SimpleText

SimpleText
Dezvoltator	Apple Computer
Ultima versiune	1.4
Sistem de operare	System 7–Mac OS 9
Tip	Editor de text
Licență	Proprietară
Prezență online

SimpleText a fost un editor de text dezvoltat de Apple Computer și distribuit împreună cu versiunile sistemului de operare Mac OS clasic, de la System 7^{⁠(en)[traduceți]} până la Mac OS 9. Aplicația a înlocuit programul TeachText^{⁠(en)[traduceți]} în 1994 și a extins funcțiile acestuia prin posibilitatea de a deschide simultan mai multe documente și de a utiliza fonturi, dimensiuni și stiluri de caractere diferite.

Pe lângă editarea și tipărirea textului, SimpleText putea fi utilizat pentru realizarea documentelor informative de tip „Read Me” și a notelor de lansare. Acestea puteau include text formatat, imagini și sunet, iar programul putea deschide separat filme QuickTime^{⁠(en)[traduceți]} și obiecte tridimensionale 3DMF. Conținutul textual al unui document era limitat însă la 32 KB.

Istoric

Apple a dezvoltat SimpleText pentru a reuni funcționalitățile mai multor variante ale programului TeachText care fuseseră create separat de diferite echipe din cadrul companiei. Documentația tehnică Apple descria programul drept un instrument cu funcții eterogene, destinat operațiunilor elementare de editare și distribuirii documentației software, nu un procesor de text integrat.

SimpleText 1.0 a fost distribuit prin System Update 3.0, actualizare publicată în 1994 pentru versiunile 7.1, 7.1.1 și 7.1.2 ale software-ului de sistem Macintosh. Actualizarea înlocuia în mod explicit TeachText și introducea posibilitatea de a lucra cu mai multe documente, fonturi, dimensiuni și stiluri de caractere.

Nota tehnică TN1005 a fost revizuită în octombrie 1995 pentru SimpleText 1.3. Existența versiunii 1.4 este documentată într-un articol AppleCare din octombrie 1998 referitor la comportamentul documentelor de tip papetărie digitală. Un ghid publicat în 1999 prezenta SimpleText printre aplicațiile furnizate cu Mac OS 9 și îl descria ca pe un editor elementar pentru crearea, deschiderea, modificarea și tipărirea documentelor text.

Funcționalități

SimpleText oferea operațiunile uzuale de introducere, selectare, copiere, mutare, salvare și tipărire a textului. Programul accepta mai multe fonturi, dimensiuni și stiluri în cadrul aceluiași document și putea lucra cu limbi care utilizau sisteme de scriere neromane. De asemenea, era compatibil cu tehnologia QuickDraw GX și cu mecanismul Macintosh Drag and Drop.

Aplicația diferenția documentele editabile de cele destinate exclusiv consultării prin codul de tip al fișierului. Documentele cu tipul TEXT puteau fi modificate, în timp ce fișierele cu tipul ttro erau deschise numai pentru citire, derulare și tipărire. Apple recomanda formatul needitabil pentru notele de lansare care conțineau imagini sau alte resurse încorporate.

Sunet și sinteză vocală

Într-un document putea fi înregistrat un singur eșantion audio, cu o durată maximă de 24 de secunde. Mărirea partiției de memorie alocate aplicației nu extindea durata maximă a înregistrării. Pentru utilizarea unui sunet mai lung, acesta trebuia creat cu un alt program și introdus în fișier ca resursă audio prin intermediul aplicației ResEdit^{⁠(en)[traduceți]}.

SimpleText putea reda sunete mai lungi de 24 de secunde dacă dispunea de suficientă memorie. Documentația Apple recomanda, în acest caz, alocarea unei partiții de memorie cel puțin egale cu dimensiunea sunetului, la care se adăugau aproximativ 100 KB.

SimpleText putea utiliza sistemul de sinteză vocală al Apple pentru a citi cu voce tare întregul document sau numai textul selectat. Vocea utilizată era aleasă din meniul dedicat funcțiilor audio.

Imagini, filme și obiecte tridimensionale

Documentele SimpleText puteau conține imagini stocate sub forma unor resurse PICT. Deoarece imaginile puteau dispărea sau deveni instabile în timpul modificării documentului, Apple recomanda distribuirea fișierelor care conțineau imagini sub forma documentelor needitabile de tip ttro.

SimpleText putea deschide și reda filme QuickTime într-o fereastră separată, prevăzută cu comenzile standard de redare. Filmele nu puteau fi încorporate într-un document, modificate sau copiate cadru cu cadru; funcția era concepută în principal pentru vizualizarea materialelor video atunci când aplicația MoviePlayer nu era disponibilă.

Programul putea deschide și fișiere QuickDraw 3D cu tipul 3DMF, cu condiția instalării componentei QuickDraw 3D Viewer. Utilizatorul putea roti obiectul, modifica nivelul de mărire și deplasa axa acestuia, însă SimpleText nu oferea instrumente pentru modificarea geometriei obiectului.

Implementare și formatul documentelor

SimpleText utiliza structura bifurcată a fișierelor din Mac OS clasic. Informațiile referitoare la fonturi și formatare, imaginile și sunetele încorporate erau păstrate în bifurcația de resurse a documentului.

Imaginile erau stocate ca resurse PICT cu atributul purgeable. SimpleText le încărca în ordinea identificatorilor numerici și identifica pozițiile lor în document prin caractere de spațiu inseparabil inserate în conținutul textual. Pentru o afișare corectă, resursele trebuiau numerotate consecutiv, începând cu identificatorul 1000.

În cazul în care numărul caracterelor de poziționare nu corespundea numărului resurselor PICT, programul ignora caracterele sau imaginile rămase fără corespondent. La redimensionarea ferestrei, SimpleText relua identificarea pozițiilor și redesena imaginile care intersectau regiunea vizibilă.

Sunetul încorporat era stocat ca resursă snd cu identificatorul 10000. Spre deosebire de imaginile PICT, resursa audio nu era marcată de aplicație ca eliminabilă din memorie. Un eșantion de 24 de secunde înregistrat la frecvența de 22,254 kHz ocupa aproximativ 90 KB.

Limita de 32 KB se aplica textului documentului, nu dimensiunii totale a fișierului. În consecință, un document care includea imagini sau sunet putea depăși această valoare, cu toate că partea textuală trebuia să rămână în interiorul limitei impuse de aplicație.

Filmele QuickTime și obiectele 3DMF nu erau stocate în documentele SimpleText. Programul deschidea fișierele respective separat și delega afișarea lor componentelor QuickTime și QuickDraw 3D instalate în sistem.

Codul-sursă publicat de Apple

Apple a publicat în arhiva sa pentru dezvoltatori codul-sursă al unei versiuni SimpleText sub forma unui exemplu software. Exemplul era identificat drept SimpleText 1.4d16, iar Apple preciza că provenea din același cod utilizat de companie pentru compilarea aplicației în 1996. Cerința de execuție indicată în documentație era System 7.0 sau o versiune ulterioară.

Codul putea fi integrat fără restricții în alte aplicații, dar era distribuit fără garanții. Apple solicita ca versiunile modificate și redistribuite să precizeze că provin din codul demonstrativ al companiei și că au fost alterate de redistribuitor.

Succesor

Odată cu introducerea Mac OS X, funcția de editor de text inclus în sistem a fost preluată de TextEdit. Acesta provenea din mediul software NeXT și oferea funcții precum rigla, aranjarea paragrafelor și verificarea ortografică, inexistente sau mult mai limitate în SimpleText.

TextEdit poate crea și deschide documente în formatele text simplu, RTF, Microsoft Word, OpenDocument, Web Archive^⁠(d) și HTML și poate exporta documente în format PDF. Pentru documentele cu text formatat, aplicația oferă verificare ortografică și gramaticală, liste, riglă și selectarea separată a fonturilor implicite pentru textul simplu și textul îmbogățit.

Vezi și

• TextEdit
• Listă de editoare de text^{⁠(en)[traduceți]}
• Comparație între editoare de text^{⁠(en)[traduceți]}