The Alan Parsons Project
| The Alan Parsons Project | |
 De la dreapta la stânga: Eric Woolfson, Alan Parsons | |
| Date personale | |
|---|---|
| Origine |  Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord |
| Gen muzical | Art rock, rock progresiv, pop rock, soft rock |
| Instrument(e) | EMS VCS 3[*]  |
| Data formării | |
| Ani de activitate | 1975–1990 |
| Case de discuri | Charisma, Arista |
| Membri | |
| Eric Woolfson[*][1] Alan Parsons[*][1] | |
| Foști membri | |
| Eric Woolfson Alan Parsons | |
| Discografie | |
| Listă completă | The Alan Parsons Project discography[*] |
| Înregistrări notabile | Tales of Mystery and Imagination – Edgar Allan Poe[*] I Robot[*] Pyramid[*] Eve[*] The Turn of a Friendly Card[*] Eye in the Sky[*] Ammonia Avenue[*] Vulture Culture[*] Stereotomy[*] Gaudi[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
The Alan Parsons Project a fost un proiect muzical respectiv duo britanic de rock progresiv activ între anii 1975 și 1990. Duo-ul muzical era format din Eric Woolfson, avocat de profesie și muzician de sesiune,[2] precum și Alan Parsons, multi-instrumentist, producător și inginer muzical de succes care a colaborat în 1973 cu formația englezească Pink Floyd pe albumul lor de studio faimos intitulat The Dark Side of the Moon (anterior, Alan Parsons a mai colaborat în calitate de inginer audio asistent cu formația The Beatles pe albumul lor de studio intitulat Abbey Road, lansat în anul 1969, dar și pe albumul de studio Let It Be lansat în 1970).[3] Duo-ul a colaborat în decursul a 15 ani cu o varietate de artiști în calitate de muzicieni de sesiune, cei mai des întâlniți fiind: Stuart Elliot, Ian Bairnson, Colin Blunstone și Chris Rainbow.
Influențe
[modificare | modificare sursă]Influențele muzicale ale duo-ului includ literatura în limba engleză (în particular volumul de scurte povestiri intitulat Tales of Mystery and Imagination de Edgar Allan Poe, titlul omonim al albumului lor de studio de asemenea), ocultismul (e.g. Ochiul lui Horus) sau jocurile de noroc (i.e. pentru albumul de studio intitulat The Turn of a Friendly Card lansat în anul 1980). Mai mult, conform unui interviu cu Alan Parsons, Eric Woolfson (i.e. celălalt membru al formației) a fost un împătimit al jocurilor de noroc cât timp cei doi s-au mutat în Monaco (încercând să câștige un Ferrari printre altele).[4]
Referitor la influențele literare, trupa este recunoscută pentru tematica albumelor-concept inspirate din lucrări literare scrise de Edgar Allan Poe, George Orwell ori Isaac Asimov sau din mitologia Egiptului antic (i.e. albumul Eye in the Sky lansat în anul 1982 care înfățișează pe coperta acestuia Ochiul lui Horus, un simbol mitologic egiptean antic care este asociat cu ocultismul de asemenea). Colecția de povestiri science-fiction intitulată Eu, robotul de scriitorul american de origine rusă-evreiască Isaac Asimov (născut în URSS, ulterior emigrat în Statele Unite ale Americii, devenit profesor în biochimie la Universitatea din Boston de asemenea; este cel care a formulat Cele trei legi ale roboticii) a inspirat albumul concept de studio I Robot care a fost lansat de acest duo britanic de rock progresiv în anul 1977. Piesa „Breakdown” de pe albumul de studio I Robot a fost parțial inspirată de Zidul Berlinului, versurile cântecului reprezentând spre final aproape un mesaj politic de libertate pentru est germani.[5] Muzica duo-ului explorează teme sociologice, literare, supranaturale sau științifico-fantastice. Parțial, muzica acestora explorează romantismul de asemenea (e.g. prin versurile cântecelor Eye in the Sky sau Don't Answer Me). Majoritatea albumelor lor de studio au fost înregistrate la Abbey Road Studios în Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.[6] Penultimul lor album de studio este intitulat Gaudi după arhitectul catalan Antoni Gaudí.
Discografie
[modificare | modificare sursă]- Tales of Mystery and Imagination (1976)
- I Robot (1977)
- Pyramid (1978)
- Eve (1979)
- The Turn of a Friendly Card (1980)
- Eye in the Sky (1982)
- Ammonia Avenue (1984)
- Vulture Culture (1985)
- Stereotomy (1986)
- Gaudi (1987)
- The Sicilian Defence (2014)
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 „About The Alan Parsons Project”.
- ↑ „Eric Woolfson”. Rock Music Universe. . Accesat în .
- ↑ „The Genius of Alan Parsons As Told By Abbey Road's Cameron Colbeck”. Abbey Road. . Accesat în .
- ↑ Professor of Rock (). „Was the Alan Parsons Project a Sequel to Dark Side Of The Moon?”. YouTube. Accesat în .
- ↑ The Alan Parsons Project (). „'Breakdown' from I Robot - Interview with Eric Woolfson”. YouTube. Accesat în .
- ↑ „About The Alan Parsons Project”. The official website of The Alan Parsons Project. Accesat în .
