posterioare pentru strângerea polenului, cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos, și care trăiește în familii, producând miere și ceară.
- Albina produce mierea.
- (bot.) (Ophrys, mail ales Ophrys apifera) plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori violacee, dispuse în spic, asemănătoare cu o albină.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- Știi bancul cu albinele? = (iron. – aluzie la interj. „roiu!”) pleacă de aici!, fugi!
Vezi și
Traduceri
insectă
|
|
plantă; floare
|
|