FACTORII CREATIVITĂŢII

Creativitatea presupune participarea întregului sistem al

personalităţii, cu toate componentele acestuia.

Factorii care stimulează procesul creativ sunt:

 psihologici,
 biologici,
 sociali
Factorii psihologici:

M. Terman reduce creativitatea la inteligenţă

J.P. Guilford prezintă creativitatea ca pe o sinteză a întregii
personalităţi, care include gândirea divergentă şi trăsături de
personalitate.
1. factori intelectuali – gândirea divergentă
- gândirea convergentă
- stilul perceptiv
2. factori nonintelectuali – motivaţia
- caracterul
- afectivitatea
- temperamentul
3. aptitudini speciale
1. Factorii intelectuali ai creativităţii:
• includ trei dimensiuni:
- gândirea divergentă,
- gândirea convergentă,
- stilul perceptiv (aprehensiunea)

• Gândirea divergentă
- introdusă de J.P. Guilford, prin modelul tridimensional al
intelectului ca dimensiune din categoria operaţiilor
- o gândire de tip multidirecţionat
- include aptitudinile: fluiditate, flexibilitate, originalitate
- între componente se stabilesc relaţii de intercorelaţie şi, atunci
când este cazul, de compensaţie
– fluiditatea - volumul şi rapiditatea debitului asociativ, sau
numărul de răspunsuri obţinut;
- forme: verbală, ideaţională, asociativă, expresională;

– flexibilitatea - restructurarea demersurilor gândirii în raport

de noile cerinţe sau de varietatea răspunsurilor formulate,
presupunând apelul la centrări şi decentrări succesive;
- forme: - spontană, când restructurarea apare ca urmare a
iniţiativei subiectului,
- adaptativă când este dirijată din exterior

– originalitatea - abilitatea unui subiect de a da răspunsuri

neobişnuite, neuzuale, cu o frecvenţă statistică redusă
- este dependentă şi de relevanţa sau de corespondenţa cu
cerinţele realităţii
• Gândirea convergentă - reprezintă principalul mijloc de
asimilare a informaţiilor, esenţial pentru asigurarea unui nivel
corespunzător mecanismului creativ.

• Aprehensiunea sau stilul perceptiv - dimensiune stilistică a

intelectului care reflectă modalitatea de reacţie a proceselor
cognitive la problemele ce urmează a fi rezolvate.
2. Factori nonintelectuali
 motivaţia,
 caracterul,
 afectivitatea,
 temperamentul,

 Motivaţia este esenţială pentru înlăturarea eventualelor

obstacole ce pot apărea, susţinând efortul creatorului.
- motivaţia intrinsecă este foarte importantă pentru demersul
creator,
- T. Amabile susţine şi importanţa motivaţiei extrinseci, mai ales
pentru sarcinile pe termen lung.
 trăsăturile de caracter care stimulează creativitatea sunt:
- puterea de muncă,
- perseverenţa,
- răbdarea,
- conştiinciozitatea,
- iniţiativa,
- curajul,
- încrederea în sine,
- independenţa,
- nonconformismul,
- capacitatea de asumare a riscului

 Afectivitatea asigură energizarea şi valorificarea dimensiunilor

caracteriale, a celor cognitive, a aptitudinilor speciale
 Temperamentul - nu diferenţiază indivizii creativi de cei mai
puţini creativi
- nu putem vorbi de existenţa unui tip temperamental nepotrivit
pentru creativitate,
- poate exista o adecvare a trăsăturilor temperamentale după
natura domeniului respectiv.
- Al. Roşca credea că temperamentul influenţează mai ales stilul
activităţii creatoare, continuu sau în salturi, care poate influenţa
productivitatea şi eficienţa
3. Aptitudinile speciale
• dezvoltarea aptitudinilor speciale asigură atingerea nivelurilor
superioare ale creativităţii, prin direcţionarea, specializarea şi
susţinerea potenţialului creativ general
• se constituie ca o rezultantă a combinării, cu ponderi variabile a
următoarelor componente:
– senzoriale (acuitate vizuală, auditivă);
– psihomotrice (dexteritate manuală, coordonare oculo-motorie);
– intelectuale (inteligenţa);
– fizice (forţa fizică, memoria chinestezică)
Aptitudinea matematică
Aptitudinea pedagogică
Aptitudinea muzicală
Aptitudinile pentru desen şi pictură
Aptitudinea literară
Aptitudinea matematică ansamblu de însuşiri care asigură
desfăşurarea, cu succes, a activităţii în domeniul matematicii.
- se consideră că această aptitudine se cristalizează la nivelul
gimnaziului şi se afirmă în liceu.
- calităţile relevante pentru această aptitudine sunt:
– factori intelectuali: dimensiuni ale gândirii (capacitatea de
abstractizare, de generalizare, originalitate, fluenţă, capacitatea de
problematizare, viziune spaţială, analiză critică), atenţie, memorie,
mai ales logică;
– factori nonintelectuali: interes şi pasiune pentru matematică,
putere de muncă, perseverenţă.

Aptitudinea pedagogică este consecinţa interiorizării acţiunii

educative, în care sunt incluse trăsături psihologice,
psihopedagogice, psihosociale
Aptitudinea muzicală - niveluri superioare ale simţului ritmului, înălţimii
şi intensităţii sunetului, al timpului.
• calităţile necesare pentru structurarea acestei aptitudini sunt:
- intelectuale: inteligenţă, imaginaţie;
- psihofizice: discriminarea auditivă şi anumite funcţii
motorii.

Aptitudinile pentru desen şi pictură implică mai ales factori

psihofiziologici: acuitatea vizuală, abilitatea manuală.
• componentele esenţiale ale aptitudinii artistice:
– fixarea rapidă, precisă şi durabilă a imaginii vizuale a obiectelor;
– tendinţa de percepere a întregului, cu o înclinare mai redusă
spre analiză;
– aprecierea corectă a abaterii liniilor de la verticală sau orizontală;
– aprecierea sau reproducerea corectă a proporţiei obiectelor;
– aprecierea sau judecata artistică (capacitatea de a distinge între
copia şi originalul unui tablou).
Aptitudinea literară
• componentele aptitudinii literare sunt:
– observaţia, îi permite autorului să reflecte esenţialul, şi are un
caracter empatetic;
– exigenţa faţă de sine;
– responsabilitatea faţă de oameni şi societate;
– convingeri morale puternice

Aptitudinea tehnică sau mecanică – pentru invenţii

• constituită din următoarele componente:
– vizualizarea relaţiilor spaţiale, bi sau tridimensional;
– înţelegerea de tip tehnic (identificarea principiilor operaţiilor
mecanice);
– dexteritatea manuală;
– informaţia tehnică.
 BLOCAJELE CREATIVITĂŢII
1. Blocaje culturale
• conformismul - cei care se comportă diferit sunt sancţionaţi de
ceilalţi, priviţi cu suspiciune şi, în consecinţă, persoanele creative
sunt descurajate;
- atitudinile pe care le putem include aici sunt: dorinţa de a se
conforma modelelor sociale, de apartenenţă, conformism la ideile
vechi, slabă capacitate de a transforma sau modela ideile,
încredere exagerată în statistici şi experienţa trecută, sentimentul
că îndoiala este un inconvenient social;
• neîncrederea în imaginaţie prin acordarea unei atenţii exagerate
raţionamentelor,
- putem include: primordialitatea factorilor practici în luarea
deciziilor, slaba capacitate de a modifica ideile, încredere
exagerată în raţiune.
2. Blocaje emoţionale, printre care amintim:
– teama de a nu greşi;
– teama de a fi minoritar;
– oprirea prematură la prima idee;
– descurajarea rapidă;
– tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii;
– dependenţa excesivă faţă de opiniile altora.

3. Blocaje metodologice sunt cele ce reflectă procedeele de gândire:

– rigiditatea algoritmilor folosiţi anterior
- insistenţa în aplicarea aceloraşi algoritmi în situaţii în care nu sunt
potriviţi;
– fixitatea funcţională - folosirea obiectelor potrivit funcţiei lor
obişnuite, fără a încerca utilizarea lor şi în alt mod;
– critica prematură – frânarea sugestiilor ce pot apărea pentru
rezolvarea diferitelor probleme;
4. Blocaje perceptive:
– incapacitatea de a se interoga asupra evidentului;
– incapacitatea de a distinge între cauză şi efect;
– dificultăţi în definirea problemei;
– dificultăţi în împărţirea problemei în elemente componente, care ar putea fi
abordate mai uşor;
– dificultatea de a diferenţia între fapte şi problemă;
– dificultatea de a percepe relaţii neobişnuite între idei şi obiecte

5. Blocaje legate de relaţia individ-grup:

– lipsa de comunicare
– marginalizarea individului creativ, întrucât comportamentul său nu respectă
normele sociale ;
– lipsa de autenticitate datorită presiunilor exercitate de constrângerile sociale sau
culturale;
– izolarea, fie datorită respingerii de către ceilalţi, fie din iniţiativă personală
determinată de teama de a nu greşi;
– dependenţa încurajată de grup, obţinută prin intermediul recompenselor şi
pedepselor, a informaţiilor, a căilor financiare
 BARIERE ALE CREATIVITĂŢII

A. Legate de contextul sociocultural

- conflictul de valori şi lipsa cadrelor de referinţă
- condiţionarea
- prejudecăţile
- diferenţe culturale
B. Datorate temerilor endemice
- frica de confruntare
- agresivitatea
- competiţia
- rezistenţa la schimbare
- lipsa încrederii în sine
C. Legate de atitudinile individualiste
- comportamentele egocentrice
- necunoaşterea de sine
- sentimentul de incompetenţă
- subiectivitatea şi nerealismul
- pasivitatea excesivă