Gimnospermele
SPERMATOFITELE
Angiospermele
Spermatofitele–
o etapă superioară în evoluţia
plantelor
Elementele de diseminare nu mai sunt sporii, ci
gametofiţii:
•Gametofitul masculin imatur –grăunciorul de polen
•Gametofitul feminin, ce după fecundare poartă
embrionul, formând împreună sămânţa
Spermatofitele – plante ce produc semințe
Sămânţa se dezvoltă din ovul
Avantajele adaptive
ale seminţei:
• Conţine ţesut
special (endosperm)
ce asigură embrionul
cu substanţe nutritive
•Protecţia
embrionului
•Perioada de latenţă
(repaos)
•Unitatea de
dispersare în
reproducerea sexuată
Sistematica spermatofitelor
Gimnospermele Angiospermele
Sămânța golașă (embrionul Sămânța este protejată în
acoperit de un strat de interiorul ovarului, pereții
albumină și un țesut căruia (în urma fecundării
protector) duble) va da naștere
fructului cu straturi
4 subdiviziuni: nutritive suplimentare
Cycadophyta 1 filum:
Gingkophyta
Gnetophyta Magnoliophyta
Coniferophyta
https://www.youtube.com/watch?v=7x7X8RfThT4&list=RDCMUC0G7fTq5qtrB5D1rbWr5ZNg&index=1
https://www.youtube.com/watch?v=dIN9diV3MUw&list=RDCMUC0G7fTq5qtrB5D1rbWr5ZNg&index=2
Gimnospermele (Pinophyta)
•Sămânţa golaşă
•Flori fără periant- conuri
•Fecundare simplă
•Arbori şi arbuşti mai des
cu frunze sempervirente
Plante lemnoase, cărora le aparţin
toate recordurile lumii vegetale:
•Longeviate – Pinus longaeva
(5000 ani), molid de Suedia (9500
ani?)
•Mărime – Sequoia sp. H- 150m,
Ø – 12 m
Cycadophyta
Con masculin producător
de grăuncioare de polen
Con feminin producător
de seminţe
Gingkophyta
Coniferophyta
Ienupăr
Brad
Molid
Tuia
Pin
Tisa
Gnetophyta
Ephedra americana Gnetum gnemon
Welwitschia mirabilis
• Gnetofitele sunt foarte diferite. Gnetofitele
diferă de alte gimnosperme prin faptul că
au elemente de vase conducătoare,
precum cele găsite în plantele cu flori.
Reproducerea la Gimnosperme
Homosporie sau Faza dominantă: gametofitul sau
heterosporie? sporofitul?
Prin care structuri sunt reprezentate cele 2
faze ale ciclului vital?
Care este adaptarea ce le permite să se
reproducă în afara mediului acvatic?
Seminţele gimnospermelor sunt plasate pe
conuri (strobili)
Conurile sunt
unisexuate și pot
fi plasate:
• pe aceeași
plantă: monoice
(majoritatea
coniferelor)
• pe indivizi
diferiți: dioice
(ex. ienupăr, tisa,
gingko)
Pinaceele sunt plante monoice
Conurile masculine ale
gimnospermelor de regulă sunt
mai mici decât cele feminine şi
conţin microsporangii ce produc
microspori
microsporangiu
Gametofitul masculin
Fiece microspor din microsporangiu se dezvoltă în
gametofitul masculin ce reprezintă un container pentru
2 spermatii și poartă numele de grăuncior de polen.
Gametofitul feminin
Conurile feminine conțin macrosporangii (sau megasporangii) ce
produc macrospori. Unul dintre ei, după numeroase diviziuni
va forma endospermul primar haploid (gametofitul
feminin). În endosperm se formează două arhegoane
(gametangi feminini), fiecare conţinând câte o oosferă.
Polenizarea şi fecundarea
•Polenizarea –transferul polenului de pe conurile
masculine pe conurile feminine – are loc cu ajutorul
vântului.
•Grăunciorul de polen ajunge la ovul şi după o
perioadă de timp germinează, formând tubul polinic.
•În timpul creşterii tubului polinic, celula generativă
se divide şi dă naştere la două spermatii.
•O spermatieTubulfuzionează
polinic străbatecu
ţesutul nucelarunui
oosfera şi
ajunge la unul din arhegoane. Capătul
arhegon, rezultând zigotul, iar cealaltă spermatie şi
tubului polinic se lizează, eliberând
cel de-al doilea arhegon
spermatiile. Dupădegenerează.
cum am văzut,
•Deci fecundarea
fecundaţiaeste
la pin simplă.
este simplă.
Conurile feminine produc o răşină
lipicioasă, pentru alipirea
grăuncioarelor de polen
După fecundare ovulul se transformă în sămânță
•Maturizarea conurilor feminine
după fecundare are loc în 2 ani
•La maturizare solzii se separă şi
permit seminţelor să cadă din con
2 ovule la fiecare solz
Seminţele fără aripioare
Abies concolor (brad argintiu)
Con feminin
2 ovule la fiecare solz, seminţele cu aripioare
Identificaţi conurile feminine şi masculine în
imaginile de mai jos.
Ciclul vital
al pinului
Haploid (n)
Ovul
Diploid (2n)
Con Megasporocit (2n)
feminin
tegument
Con
masculin
Microsporocite
(2n)
Megasporangiu (2n)
sporofit matur Grăuncior
de polen
(2n)
MEIOZĂ
MEIOZĂ
Microsporangii
Microsporangiu (2n) megaspore (n)
plantulă
Semințe Gametofit fem.
Rezerve Nucleul
nutritive(n) spermatic (n)
Episperm
(2n)
Tub
polinic
Embrion
(2n)
FERTILIZATION Nucleul oosferei (n)
http://www.nzplants.auckla
nd.ac.nz/en/about/seed-
plants-non-
flowering/reproduction/pine
-life-cycle.html
Gimnospermele – importanţi producători de
lemn
Posedă un sistem vascular foarte eficient
De regulă sunt plante lemnoase
Xilem – lemnul copacului
Floem – pluta copacului
Lemnul se formează prin creșterea
secundară
Inelele anuale
Inel anual – xilem format de către cambiul vascular în
perioada unui an de vegetație
Primăvara devreme – diametrul vaselor este mai mare, pereții mai subțiri
Sfârșit de vară – diametrul vaselor este mai mic, pereții mai groși
Arborii tropicali nu au
inele anuale.
De ce?
Angiospermele (Magnoliophyta)
Semințe acoperite
Posedă flori cu periant
Produc fructe
Plante dominante pe planetă,
se întâlnesc peste tot
Cele mai de succes și avansate organisme
vegetale
Avantaje evolutive
față de Gimnosperme
•Angiospermele au flori și utilizează polenizatori
•Fructele și semințele adaptate pentru răspândire
•Dubla fecundare a endospermului seminței
Reproducerea la Angiosperme
Structura florii Răspăndirea
semințelor
Polenizarea Germinarea
Dezvoltarea Reproducere
fructelor a asexuată
Floarea – organul reproductiv al plantei
Structura florii
anteră stigmat
stamina
filament
stil Pistil
(carpelă)
ovar
ovulă
petală
sepală
receptacol
peduncul
Identificați structurile de mai jos
X
Unde este produs polenul? Unde pot fi găsite ovulele?
(a) (b) Dezvoltarea gametofitului
Dezvoltarea gametofitului
masculin (grăunciorul de polen) feminin (sacul embrionar)
Microsporangium
Megasporangium (2n)
Microsporocit (2n) Ovul Megasporocit (2n)
MEIOZĂ Tegument (2n)
Micropil
4 microspori (n)
Megaspor (n)
MITOZA
Gametofit
Gametofit feminin
(sac embrionar)
masculin Ovul
3 celule antipodale (n)
2 nuclei polari(n)
Celulă generativă (n) Nucleul
celulei tubului (n)
1 oosferă(n)
Tegument 2n)
2 sinergide (n)
20 µm
Grăuncior
De polen Sac
100 µm
75 µm embrionar
Polenizarea
Grăunciorul de polen conține gameți masculini
Polenizarea - transferul polenului de pe anteră pe stigmat
Acesta este exemplu de polenizare încrucișată
Autopolenizarea:
polenul trece de pe antera pe stigmatul uneia și aceleeași
flori
Autopolenizarea
este mai puțin
dezirabilă decât
polenizarea
încrucișată
deoarece reduce
variabilitatea
Florile previn
autopolenizarea prin
plasarea staminelor mai
jos de stigmatul pistilului
Decalajul
perioadelor de
maturizare a
pistilului și
staminelor
Incompatibilitatea la nivel biochimic
Factori ai polenizării
Abiotici Biotici
Vîntul
Insectele
Păsările
Mamiferele
Adaptările florilor pentru polenizarea cu
ajutorul insectelor
Structura polenului
adaptată pentru a
Nectarul și se agăța de
aroma perișorii insectelor
Poziționarea
anterelor
Stigmat
lipicios Petalele viu
colorate
Dar și cazuri speciale….
Plantele din genul Trillium atrag muștele prin mirosul specific de hoit
Polenizarea cu ajutorul fluturilor și moliilor
anteră
stigmat
Molia pe floarea de Yucca
Pasărea colibri hrănindu-se cu nectarul de la Erhytrina gybosa
Liliecii și florile de cactus
Structura florilor polenizate de vânt sunt
diferite după structură deoarece nu au nevoie
să atragă insectele, ci să fie expuse vântului
Grăuncioarele de polen Anterele expuse vântului
foarte numeroase, mici
şi uşoare
Stigma pufoasă
pentru a capta
polenul
Petale mici, verzi
Fără miros sau nectar
Ovăz sălbatic
Fecundarea şi dezvoltarea fructului
După polenizare, din grăunciorul de polen se
dezvoltă tubul polinic ce străbate stilul pistilului
stigma
style
carpel
ovary
ovule
Fecundarea are loc în urma fuzionării gameților
După polenizare:
•Ovarul se dezvoltă în fruct
•Ovulele se dezvoltă în seminţe
fruct
stigmat
ovar
sămânţă
ovul
Floare de mazăre Păstaie de mazăre
După fecundare, staminele și sepalele cad, ovulul se
transformă în sămânță, iar din oosfera fecundată se
dezvoltă embrionul
Endosperm-
Cotyledon:
substanță de
tegumentul
Testa: Foodrezervă
store
seminței
tough seed coat
Micropyle: Muguraș
Micropil –
Hole
gauramade
formată by Plantula
pollen
de tubultube
polinic
Radiculă
Semințele pierd apa și trec în stare de repaus.
Ovarul se transformă în fruct.
pericarp
Semințe
Seed Dispersal
Dispersarea seminţelor
Dispersarea seminţelor
• Vântul
• Apa
• Mecanică
• Animalele
• Numiți mecanismul de dispersare a acestor
semințe
apa
mecanic
vânt
animale
• Numiți mecanismul de dispersare a acestor semințe
mecanic
animale
apă
Vânt
• Numiți mecanismul de dispersare a acestor semințe
apa
Vânt
animale
mecanic
• Numiți mecanismul de dispersare a acestor semințe
animale
mecanic
apa
Vânt
Germinarea
Sămânța conține embrionul și substanțele
nutritive
• Apa pătrunde prin
micropil și activează
enzimele
• Apa de asemenea
înmoaie tegumentul
Legenda
diagramei?
Utilizarea enzimelor în timpul germinării
Muguraș
Enzimele scindează
amidonul în maltoză
amidon şi apoi în glucoză.
Glucoza este utilizată
la respiraţie pentru
amilaza
asigurarea energiei
secreţia
embrion ab
pentru creşterea
so plantulei.
rb ţie maltoza
Radicula
Prima parte ce se
dezvoltă
De unde ia planta sursa de energie în timpul germinării?
Plantula este capabilă
lumina acum să fotosintetizeze
germinarea
Creşterea si dezvoltarea plantei
sol
Prin ce explică variaţiile biomasei uscate în timpul
germinării seminţelor?
Masa uscată, g
?
Zile
Indicaţi condiţiile necesare germinării
analizând rezultatele experienţei de mai jos
Pirogalol (absoarbe oxigenul)
Fără
iluminare
Oxigen Oxigen Oxigen Oxigen
prezent present present present
Oxigen
lipsă
umid uscat umid umid umid
4oC Cald Cald Cald Cald
A B C D E
Sămânţa unei specii dispărute de palmier al
curmalelor a germinat după 2000 de ani.
(Publicat în 2005, Israel )
•Nuca de cocos nu este •Pentru germinare are
o nucă, ci sămânţa unei nevoie de o
drupe (asemănător temperatură menţinută
caiselor, cireşelor, la 27-30 C
piersicilor etc.)
•În condiţii naturale
•Pe una din părţile ei se germinează datorită
observă 3 orificii, unul conţinutului bogat al
din ele va servi la endospermului.
germinare.
•Proprietatea sa de a
pluti îndelungat fără a
se maturiza, îi permite
să ajungă la distanţe
mari şi să germineze
pe toate ţărmurile
tropicale
Reproducerea asexuată la
angiosperme
Vegetativă Apomixie
Noul individ rezultă Formarea embrionului dintr-o
dintr-un fragment al celulă diploidă a ovulului fără
corpului parental fecundare.
Se poate realiza prin: • Este declanşată
de către polen, a
•Muguri adventivi de cărui material
pe rădăcini (drajoni), genetic, însă, nu
•Tulpini târâtoare participă la
(stoloni) formarea
embrionului
•Tulpini subterane
(bulbi, rizomi, •Fenomen rar
tuberculi), întâlnit la
angiosperme, de
•Fragmente de tulpini exemplu la
sau frunze (butasi păpădie
GENERALIZARE:
1. Identificaţi filumurile
regnului vegetal
reprezentate în imagine.
2. Numiţi faza dominantă
şi gradul de
A
B independenţă a fazelor
ciclului vital pentru
fiecare filum:
A
B
C C
D
D
http://www.telechargerunevideo.com/fr/finish?id=EBhDMosDnH
Ciclul vital Gimnosperme
https://www.youtube.com/watch?v=0UEpq1W9C_E&nohtml5=False
Ciclul vital la Angiosperme
