Contabilitate de gestiune

Curs 3
 Principii utilizate in calculatia costurilor
Principiul separării cheltuielilor care privesc obţinerea bunurilor, lucrărilor,
serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achiziţia, producţia sau
prelucrarea etc. acestora

Principiul delimitării cheltuielilor în timp

Principiul delimitării cheltuielilor în spaţiu

Principiul delimitării cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv

Delimitarea cheltuielilor privind producţia finită de cheltuielile aferente

producţiei în curs de execuţie
 Productia – aspecte
modul de • locuri de cheltuieli
desfăşurare în • Centre de cost / venit / profit
spaţiu

modul de
desfăşurare în • perioade de gestiune
timp

ca rezultat • purtători de costuri (produs,

concret lucrare executată sau serviciu
material prestat).
 Clasificarea producţiei
A. Din punct de vedere al modului de organizare a
producţiei
• Producţia individuală
• Producţia de masă
• Producţia de serie

B. După destinaţie şi importanţă

• Producţia (activitatea) de bază
• Producţia (activitatea) auxiliară
• Producţia (activitatea) anexa
Obiectul şi unitatea de calculaţie a costurilor

• Obiectul de calculaţie → un produs finit, o

lucrare, un serviciu, un semifabricat, o piesă, un
lot sau o serie de produse, un ansamblu sau un
subansambu, o anumită operaţie sau o oră de
lucru la o maşină sau la un grup de maşini, o
fază sau un stadiu de fabricaţie, o comandă etc.
• Obiectul de calculatie → rezultatul concret al
activităţii, adică latura cantitativă a rezultatelor
unităţii.
• Produsul sau producţia pentru care se
calculează costul se poate exprima cu ajutorul
unei unităţi de măsură omogenă, care poartă
denumirea de unitate de calculaţie.
• În funcţie de natura lor, se întâlnesc două
feluri de unităţi de măsură sau de calculaţie:
– unităţi de măsură fizice sau naturale
– unităţi de măsură convenţionale,
Centrele de analiză – reprezintă acele structuri la nivelul cărora
se colectează cheltuielile care vor forma costurile indirecte.
Centrele de analiză pot fi implementate din perspectiva sarcinii,
activităţii sau funcţiei economice pe care o deservesc, sau din
perspectiva responsabilităţii exercitate. În acest sens, se disting
centrele de responsabilitate (departament / funcţie) în
responsabilitatea unui anumit manager de la un anumit nivel
ierarhic.
La rândul lor, aceste centre de responsabilitate pot îmbrăca mai
multe forme, cum ar fi:
• Centre de cost:
• Centre de venit
• Centre de profit
• Centre de investiţii
Costul de producţie – instrument al
conducerii firmei

Care va fi profitul?
PROFIT = VENITURI – CHELTUIELI
 Studii de caz
1. O societate fabrică şi comercializează un singur produs. Costurile
totale ale perioadei au fost de 40.000 lei, după cum urmează:
– Materiile prime consumate au fost de 12.000 lei;
– Salariile perioadei au fost de 20.000 lei, din care 11.000 lei
pentru personalul din producţie, 4.000 lei pentru personalul din
distribuţie, 5.000 lei pentru personalul administrativ;
– Amortizarea activelor imobilizate a fost de 8.000 lei, din care
5.000 lei pentru utilajele folosite în producţie şi 3.000 lei pentru
activele utilizate în scopuri administrative.
Identificaţi costurile de producţie pentru stocurile produse şi costurile
care nu trebuie incluse în costurile de producţie.
2. O societate fabrică două produse, X şi Y. Se cunosc următoarele
informaţii:
– Pentru produsul X s-au consumat 200 kg de materie primă, iar
pentru produsul B s-au consumat 300 kg. Un kg de materie
primă costă 5 lei;
– Salariile angajaţilor din producţie sunt de 20.000 lei. Angajaţii
sunt implicaţi în activităţi pentru ambele produse;
– Amortizarea utilajelor folosite în producţie este de 10.000 lei.
– Utilajele sunt folosite pentru ambele produse.
Identificaţi costurile de producţie pentru produsele A şi B. Care
dintre aceste costuri sunt directe şi care sunt indirecte?
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE ŞI
PROCEDEELE UTILIZATE ÎN CALCULAŢIA
COSTURILOR
contabilitatea de gestiune se organizează de
către administratorul întreprinderii
– fie utilizând conturi specifice (clasa 9 „Conturi de
gestiune”),
– fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea
financiară,
– fie cu ajutorul evidentei tehnico-operative proprii.
 Utilizarea conturilor specifice permite realizarea următoarelor
operaţiuni:
• Preluarea din contabilitatea financiară a cheltuielilor ce urmează a fi
încorporate în costuri;
• înregistrarea, urmărirea şi controlul cheltuielilor bugetate în structurile:
cheltuieli directe pe produse, lucrări şi servicii, acţiuni şi prestaţii turistice;
cheltuieli indirecte pe secţii, activităţi, compartimente, magazine, etc.;
• înregistrarea, urmărirea şi controlul producţiei fabricate, lucrărilor executate,
serviciilor prestate, în decursul unei perioade de calculaţie a costurilor, în
aşa-zisele preţuri înregistrate, care în funcţie de opţiuni ar putea fi: costuri
antecalculate (normate, standard, etc.) sau preţuri de vânzare (en gros, en
detail etc.);
• înregistrarea, urmărirea şi controlul producţiei aflate în curs de execuţie
(fabricaţie), la sfârşitul unei perioade de calculaţie a costurilor, evaluată în
costuri efective sau reale;
• înregistrarea, urmărirea şi controlul diferenţelor dintre costurile efective ale
producţiei fabricate, lucrărilor executate, serviciilor prestate şi preţurile de
înregistrare ale acesteia.
 Grupe de conturi
90 “Decontări 92 “Conturi de
93 “Costul producţiei”
interne” calculaţie”
• 901 “Decontări • 921 “Cheltuielile • 931 “Costul
interne privind activităţii de bază”; producţiei obţinute”
cheltuielile” • 922 “Cheltuielile • 933 “Costul
• 902 “Decontări activităţii auxiliare”; producţiei în curs de
interne privind • 923 “Cheltuielile execuţie”
producţia obţinută” indirecte de
• 903 “Decontări producţie”;
interne privind • 924 “Cheltuieli
diferenţele de preţ” generale de
administraţie”;
• 925 “Cheltuieli de
desfacere”
I. Colectarea cheltuielilor de producţie
II. Decontarea livrărilor reciproce de produse, lucrări şi servicii între activităţile auxiliare
pentru nevoile lor de producţie.
III. Calculul costului efectiv al producţiei auxiliare şi repartizarea cheltuielilor aferente
producţiei respective consumată pentru nevoile activităţii de bază şi ale celorlalte
sectoare de activitate din cadrul întreprinderii.
IV. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie asupra produselor fabricate în cadrul
activităţii de bază
V. Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie asupra produselor fabricate,
lucrărilor executate şi serviciilor prestate de întreprindere sau asupra costului perioadei
VI. Repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra produselor fabricate sau asupra costurilor
perioadei
VII.Determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de execuţie
VIII.Stabilirea costului efectiv pe unitatea de produs
IX. Înregistrarea producţiei obţinute la cost antecalculat / standard
X. Determinarea şi înregistrarea diferenţelor de preţ
XI. Decontarea costului efectiv al producţiei şi închiderea contului de diferenţe de preţ.
XII.Decontarea costului efectiv al producţiei în curs de execuţie
 Aplicaţie privind înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea financiară şi
contabilitatea de gestiune şi calcularea costurilor efective
O întreprindere industrială dispune de o secţie de bază, o secţie auxiliară şi un sector
administrativ. În cadrul secţiei de bază se fabrică un singur produs în cantitate de 1.000
bucăţi. Costul unitar standard al produselor realizate este de 160 lei/buc. În cursul perioadei
de gestiune s-au înregistrat următoarele cheltuieli
• Ch cu materii prime si materiale: Ch. cu materii prime: 16. 000 lei, Ch. cu materiale
consumabile: 20.000 lei, din care 7.000 lei la secţia auxiliara si 13.000 la secţia de baza.
 Ch. cu salariile personalului unităţii in suma de 80.000 lei, potrivit statelor de salarii
înregistrate in contabilitatea financiară se repartizează astfel: salariile personalului
direct productiv: 36.000 lei, salariile personalului din secţia auxiliara: 6.000 lei, salariile
personalului din secţia de baza: 18.000 lei, salariile personalului din sectorul
administrativ si de conducere a unităţii: 20.000 lei.
• Reparaţiile curente executate de terţi sunt in valoare de 14.000 lei, potrivit facturilor
fiscale înregistrate in contabilitatea financiara. Cheltuielile respective se repartizează
astfel: la secţia de baza: 10.800 lei si la sectorul administrativ si de conducere: 3.200 lei
• Amortizarea imobilizărilor corporale preluata din contabilitatea financiara este in suma
de 24.000 lei, repartizata astfel: la secţia auxiliara: 3.000 lei, la secţia de baza: 15.000
lei, la sectorul administrativ si de conducere: 6.000 lei
• costurile aferente activităţii auxiliare se deconteaza astfel : la secţia de baza: 11.300 lei
şi restul la sectorul administrativ: 4.835 lei.
  Consumul de materii prime si materiale consumabile in valoare de 36.000 lei este
repartizat astfel:
materii prime: 16. 000 lei
materiale consumabile: 20.000 lei, din care 7.000 lei la secţia auxiliara si 13.000 la
secţia de baza.
601 = 301 16.000   = 901 36.000
%
602 = 302 20.000   16.000
921
7.000
922
13.000
923

 Salariile personalului unităţii in suma de 80.000 lei, potrivit statelor de salarii

înregistrate in contabilitatea financiară se repartizează astfel:
- salariile personalului direct productiv: 36.000 lei
- salariile personalului din secţia auxiliara: 6.000 lei
- salariile personalului din secţia de baza: 18.000 lei
- salariile personalului din sectorul administrativ si de conducere a unităţii:
20.000 lei.
641 = 421 80.000   % = 901 80.000
          921 36.000
922 6.000
923 18.000
924 20.000
 Contribuţia asiguratorie de munca (2,25%).
646 = 436 1800   % = 901
          921
        922
        923 1.800
924 810
135
405
 Reparaţiile curente executate de terţi sunt in valoare de 14.000 lei, potrivit facturilor
450
fiscale înregistrate in contabilitatea financiara. Cheltuielile respective se repartizează
astfel: la secţia de baza: 10.800 lei, la sectorul administrativ si de conducere: 3.200 lei
% = 401 16.660   923 = 901 10.800
611     14.000   924 = 901 3.200
4426     2.660

 Amortizarea imobilizărilor corporale preluata din contabilitatea financiara este in suma

de 24.000 lei, repartizata astfel:la secţia auxiliara: 3.000 lei, la secţia de baza: 15.000
lei, la sectorul administrativ si de conducere: 6.000 lei

6811 = 2813 24.000   % = 901 24.000

          922 3.000
        923 15.000
924 6.000
 Obţinerea din procesul de producţie a 1.000 bucăţi produse la cost unitar standard de
160 lei/buc., valoare totală produse 160.000 lei.
345 = 711 160.000   931 = 902 160.000

 Decontarea costurilor aferente activităţii auxiliare în valoare de 16.135 lei (RD 922)
furnizate de secţia auxiliară astfel: la secţia de baza: 11.300 lei şi la sectorul
administrativ: 4.835 lei.
        % = 922 16.135
923 11.300
924 4.835

 Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie de 68.505 lei (RD 923) şi închiderea

contului 923 “Cheltuieli indirecte de producţie”.
 
  -       921 = 923 68.505

 Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie de 35.772 lei (RD 924) şi

închiderea contului 924 “Cheltuieli generale de administraţie”.
Var 1  921 = 924 34.485
  -       Sau
Var 2 902 = 924 34.485
 Decontarea costului efectiv al producţiei de 160.635 (RD 921) şi închiderea contului
921 “Cheltuielile activităţii de baza”.
Cost unitar efectiv = 160.635/1.000 = 160,635 lei/buc.
  -       902 = 921 155.800
SAU
902 = 921 121.315

 Înregistrarea diferenţei de preţ între costul standard şi costul efectiv al produselor.

cost standard = 160.000, cost efectiv = 155.800
diferenţa favorabilă 155.800 – 160.000 = - 4.200 SAU diferenţa favorabilă 121.315 – 160.000 = - 38.685

348 = 711 635   903 = 902 4.200

SAU
903 = 902 38.685

 Decontarea costului produselor finite si a diferenţelor dintre costul standard si costul

efectiv şi închiderea conturilor 901 „Decontări interne privind cheltuielile”, 931
„Costul producţiei obţinute” şi 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”
          901 = % 155.800
931 160.000
903 - 4.200
SAU
901 = % 155.800
931 160.000
903 -38.685
902 34.485
 Procedee utilizate în calculaţia costurilor

1. Procedee de calculaţie şi delimitare a cheltuielilor pe

purtători de costuri şi pe centre de cheltuieli;
2. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte;
3. Procedee de delimitare a cheltuielilor de producţie în
variabile şi fixe;
4. Procedee de calculatie a costurilor pe unitatea de produs;
5. Procedee de calcul privind producţia de fabricaţie
interdependentă;
6. Procedee de determinare cantitativă şi valorică a
producţiei în curs de execuţie;
1. Procedee de calculaţie şi delimitare a cheltuielilor pe
purtători de costuri şi pe centre de cheltuieli

• a) Procedeul ponderării cantităţilor cu preţurile

• b) Procedeul cotelor procentuale aplicate
asupra unor valori absolute
• c) Procedeul statistico-matematic
• d) Procedeul defalcării de cote în raport cu
numărul perioadelor de gestiune
Exemple
1. Pentru a produce o tonă de polietilenă o uzină petrochimică are nevoie, conform
normelor de consum, de 1,098 t. etilenă al cărei preţ este 10.000 lei/t.
 
Ch/t polietilenă = 1,098 x 10.000 = 10.980 lei/t;
 
2. Întreprindere textilă utilizează, pentru producerea unei tone de sortiment de fir,
următoarele materiale:
celofibră: 0,77 t, având preţul de 5000 lei/t
poliester: 0,25 t, având preţul de 2000 lei/t
deşeuri: 0,01 t, având preţul de 500 lei/t;
din fabricaţie rezultă şi 0,015 t scamă care se valorifică la preţul de 800 lei/t
 
Valoarea consumului de materii prime şi materiale pe tona de fir va fi:
(0,77 x 5.000) + (0,25 x 2.000) + (0,01 x 500) – (0,015 x 800) = 4343 lei/t;
3. Pentru obţinerea unei unităţi din produsul A se execută operaţii tehnologice de către
muncitori din profesia „p” şi categoria de calificare „c”, în legătură cu care se cunosc
următoarele:
Norma
Tariful de
Felul operaţiei de timp
încadrare pe oră
(ore)
ştanţare – debitare 0,9 h 40 lei/h
lăcătuşărie 0,3 h 42lei/h
prelucrare mecanică 1,5 h 45 lei/h
vopsitorie 0,5 h 40 lei/h

4. O fabrică de textile are la secţia vopsitorie, 4 muncitori, direct productivi, astfel:

Salariul lunar conform grilei
  Meseria/funcţia (funcţie de categorie, treaptă,
calificare)
Muncitor 1 Vopsitor – şef 2550 15 lei/h
Muncitor 2 Vopsitor 2380 14 lei/h
Muncitor 3 Vopsitor 2210 13 lei/h
Muncitor 4 Vopsitor 2210 13 lei/h

Conform contractului colectiv de muncă muncitorii sunt obligaţi să lucreze 170 h/lună.
Presupunem că într-o lună, muncitorii 2 şi 3 au lucrat conform pontajului câte 170 h,
muncitorul 1 a lucrat conform pontajului 160 h, iar muncitorul 4 - 150 h.
Calculati salariile muncitorilor direct productivi din atelierul de vopsitorie
5. La o întreprindere din domeniul chimic s-a cheltuit în exerciţiul precedent (de bază)
suma de 50.000.000, din care 40.000.000 lei materiale şi 10.000.000 lei salarii. Pentru
anul următor se are în vedere faptul că salariile vor creşte cu 10%, iar preţurile
substanţelor de denocivizare cu 20%. Care va fi valoarea cheltuielilor planificate pt. anul
urmator?

Cheltuielile planificate vor fi:

40.000.000 x 120% + 10.000.000 x 110% = 59.000.000 lei

6. O societate închiriază un depozit, în care amenajează un spaţiu frigorific al cărui

cost se ridică la 72.000 lei. Contractul de închiriere este încheiat pe o perioadă de 3
ani.
Cota lunară a cheltuielilor de construcţii montaj la depozitul luat cu chirie este de:
72.000 / 36 luni = 2.000 lei / lună.
 2. Procedee de repartizare a cheltuielilor
indirecte;
• Procedeul suplimentării, in forma sa clasică
– procedeul unic de suplimentare;
– procedeul coeficienţilor diferenţiaţi de repartizare
– procedeul coeficienţilor selectivi de repartizare
• forma cifrelor relative de structură
• alegerea unui criteriu (baze sau chei) de repartizare (element comun tuturor
produselor, lucrărilor, serviciilor etc. )
• calculul coeficientului de suplimentare de suplimentare

• calculul cotei de cheltuieli indirecte ce revine unui produs, lucrare sau alt purtător de
costuri
CIPi = Ks x BR
 3. Procedee de delimitare a cheltuielilor de
producţie în variabile şi fixe;

• Procedeul celor mai mici pătrate

• Procedeul punctelor de maxim şi minim
 4. Procedee de calculatie a costurilor pe
unitatea de produs;
• Procedeul diviziunii simple
• Procedeul cantitativ
• Procedeul coeficienţilor de echivalenţă
• Procedeul echivalării cantitative a produsului
secundar cu produsul principal
• Procedeul valorii ramase
 5. Procedee de calcul privind producţia de
fabricaţie interdependentă;
• elaborarea calculaţiilor privind costul fiecărui
produs, fără a ţine seama de prestaţiile
reciproce.
• Evaluarea prestaţiilor reciproce la un preţ
prestabilit.
• Calcule iterative, sau procedeul reiterării
• Procedeul algebric
 6. Procedee de determinare cantitativă şi
valorică a producţiei în curs de execuţie;
• Metoda contabila / indirecta
• Metoda inventarierii / directa – pp
inventarierea