Texas
| Texas | |||||
| — Stat federal — | |||||
| Statul Texas | |||||
| |||||
| Poreclă: Lone Star State | |||||
| Motto: Friendship („Prietenie”) | |||||
![]() Texas (SUA) Poziția geografică în Statele Unite ale Americii | |||||
| Coordonate: 31°N 100°V / 31°N 100°V | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Țară | Statele Unite ale Americii | ||||
| Admiterea în Uniune | 29 decembrie 1845 | ||||
| Numit după | cuvântul hasinai pentru „prieteni”[1] | ||||
| Capitală | Austin | ||||
| Guvernare | |||||
| - guvernator al Texasului[*] | Greg Abbott[*] (Rep, ) | ||||
| Suprafață[2] | |||||
| - Total | 695.662 km² | ||||
| - Pământ | 676587 km² | ||||
| - Apă | 19075 km² | ||||
| Altitudine | 520 m.d.m. | ||||
| Altitudine maximă | 2667 m.d.m. | ||||
| Altitudine minimă | 0 m.d.m. | ||||
| Populație (2020)[3] | |||||
| - Total | 29.145.505 locuitori | ||||
| - Densitate | 43,1 loc./km² | ||||
| Oameni | |||||
| Localnici | |||||
| Fus orar | UTC−6 (cea mai mare parte a statului) UTC−7 (extremitatea vestică) | ||||
| - Ora de vară (DST) | UTC−5 / UTC−6 | ||||
| Cod ISO 3166-2 | US-TX | ||||
| Abreviere poștală | TX | ||||
| Prezență online | |||||
| https://www.texas.gov/ GeoNames OpenStreetMap relation ID | |||||
| Modifică date / text | |||||
Texas este un stat al Statelor Unite ale Americii, situat în partea central-sudică a țării. Capitala sa este Austin, iar cel mai mare oraș este Houston. Cu o suprafață de 695.662 km², Texasul este al doilea stat american ca întindere, după Alaska.[2] La recensământul din 2020, avea 29.145.505 locuitori, fiind al doilea stat ca populație, după California.[3]
Denumirea statului provine dintr-un cuvânt folosit de populațiile indigene din estul Texasului, inclusiv de Hasinai, cu sensul de „prieteni” sau „aliați”. Termenul a fost transcris în spaniolă în mai multe forme, între care tejas. Deviza statului, Friendship („Prietenie”), reflectă aceeași semnificație.[1]
Texasul și-a declarat independența față de Mexic în 1836, constituindu-se în Republica Texas. La 29 decembrie 1845 a devenit al douăzeci și optulea stat al Statelor Unite.[4]
Geografie
[modificare | modificare sursă]Texasul se învecinează cu New Mexico la vest, Oklahoma la nord, Arkansas la nord-est și Louisiana la est. La sud și sud-vest se află frontiera cu Mexic, iar la sud-est statul are ieșire la Golful Mexic.[5]
Peisajele Texasului fac tranziția între regiunile umede din sudul Statelor Unite, Marile Câmpii și regiunile aride ale sud-vestului țării. Estul statului este caracterizat de câmpii și păduri, părți din centru și nord-vest aparțin Marilor Câmpii, iar extremitatea vestică, numită Trans-Pecos, cuprinde bazine aride și lanțuri muntoase.[6] Cel mai înalt punct este Vârful Guadalupe, cu o altitudine de 2.667 m.[7]
Istorie
[modificare | modificare sursă]| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Colonizarea Texasului
[modificare | modificare sursă]Exploratorul spaniol Alonso Álvarez de Pineda a cartografiat în 1519 coasta Golfului Mexic, inclusiv litoralul Texasului de astăzi. În 1528, Álvar Núñez Cabeza de Vaca și tovarășii săi, supraviețuitori ai unui naufragiu, au ajuns pe coasta Texasului. În 1685, francezul René Robert Cavelier de La Salle, care căuta gurile fluviului Mississippi, a întemeiat colonia Fort Saint Louis în apropierea golfului Matagorda. Colonia a dispărut în 1689.

În 1690, autoritățile spaniole, preocupate de amenințarea franceză, au înființat mai multe misiuni în Texas. Din cauza rezistenței populațiilor indigene, misionarii s-au retras ulterior spre sud. În 1716, pe fondul extinderii coloniei franceze Louisiana, spaniolii au întemeiat o nouă serie de misiuni. În 1718 a fost fondat presidiul San Antonio de Béxar. Așezarea civilă San Fernando de Béxar, parte a orașului San Antonio de astăzi, a fost fondată în 1731.[8]
Rezistența populațiilor indigene și distanța mare față de celelalte colonii spaniole au îngreunat stabilirea coloniștilor în Texas. Acesta era unul dintre teritoriile cel mai slab populate de coloniști din Noua Spanie. Tratatul de pace încheiat în 1749 de spanioli cu apașii lipan a provocat ostilitatea altor populații indigene, inclusiv a comanșilor, a tonkawa și a hasinai. Comanșii au încheiat la rândul lor un tratat cu Spania în 1785, iar ulterior i-au sprijinit pe spanioli în luptele împotriva apașilor lipan și a karankawa.
După achiziționarea Louisianei de la Franța, în 1803, autoritățile americane au susținut că teritoriul dobândit includea și Texasul. Frontiera dintre Noua Spanie și Statele Unite a fost stabilită în 1819 de-a lungul râului Sabine. Unii coloniști americani au refuzat să accepte această delimitare, iar mai multe expediții înarmate au pătruns la vest de râu. În 1821, la încheierea Războiului de Independență al Mexicului, început în 1810, Texasul a devenit parte a Mexicului independent.[9]
Autoritățile au încurajat imigrația, sperând că noii coloniști vor contribui la dezvoltarea teritoriului și la limitarea incursiunilor comanșilor. În cadrul sistemului mexican de colonizare, terenuri întinse au fost acordate unor empresarios, care recrutau coloniști din Statele Unite, din Europa și din Mexic. Concesiunea obținută de Moses Austin a fost preluată, după moartea acestuia, de fiul său, Stephen F. Austin.
Coloniștii lui Austin au întemeiat așezări de-a lungul râului Brazos în 1822. Majoritatea noilor coloniști proveneau din Statele Unite, iar numărul lor a crescut rapid. Stabilirea acestora a modificat treptat componența populației din Texas.
Mulți coloniști încălcau legile mexicane, inclusiv restricțiile privind sclavia. Pe fondul tensiunilor și al încercărilor Statelor Unite de a cumpăra Texasul, autoritățile mexicane au interzis în 1830 imigrația din Statele Unite. Noile legi prevedeau și aplicarea taxelor vamale, ceea ce a provocat nemulțumirea atât a noilor coloniști, cât și a populației locale de origine mexicană, cunoscută sub numele de tejanos.
Texanii s-au aliat cu federaliștii mexicani împotriva guvernului central, iar în urma confruntărilor din 1832 trupele mexicane s-au retras din estul Texasului. La convenția din 1832, delegații au cerut, printre altele, constituirea Texasului ca stat separat de Coahuila în cadrul federației mexicane, precum și modificarea restricțiilor privind imigrația din Statele Unite.[10]
Revoluția și Republica Texas
[modificare | modificare sursă]

Tensiunile dintre federaliști și centraliști au continuat în Mexic. În octombrie 1835, conflictul a devenit unul armat, odată cu bătălia de la Gonzales, care a marcat începutul Revoluției Texane. În următoarele luni, texanii au alungat trupele mexicane din regiune și au creat un guvern provizoriu, a cărui activitate a fost însă afectată de disputele interne.
Președintele mexican Antonio López de Santa Anna a condus personal o armată pentru a înăbuși revolta. Expediția mexicană a avut inițial succes, iar forțele generalului José de Urrea au înfrânt rezistența texană de-a lungul coastei. La 2 martie 1836, delegații texani au adoptat Declarația de Independență și au proclamat Republica Texas. La 6 martie, după un asediu de treisprezece zile, trupele lui Santa Anna au cucerit Alamo, provocând panică în rândul coloniștilor. După câteva săptămâni de retragere, armata texană comandată de Sam Houston a învins forțele lui Santa Anna în bătălia de la San Jacinto, la 21 aprilie 1836. Santa Anna a fost capturat și ulterior a semnat Tratatele de la Velasco.[11]
După proclamarea independenței, viața politică a noii republici a fost dominată de rivalitatea dintre două facțiuni. Cea condusă de Mirabeau B. Lamar susținea păstrarea independenței Texasului, expulzarea populațiilor indigene și extinderea republicii spre vest. Adversarii săi, conduși de Sam Houston, susțineau unirea cu Statele Unite și coexistența pașnică cu populațiile indigene.
În 1842, forțele mexicane au desfășurat două incursiuni în Texas și au ocupat temporar San Antonio. În cursul celei de-a doua expediții, un detașament texan a fost înfrânt în confruntarea cunoscută drept masacrul Dawson. Mexicul nu a menținut însă o ocupație permanentă, iar republica și-a continuat existența. Dificultățile militare și financiare au întărit susținerea pentru anexarea la Statele Unite.
Anexarea la Statele Unite
[modificare | modificare sursă]Republica Texas a încercat încă din 1837 să negocieze unirea cu Statele Unite. Procesul de anexare a fost reluat în 1844, în timpul președintelui John Tyler, și a fost susținut de James K. Polk, câștigătorul alegerilor prezidențiale din acel an. Texasul a fost admis în Uniune la 29 decembrie 1845.[12]
Anexarea a agravat tensiunile dintre Statele Unite și Mexic. Cele două țări aveau poziții diferite asupra frontierei: Statele Unite susțineau că aceasta se afla pe Rio Grande, în timp ce Mexicul considera că limita Texasului era râul Nueces. În 1846, Polk i-a ordonat generalului Zachary Taylor să înainteze spre Rio Grande. Confruntările dintre trupele americane și cele mexicane din teritoriul disputat au dus la izbucnirea Războiului mexicano-american.[12] Printre primele confruntări s-au numărat asediul Fortului Texas și bătăliile de la Palo Alto și Resaca de la Palma. Ulterior, trupele americane au pătruns în interiorul Mexicului.
Tratatul de la Guadalupe Hidalgo, semnat în 1848, a pus capăt războiului. Mexicul a renunțat la revendicările sale asupra Texasului, a recunoscut Rio Grande ca frontieră și a cedat Statelor Unite teritorii întinse din sud-vestul actual al țării. Statele Unite au plătit Mexicului 15 milioane de dolari și au preluat obligația de a achita creanțe ale cetățenilor americani față de guvernul mexican în valoare de până la 3,25 milioane de dolari.[12]
Prin Compromisul din 1850, Texasul a renunțat la revendicările sale asupra unor teritorii care fac astăzi parte din New Mexico, Colorado, Kansas, Oklahoma și Wyoming. În schimb, a primit o compensație de 10 milioane de dolari.[13]
Războiul Civil și Reconstrucția
[modificare | modificare sursă]Alegerea lui Abraham Lincoln ca președinte al Statelor Unite, în 1860, a fost urmată de secesiunea Carolinei de Sud și a altor state sudice. Convenția texană privind secesiunea și-a început lucrările la Austin, la 28 ianuarie 1861. La 1 februarie, delegații au adoptat o ordonanță de secesiune cu 166 de voturi pentru și 8 împotrivă. Alegătorii texani au aprobat-o la 23 februarie, iar Texasul s-a alăturat Statelor Confederate ale Americii.
Guvernatorul Sam Houston se opunea secesiunii. După ce a refuzat să depună jurământul de credință față de Confederație, a fost destituit. În timpul Războiului Civil American, Texasul a furnizat oameni, echipamente și provizii armatei confederate.
Ultima bătălie terestră a războiului s-a desfășurat la Palmito Ranch, în apropiere de Brownsville, în zilele de 12–13 mai 1865, și s-a încheiat cu victoria forțelor confederate.[14]
În lunile de după prăbușirea Confederației, Texasul a fost marcat de dezordine și violență. La 19 iunie 1865, generalul unionist Gordon Granger a anunțat la Galveston eliberarea persoanelor înrobite, în conformitate cu Proclamația de emancipare. Evenimentul este comemorat prin sărbătoarea Juneteenth.[15]
În timpul Reconstrucției, Texasul a trecut printr-o perioadă de reorganizare politică și socială. Reprezentarea sa în Congresul Statelor Unite a fost restabilită prin legea din 30 martie 1870.[16]
Demografie
[modificare | modificare sursă]La recensământul din 2020, Texasul avea 29.145.505 locuitori, față de 25.145.561 la recensământul din 2010.[3]
Structura rasială în 2010
[modificare | modificare sursă]
Conform categoriilor utilizate la recensământul din 2010, populația statului era distribuită astfel:[17]
- 70,4% albi (17.701.552 de persoane);
- 11,8% afroamericani (2.979.598);
- 10,5% persoane încadrate la „altă rasă” (2.628.186);
- 3,8% asiatici (964.596);
- 2,7% persoane încadrate la două sau mai multe rase (679.001);
- 0,7% amerindieni (170.972);
- 0,1% nativi din Hawaii și din alte insule ale Pacificului (21.656).
Religie
[modificare | modificare sursă]Potrivit studiului Religious Landscape Study, realizat de Pew Research Center în 2023–2024, 67% dintre adulții din Texas se identificau drept creștini, 6% aparțineau altor religii, iar 26% nu aveau o afiliere religioasă. Cele mai numeroase grupuri creștine erau protestanții evanghelici (27% dintre adulți) și catolicii (22%). Dintre respondenți, 1% nu au răspuns la întrebare. În rândul persoanelor fără afiliere religioasă se aflau atât atei și agnostici, cât și persoane care nu se identificau cu o anumită religie.[18]
Limbi
[modificare | modificare sursă]La nivel de stat, Texasul nu are o limbă oficială.[19] Cele mai răspândite limbi sunt engleza și spaniola.[20]
Potrivit estimărilor American Community Survey pentru perioada 2020–2024, dintre locuitorii Texasului în vârstă de cel puțin cinci ani, 64,9% vorbeau acasă numai engleza, iar 28,1% vorbeau spaniola. În total, 35,1% foloseau acasă o altă limbă decât engleza, inclusiv spaniola.[21]
Economie
[modificare | modificare sursă]
Descoperirea zăcământului de petrol de la Spindletop, lângă Beaumont, la 10 ianuarie 1901, a declanșat un avânt al industriei petroliere texane. Dezvoltarea exploatării petrolului a atras investiții, a stimulat creșterea orașelor și a contribuit la transformarea economiei statului. Spindletop nu a fost primul zăcământ exploatat în Texas, însă amploarea producției sale a avut un rol decisiv în dezvoltarea industriei petroliere.[22]
Sport
[modificare | modificare sursă]Fotbalul american are o tradiție puternică în Texas, atât la nivel liceal și universitar, cât și profesionist. Statul este reprezentat în NFL de Dallas Cowboys și Houston Texans.[23]
În NBA joacă trei echipe texane de baschet: Dallas Mavericks, Houston Rockets și San Antonio Spurs. Houston Astros(d) și Texas Rangers(d) reprezintă statul în Major League Baseball, iar FC Dallas, Houston Dynamo FC și Austin FC(d) evoluează în Major League Soccer.[23] În NHL, Texasul este reprezentat de echipa de hochei pe gheață Dallas Stars.[24]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Phillip L. Fry. „Texas, Origin of Name”. Handbook of Texas Online (în engleză). Texas State Historical Association. Accesat în .
- 1 2 „State Area Measurements and Internal Point Coordinates” (în engleză). United States Census Bureau. Accesat în .
- 1 2 3 „QuickFacts: Texas” (în engleză). United States Census Bureau. Accesat în .
- ↑ „States in the Senate: Texas” (în engleză). United States Senate. Accesat în .
- ↑ „State Overview” (PDF) (în engleză). Texas Department of Public Safety. Accesat în .
- ↑ E. H. Johnson. „Natural Regions”. Handbook of Texas Online (în engleză). Texas State Historical Association. Accesat în .
- ↑ „Guadalupe Peak” (în engleză). National Park Service. Accesat în .
- ↑ Jesús „Frank” de la Teja. „San Fernando de Béxar”. Handbook of Texas Online (în engleză). Texas State Historical Association. Accesat în .
- ↑ „Mexican Texas”. Handbook of Texas Online (în engleză). Texas State Historical Association. Accesat în .
- ↑ Ralph W. Steen. „Convention of 1832”. Handbook of Texas Online (în engleză). Texas State Historical Association. Accesat în .
- ↑ „Texas Revolution”. Handbook of Texas Online (în engleză). Texas State Historical Association. Accesat în .
- 1 2 3 „The Annexation of Texas, the Mexican-American War, and the Treaty of Guadalupe-Hidalgo, 1845–1848”. Office of the Historian (în engleză). United States Department of State. Accesat în .
- ↑ Roger A. Griffin. „Compromise of 1850”. Handbook of Texas Online (în engleză). Texas State Historical Association. Accesat în .
- ↑ „Palmito Ranch Battlefield State Historic Site” (în engleză). Texas Historical Commission. Accesat în .
- ↑ „National Archives Safeguards Original 'Juneteenth' General Order” (în engleză). National Archives and Records Administration. . Accesat în .
- ↑ „An Act to admit the State of Texas to Representation in the Congress of the United States” (în engleză). Texas State Library and Archives Commission. . Accesat în .
- ↑ „P1: Race – Texas, 2010” (în engleză). United States Census Bureau. Accesat în .
- ↑ „People in Texas”. Religious Landscape Study (în engleză). Pew Research Center. Accesat în .
- ↑ Ralph Green (). „Trump plans order to make English the official U.S. language. Does Texas have an official language?”. Houston Chronicle (în engleză). Accesat în .
- ↑ Lloyd B. Potter (). „Demographic Trends in Texas and the DFW Area” (PDF) (în engleză). Texas Demographic Center. Accesat în .
- ↑ „B16001: Language Spoken at Home by Ability to Speak English for the Population 5 Years and Over – Texas, 2020–2024” (în engleză). United States Census Bureau. Accesat în . Datele tabelului sunt disponibile și prin Census Reporter.
- ↑ „Spindletop and the Texas Oil Boom” (în engleză). Texas State Library and Archives Commission. Accesat în .
- 1 2 „Texas Sports Teams: Events and Experiences” (în engleză). Travel Texas. Accesat în .
- ↑ „Dallas Stats & Fun Facts” (în engleză). Visit Dallas. Accesat în .
- ↑ „Texas State Symbols” (în engleză). Texas State Library and Archives Commission. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]| Puteți găsi mai multe informații despre Texas prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”: | |
| Definiții și traduceri în Wikționar | |
| Imagini și media la Commons | |
| Citate la Wikicitat | |
| Texte sursă la Wikisursă | |
| Manuale la Wikimanuale | |
| Resurse de studiu la Wikiversitate | |
- Site-ul oficial al statului Texas
- About Texas – resurse ale Texas State Library and Archives Commission
- Handbook of Texas Online – enciclopedia Texas State Historical Association
- The Portal to Texas History – colecții digitale ale University of North Texas
- Texas Legislature Online
- Texas Historical Commission

