Carol Benesch
| Karl Franz Böhnisch românizat: Carol Benisch | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 9 ianuarie 1822 |
| Decedat | 30 octombrie 1896 București |
| Înmormântat | Cimitirul Bellu |
| Cetățenie | |
| Ocupație | arhitect |
| Limbi vorbite | română |
| Activitate | |
| Clădiri semnificative | Castelul Peleș (în colectiv); Catedrala Sfântul Iosif din București, Biserica Domnița Bălașa, Spitalul Brâncovenesc, toate la București; reconstrucția Mănăstirea Tismana; reconstrucția Mănăstirea Bistrița |
| Modifică date / text | |
Carol Benisch (n. Karl Franz Böhnisch, la 9 ianuarie 1822, Jägerndorf, Imperiul Austriac, azi Krnov, Cehia – d. 30 octombrie 1896, București)[1] a fost un arhitect silezian de orientare istoristă și eclectică stabilit în Regatul României. A fost și arhitectul șef al orașului București (din 1865).
A fost parte a mai multor construcții importante din epoca sa, inclusiv a celor proiectate în puternicul stil neo-românesc, fie în calitate de arhitect asociat, fie ca diriginte general de șantier.
A fost tatăl lui Oscar Beniș[1] (1866-1925), arhitect șef al orașului Bârlad.
În decursul timpului, numele său apare și în diverse alte grafii: Carl Benesch, Carl Benisch, Scarlat Benisch, în forma românească Carol Beneș, Carl Beneș, Carol Beniș(u), Carl Beniș, dar în toate semnăturile sale apare drept Carol Benisch.[1][2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Carol Benisch a făcut studii de arhitectură la Viena. La scurt timp după terminarea studiilor a fost adus în Țara Românească de principele Nicolae Bibescu, devenind un arhitect renumit în București.
Carol Benisch a fost membru fondator și primul vicepreședinte al Societății Arhitecților din România (1891-1892).[3]
Arhitect șef al orașului București
[modificare | modificare sursă]Este numit arhitect șef al orașului București în 1865.
Lucrări semnificative
[modificare | modificare sursă]- Castelul Peleș - Sinaia
- Capela Elisabeta Doamna din București 1870
- Catedrala Sfântul Iosif din București 1873-1884
- Biserica Domnița Bălașa - București 1895
- Spitalul Brâncovenesc - București 1881-1885
- Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța 1883-1885[4]
- Azilul Elena Doamna - București 1862-1870[5]
- Reconstrucția Mănăstirii Tismana - Județul Gorj - 1855
- Reconstrucția Mănăstirii Bistrița - Județul Vâlcea - 1855
- Reconstrucția Mănăstirii Arnota - Județul Vâlcea. În 1851, la cererea egumenului Chesarie și cu suportul domnitorului, mănăstirea Arnota a început să fie reconstruită după proiectul „arhitectului mănăstiresc“ Johann Schlatter și al colaboratorului său Carol Benisch, cu intenția explicită de transformare în închisoare politică.[6]
Distincții și onoruri
[modificare | modificare sursă]Primește cetățenia română în 1876 printr-un decret al Domnitorului Carol I al României cu dispensă de stagiu.
Pentru remarcabilele lucrări executate în regie proprie la Catedrala Sfântul Iosif din București, în 1881, este decorat de Vatican, papa Leon XIII cu Ordinul Ecvestru al Sfântului Grigore cel Mare[7], gradul „Cavaler Comandor”, cea mai înaltă distincție acordată de Sfântul Scaun unui laic, fiind numit cu aceasta ocazie „Carol Vallaquiensi” (Carol din Valahia).
Deces
[modificare | modificare sursă]Carol Benisch a decedat la 30 octombrie 1896. Mormântul lui se află la Cimitirul Bellu catolic din București.
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 „Benisch, Carol”. Un secol de arhitectură românească. Fundația Culturală META. . Accesat în .
- ↑ Carol Benesch - architect (*1822 †1896)
- ↑ Elitele și arhitectură rezidențială
- ↑ „Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel - Constanța”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Azilul Elena Doamna
- ↑ „"Arestul domnesc" de la mănăstirea Arnota”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Ordinul Ecvestru al Sfântului Grigore cel Mare
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Paul Constantin, Dicționar Universal al Arhitecților, București, Editura Stiințifică si Enciclopedică, 1986 p. 39.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Nașteri în 1822
- Nașteri pe 9 ianuarie
- Decese în 1896
- Decese pe 30 octombrie
- Arhitectura neoromânească
- Arhitecți din secolul al XIX-lea
- Arhitecți români
- Arhitecți șefi ai Bucureștiului
- Decese în București
- Înmormântări în Cimitirul Bellu
- Planificatori urbani români
- Restauratori români
- Români de origine austriacă
- Români romano-catolici
- Arhitecți istoriști