Parnasianismul în
literatura universală
Proiect elaborat de Dîrțu Eva clasa a XI-a
Coordonat de Victoria Școlnic,profesoara de Literatura universală
Motto:
"Un șir neîntrerupt de mici acte de
voință dau un rezultat mare."
-Charles Baudelaire
Fișa biografică
(n. 22 octombrie 1818, Saint-Paul, Franța – d. 17 iulie
1894,Louveciennes, Île-de-France, Franța)
Leconte de Lisle, fiind un reprezentant recunoscut al curentului
parnasianist și teoretician al „artei pentru artă“ a reușit să se impună în
literatura universală prin creațiile sale poetice ce reflectă peisaje exotice
și scoate în relief cultul frumosului și perfecțiunea formală. O astfel de
operă este ”Elefanții”, poem inspirat din peisajul tropical și descrierea
animalelor exotice.
Scrieri:
1852: Poeme antice ("Poèmes antiques")
1855: Poeme și poezii ("Poèmes et Poésies")
1862: Poeme barbare ("Poèmes barbares")
1884: Poeme tragice ("Poèmes tragiques")
1895: Ultimele poeme ("Derniers poèmes").
Comentarea poeziei ,,Plângi în
inima mea" de Paul Verlaine
Plânge în inima mea
Cum plouă peste oraş; Un chin e fără măsură
Ce-i tristeţea aceasta grea Să nu ştii de ce,
Răul ce inima-mi ia? Fără iubire şi ură,
Suferi peste măsură.
O, dulce murmur de ploaie
Pe acoperişe şi-n zare!
În inima ce se îndoaie,
O, cântecul, murmur de ploaie!
Plânsul noimă nu are
În inima ce mi se frânge.
Ce? Nici o trădare?
Jalea noimă nu are.
Comentarea poeziei ,,Plângi în inima mea" de
Paul Verlaine
• Imagini plastice/vizuale: • Motive:
,,Plouă peste oraș" • motivul suferinței-,,În inima ce se îndoaie./O,
cântecul murmur de ploaie!"
• Imagini auditive: • motivul orașului peisajului-,,Cum plouă peste
,,plânsul noimă nu are" oras", ,,Pe acoperise şi-n zare!"
• motivul tristeței-,,Ce-i tristetea aceasta grea"
,,Murmur de ploaie" • Elemente de prozodie: Rima: imperfectă
(alternează) și incrucișată (1-3,2-4) Tipul strofei
• Figuri de stil:
catren Măsura de vers: 7 silabe ,,Plân-ge-în-i-ni-
Comparație metaforică ,,Plânge în inima mea/ ma-mea"
• Opinia: Consider că autorul doreste så transmită
Cum plouă peste oraș" reprezintă un verb ,,Plânge" legat cu cititorilor mesajul că stärile sufletești care par a
prepoziția ,,în" substantivul ,,inima" pronumele ,,mea" nu avea nici un motiv, au de fapt motivele cele
Complement circumstanțial de mod ,,Cum" mai adânci.
substantivul ,,plouă" prepoziție ,,peste" substantivul ,,oraș".Pune în
lumină, ideea că, autorul descrie tragedia sufletească,suferința eului liric
comparată cu ploaia,picăturile fiind rapide și multiple,fiind ca durerea pe
„Florile răului " de Charles Baudelair
Principii ,,Calci peste morți de care iti râzi cu mult
dispret;
,,Vii din inalte ceruri sau iesi din adâncime, Ai juvaieruri multe si Groaza dintre toate
O,Frumusete?Reaua si buna ta privire Nu-i cel mai slut,și-Omorul e un breloc de pret
Imprástie de-a valma si fericiri si crime, Pe pântecul
Idealul modern tăudesăltând
frumoscu voluptate."
De aceea tu cu vinul te potrivesti la fire." reprezintă romantismul dar nu cel
didacticist si nici grandilocvent.
Neașteptatul, surpriza,uimirea sunt o parte Poezia este pasiunea care implica
esențiala a frumosului ( moral) frumosul (Mizerabil)
Sunt de acord, deoarece adevăratele emoții frumoase
sunt acelea Sunt de acord, deoarece Charles
adevărate, ce vin pe neașteptate. Precum se pronunță în Baudelaire are poziția nu neapărat
aceasta de poet cât de critic literar. Acesta
strofă ,,Reaua și buna ta privire împrăștie de-a valma și descrie si prezintă lumea egoistă
fericiri și crime." în aceste momente cel mai frumos așa cum consideră el la moment că
lucru este ca nu știi cum să reacționezi iar emoțiile sunt era mediul în care locuia.
diverse.
Concluzie:
În concluzie,afirm cu certitudine că, autorii care le-am studiat sunt
foarte importanți și au promovat prin lucrările lor parnasianismul ca
fiind un curent demn de studiat , aceștia descriind și demonstrând viața
dintr-un alt punct de vedere. Aceștia au contribuit la originea
parnasianismului și promovarea aceasta in masă.
Mulțumesc pentru atenție!