System Integrity Protection
| System Integrity Protection | |
Straturi de securitate prezente în macOS | |
| Dezvoltator | Apple Inc. |
|---|---|
| Versiune inițială | OS X El Capitan (10.11) |
| Sistem de operare | macOS |
| Platformă | Mac |
| Tip | tehnologie de securitate |
| Prezență online | |
| Pagina oficială de asistență | |
| Modifică date / text | |
System Integrity Protection (SIP; în documentația Apple în limba română, Protecție integritate sistem) este o tehnologie de securitate din macOS, introdusă odată cu OS X El Capitan 10.11.[1] Înaintea lansării, mecanismul a fost denumit informal și rootless, deoarece limitează inclusiv acțiunile utilizatorului „root”.[2] OS X El Capitan a fost lansat public la 30 septembrie 2015.[3]
SIP reunește mecanisme impuse de nucleul sistemului de operare, prin care procesele fără permisiuni speciale nu pot modifica anumite fișiere și directoare de sistem, chiar dacă sunt executate cu privilegii administrative. Tehnologia utilizează politici de control obligatoriu al accesului, se aplică fiecărui proces și este activată în mod implicit.[4] SIP poate fi dezactivată, însă modificarea configurației necesită pornirea într-un mediu de recuperare.[5]
Justificare
[modificare | modificare sursă]Înainte de introducerea SIP, utilizatorul root nu era supus restricțiilor și putea accesa sau suprascrie orice fișier de sistem ori aplicație. Un program putea obține asemenea privilegii după ce utilizatorul introducea numele și parola unui administrator în timpul instalării.[6]
Apple a conceput SIP pentru a reduce efectele unui program rău intenționat sau compromis care obține privilegii administrative. Politica de securitate este verificată separat de permisiunile discreționare ale utilizatorilor și se aplică și proceselor executate cu privilegii de administrator sau în afara unui mediu izolat.[4] Prin urmare, obținerea accesului root nu oferă automat dreptul de a modifica toate componentele protejate ale sistemului.[1]
Funcții
[modificare | modificare sursă]
Principalele mecanisme SIP sunt:
- protejarea conținutului și a permisiunilor unor fișiere și directoare de sistem;
- protejarea proceselor de sistem împotriva injectării de cod și a atașării în timpul execuției, inclusiv prin depanatoare sau DTrace;
- verificarea semnăturilor extensiilor de nucleu („kext”).[7]
Zonele protejate includ căile /System, /usr, /bin, /sbin și /var, precum și aplicațiile preinstalate cu macOS.
Aplicațiile și programele de instalare terțe pot scrie în continuare în directoare precum /Applications, /Library și /usr/local. În directorul /Applications sunt însă protejate aplicațiile preinstalate cu macOS, precum Calendar, Poze, Safari, Terminal, Consolă, App Store și Notițe.[6] Modificarea zonelor protejate este permisă proceselor semnate de Apple care dețin permisiuni speciale, printre care actualizările de sistem și programele de instalare Apple.[1]
SIP împiedică procesele obișnuite să injecteze cod în executabilele de sistem sau să se atașeze la acestea în timpul rulării. Documentația inițială preciza, de asemenea, că extensiile de nucleu trebuiau semnate cu un certificat corespunzător emis dezvoltatorilor de Apple.[7] În versiunile moderne de macOS, semnătura fiecărei extensii de nucleu este verificată înainte ca aceasta să fie inclusă în colecția auxiliară a nucleului atunci când SIP este activată; dacă SIP este dezactivată, această verificare nu este impusă.[8]
Simbolul de interdicție nu indică în mod exclusiv o problemă legată de SIP sau de extensiile de nucleu. Conform documentației actuale Apple, acesta apare când discul de inițializare conține macOS, dar nu o versiune pe care modelul respectiv de Mac o poate utiliza.[9]
Pe calculatoarele cu Apple silicon, SIP este distinctă de Kernel Integrity Protection, o protecție hardware care împiedică modificarea nucleului în memorie. Cele două mecanisme funcționează complementar.[4]
Configurare
[modificare | modificare sursă]Starea SIP poate fi consultată cu utilitarul de linie de comandă csrutil. Activarea sau dezactivarea necesită pornirea în sistemul Recuperare macOS și executarea utilitarului din Terminal, urmată de repornirea calculatorului.[5] Dezactivarea protecției reduce nivelul de securitate al sistemului și poate permite proceselor cu privilegii suficiente să modifice componente care sunt în mod normal protejate.[1]
Pe Mac-urile cu procesoare Intel, configurația SIP este stocată în NVRAM. Documentația inițială Apple preciza că setarea se aplica întregului calculator și persista între instalările de macOS care acceptau SIP.[5] Documentația actuală privind securitatea platformei arată că, pe un Mac Intel, dezactivarea SIP elimină protecția pentru toate partițiile de pe dispozitivul fizic de stocare.[4]
Pe Mac-urile cu Apple silicon, biții politicii SIP sunt stocați în fișierul LocalPolicy, în câmpuri precum sip0, în locul stocării anterioare în NVRAM. Câmpul poate fi modificat cu csrutil din mediul 1 True Recovery, iar dezactivarea SIP implică trecerea la modul „Permissive Security”.[10]
La actualizarea la OS X El Capitan sau la o versiune ulterioară, programele terțe incompatibile cu SIP puteau fi mutate în afara zonelor protejate. Această schimbare a obligat unele utilitare care modificau componente de nivel inferior ale sistemului să fie reproiectate sau să folosească interfețe acceptate de Apple.[1][2]
Recepție
[modificare | modificare sursă]Reacțiile inițiale la SIP au fost mixte. În 2015, Macworld a apreciat avantajul de securitate pentru majoritatea utilizatorilor, dar a arătat că unele utilitare care modificau componente de nivel inferior ale sistemului nu mai puteau funcționa în același mod. Publicația a remarcat și temerea unor dezvoltatori că Apple ar putea restrânge în viitor controlul utilizatorilor asupra macOS, într-o manieră apropiată de modelul utilizat pe iOS.[2]
În analiza sa despre OS X El Capitan, Ars Technica a considerat că restricțiile puteau afecta disproporționat dezvoltatorii mici, care aveau mai puține posibilități de colaborare directă cu Apple. Totuși, publicația a concluzionat că majoritatea utilizatorilor, inclusiv cei avansați, aveau puține motive să dezactiveze SIP și că mecanismul avea foarte puține dezavantaje pentru aceștia.[11]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 4 5 Apple (). „Despre Protecție integritate sistem pentru computerul Mac”. Apple Support. Accesat în .
- 1 2 3 Glenn Fleishman (). „El Capitan's System Integrity Protection will shift utilities' functions”. Macworld (în engleză). Accesat în .
- ↑ Apple (). „OS X El Capitan Available as a Free Update Tomorrow”. Apple Newsroom (în engleză). Accesat în .
- 1 2 3 4 Apple. „System Integrity Protection”. Securitatea platformelor Apple (în engleză). Accesat în .
- 1 2 3 Apple (). „Configuring System Integrity Protection”. Mac Developer Library (în engleză). Accesat în .
- 1 2 Apple (). „About System Integrity Protection on your Mac”. Apple Support (în engleză). Accesat în .
- 1 2 Apple (). „Introduction”. System Integrity Protection Guide (în engleză). Accesat în .
- ↑ Apple (). „Extensiile de sistem în macOS”. Implementarea platformelor Apple. Accesat în .
- ↑ Apple (). „În cazul în care computerul Mac pornește cu imaginea unui cerc cu o linie prin acesta”. Apple Support. Accesat în .
- ↑ Apple (). „Contents of a LocalPolicy file for a Mac with Apple silicon”. Securitatea platformelor Apple (în engleză). Accesat în .
- ↑ Andrew Cunningham; Lee Hutchinson (). „OS X 10.11 El Capitan: The Ars Technica Review”. Ars Technica (în engleză). Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Despre Protecție integritate sistem pentru computerul Mac la Apple Support
- System Integrity Protection în ghidul Securitatea platformelor Apple
- System Integrity Protection Guide, documentație Apple arhivată din 2015