Instinct

Instinctul (din franceză: instinct; latină: instinctus) sau simțul de conservare, este dispoziția inerentă a unui organism viu spre un anume comportament. Este un complex de reflexe înnăscute, necondiționate, proprii indivizilor dintr-o anumită specie și care le asigură dezvoltarea organismului, alimentarea, reproducerea, apărarea.[1] Instinctul este prezent în diverse forme la toate speciile de animale. Studiul acestuia prezintă interes pentru numeroase științe: biologia animală (etologia și filogenia), psihologia, psihiatria, antropologia și filosofia.
Câteva definiții
[modificare | modificare sursă]După Paul Guillaume: „În conformitate cu uzanța generală, vom defini instinctul ca o activitate ale cărei condiții interne sunt proprietăți originare ale organismului. Prin urmare, instinctiv înseamnă înnăscut, preformat și se opune la ceea ce este dobândit sau inventat de individ.”[2]
L. M. Morfaux specifică: „Instinct. Comportament automat și inconștient al animnalelor, caracterizat printr-un ansamblu de acțiuni determinate, ereditare și specifice, ordonate spre conservarea speciei sau a individului (nutriție, reproducere, protecție etc.).”[3]
Caracteristici ale instinctului
[modificare | modificare sursă]Instinctul este o structură, pattern de comportament ereditar, proprie unei anumite specii animale, ce variază foarte puțin de la un individ la altul în cadrul aceleiași specii. După Henri Piéron, instinctul are următoarele caracteristici: a) actul instinctiv e îngust, specializat în una din cerințele speciei animale (alimentară, de reproducere etc.); b) modalitățile de comportament instinctive sunt înscrise în bagajul ereditar al individului, ceea ce atrage după sine o uniformitate deosebită a instinctului în cadrul aceleiași specii; c) odată declanșat de un stimul specific, instinctul se derulează ca o activitate unitară continuă.[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Academia Română, DEX-Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2016, articolul „Instinct”, p. 500.
- ↑ Paul Guillaume, Manuel de psychologie, PUF, 13e éd. 1969, p. 28.
- ↑ L. M. Morfaux, Vocabulaire de la philosophie et des sciences humaines, Armand Colin, 1980, p. 174.
- ↑ Paul Popescu-Neveanu, Dicționar de psihologie. Editura Albatros, București, 1978, articolul Instinct, p. 158.