Sari la conținut

Eugen Tomac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eugen Tomac
Date personale
Născut (45 de ani) Modificați la Wikidata
Babele, Ismail, RSS Ucraineană, URSS Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Sovietică ()
 Ucraina ()
 Moldova[1]
 România (–) Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
jurnalist
istoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteromână Modificați la Wikidata
Europarlamentar Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
CircumscripțiaRomânia
Legislaturăa 9-a legislatură a Parlamentului European
a 10-a legislatură a Parlamentului European[*]
Grup parlamentarGrupul Partidului Popular European
Reînnoiți Europa
Ales înAlegeri pentru Parlamentul European, 2019
Alegeri pentru Parlamentul European, 2024
Președinte în Partidul Mișcarea Populară Modificați la Wikidata
În funcție
  
Precedat deCristian Diaconescu
În funcție
  
Succedat deCristian Diaconescu
Deputat al României Modificați la Wikidata
În funcție
  
Succedat deCostin-Sebastian Moise[*]
CircumscripțiaBucurești
Legislaturălegislatura 2016–2020[*]
Grup parlamentarPartidul Mișcarea Populară
În funcție
  
CircumscripțiaDiaspora
Legislaturălegislatura 2012–2016[*]

Partid politicPMP (prezent)
PPE (prezent)
PDL (până la septembrie 2013) Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din București
Prezență online

Eugen Tomac (n. , Babele, Ismail, RSS Ucraineană, URSS) este un politician, istoric și jurnalist român. Din 2019 este deputat european în Parlamentul European. A avut două mandate de deputat în Parlamentul României (2012-2019). A fost președinte al Partidului Mișcarea Populară în perioada 2015-2020 și 2022-2026.

Eugen Tomac este născut în localitatea Babele (fostă General Al. Averescu) din sudul Basarabiei în fostul județ Ismail la data de 27 iunie 1981. A venit în România la vârsta de 17 ani prin programul de burse oferit de Guvernul României etnicilor români din jurul granițelor. A fost redactor al revistei de cultură istorică Magazin istoric, unde a publicat studii despre Basarabia și românii de peste hotare, dar și studii privind istoria Statelor Unite ale Americii. Eugen Tomac a fost profesor de istorie la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituție ce aparține de Ministerul Afacerilor Externe, unde studiază tineri din Albania, Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Serbia, Turkmenistan, Ucraina.

În perioada 2000–2004 a fost președinte al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni urmând apoi să coordoneze proiecte naționale de tineret prin Centrul pentru Educație Democratică.[2] În perioada 2004-2006 a coordonat programul „News to Know”, proiect implementat cu suportul Departamentului de Stat al SUA în zonele rurale defavorizate din România.[3] A lucrat și în presă ca redactor la Ziua, Confluențe, Radio România Cultural și Televiziunea Română.

În perioada 2005-2008 Eugen Tomac a lucrat în cadrul Administrației Prezidențiale pe probleme legate de românii de pretutindeni.[4] Odată cu învestirea guvernului Emil Boc a fost numit în funcția de secretar de stat pentru românii de pretutindeni la Ministerul Afacerilor Externe. După înființarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni - DRP, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea primului-ministru, la data de 29 decembrie 2009, Eugen Tomac a fost numit secretar de stat în guvernele Boc și Ungureanu.[5] După căderea guvernului Ungureanu, Eugen Tomac a demisionat din funcția de secretar de stat la 11 mai 2012.[6] Printre cele mai importante realizări la DRP au fost simplificarea procedurii de redobândire a cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova, donația a peste un milion de cărți în limba română pentru bibliotecile și școlile din Republica Moldova, precum și reeditarea a aproape jumătate de milion de manuale de istorie a românilor pentru instituțiile de învățământ de peste Prut.[7] La data de 18 mai 2012, Eugen Tomac a fost numit în funcția de consilier de stat la Departamentul Relații Internaționale și Politici Europene din cadrul Administrației Prezidențiale.[8]

Eugen Tomac a fost ales deputat în Parlamentul României în urma alegerilor legislative din 9 decembrie 2012, reprezentând Colegiul 2 Diaspora pentru Camera Deputaților. La 21 decembrie 2012, a devenit președinte al Comisiei pentru comunitățile românești din afara granițelor țării. În mai 2013, și-a deschis un birou parlamentar la Chișinău, iar în iulie 2013 a demisionat din PDL, alăturându-se Mișcării Populare.

A fost reales deputat în Parlamentul României în decembrie 2016 și a exercitat acest mandat până în iunie 2019, când a demisionat după alegerea sa în Parlamentul European. În perioada 2019–2024, a fost membru al Parlamentului European din partea Partidului Mișcarea Populară, în Grupul Partidului Popular European.

A studiat la Facultatea de Istorie, Universitatea din București (1999-2003), și a susținut licența pe tema „Basarabia, provincie românească la periferia URSS”. De asemenea are un master susținut în cadrul aceleiași facultăți pe tema „Mecanisme de deznaționalizare în URSS” (2003-2004).

Activitatea politică

[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2008, Partidul Democrat Liberal l-a propus pe Eugen Tomac pentru alegerile parlamentare în Colegiul uninominal 2 pentru diaspora, unde a candidat pentru un fotoliu de deputat reprezentând românii din Europa de Est și Asia,[9] dar nu a primit calitatea de deputat, deși a obținut cele mai multe voturi.[10] De asemenea, a fost consilier personal al Președintelui Băsescu pentru relația cu românii de pretutindeni.[9]Eugen Tomac a candidat la alegerile legislative din 9 decembrie 2012 din partea PDL pe listele ARD pentru un loc de deputat in Colegiul 2 Diaspora pentru Camera Deputaților, care cuprinde și Republica Moldova, obținând 78% din voturile din colegiu.[11] La data de 21 decembrie 2012, Eugen Tomac a fost ales în funcția de președinte al Comisiei pentru comunitățile românești din afara granițelor țării din Camera Deputaților. Comisia este cu statut permanent și are drept obiectiv promovarea intereselor românilor din Republica Moldova, din comunitățile românești din vecinătatea României, din emigrația recentă și din diaspora tradițională românească.[12] În calitate de deputat, Tomac a avut mai multe inițiative pentru sprijinirea drepturilor românilor din Valea Timocului (Serbia), acordarea cetățeniei române etnicilor români din afara granițelor și dezvoltarea relațiilor cu Republica Moldova.[13] [14] Eugen Tomac, și-a deschis, la data de 18 mai 2013, primul birou parlamentar la Chișinău pentru a consulta românii din Republica Moldova în vederea soluționării problemelor ce țin de competența deputatului colegiului 2 pentru Românii din Străinătate.[15] La data de 19 iulie 2013, deputatul Eugen Tomac a demisionat din PDL declarând că se va alătura Mișcării Populare.[16]

A fost reales în funcția de deputat în Parlamentului României în decembrie 2016, de unde a demisionat în iunie 2019, când a fost ales ca membru al Parlamentului European. A fost ales membru al Parlamentului European din partea Partidului Mișcarea Populară, alături de fostul președinte al României, Traian Băsescu. În Parlamentul European, a făcut parte din Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) și a fost membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Subcomisiei pentru drepturile omului și al Comisiei speciale pentru ingerințele străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea. De asemenea, a fost membru al mai multor delegații ale Parlamentului European: Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, Delegația pentru relațiile cu Serbia și Delegația pentru relațiile cu Caucazul de Sud.

În mandatul său din perioada 2019–2024, Eugen Tomac s-a remarcat prin promovarea aderării României la Spațiul Schengen, dosar pe care l-a susținut atât politic, cât și juridic, inclusiv printr-o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. A inițiat și o petiție pentru aderarea României la Schengen, care a strâns peste 50.000 de semnături. Un alt subiect important al activității sale a fost recuperarea Tezaurului României sechestrat în Rusia, temă pe care a adus-o în atenția Parlamentului European și care a fost reflectată într-o rezoluție adoptată la nivel european.[17]

Activitatea sa parlamentară a vizat, de asemenea, sprijinirea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, apărarea drepturilor românilor din diaspora și din comunitățile istorice, combaterea dezinformării, drepturile omului și politicile sociale europene. În timpul mandatului, a avut peste 250 de intervenții în plen, a susținut 105 rezoluții relevante pentru România și Uniunea Europeană, a adresat peste 100 de întrebări/interpelări Comisiei Europene, a participat la 19 misiuni internaționale și vizite de lucru, a organizat peste 250 de evenimente cu românii, a transmis peste 1.000 de scrisori oficiale către instituțiile europene și a formulat peste 100 de explicații ale votului în plenul Parlamentului European.[18]

A fost reales în mai 2024, iar acum este membru al Comisiei pentru cultură și educație, al Delegației la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia și al Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest. De asemenea, este membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru petiții, al Comisiei speciale pentru Scutul democrației europene și al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.

Eugen Tomac a fost numit Consilier onorific al Președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni la data de 6 octombrie 2025.[19]

Eugen Tomac și-a dat demisia din funcția de președinte al Partidul Mișcarea Populară pe 3 iunie 2026, într-un gest care a anticipat desemnarea sa ca prim-ministru.[20]

În iunie 2026, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat la funcția de premier al României, dar, neputând obține sprijinul parlamentului, acesta a renunțat la mandat.[21][22]

Lucrări publicate

[modificare | modificare sursă]

A coordonat studiul “Focus on Romanians”, raport privind situația românilor de pretutindeni, aspecte privind discriminarea românilor din vecinatatea României și din diaspora. Situația învățământului și mass-media de limba română, din comunitățile românești, sunt principalele capitole abordate în acest prim raport public editat în România după 1989, februarie 2005.

Coordonator al Colecției LEX Românii de lângă noi „Comunități românești -drepturi și norme universale”, ghid juridic ce cuprinde legi universale și europene privind protecția minorităților și combaterea discriminării pe criteriu etnic, decembrie 2004.

  1. https://www.g4media.ro/eugen-tomac-am-votat-pentru-ca-republica-moldova-sa-vina-in-ue-alaturi-de-romania.html?uord=Qo_8uyFphWH-NR%3D/nI1xQsSEj8QuwSftK1/A7HHwuiM%3DgJs0YFOomI2MSHeqkYZOlDISQhyBXrfwo3hOlrpnNnOom62iRsl%3Duq9uxib/K1/6RcUjhSdlgukOZnLeyYg85siEuXI3. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. „Echipa”. Centrul pentru Educație Democratică. Arhivat din original la . Accesat în .
  3. „Ambasadorul SUA a premiat viitorii jurnalisti ai Romaniei”. Romanian Global News. . Arhivat din original la . Accesat în .
  4. „Despre mine”. EugenTomac.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
  5. „Monitorul Oficial al României, Anul 177 (XXI) — Nr. 919” (PDF). Monitorul Oficial al României. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  6. „Eugen Tomac demisioneaza din functia de secretar de stat DRP!”. InProfunzime.md. Accesat în .
  7. „Eugen Tomac renunta la functia de secretar de stat al Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni”. Ziarul Impact. Arhivat din original la . Accesat în .
  8. „Eugen Tomac a fost numit consilier de stat în administrația prezidențială din România”. Unimedia. Accesat în .
  9. 1 2 Anca Simina (). „PDL curăță listele de Don Juani”. Evenimentul Zilei. Accesat în .
  10. „Rezultatele votului din colegiul D2 pentru românii din afara granițelor” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  11. „Rezultate Alegeri Parlamentare 2012. Cine este singurul candidat ARD care a câștigat alegerile cu peste 50%”. Gandul.info. Accesat în .
  12. „Eugen Tomac, ales președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Parlamentul Românie”. Unimedia. Accesat în .
  13. „Presedintele Comisiei pentru Romanii din afara garanitelor tarii a Camerei Deputaților, Eugen Tomac: orice divizare a minorității romanesti reprezinta dispret fata de intreaga natiune romana”. Romanian Global News. Arhivat din original la . Accesat în .
  14. „Deputatul Eugen Tomac cere posibilitatea dobândirii cetățeniei române pentru românii autohtoni din Serbia, Ucraina, Macedonia, Albania, Ungaria, Bulgaria, Croația, Grecia”. Romanian Global News. Arhivat din original la . Accesat în .
  15. „Eugen Tomac și-a deschis birou parlamentar la Chișinău”. Teleradio Moldova. Accesat în .
  16. „Deputatul Eugen Tomac a demisionat din PDL și se alătură Mișcării Populare”. Mediafax. Accesat în .
  17. https://www.europarl.europa.eu/meps/en/197672/EUGEN_TOMAC/home. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  18. (PDF) https://tomac.ro/wp-content/uploads/2024/05/raport-ET-2019-2024-compressed.pdf. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  19. https://www.presidency.ro/ro/administratia-prezidentiala/consilierii-presedintelui/tomac1762518928. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  20. „Eugen Tomac a demisionat miercuri seară de la preşedinţia PMP”.
  21. „BREAKING NEWS Nicușor Dan a desemnat premierul. Eugen Tomac: Voi prezenta Parlamentului o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”.
  22. „Eugen Tomac și-a depus mandatul. Președintele Nicușor Dan a semnat decretul pentru desemnarea lui Adrian Veștea ca prim-ministru”.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]