Procedura penală

De:
Aty. Edwin C. Dumalogdog
Întrebare: Ce este procedura penală?
Procedura penală este metoda prescrisă de
legea pentru arestarea ș i urmărirea penală a
persoane acuzate de orice infracț iune ș i pentru
pedeapsa lor, în caz de condamnare.
Întrebare: Cu ce se ocupă procedura penală?
Procedura penală se ocupă cu
paș ii procedurali prin care trece cazul penal
trece, începând cu investigaț ia iniț ială
a unei crime ș i încheind cu necondiț ionatul
eliberarea infractorului. Este un termen generic folosit
a descrie reț eaua de legi ș i reguli
care guvernează administrarea procedurală a
justiț ie penală.
Jurisdic ț ia penală - puterea Statului
pedepseș te o persoană pentru o încălcare a legilor penale.

REQUISITE PENTRU UN EXERCITIU VALABIL AL CRIMINALITĂ ȚII

JURISDIECȚIE:
• 1. Delicventul, în virtutea pedepsei impuse OR
natura sa este una pe care instanț a o are autorizată prin lege
a lua la cunoș tinț ă de, (jurisdicț ie asupra SUBIECTULUI
MATERIE).
• 2. Infrac ț iunea trebuie să fi fost comisă în cadrul său
jurisdicț ie teritorială, (jurisdicț ie asupra
TERRITORIU).
• 3. Persoana acuzată de infrac ț iune trebuie să aibă
a fost adus în fa ț a instan ț ei pentru judecată, cu for ț a de către
mandat de arestare asupra predării sale voluntare către
instanț a, (jurisdicț ie asupra PERSOANEI
ACUZAT.
JURISDICȚIE ASUPRA JURISDICȚIA ASUPRA
SUBIECTUL PERSONA ACUZATULUI

Derivat din lege. Poate fi dobândit prin consim ț ământul

niciodată să nu fie ob ț inut exclusiv de către acuzat sau prin renun ț are la
consentul acuzatului. obiecț ii

Obiecț ie că instanț a nu are. Dacă eș uează să facă obiecț ia sa

jurisdicț ia subiectului, el va fi considerat
mater poate fi realizat oricând a renun ț at la el.
stadiul procedurii ș i
dreptul de a face astfel
obiecț ia nu este niciodată renunț ată.
 DETERMINAREA CRIMINALULUI
JURISDICȚIE
1. Determinat de afirma ț iile din plângere
sau informaț iiprin rezultatele probei sau prin
aprecierea instanț ei de judecată asupra probelor
prezentat.
2. Determinat de legea în vigoare la momentul
the insttuton of the criminal acton. ONCE
VESTIT, NU POATE FI RETRAS DE:
1. modificarea validă ulterioară a informa ț iei; sau
2. o modificare statutara ulterioara a regulilor de
jurisdicț ie, CU EXCEPȚ IA în care legea modificatoare prevede
altfel.
Q. Distnguish between criminal law and criminal
procedură.
A. Dreptul penal este substanț ial; defineș te crimele, se ocupă de
natura lor ș i prevede pentru
pedepse. Procedura penală, pe de altă parte, este
remediu sau procedural; acesta prevede metoda prin care
care o persoană acuzată de o crimă este arestată, judecată
ș i pedepsit. Dreptul penal declară cetactici sunt
punitiv, în timp ce procedura penală prevede cum
actorul trebuie să fie pedepsit.
Întrebare. Cum sunt interpretate regulile procedurii penale?
A. Regulile de procedură penală vor fi aplicate liber.
interpretat în favoarea acuzatului ș i strict împotriva
statul pentru a egaliza ș ansele în favoarea acuzatului
împotriva căruia întreaga ma ș inărie a statului
este mobilizat.
Întrebare. Ce este jurisdicț ia?
A. Jurisdicț ia (în general) este puterea sau autoritatea acordată de către
lege pentru un tribunal sau o instan ț ă de judecată care să audieze ș i să decidă anumite

controverse. Este puterea instanț elor de a asculta ș i de a determina

o controversă care implică drepturi care sunt cerute ș i
executoriu.
Q. Distingeț i jurisdicț ia de locul de desfăș urare.

O. Locaț ia este definită ca ț ara sau zona geografică particulară

zona în care un tribunal cu jurisdic ț ie poate audia ș i
determine a case. It means the place of trial. On the other
jurisdicț ie este puterea instanț ei de a decide cazul
în ceea ce priveș te meritele. Locul este astfel procedural, în timp ce jurisdicț ia este
substantive. În cazurile civile, competenț a poate fi renunț ată sau prevăzută
de către părț i. Pe de altă parte, jurisdicț ia este acordată de
legea sau Constituț ia ș i nu poate fi renunț ată sau stipulată.
 Jurisdicț
Dreptate în Barangay
ia instanț elor
Cazuri care nu sunt supuse soluț ionării amiabile:
Unde una dintre părț i este guvernul sau o subdiviziune sau un instrument de stat
din aceasta;
1. Acolo unde o parte este un func ț ionar public sau un angajat, iar disputa
se raportează la performanț a funcț iei sale oficiale;
2. Infrac ț iuni pedepsite cu închisoare de peste un an de zile sau cu amendă
depăș ind P5000;
3. Infrac ț iuni în care nu există partea vătămată privată;
4. Cele care implică păr ț i care locuiesc în barangay-uri din ora ș e diferite sau
municipalităț ile, cu excepț ia cazului în care barangay-urile lor sunt adiacente;
5. Cele care implică proprietă ț i reale situate în ora ș e diferite sau
municipalităț i
6. Acuzatul este în deten ț ie;
Tribunal Municipal
A. Reguli rezumative:
Infrac ț iuni de trafic
2. Încălcări ale legilor de închiriere

3. Încălcări ale ordonan ț elor ora ș ului ș i comunei

4. Toate celelalte încălcări unde penalizarea nu depă ș eș te 6 luni
închisoare ș i/sau o amendă de 1.000
B. Jurisdicț ie originală exclusivă:
1. Toate încălcările ordinelor ora ș ului ș i municipiului comise în cadrul
jurisdicț iile lor respective.
2. Toate infrac ț iunile care se pedepsesc cu închisoare de până la 6 ani
indiferent de suma amenzii sau a răspunderii civile sau a daunelor
proprietate prin neglijenț ă criminală;
3. Toate infrac ț iunile pedepsibile cu nu mai mult de 6 ani de închisoare care
sunt comise de funcț ionari guvernamentali ș i angajaț i în relaț ie cu
biroul lor. Gradul salarial al acuzatului ar trebui să fie sub „27”.
Tribunalul Regional
A. Jurisdicț ie Originală Exclusivă asupra:
1. Toate cazurile penale care nu sunt în jurisdic ț ia exclusivă a
orice instan ț ă, tribunal sau organism, implicând infrac ț iuni pedepsite prin
întemniț are ce depăș eș te 6 ani.
B. Jurisdicț ie apelativă exclusivă
– 1. Toate cazurile decidite de MTC în respectiva RTC-uri
jurisdicț ie.
Sandiganbayan
A. Jurisdicț ie originală exclusivă
1. Toate infracț iunile comise de ofiț erii guvernamentali ș i
angaja ț ii în raport cu biroul lor, unde unul sau
mai mulț i acuzaț i ocupă o poziț ie al cărei grad de salariu este
„27” sau mai mare.
B. Jurisdicț ie apelativă exclusivă
1. Judecă ț i finale, rezolu ț ii sau ordonan ț e ale RTC-urilor în
cazuri implicând ofiț eri ș i angajaț i guvernamentali în
se referă la biroul lor, unde toț i acuzaț ii ocupă
poziț ii al căror grad salarial este mai mic decât gradul „27”
Curtea de Apeluri
1. Apeluri obi ș nuite din RTC-uri, cu excep ț ia cazurilor
apela exclusiv la Curtea Supremă
2. Peti ț ie pentru revizuire din partea RTC-urilor în cazurile apelului

acestea de la instanț a inferioară. 2. Cauze penale în care

penalizarea impusă este moartea, reclusiunea perpetuă
and life imprisonmentonquestons of law and facts.
Curtea Supremă
1. Cerere de revizuire în certiorari de la Curte
al apelurilor, Sandiganbayan ș i RTC-uri pe probleme pure
doar întrebări de drept;
Întrebare. Ce lege determină jurisdic ț ia?
the court – the law in force at thetme of the
comisia infracț iunii sau cea valabilă
în momentul în care acț iunea este intentată?
A. Jurisdic ț ia este determinată de lege la data de
momentul în care acț iunea este depusă, nu când
infracț iunea a fost comisă. Excepț ia la
această regulă este acolo unde jurisdic ț ia depinde
despre natura poziț iei acuzatului
în momentul comiterii infracț iunii.
În acest caz, jurisdicț ia este determinată de
legea în vigoare la momentul comiterii
ofensa.
Întrebare: Ce înseamnă termenul „ regula”
instanț e?
A. Instan ț ele obi ș nuite se referă la instan ț ele civile ca
opuse tribunalelor militare sau instan ț elor
Instanț ele militare nu au jurisdicț ie
peste civili.
Întrebare. Ce instanț ă are jurisdicț ie asupra unui complex
delict?
A. Jurisdic ț ie asupra întregului complex infrac ț ional
este depus la instan ț a de judecată care are
jurisdicț ie de a impune maxima ș i
o pedeapsă mai severă pentru o infracț iune care formează
parte a crimei complexe.
Întrebare. Ce este jurisdic ț ia teritorială?
A. Cerin ț a de jurisdic ț ie teritorială
înseamnă că o acț iune penală ar trebui să fie depusă în
locul unde a fost comis crima,
cu excepț ia cazurilor prevăzute de Articolul 2 din
Codul Penal Revizuit.
Întrebare. Cum este jurisdic ț ia asupra persoanei?
acuzatul a dobândit?
A. Jurisdicț ia asupra persoanei acuzatului este
dobândit la arestarea sa sau la prezentarea sa voluntară
apariț ie sau prezentare în faț a instanț ei.
Întrebare: Poate jurisdicț ia asupra persoanei de
acuzatul să fie renunț at?
[Link], spre deosebire de jurisdic ț ia asupra infrac ț iunii
care este conferit prin lege sau
Constituț ie, jurisdicț ie asupra persoanei de
acuzatul poate renunț a. De exemplu, orice
obiecț ie la procedura care duce la
arestul trebuie să fie ridicat oportun înainte de
acuzatul î ș i exprimă pledoaria sau se consideră
renunț at.
 REGULA 110
PROCESUL INFRACȚIUNILOR
Secț iunea 1. Instituț ia acț iunilor penale.
• Pentru faptele pentru care se efectuează o investigare preliminară
necesar - prin depunerea plângerii la autorităț ile competente
oficer în scopul desfă ș urării
investigaț ie preliminară necesară.
• Investiga ț ia preliminară este NECESARĂ pentru
infracț iuni pentru care pedeapsa prescrisă de lege este
cel puț in 4 ani, 2 luni ș i 1 zi fără
în ceea ce priveș te amenda (Regula 112, Sec. 1, Par. 2).
• Pentru toate celelalte infracț iuni - prin depunerea plângerii sau
informaț ii direct cu Trial Municipal
Instanț e ș i Tribunalul Municipal
plângere la biroul procurorului
-NU SE APLICA pentru infracț iuni care sunt supuse procedurii sumare
procedură.

Efectul instituț iei acț iunii penale:

Aceasta suspendă derularea termenului de prescripț ie.
infracț iunea acuzată, cu excepț ia cazului în care se prevede altfel prin dispoziț ii speciale
legi.
Remedii ale părț ii lezate dacă procurorul refuză să
depuneti o informaț ie:
1. depuneț i o acț iune de mandamus, în cazul unui abuz grav de ...
discret
2. depuneț i o nouă plângere în faț a instanț ei competente
peste infracț iune;
3. discută problema cu Secretarul Justiț iei în
în conformitate cu Codul Administrativ Revizuit;
4. instituirea unor acuzări administrative împotriva celor care greș esc
procuror; ș i
5. acț iune penală împotriva procurorului cu
acț iune civilă corespunzătoare pentru daune.
 Posibilă emisie de ordonanț ă pentru restricț ionare

Procuratură penală?
• REGULĂ GENERALĂ: Acț iunile penale nu pot fi restricț ionate sau suspendate.
prin interdic ț ie, preliminară sau finală. Motivul fiind, public îninteres
cererea ca faptele penale să fie investigate ș i urmărite penal imediat pentru
protecț ia societăț ii (Domingo vs. Sandiganbayan, 322 SCRA 655).
EXCEPTIONS:
1. A asigura o protec ț ie adecvată drepturilor constitu ț ionale ale acuzatului;
2. Atunci când este necesar pentru administrarea ordonată a justi ț iei sau pentru a evita
opresiune sau multiplicitate de acț iuni;
3. Atunci când există o întrebare prejudicială care este sub judecată;
4. Când actele ofi ț erului sunt fără sau în exces de autoritate;
5. Când urmărirea penală se află sub o lege, un ordin sau o reglementare invalidă;
6. Când duplicitatea de răspundere este evidentă;
7. Când instan ț a nu avea jurisdic ț ie asupra infrac ț iunii;
8. Când este un caz de persecu ț ie mai degrabă decât de urmărire penală;
9. Când acuza ț iile sunt manifest false ș i motivate de dorin ț ă
răzbunare; ș i
10.Când nu există clar o cauză prima facie împotriva acuzatului ș i o moton
a respins cererea de anulare pe această bază.
Care este efectul instituț iei acț iunii penale
în perioada de prescripț ie a infracț iunii?
A. Instituț ia acț iunii penale va întrerupe
curgerea termenului de prescripț ie a faptei decât dacă
altfel prevăzut în legile speciale. Regula nu
se aplică încălcărilor ordinelor municipale ș i speciale
legi. Perioadele de prescripț ie pentru încălcările speciale
legi sunt întrerupte doar de institu ț ia judiciară
proceduri pentru investigarea ș i pedepsirea lor, în timp ce
încălcările ordinelor municipale se prescriu după două
luni.
Întreba ț i: Distinge ț i „ instituț ie” de „ începere” a unui
acton.
A. Pentru infracț iunile care necesită o investigaț ie preliminară,
actul penal este iniț iat prin depunerea plângerii pentru
investiga ț ie preliminară. actiune criminală este
a început când plângerea sau informaț ia este depusă
curte.
Întrebare: Poate partea offesată să se ducă direct la instan ț ă pentru a depune o
act criminal
A. Nu. Înainte ca o plângere să fie depusă în instan ț ă, ar trebui
a existat o confruntare între părț i înainte
pre ș edintele Lupon. Secretarul Luponului trebuie să certifice
că nu s-a ajuns la nicio conciliere sau soluț ionare, atestat
de către preș edintele Lupon. Plângerea poate fi de asemenea
Întrebuinț at dacă înț elegerea este repudiată de părț i.
Q. Are there exceptons when the partes may go directly to
curte?

[Link] este acuzatul în deten ț ie.

[Link] o persoană a fost în altă parte privată de
libertatea personală solicitând proceduri de habeas corpus.
3. Acolo unde acț iunile sunt legate de remedii provizorii.
4. Unde ac ț iunea poate fi blocată de statutul
limite.
Secț iunea 2. Forma plângerii sau a informaț iei.
FORM:
1. În scris;
2. În numele Poporului Filipinelor;
3. Împotriva persoanelor care par să fie responsabile
pentru infracț iunea implicată.
Secț iunea 3. Definiț ia plângerii.
AComplaintis:
1. o declaraț ie scrisă sub jurământ;
2. inculparea unei persoane pentru o infracț iune;
3. subscris de partea ofensată, orice pace
oficer sau alt funcț ionar public însărcinat cu
aplicarea legii încălcată
Întrebare: Care este forma necesară pentru plângere sau
informaț ie?

A. Plângerea sau informaț ia trebuie să fie în scris, în

numele Poporului din Filipine ș i împotriva
toate persoanele care par a fi responsabile pentru
infracț iune implicată.
Întrebare: De ce ar trebui să existe o plângere sau o informa ț ie în?
numele oamenilor din Filipine

Acț iunile penale trebuie să fie iniț iate în numele

oamenii deoarece, exact cum o crimă este o indignare
împotriva păcii ș i securităț ii oamenilor în general,
a ș a că trebuie să fie vindecarea sa în numele
Oameni. Cu toate acestea, acț iunea este iniț iată în
numele părț ii lezate sau al unui oraș anume,
defectul este doar de formă ș i poate fi vindecat în orice moment
starea procesului.
CINE POATE DEPUNE O RECLAMAȚIE
Partea ofensată
2. Orice ofiț er de pace
3. Alte persoane publice însărcinate cu aplicarea
lege încălcată
ex. Ofiț er Fiscal Intern pentru încălcarea NIRC,
agenț i personalizaț i în ceea ce priveș te încălcările Tarifului ș i
Codul Vamal
Secton 4. Informaton defined.
AnInformatonis:
1. an accusaton in writng;
2. acuzarea unei persoane de o infracț iune;
3. subscris de către procuror ș i depus la instanț ă.
CERINȚELE UNEI INFORMAȚII
Trebuie să fie în scris;
2. trebuie să formuleze o acuzaț ie împotriva unei persoane;
3. trebuie să fie abonat de către fiscal; ș i
4. trebuie depus în instanț ă.
Plângere Informaț ie
Abonat de către fiscal
partea ofensată, orice pace (indispensabilă
cerin ț a ofi ț erului sau a altui ofi ț er
acuzat cu
aplicarea legii
violat

poate fi depus fie la tribunal

curte în
parchetul

mustbe made under oath need notbe under oath

Procuratura în RTC este întotdeauna
început de informaț ie, CU EXCEPȚ IA:
1. în anumite crime împotriva castităț ii
(concubinaj, adulter, seduc ț ie)
răpire, acte de lascivitate);
și
2. defamatarea imputându-se oricare dintre
infracț iunile menț ionate anterior în care un jurat
o plângere scrisă este necesară în
în conformitate cu sec ț iunea 5 a acestuia
Regulă.
Secț iunea 5. Cine trebuie să persecute acț iunile penale.
DISCREȚIE COMPLETĂ Ș I CONTROLUL PROCURORULUI
• Toate acț iunile penale începute printr-o plângere sau informaț ie vor
să fie urmărit penal sub conducerea ș i controlul procurorului.

UN PROCUROR PRIVAT poate fi auautorizat să urmărească un criminal

acț ionează subiect la următoarele condiț ii:
1. procurorul public are un PROGRAM DE MUNCĂ ÎNGRIJORAT, ori nu există
procuror public asignat în provincie sau oraș ;
[Link] privat este autorizat ÎN SCRIS de Regional
Procuror de Stat (RSP), Procuror Provincial sau de Oraș ;
3. autoritatea procurorului privat trebuie să fie APROBATĂ DE
CURTE;
4. procurorul privat va continua să urmărească cauza până la
sfârș itul încercării, cu excepț ia cazului în care autoritatea este retrasă sau în alt mod
revocat de RSP, Procurorul Provincial sau al oraș ului; ș i
5. În caz de retragere sau revocare a autorităț ii
procuror privat, acesta trebuie să fie aprobat de instanț ă.
6. (Memorandum Circulat Nr. 25, 26 aprilie 2002, privind modificarea Sec.
5, Regula 110)
• În apelurile înaintea CA ș i SC, este doar
avocatul general care este autorizat să
adu ș i apără acț iuni în numele Poporului
al FilipinelorOamenii vs. Nano, 205 SCRA
155).

• În toate cazurile, ridicate la Sandiganbayan ș i

de la Sandiganbayan la SC, Biroul de
Avocatul Poporului, prin Procurorul său Special
va reprezenta Poporul Filipinelor,
EXCEPT în cazurile depuse conform E.O. Nr. 1, 2,
14 ș i 14-A, emise în 1986 (Sec. 4, RA 8249).
URMĂRIREA PENALĂ PENTRU CRIME ÎMPOTRIVA CHASTITĂȚII
CINE POATE PROCEDA
1. Concubinajul ș i adulterul - doar prinsoț ia ofensată care
ar trebui să aibă statutul, capacitatea ș i reprezentarea legală la
timpul depunerii plângerii, indiferent de vârstă;
2. Seduc ț ie, Abduc ț ie ș i Acte de Lascivitate – urmărireTed
exclusiv ș i succcesiv de următoarele persoane în această ordine:
a) de către femeia ofuscată
b) de către părin ț i, bunici sau tutori legali/judiciari în acea
ordine succesiune
c) de către Stat în exercitarea dreptului părin ț ilor patriae, când
partea lezată moare sau devine incapabilă înainte de a putea depune
plângerea ș i ea nu are părinț i, bunici sau
păzitor
3. Defăimarea imputând unei persoane oricare dintre crimele men ț ionate anterior
concubinaj, adulter, seduc ț ie, răpire, viol sau acte de
lascivitatea poate fi urmărită penal doar de către parte sau păr ț i
defăimattcle 360, ultimul paragraf, Codul Penal Revizuit).
Dacă partea lezată este majoră Ș I nu suferă de
disabilitate fizică sau mentală, doar ea poate depune plângerea la
excluderea tuturor celorlalț i.
CINE POATE OFERI IERTARE
1. Concubinaj ș i adulter - numai
ofensat
so ț ul, nefiind incapacitat în alt mod, poate valabil
extindeț i iertarea sau consimț ământul prevăzute acolo.
2. Seduc ț ie, răpire ș i acte de lascivitate –
a) minorul ofensat, dacă are suficientă discre ț ie, poate
valabil î ș i iartă acuzatul de ea însă ș i dacă nu are
părinț i sau unde acuzatul este propriul său tată ș i ea
mama a murit;
b) părin ț ii, bunicii sau tutorele persoanei lezate
minor, în această ordine, NU poate extendeț i o clemenț ă valabilă în
crimele spuse FĂRĂ conformitatea păgubitului
parte, chiar dacă acesta din urmă este un minor;
c) dacă femeia ofensată este majoră ș i nu altfel
incapacitată, doar ea poate extinde o clemenț ă validă.
Întrebare. Who is the “o ffended party”?
A. Partea ofensată este persoana realmente rănită sau a cărei sentimente
este ofensat. El este persoana căreia i se face, de asemenea, răspundere civilă.
sub Articolul 100 din RPC. Partea vătămată care intervine în
o acț iune penală este persoana care are dreptul la despăgubire civilă în
o acț iune civilă derivată din fapta penală pentru care este acuzat inculpatul
încărcat.
Întrebare: Dacă partea ofensată moare înainte de a putea depune o plângere, poate...
moș tenitorii săi îl depun în numele său?
A. Nu. Dreptul de a depune o acț iune penală este personal ș i încetează odată cu
moartea părț ii ofensive. Nu este transmisibilă moș tenitorilor.

Î: Poate tatăl să depună o plângere în numele fiicei sale pentru

concubinaj?
A. Nu. Regulamentul care permite părin ț ilor, bunicilor ș i tutorilor să
depunerea unei plângeri în numele minorului se aplică doar infracț iunilor
de seducț ie, răpire ș i acte de lascivitate. O plângere
pentru adulter sau concubinaj poate fi intentat doar de persoana vătămată
soț /soț ie.
Întrebare: Dacă partea vătămată în răpire, seduc ț ie
ș i faptele de lascivitate sunt de vârstă, poate ea
părinț ii depun plângerea pentru ea?
A. Nu. Dacă partea ofensată este deja majoră, ea
are dreptul exclusiv de a depune plângerea
cu excep ț ia cazului în care devine incapabilă. Părin ț ii,
bunici ș i tutorele au doar drepturi exclusive
autoritate succesivă pentru a depune cazul dacă
partea ofuscată este încă un minor.
Întrebare. Dacă partea ofensată moare în timpul pendin ț ei
a cazului, este răspunderea penală a
acuzat stins?
Nu.
Q. X a depus o plângere sub jurământ pentru acte de lascivitate înainte de
procurorul. Înainte ca procurorul să poată depune cazul în
instanț ă, X a murit. Poate procurorul să depună în continuare informaț iile în
curte?
A. Da. Dorinț a lui X de a depune cazul este evidentă prin depunerea ei de
plângerea ei jurată împotriva procurorului.
O informa ț ie pentru jaf cu viol a fost depusă împotriva lui X. X
a solicitat respingerea informaț iilor pe baza că aceasta
nu a fost depusă nicio plângere de către partea ofensată. Ar trebui ca
cazul să fie respins?
[Link]. În jaf cu viol, plângerea persoanei vătămate
partidul nu este necesar deoarece infracț iunea de jaf nu este o
ofensă privată. Procesul poate fi iniț iat fără
plângerea părț ii vătămate.
• Pardonu se referă la pardon ÎNAINTE de depunerea plângerii penale
plângere în instanț ă. Pardonul a fost efectuat după depunerea plângerii
în instanț ă NU interzice continuarea urmăririi penale
infracț iunea CU EXCEPȚ IA cazului de căsătorie între infractor ș i
partea ofensată.
PARDON vs. CONSENT
• CONSENTEMENTUL se referă la acte viitoare, în timp ce ÎNCHINAREA se referă la acte anterioare.
al adulterului. Importanț aimportanț a acestei distincț ii este că consimț ământul, în
pentru a absolvi inculpatul de răspundere, este suficient chiar dacă
concedat doar soț ului ofensator, în timp ce iertarea trebuie să fie
extinsatambilor infractori
• Căsătoria ulterioarăpartidul ofensat ș i
acusatorul_stinge_răspunderea_criminală_a_lui_mai_târziu,_împreună
withthatofthe co-principals, accomplices and accessories.
EXCEPT:
a) unde căsătoria a fost invalidă sau contrată cu rea credin ț ă pentru a
pentru a scăpa de răspunderea penală,
b) în „ defăimare privată”
c) în cazul violului în grup, în măsura în care ceilal ț i acuza ț i sunt implica ț i în celelalte acte de...
violuri respectiv comise de ei sunt în cauză.
•  ACQUITTAL SAU MOARTEa unuia dintre
acuzatul de adulter nu împiedică
procurarea celorlalț i acuzaț i (Oameni
vs. Topiño, et al., 35 Phil. 901).CU TOATE ACESTEA,
moartea soț ului ofensat înainte de depunerea cererii
plângerea pentru adulter împiedică o continuare
procesare, DAR dacă soț ia/soț ul ofensată a murit
după depunerea corespunzătoare
plângere, moartea sa NU va preveni
continuând spre scopul său final
concluzie.
•  ABANDONAREA plângerii de către reclamant nu împiedică
procuratură penală însă acț ionează ca o renunț are
dreptul de a solicita despăgubiri civile.
Secț iunea 6. Suficienț a plângerii sau informaț iei.

CONȚINUTUL UNEI RECLAMAȚII SAU AL UNEI INFORMAȚII VALIDE

1. Numele acuzatului, inclusiv orice apelativ sau poreclă
O eroare în numele acuzatului nu este reversibilă atâta vreme cât
deoarece identitatea sa este suficient de stabilită ș i acest defect este vindecabil
orice etapă a procedurilor, cum ar fi inserarea numelui real al
acuzatul este doar o chestiune de formă.
2. Denumirea faptei penale
3. Actele sau omisiunile reclamată ca constituind infrac ț iunea
4. Numele păr ț ii ofensive
5. Timpul aproximativ al comiterii infrac ț iunii
6. Locul în care a fost comisă infrac ț iunea

SCOPUL REGULII

• 1. A informa acuzatul despre natura ș i cauza acuza ț iei

împotriva lui.
• 2. A nu-l notifica pe inculpat despre faptele penale imputate acestuia astfel
că el poate să-ș i pregătească în mod corespunzător apărarea.
Defectul substanț ial în informaț ie nu poate fi corectat prin
dovezile care ar pune în pericol dreptul acuzatului de a fi
informat cu privire la adevărata natură a infrac ț iunii pentru care este acuzat
acuzat de
Secț iunea 7. Numele acuzatului.
PURPOSE:
• Intenț ia manifestului privind această dispoziț ie este de a FACE O SPECIFICĂ
IDENTIFICAREA PERSONEI căreia i se face comisia
o unei infracț iuni este imputată.
Secț iunea 8. Discriminarea infracț iunii.
Informa ț ia sau reclama ț ia trebuie să men ț ioneze sau să desemneze
urmând ori de câte ori este posibil:
1. Desemnarea infracț iunii dată de statut.
2. Declaraț ia actelor sau omisiunilor care constituie
ofensă, în cuvinte obiș nuite, concise ș i particulare.
3. The CALIFICARE Ș I AGRAVARE SPECIFICĂ
circumstanț ele trebuie să fie enunț ate în mod obiș nuit ș i concis
limbă.
Întrebare. În ce caz un acuzat NU poate fi condamnat pentru o crimă diferită
de la ceea ce este specificat în plângere sau informaț ie, chiar dacă
recitalele susț in comiterea crimei?
A. Dacă implică:
o schimbare a teoriei procesului
2. necesită de la inculpat o apărare diferită
3. surprinde acuzatul în vreun fel
Q. X a fost acuzat de de ț inerea ilegală de arme de foc, dar informa ț iile
nu a afirmat că X nu avea nicio licen ț ă pentru a de ț ine
arma de foc. Informaț ia este validă?
A. Nu. Absenț a licenț ei este un element esenț ial al
infracț iune. Prin urmare, ar trebui să fie invocată în plângere sau
informaț ie.
Q. X a fost acuzat de de ț inere ilegală de opiu. X sus ț ine că
informaț ia a fost invalidă pentru că nu a susț inut că nu a avut
o reț etă de la un medic. Este X corect?
A. Nu. Absenț a reț etei nu este un element esenț ial al
infracț iunea ș i este doar o chestiune de apărare. Nu trebuie să fie susț inută în
informaț ia.
Circumstan ț ele de calificare ș i agravare
nu poate fi apreciat chiar dacă este dovedit ÎN AFARA cazului în care este afirmat
în informaț ie.
• În cazul unei acuzaț ii de circumstanț ă agravantă de
DELINCVENȚA HABITUALĂ, inu ar trebui să fie în general
a afirmat. Informa ț ia trebuie să specifice cerin ț ele necesare
date referitoare la:
1. comiterea infracț iunilor;
2. ultimul verdict sau eliberare;
3. cealaltă condamnare sau eliberare anterioară a
acuzat.
• ACUZA ȚIILE PREVALEAZĂ ASUPRA ÎNDEFINIRII
INFRACȚIUNE ÎN INFORMAȚII
• Nu este desemnarea infracț iunii în plângere
sau informaț ia care controlează (Oameni vs. Samillano,
56 SCRA 573); faptele invocate în această privinț ă ș i nu titlul său
determina natura crimei (Oameni vs.
Magdowa, 73 Phil. 512).
• Acuzatul poate fi condamnat pentru o infracț iune mai gravă
decât cel numit în titlu sau în partea preliminară, dacă este aș a
crima este acoperită de faptele susț inute în corpul
informaț ia ș i comisia sa sunt stabilite de
ordonanț ă (Buhat vs. Curtea de Apeluri, 265 SCRA 701).
• Limitare asupra regulii că un acuzat poate fi
condamnat pentru o infracț iune care este mai gravă decât aceea
numit inthettleso atâta timp cât faptele invocate
infracț iune mai gravă:
Un acuzat nu putea fi condamnat sub o lege când
el este acuzat de o încălcare a unei alte dacă schimbarea
de la un statut la altul implică:
o schimbare în teoria procesului
2. necesită de la pârât o apărare diferită; sau
3. surprinde acuzatul în vreun fel (S.U.A. contra Panlilio, 28
Fil. 603)
Secț iunea 9. Cauza acuzaț iei.
SCOPUL:
1. pentru a permite instan ț ei să pronun ț e o hotărâre corectă;
2.a furniza acuzatului o astfel de descriere a acuza ț iei încât să
îi permite să facă o apărare;
3. ca o protec ț ie împotriva unor noi urmăriri pentru aceea ș i cauză.

REGULA PRIVIND AFERMENTELE NEGATIVE

• GENERAL RULE:Wherethe statute penalizes generallythe acts
definit în acesta ș i este destinat să se aplice tuturor persoanelor
fără discriminare, informaț ia este suficientă chiar dacă nu face acuzaț ii
că acuzatul se încadrează în situaț ia exceptată, pentru că
Definiț ia completă a infracț iunii este complet separabilă de
excepț ii ș i pot fi făcute fără a face referire la mai târziu. În acest
în cazul acesta, excepț ia este o chestiune de apărare pe care acuzatul trebuie să o
demonstrează.
• EXCEP ȚIE: Unde se sus ț ine că a fost încălcat statutul
se aplică doar unei clase specifice de persoane ș i în condiț ii speciale,
informaț ia trebuie să susț ină faptele care dovedesc că acuzatul se încadrează
în cadrul clasei specifice afectate ș i nu celor afectate de
acoperirea legii. Unde afirmaț ia negativă este un element esenț ial
ora crimei, trebuie dovedit.
Secț iunea 10. Locul comiterii infracț iunii

Scop:
Pentru a arăta jurisdicț ia teritorială.
Secț iunea 11. Data comiterii infracț iunii
REGULĂ GENERALĂ:
• Nu este necesar ca reclamantul să ...
informaț ie stat cu particularitate LOCUL
unde a fost comis crima ș i DATA
comiterea crimei.
EXCEPȚIE:
• Dacă LOCUL/DATEA comiterii
oferin ț a constituie un element esen ț ial al
ofensă.
Întrebare. Care sunt infracț iunile în care locul specific unde
ofensa a fost comisă este esenț ială?
A. [Link] domiciliului
[Link] pentru păzitor, supraveghetor, vizitator al unei crâș me de opiu
3. Încălcarea proprietăț ii
[Link] legii electorale (interzicerea purtării unei
armă mortală într-o raza de 30 de metri de
locuri de votare
5. Încetarea închinării religioase
6. Jaful într-un loc populat
7. Altă formă de încălcare
Întrebare. Care sunt infrac ț iunile în care timpul de...
comiterea infracț iunii este esenț ială?
1. Infanticid
[Link] statuț ilor de duminică (Legea alegerilor)
[Link]
4. Leziuni fizice (Art. 263, 264, 265 ș i 266 din RPC)
Întrebare: Unde ar trebui să fie intentată o acț iune penală?
A. În instanț a municipiului sau a teritoriului unde
9ih
o infracț iune a fost comisă sau unde oricare dintre esenț ialele sale
ingrediente intrate (Excep ț ie: Sandiganbayan
cazuri).
B. Dacă sunt comise într-un tren, avion sau alt loc public sau
vehicul privat: în curtea oricărui municipiu sau
teritoriu pe care vehiculul l-a parcurs în timpul călătoriei,
inclusiv locul de plecare sau sosire.
C. Dacă este comis la bordul unei nave în cursul acesteia
călătorie: în instanț a primului port de intrare sau al oricărei
municipalitate sau teritoriu prin care a trecut nava
pe parcursul voiajului, sub rezerva celor acceptate în general
principiile dreptului internaț ional.
D. Crime comise în afara Filipinelor, dar pedepsibile
sub articolul 2 din RPC: orice instanț ă în care acț iunea
este primul depus.
Sectiunea 12. Numele părț ii lezate
• REGULĂ GENERALĂ: Partea ofensată trebuie să fie desemnată prin nume,
poreclă, orice altă denumire sau nume fictiv.
• EXCEPȚIE: ÎN INFRACȚIUNILE ÎMPOTRIVA PROPRIETĂȚII, descrierea
proprietatea trebuie să completeze afirmaț ia că proprietarul este
necunoscut.
Secț iunea 13. Duplicarea infracț iunii.
• Există duplicitate atunci când informaț iile plângătorului taxează 2 sau
mai multe infracț iuni DISTINTE sau DIFERITE.
REGULĂ GENERALĂ:
O plângere de informaț ii trebuie să conț ină doar o singură infracț iune.
EXCEPTIONS:
• Crime complexe
• Crime complexe speciale
• Crime continue sau delicte continuate
• Crimele de care un alt delict este un ingredient.
Dacă există duplicitate a infrac ț iunii în informa ț ie, atunci
defendantul trebuie să solicite anularea acestuia ÎNAINTE de
înfăț iș arealtfel, se consideră că a renunț at la
obiecț ie ș i poate fi găsit vinovat de la fel de multe infracț iuni ca acelea
acuzat ș i dovedit în timpul procesului.
Întrebare: În ce caz este numele ofensivei?
petrecerea este dispensabilă?

A. În infracț iunile împotriva proprietăț ii, numele

partea ofensată poate fi dispensată ca
atât timp cât obiectul luat sau distrus este
partcularly described to property identfy the
ofensă
Întrebare: Ce este o schimbare de locaț ie? Când este permisă?
A. Curtea Supremă are puterea de a ordona
schimbarea locului de judecată sau a locului de desfă ș urare a procesului pentru a evita
perversiunea justi ț iei. Transferul în loc
unde martorii acuzării se pot simț i liberi
a revela ceea ce ș tiu că este justificat.
Cu toate acestea, o schimbare de loc al procesului în
cazurile penale nu ar trebui să fie acordate pentru
motivaț ie capricioasă sau fragilă.
Întrebare: Care este efectul eș ecului acuzatului de a ...
obiecț ie faț ă de o informaț ie duplicitară?
A. Dacă acuzatul nu ridică obiecț ii înainte de citirea acuzaț iilor,
dreptul este considerat renun ț at, iar el poate fi
condamnat pentru atâtea infrac ț iuni câte există
încărcat.
Q. X a tras cu arma o dată, dar glon ț ul a omorât două
persoanelor. A fost acuzat de două capete de acuzare
de omor într-o informaț ie. Poate el să fie
condamnat pe baza acelei informaț ii?
[Link]. Se încadrează în excepț ia de la regulă. Acesta
este o infracț iune compusă în care un act rezultă în
două sau mai multe infrac ț iuni grave sau mai pu ț in grave. The
legea prevede o singură penalizare pentru cele două
infracț iuni.
Q. X a fost acuzat atât de jaf, cât ș i de înș elăciune.
o informaț ie. Poate fi condamnat pentru ambele infracț iuni?
A. Depinde. Dacă el obiectează la informaț ia duplicitară înainte de
în cadrul punerii în judecată, el nu poate fi condamnat pe baza informaț iilor. Dar
dacă nu face obiecț ii înainte de înfăț iș are, poate fi condamnat pentru
câte infracț iuni sunt în informaț ii.
Întrebare: Care este PRINCIPIUL ABSORBTIEI?
A. În cazuri de rebeliune, alte crime comise în cursul
crima este considerată absorbită în crima de rebeliune fie
ca un mijloc necesar pentru comiterea sa sau ca o acț iune neintenț ionată
efectul rebeliunii. Ele nu pot fi considerate infracț iuni separate
în sine. Excepț ia este atunci când crimele comune sunt
angajat fără nicio motivaț ie politică. Într-un astfel de caz, ei
nu va fi absorbită de rebeliune.
Întrebare. Dacă se comite un omor sau o crimă cu utilizarea unei arme neautorizate
armă de foc, câte infracț iuni există?
A. Există o singură infrac ț iune - crimă sau omor agravat de
utilizarea unei arme de foc neautorizate. Acest lucru se face prin prevederea specială a RA 8294.

(Dissenting opinion of J. Sabio – Cum poț i să te complici când cineva este un)
infrac ț iune RPC/malum in se ș i cealaltă este o încălcare a unei speciale
lege/malum prohibitum?)
Q. X depăș ea limita de viteză pe o autostradă când maș ina sa a intrat în coliziune cu alta
maș ina. Cealaltă maș ină a fost total distrusă ș i ș oferul celeilalte maș ini
a suferit răni fizice grave. Câte informa ț ii sau
plângerile ar trebui să fie depuse împotriva lui X?

A. Doar o informa ț ie ar trebui să fie depusă pentru leziuni fizice grave ș i

deteriorarea proprietă ț ii prin impruden ț ă nechibzuită. Informa ț ia
împotriva lui X nu poate fi împăr ț it în două deoarece a fost doar unul
act neglijent care duce la vătămări fizice grave ș i daune la
proprietate.
[Link] similar, dar leziunile suferite de ș ofer au fost doar uș oare
leziuni fizice. Câte informaț ii ar trebui să fie înregistrate?
A. Două informaț ii - una pentru leziunile fizice minore ș i cealaltă
pentru daune aduse proprietăț ii. Infracț iunile minore nu pot fi complexe.
Secț iunea 14. Modificare sau substituț ie.
TIPURI DE MODIFICARE
1. ÎNAINTE DE PLEDOARIE – acoperă bosubstanț ial ș i
modificare formală, FĂRĂ aprobarea instanț ei.
2. DUPĂ PLEDOARIE – acoperă doar formal
amendmentprovided:
A. se obț ine permisiunea instanț ei
B. o astfel de modificare nu este prejudiciabilă pentru
drepturile celor acuzat.
CU EXCEP ȚIA atunci când o FACTOR SUPRAVENITĂ care
schimbă natura infracț iunii de care este acuzat în
informaț ii sau îmbunătăț iri ai unei infracț iuni mai grave, în
în care, există nevoie de altul
prezentarea în faț a instanț ei a acuzatului în baza amendamentului
informaț ie.
Următoarele sunt amendamente formale:
a) Noua acuzaț ie care se referă la domeniul penalităț ii
pe care instanț a ar putea să o impună în cazul unei condamnări;
b) O modificare care nu schimbă altceva
infracț iune diferită sau distinctă de acuzaț iile din
original;
c) Declaraț ii suplimentare care nu modifică
teoria acuzării în cazul acesta pentru a provoca
surpriză pentru acuzat ș i efectua forma de apărare
el a preluat sau va prelua.
d) Amendamente care nu afectează negativ pe nimeni
drepturile substanț iale ale acuzatului.

Întrebare: Poate instan ț a să ordone concedierea originalului?

plângere înainte de a fi depusă una nouă în substituț ie?
A. Nu. Tribunalul nu va ordona desfinț area până la
informaț ii noi sunt arhivate.
O modificare este doar în formă, unde nu afectează ș i nici
modifică natura infracț iunii acuzate SAU unde
acuzaț ia nu privează niciodată pe acuzat de o oportunitate corectă
pentru a-ș i prezenta apărarea SAU unde nu implică un
schimba în teoria de bază a acuzaț iei.

Substituț ie - Dacă iapare în orice moment înainte de judecată că

s-a făcut o greș eală în încadrarea corectă a faptei, ÎNTRE
CURTEA VA RESPINGE PLÂNGEREA ORIGINALĂ SAU
INFORMA ȚII CU PRIVIRE LA DEPUNEREA UNEI NOI
ÎNCĂRCAREA INFRACTIUNII CORESPUNZĂTOARE, cu condiț iaînvinuitul
nu va fi plasat în dublă pericol.

Limitat la regula privind substituț ia:

1. Nici o judecată nu a fost încă pronunț ată.
2. Acuzatul nu poate fi condamnat pentru fapta imputată sau
oricărei alte infracț iuni incluse în aceasta.
3. Acuzatul nu va fi supus unei duble puneri în pericol.
Modificare Substituț ie
Poate implica fie formal, fie substanț ial. Implică o schimbare substanț ială de la
modificări încărcare iniț ială
Modificarea înainte de plângere a fost Înlocuirea informaț iei trebuie să fie cu
inregistrat poate fi efectuat fara permisiunea instantei, ca si informatiile originale
curte. trebuie să fie concediat

Modificările sunt doar în ceea ce priveș te forma, nu există o altă investigaț ie preliminară.
nevoia pentru un alt preliminar implicat ș i acuzatul trebuie să se declare
investigaț ia ș i reîntoarcerea la plângerea din nou în legătură cu noile informaț ii
al acuzatului.
O informa ț ie amendată se referă la cerin ț ele sau presupune că noul
aceea ș i infrac ț iune acuzată în informa ț ia originală implică o infrac ț iune diferită
informaț ie orto despre o infracț iune care nu include sau nu este
include în mod necesar sau este inclus în mod necesar în original
inclus în acuza ț ia originală, prin urmare acuza ț ia, prin urmare, acuzatul nu poate revendica
modificări substanț iale la protecț ia împotriva dublei condamnări.
informaț ii după ce pledoaria a fost luată
nu poate fi realizat asupra obiectului
acuzat, căci dacă informa ț ia originală
ar fi retras,acuzatul ar putea
invocă dublul pericol
VARIATIA DINTRE ACUZARE SI DOVADĂ
(Situaț ii Contemplative)
1. Când infracț iunea dovedită este mai puț in gravă decât, ș i este
neapărat inclus în, infracț iunea acuzată, în care
în cazul în care inculpatul va fi condamnat pentru infracț iune
dovedit.
2. Când infracț iunea dovedită este mai gravă decât ș i
include infrac ț iunea de care este acuzat, caz în care
uzat de a fi condamnat la infracț iunea acuzată.
3. Când infracț iunea dovedită nu este inclusă în, nici
include, infracț iunea imputată ș i este diferită
de acolo, în care caz instanț a ar trebui să respingă
acț iune ș i ordonarea depunerii unei noi informaț ii
acuzând infracț iunea corespunzătoare.
• A treia situaț ie enunț ată mai sus este substituț ia
informaț ii conform Secț iunii 14, Regulii 110.
Secț iunea 15. Locul unde acț iunea trebuie să fie intentată.
PURPOSE:
• Scopul fiind acela de a nu forț a pârâtul să se deplaseze
la, ș i apare într-o instanț ă diferită de cea a teritoriului
unde a fost comisă crima, deoarece i-ar cauza lui
mare neplăcere în căutarea martorilor săi ș i altele
dovezi într-un alt loc (Beltran vs. Ramos, 96 Phil. 149).

LOCUL ESTE JURISDICȚIONAL

• Venue este jurisdicț ional deoarece instanț a nu are jurisdicț ie pentru
încerca ț i o infrac ț iune comisă în afara domeniului său teritorial
jurisdicton. Inu poate fi renunț at sau modificat prin acord
al părț ilor, sau prin consimț ământul inculpatului.
• REGULĂ GENERALĂ: Sub rezerva legilor existente, în toate cazurile penale
acț iunile trebuie să fie iniț iate ș i judecate în
cur ț ile municipiului sau teritoriului unde
infracț iunea a fost comisă sau oricare dintre ingredientele sale esenț iale
a avut loc.
Întrebare. Ce este o infracț iune continuă sau tranzitorie?
Infrac ț iunile tranzitorii sunt crime în care unele acte
material ș i esenț ial pentru crime ș i necesar pentru
comisia lor are loc într-o municipalitate sau
teritoriu ș i unele în altul. Infrac ț iuni continuate
sunt consumate într-un singur loc, totuș i prin natura
infrac ț iunea, încălcarea legii este considerată
continuând. Exemplele sunt ESTAFA, ABDUCERE,
MALVERSAȚIE, CALOMNIE, KIDNAPING, ÎNCĂLCARE DE
BP22.
Întrebare. Cum determinaț i jurisdicț ia asupra unui conflict continuu?
crimă?
A. Instanț ele teritoriilor unde esenț ial
ingredientele crimei au avut loc
JURISDICȚIE CONCURENTĂ. Dar instanț a care a fost prima
dobândeș te jurisdicț ie, excluzând celelalte instanț e.
EXCEPȚII LA REGULA LOCULUI DE JUDECATĂ:
1. Crimele conform Art. 2 din Codul Penal Revizuit - Vor fi de competenț a instanț ei
instanț a competentă unde acț iunea penală a fost iniț ial depusă.
[Link] complexe - Undeinfracț iunea imputată este o infracț iune complexă, RTC-ul oricărui
provincie în care se află oricare dintre elementele esenț iale ale unei astfel de infracț iuni complexe
fuseseră comise având jurisdicț ia de a lua cunoș tinț ă de infracț iune.
3. Infracț iune continuă - este una în careelementele cărora le apar în mai multe
locuri, (spre deosebire de o INFRACTIUNE LOCALĂ - una care este complet consumată într-un
loc)
Loca ț ia este în locul unde unul dintre elementele sale esen ț iale a fost
consumat
4. Piraterie – Locul pirateriei, spre deosebire de toate celelalte crime, nu are limite teritoriale.
5. Calomnie – Acț iuneaton
poate fi instituit la cererea celui lezat sau a celui care dă în judecată
petrecere în provincie sau oraș :
A. unde este tipărit ș i publicat pentru prima dată articolul defăimător;
B. dacă una dintre părț ile ofensive este o persoană privată, unde acea persoană privată
individul se află efectiv la momentul comiterii infrac ț iunii;
C. dacă partea vătămată este un funcț ionar public, unde acesta deț ine funcț ia la
timpul comiterii infracț iunii.
6. În circumstan ț e excep ț ionale - pentru a asigura un proces echitabil ș i o anchetă impar ț ială.
SC va avea puterea de a ordona o schimbare de jurisdicț ie sau de loc de judecată pentru a evita
abuz de justiț ieton 5[4], Articolul VIII, Constituț ia din 1987).
Secț iunea 16. Intervenț ia părț ii vătămate în
act de crimă.
REGULA GENERALA: Partea ofensată are dreptul să
intervine prin avocatură în urmărirea penală a
ac ț iune penală, unde ac ț iunea civilă pentru
recuperarea răspunderii civile este instituită în
actul criminal conform Regulamentului 111.
EXCEPTIONS:
1. De unde natura crimei ș i legea
definirea ș i pedepsirea acestuia, nu apare nicio răspundere civilă
în favoarea părț ii ofensive;
2. Acolo unde partea vătămată a renunț at la dreptul său de
indemniza ț ie civilă SAU a rezervat în mod expres dreptul său
dreptul de a intenta o ac ț iune civilă SAU a intentat deja
a instituit acț iunea menț ionată.
Întrebare. Poate partea vătămată să intervină în urmărirea penală?
activitate?
[Link], exceptând cazul în care a renun ț at, a rezervat dreptul său sau a făcut deja
a instituit acț iunea penală. Motivul pentru această regulă este din cauza
Articolul 100 din RPC prevede că fiecare persoană este responsabilă penal.
va fi, de asemenea, răspunzător civil ș i, de asemenea, deoarece există anumite infracț iuni
care nu poate fi urmărită decât la plângerea păr ț ii vătămate
petrecere.
*Într-un caz penal în care partea vătămată este Statul, interesul
reclamantul privat sau partea ofensată este limitat la răspunderea civilă care decurge
din acea parte.
Partea ofensată nu poate interveni în urmărirea penală a infracț iunii în
următoarele cazuri:
1. Acolo unde a RENUN ȚAT la ac ț iunea civilă pentru recuperarea răspunderii civile care decurge
din actul penal.
2. Acolo unde î ș i rezervă dreptul de a intenta ac ț iune civilă separat
din acț iunea penală;
3. Acolo unde a INSTITUIT DEJA AC ȚIUNEA CIVILĂ înainte de
act criminal
4. De unde natura infrac ț iunii, sau unde legea care define ș te
ACUZAȚIILE DE OFENSA NU PREVED NIUN TIP DE INDEMNIZAȚIE;
5. Acolo unde infrac ț iunea nu implică o parte privată, aceasta fiind
singura preocupare a Statului.
Întrebare: Au păr ț ile lezate dreptul de a
motion pentru respingerea unei cauze?
[Link] aparț ine doar guvernului
procuror care este reprezentantul
reclamantul.

Întrebare: Poate partea lezată să depună o ac ț iune civilă?

PENTRU CERTIORARI în numele său dacă
RTC respinge o informaț ie?
A. Da. În cazul unui abuz grav de discreț ie
din cauza lipsei de jurisdicț ie, petiț ia
poate fi depus de partea offensaț ă deoarece
partea afectată are un interes în aspectul civil
al cazului.
 REGULA 111
PERSOANELE CIVILE ÎN JUSTIȚIE
Secț iunea 1. Instituț ia acț iunilor penale ș i civile.
REGULĂ GENERALĂ:
Când o acț iune penală este iniț iată, acț iunea civilă pentru
recuperarea răspunderii civile decurgând din infracț iune
se va considera instituit cu acț iunea penală.
EXCEPTIONS:
1. când partea lezată RENUNȚ Ă la acț iunea civilă
2. când partea offesată îș i REZERVĂ dreptul de a
initiaț i o acț iune civilă separată
3. când partea ofensatăÎNCEPE O ACȚIUNE CIVILĂ
PRIOR to the criminal acton.
Întrebare: Când trebuie făcută rezervarea?
1. ÎNAINTE de a începe urmărirea penală să prezinte probele sale
și
2. în circumstanț e care oferă părț ii lezate o
oportunitate rezonabilă de a face o astfel de rezervare.
Întrebare. Care este motivul pentru regula care necesită
rezervare?
A. Motivul este de a PREVENI RECUPERAREA DUBLĂ
DIN ACEEAȘ I ACȚIUNE SAU OMISIE.
•  ONLYthe civil liability arising fromthe crime
acuzat ca un delict acum este considerat instituit. Civil
răspunderea care decurge din alte surse de obligaț ii nu este
mai lung considerat instituit asemenea celor de sub Articolul 32,
33, 34 ș i 2176 din Codul Civil care pot fi
persoanele acuzate chiar ș i fără rezervare.
•  În cazurile BP 22, nu există rezervare pentru a depune ac ț iunea civilă.
acț iunile separate vor fi permise.
Întrebare: Care este concepț ia duală a răspunderii civile?
A. Aceasta înseamnă că răspunderea civilă poate apărea din infracț iuni sau din quasi-
delicte. Astfel, un act neglijent care cauzează daune poate produce două
tipuri de răspundere civilă - una care derivă din infracț iune ș i alta din
quasi-delict. Singura limitare este că partea vătămată nu poate
recuperaț i de două ori din aceeaș i acț iune.
Întrebare. Care sunt diferen ț ele dintre o infrac ț iune ș i un quasi-delict?
A.1. Crimele afectează interesul public, în timp ce quasi-delictele sunt doar de ...
îngrijorare privată
[Link] RPC punishes or corrects the criminal act, while the Civil Code
reparează pur ș i simplu daunele prin intermediul despăgubirii
[Link] sunt pedepsite doar dacă există o lege care prevede acest lucru.
pedeapsa, în timp ce quasi-delictele includ toate actele în care există vinovă ț ie sau
neglijenț a intervine. Prin urmare, quasi-delictis este mai larg în amploare.
Întrebare: Ce constituie răspunderea civilă?
A. Conform Articolului 104 din RPC, constituie restituț ie,
reparaț ie ș i despăgubire pentru daunele consecvente.
Întrebare. Care este baza pentru conceptul mai larg de răspundere civilă?
A. Conceptul mai larg de răspundere civilă înseamnă că fiecare persoană
responsabilitatea penală este, de asemenea, responsabilitate civilă (Art.100 RPC). Aceasta se datorează faptului că în
o infracț iune, există două părț i vătămate - statul ș i
partea vătămată în mod privat.
Întrebare. Dacă plângerea nu conț ine o afirmaț ie privind daunele, este...
ofensatorul este în continuare responsabil pentru ei?
A. Da, pentru că fiecare persoană responsabilă penal este, de asemenea, responsabilă civil.
sub rezerva excepț iei când partea vătămată a renunț at sau a
rezervat dreptul de a intenta acț iunea civilă separat.
REGULI PRIVIND TAXELE DE ÎNAINTARE A ACȚIUNILOR CIVILE CONSIDERATE INSTITUITE CU
ACȚIUNE CRIMINALĂ
1. NU sunt necesare taxe de depunere pentru sume de DAUNE REALE, CU EXCEP Ț IA
cu privire la acț iunile penale pentru încălcarea BP 22, în care caz,
partea ofensată va plăti integral taxele de depunere pe baza valorii nominale a
verificarea ca daune reale;
2. Daune altele decât DAUNELE REALE (morale, exemplare ș i alte daune) DACĂ
SPECIFICATinformaț iile reclamantuluitaxele de depunere corespunzătoare
va fi plătită, altfel instanț a nu va dobândi jurisdicț ie asupra acestor
daune;
3. Acolo unde daunele morale, exemplare ș i alte daune NU sunt specificate în
plângere sau informaț ie,suma subvenț iei ș i suma acesteia sunt lăsate
la discreț ia judecătorului, taxele de depunere corespunzătoare nu trebuie să
să fie plătit ș i va constitui pur ș i simplu o primă ipotecă asupra hotărârii judecătoreș ti.
•  CONTRA-RECLAMAȚII, RECLAMAȚII ÎN CRUCE, SESIZĂRI ÎMPOTRIVA UNEI TREI PARTI nu sunt
mai mult permis într-o procedură penală. Orice revendicare care ar fi putut
subiectul acestuia poate fi litigat într-o acț iune civilă separată.
Întrebare. Într-un caz BP 22, poate partea vătămată să facă o
rezervarea acț iunii civile?
[Link]. Actul penal va fi considerat că include
actiunea civilă, iar partea vătămată nu este permisă
pentru a face rezervarea. Daunele reale ș i
taxele de depunere vor fi echivalente cu valoarea de
verifică.
Întrebare: Ac ț iunile civile independente sunt considerate de asemenea
suspendat cu depunerea acț iunii penale?
A. No. Only the civil acton arising from the crime under
Articolul 100 este suspendat. Civila independentă
acț iunile nu sunt suspendate ș i pot continua chiar dacă
acț iunea penală a fost instituită. Cu toate acestea,
partea ofensată NU POATE RECUPERA DE DOUĂ ORI
acelaș i act. El ar trebui să primească doar MAREA BESTEMNARE.
Întrebare. Care este principiul legal că o persoană care este
responsabil din punct de vedere penal este responsabil din punct de vedere civil.

A. 1. Ca o OFENSĂ ÎMPOTRIVA STATULUI din cauza

perturbarea ordinii sociale; ș i
2. Ca o OFENSĂ ÎMPOTRIVA PERSOANEI PRIVATE
rănit de crimă, cu excepț ia cazului în care implică crima de
trădare, rebeliune, spionaj, dispre ț ș i altele
în care nu apare nici o răspundere civilă din partea
infractor fie pentru că nu există prejudicii de adus
compensat sau nu există o persoană privată rănită în
crima.
Întrebare: Care sunt cele două leziuni cauzate de infracț iune?
A.1. Vătămarea SOCIALĂ produsă de actul criminal
care se caută să fie reparată prin impunere
al penalizării corespunzătoare.
2. Vătămarea PERSONALĂ cauzată de victima
delict, pentru care se caută compensarea prejudiciului
prin indemnizare, care este de natură civilă.
Sectiunea 2. Când acț iunea civilă separată este suspendată.

PRIMATUL ACȚIUNII PENALE ÎN FAȚA ACȚIUNII CIVILE

Dupăîntroducerea acț iunii penale, acț iunea civilă care a
a fost rezervat NU POATE fi instituit PÂND FINALUL JUDECĂ Ț II
A FOST RENDERAT ÎN ACȚIUNEA PENALĂ.
2. Dacă ac ț iunea civilă este intentată ÎNAINTE de depunerea plângerii penale
acț iunea ș i fapta penală sunt iniț iate ulterior,
Acț iunea civilă în aș teptare va fi suspendată până la verdictul final în
o acț iune penală a fost formulată.

EXCEPȚII:
1. În cazurile de AC Ț IUNI CIVILE INDEPENDENTE BAZATE PE ARTS. 32, 33,
34 Ș I 2176 DIN CODUL CIVIL;
2. În cazurile în care ac ț iunea civilă prezintă o ÎNTREBARE PREJUDICIALĂ;
3. În cazurile în care AC Ț IUNEA CIVILĂ ESTE CONSOLIDATĂ CU
ACȚIUNE CRIMINALĂ; ș i
4. Unde AC Ț IUNEA CIVILĂ NU ESTE UNA DESTINATĂ SĂ IMPUNĂ
RĂSPUNDEREA CIVILĂ ÎN URMA INFRACTIUNII.
ACHITAREA ÎNTR-UN CAZ PENAL NU ÎNCHIDE
DEPUNEREA CAZULUI CIVIL UNDE:
1. ACHITAREA SE BAZEAZĂ PE Îndoiala rezonabilă, dacă
cazul civil a fost rezervat
[Link] CONȚINE O DECLARAȚIE CĂ
RĂSPUNDEREA ACUZATULUI NU ESTE CRIMINALĂ CI
NUMAI CIVIL în natură ș i
3. RĂSPUNDEREA CIVILĂ NU ESTE DERIVATĂ DIN SAU BAZATĂ PE
DESPRE FAPTA PENALĂ DE CARE ACUZATUL ESTE
ACHITATSapiera vs. Curtea de Apeluri, 314 SCRA
370).

•  Extincț ia acț iunii penale nu vine cu

este extinc ț ia ac ț iunii civile, CU EXCEP ȚIAthe
extincț ia provine dintr-o declaraț ie într-o finală
judecata că factul din care decurge răspunderea civilă
mightarise nu a existat.
Î: Po ț i for ț a un judecător prin mandamus să acorde
daune civile?
[Link], pentru că fiecare persoană răspunzătoare penal este, de asemenea,
civilmente responsabil ș i de asemenea pentru că, chiar dacă inculpatul este
acordat, există cazuri când el este totuș i responsabil civil.
Întrebare: Care este motivul pentru a permite responsabilitatea civilă pentru
subsistă în ciuda achitării inculpatului?
A. Acest lucru se datorează faptului că părț ile în cadrul penal ș i civil
acț iunile sunt diferite – în acț iunea penală, ...
partidul este statul, în timp ce în acț iunea civilă, partea este
partidul privat ofensat. De asemenea, cele două ac ț iuni
a necesitat un volum diferit de dovezi. Criminalul
acton necesită dovada vinovăț iei dincolo de îndoială rezonabilă
îndoială, în timp ce acț iunea civilă necesită doar
predominanț a dovezilor.
Secț iunea 3. Când acț iunea civilă poate continua în mod independent.

•  Instituț ia unei acț iuni civile independente împotriva

infractorul conform Articolelor 32, 33, 34 ș i 2176 din Codul Civil
Codul poate continua independent de cazul penal ș i
în acelaș i timp, fără suspendarea niciunei proceduri.

•  Recuperarea răspunderii civile conform Articolelor 32, 33, 34 ș i

2176 din Codul Civil derivând din acela ș i actor
omisiunea poate fi urmărită separat chiar ș i fără o
rezervare. Rezervarea ș i declinarea de aici se referă doar la
la acț iunea civilă pentru recuperarea răspunderii civile rezultate
din infracț iunea acuzaț iCooperativa de Credit a Angajaț ilor DMPI vs.
Velez, G.R. Nr. 129282, 29 nov. 2001.
SCOP
• Pentru a preveni partea ofensată să recupereze daune
de două ori pentru aceeaș i faptă sau omisiune.
Întrebare. Când inculpatul este absolvit de răspunderea civilă
responsabilitate într-o acț iune civilă, poate o acț iune penală să continui încă?
să fie depusă o plângere împotriva lui?
A. Da. Deș i fiecare persoană răspunzătoare penal este de asemenea
responsabil civil, contrariul nu este adevărat. Prin urmare,
chiar dacă inculpatul este absolvit de răspunderea civilă
într-o ac ț iune civilă, o ac ț iune penală poate fi încă
filed against [Link],the state is a party in
o ac ț iune criminală, în timp ce doar privat
partea offesată este o parte în civil
acț iune. În plus, cantitatea de dovezi în
ac ț iunea civilă este doar o predominan ț ă de
proba, în timp ce cea necesară în cazul penal
acț iunea este o dovadă dincolo de orice îndoială rezonabilă.
4. Efectul morț ii asupra acț iunilor civile.

1. DUPĂ acuzare ș i pe durata pendentei

act de crimă-ex distinge răspunderea civilă care decurge
din fapta ilicita.
2. ÎNAINTE de citarea în judecată - cazul va fi RESPINS
fără a aduce atingere vreunei ac ț iuni civile, persoana vătămată
partea poate depune ÎMPOTRIVA MOȘ TENIRII defunctului.
•  Cu toate acestea, ac ț iunea civilă independentă instituită
sub Sec ț iunea 3 a acestei Reguli sau care ulterior este
instituit să impună răspunderea care decurge din alte surse
obligaț iile pot continua împotriva moș tenirii sau
reprezentant legal al acuzatului după o procedură corectă
substituț ie sau împotriva respectivului domeniu, după caz.
Secț iunea 7. Elemente ale întrebării prejudiciare.
• Întrebare prejudicială - ceea ce apare într-un caz, rezolvarea acestuia
care este antecedentul logic al problemei implicate în aceasta, ș i
cunoș tinț a căreia îi aparț ine unui alt tribunal. Aceasta trebuie să fie
determinant al cazului înaintea instanț ei, dar jurisdicț ia de a încerca
ș i rezolvarea întrebării trebuie să fie depusă într-un alt tribunal sau
tribunal
• Rationale: pentru a evita două decizii contradictorii.
ELEMENTE ALE UNEI ÎNTREBĂRI PREJUDICIALE
Ac ț iunea civilă trebuie instituită înainte de ac ț iunea penală.
2. Ac ț iunea civilă implică o problemă similară sau intim legată de
problema ridicată în acț iunea penală.
3. Rezolutia unei astfel de probleme determină dacă
acț iunea penală poate continua.
UNDE SĂ DEPUI ȚI PETI ȚIA PENTRU SUSPENDARE DIN MOTIVUL
ÎNTREBARE PREJUDICIALĂ
1. Biroul procurorului; sau
2. tribunalul desfă ș oară încheta preliminară; sau
3. instan ț a unde ac ț iunea penală a fost ini ț iată pentru judecată în orice moment
înainte ca acuzarea să se reș tige.
Întrebare. Când este o ac ț iune pentru anularea căsătoriei?
dăunător unui caz de bigamie?
O acț iune de anulare a căsătoriei este prejudicială
la un caz de bigamie doar dacă acuzatul este în bigamie
acuzatul este de asemenea cel care cere anularea
căsătorie secundară (bigamă) bazată pe vitalitate
consimț ământ. Acest lucru se datorează faptului că, într-un astfel de caz, dacă instanț a
declară că consim ț ământul păr ț ii a fost într-adevăr
viti ș i anulează căsătoria, atunci ar fi de asemenea
înseamnă că partidul nu a comis de bună voie
crima de bigamie. Ar fi astfel determinantă de
vinovăț ia sau nevinovăț ia acuzatului.
 REGULA 112
INVESTIGAȚIE PRELIMINARĂ
Secț iunea 1. Investigaț ie preliminară definită; când este necesară.
• Investigaț ie preliminară - este o cercetare sau o procedură pentru
determinaț i dacă există suficiente motive pentru
a genera o credin ț ă bine fundamentată că o infrac ț iune a fost
angajat ș i că respondentul este probabil vinovat
din care, ș i ar trebui să fie reț inut pentru judecată. (Sec. 1, Regula 112)

• Este necesară desfă ș urarea unei investiga ț ii preliminare

ÎNAINTEdepunerea unei plângeri sau informaț ii pentru un
infracț iune unde pedeapsa prevăzută de lege este de cel puț in 4
ani, 2 luni ș i 1 zi fără a ț ine cont de amendă.
• Nu există dreptul la o investiga ț ie preliminară sub
Secț iunea 7, Regula 112 când o persoană este arestată LEGAL
cu excepț ia cazului în care există o derogare de la dispoziț iile Articolului 125 din
Codul Penal Revizuit.
CU TOATE ACESTEA,acuzatul poate solicita o audienț ă preliminară
Investigaț ie în următoarele cazuri:
1. dacă o persoană este arestată, poate solicita o evaluare preliminară
investigaț ie ÎNAINTE de depunerea
plângere/informaț ie DAR el trebuie să semneze o renunț are în
în conformitate cu Articolul 125, RPC.
2. DUPĂ depunerea informaț iei/plângerii,
acuzatul poate, în termen de 5 zile de la momentul în care află
de depunerea sa cere investigaț ie preliminară.
PURPOSES:
1. a determina dacă a fost comis o crimă
ș i dacă există motive probabile de a crede că
acuzatul este vinovat de aceasta;
2. a păstra dovezile ș i a menț ine martorii în cadrul
controlul Statului;
3. pentru a determina suma cauț iunii, dacă infracț iunea este
dansabil
Întrebare: Care este scopul unei investigaț ii preliminare?
1. Pentru a determina dacă există suficiente motive pentru a crea un temei bine fundamentat
credinț a că o crimă a fost comisă ș i respondentul este probabil
vinovat de aceasta ș i ar trebui să fie deferit judecăț ii.
2. Pentru a proteja inculpatul de neplăcerile, cheltuielile ș i povara
apărarea sa într-un proces formal decât dacă probabilitatea rezonabilă a
vina sa va fi fost stabilită mai întâi într-o procedură destul de sumară
de un ofiț er competent.
3. Pentru a proteja nevinova ț ii împotriva judecă ț ilor pripite, mali ț ioase ș i opresive
procurare, ș i pentru a-l proteja de o acuzaț ie deschisă ș i publică a unei
crimă, din problemele, cheltuielile ș i anxietatea unui proces public.
4. Pentru a proteja statul de a fi nevoit să desfă ș oare procese inutile ș i costisitoare.
Întrebare. Care este domeniul de aplicare al investigaț iei preliminare?

A. Investiga ț ia preliminară este pur ș i simplu INQUISITORIALĂ ș i adesea este

singurele mijloace de a descoperi dacă infracț iunea a fost comisă ș i
persoanele responsabile pentru a permite fiscalului să î ș i pregătească
plângere sau informaț ie. NU ESTE UN PROCES PE MERITE ș i nu are nicio
scopul este de a determina dacă există motive temeinice pentru a crede
că o infracț iune a fost comisă ș i că acuzatul este probabil
vinovat de aceasta. NU ÎL PLASEAZĂ PE ACUZAT ÎN PERICOL.
INVESTIGA ȚIE PRELIMINARĂ: STATUT PERSONAL
DREPT
• Dreptul la o investigaț ie preliminară este un drept personal
acoperit de lege ș i poate fi renunț at în mod expres sau prin
implicaț ie.
• Absenta unei investiga ț ii preliminare nu afectează
jurisdicț ia instanț ei de a invalida
informaț ie dacă nu a fost ridicată nicio obiecț ie de către inculpat.

REMEDIILE ACUZATULUI DACĂ NU A EXISTAT

INVESTIGAȚIE PRELIMINARĂ
1. Refuz să intru într-o plăcere la judecarea acuzaț iilor ș i mă opun
proceduri ulterioare pe o astfel de bază
2. Insist asupra unei investigaț ii preliminare
3. Depuneț i o cerere de certiorari, dacă este refuzată

4. Ridica lipsa anchetei preliminare ca eroare pe

apel
5. Dosar pentru interzicere
Întrebare. Este dreptul la o investigaț ie preliminară un drept fundamental?
A. Nu, este un drept statutar ș i poate fi renun ț at în mod expres sau prin tacere. De asemenea, este...
nu este un element al unui proces echitabil, cu excepț ia cazului în care este acordat în mod expres de lege.

Întrebare: Poate un acuzat să ceară dreptul de a confrunta ș i de a interoga martorii săi?

în timpul anchetei preliminare?
[Link]. The preliminary investgaton is not part of the trial. It is summary and
inquisitorial în natură, iar funcț ia sa NU este de a determina vinovăț ia
acuzat, dar doar pentru a determina existenț a unui motiv probabil.
Întrebare. Lipsa unei anchete preliminare este un temei pentru respingerea unei plângeri?
A. No. The absence of a preliminary investgaton does not a ffect the jurisdicton
al instanț ei, ci doar regularitatea procedurilor. Instanț a nu poate
respinge plângerea pe această bază ș i AR TREBUI ÎN SCHIMB SĂ REALIZEZE
INVESTIGAȚIE SAU ORDONAȚI CURȚII FISCALE SAU CURȚII INFERIOARE SĂ O FACĂ.
Întrebare: Care este efectul absenț ei unui certificat că un preliminar
a fost efectuată o investigaț ie?
A. NU ARE NICIO IMPORTANȚĂ. Ceea ce este important este că a existat de fapt un
investigaț ia, că acuzatul a fost informat despre aceasta ș i i s-a permis să
prezentarea dovezilor controversate.
Întrebare. Când ar trebui invocată dreptul la o investigaț ie preliminară?
A. Acuzatul ar trebui să o invoce ÎNAINTE DE A PLEDA, altfel se consideră
RENUNȚAT.
Întrebare: Ce se întâmplă dacă instanț a respinge invocarea dreptului la o
investigaț ie preliminară, care este remediul acuzatului?
A. El trebuie să contest imediat la curtea de apel.
nu poate aduce problema în discuț ie pentru prima dată în apel.
Întrebare. Dacă plângerea sau informa ț ia este modificată, ar trebui să se facă un nou
investigaț ie preliminară să fie efectuată?
[Link].
Întrebare: Dacă plângerea sau informaț ia este înlocuită, ar trebui ca o nouă
investigaț ie preliminară să fie efectuată?
A. Da.
Întrebare. Cine poate efectua o investiga ț ie preliminară?
1) Procurori provinciali sau municipali ș i asisten ț ii lor
2) Procurorii na ț ionali ș i regionali
3) Comelec în ceea ce prive ș te infrac ț iunile electorale
4) Ombudsman în ceea ce prive ș te infrac ț iunile Sandiganbayan
ș i alte infracț iuni comise de funcț ionarii publici
5) PCGG în ceea ce prive ș te cazurile de bogă ț ie ob ț inută ilegal
Întrebare: Pot judecătorii RTC să conducă o investiga ț ie preliminară?

A. Nu. De ș i acest lucru nu ar trebui confundat cu autoritatea lui

RTC-ul va efectua o examinare în scopul
stabilirea unei cauze probabile atunci când se emite un mandat de arestare.
Întrebare. Pot MeTC-urile, MTCC-urile, MTC-urile ș i MCTC-urile să desfă ș oare evaluări preliminare?

Investigaț ie?
A. Ei nu mai sunt autorizaț i să efectueze investigaț ii preliminare.
• Deoarece investigarea preliminară NU face parte din proces,
respins cazul de către investigator nu va
constituie o dublă pedeapsă ș i nu vadepunerea
o altă plângere pentru aceeaș i infracț iune, dar dacă este depusă din nou,
acuzatul are dreptul la o nouă anchetă preliminară
(S.U.A. vs. Marfori, 35 Phil. 666).

Secț iunea 2. Ofiț erii autorizaț i să efectueze preliminarii

investigaț ie.

PERSOANE AUTORIZATE SĂ EFECTUEZE O PRELIMINARĂ

INVESTIGAȚIE:
1. Fiscal provincial sau oraș ș i asistenț ii lor
2. Procurori de stat naț ionali ș i regionali
3. Alț i ofiț eri care pot fi autorizaț i de lege, cum ar fi:
COMELEC, Ombudsman ș i PCGG
Secț iunea 3. Procedură
Depunerea plângerii însoț ită de declaraț iile pe propria răspundere ș i documentele de susț inere

În termen de 10 zile de la depunere, ofiț erul de investigaț ie va respinge fie reclamaț ia, fie va emite
o citaț ie

Dacă se emite o citaț ie, respondenț ii vor trebui să depună contraafidavituri ș i dovezi suport.
documente în termen de 10 zile de la primirea acestora

Audierea (opț ională) se va desfăș ura în termen de 10 zile de la primirea contra declaraț iei.
sau de la expirarea perioadei de depunere a acestora

Rezoluț ia procurorului de caz

Dacă respondentul nu poate fi citat sau, dacă este citat
dar nu îș i depune contra-afidavitul în termen de 10
zile, ofiț erul de investigaț ie va rezolva plângerea
bazat pe dovezile prezentate de reclamant.

DREPTURILE RĂSPUNZĂTORULUI ÎNTR-O PROCEDURĂ PRELIMINARĂ

INVESTIGAȚIE
1.a trimite contradecț ii
2. a examina dovezile prezentate de reclamant
3. a fi prezent la audierea clarificatoare.
Regulile nu necesită prezen ț a
respondent în Investigaț ia Preliminară, ce este
este necesar să i se ofere oportunitatea de a
contrazice dovezile reclamantului prin
înaintarea contraafi davitelor.
Întrebare: Este o investigaț ie preliminară o procedură judiciară?
A. Da, pentru că există o oportunitate de a fi ascultat ș i de producț ie
ș i evaluarea probelor pe baza cărora se ia o decizie. Deoarece aceasta
este o procedură judiciară, cerinț a de respectare a dreptului la un proces echitabil în justiț ie
procedurile sunt, de asemenea, necesare în investigaț iile preliminare.
Întrebare. Care este diferenț a dintre investigaț ia penală ș i
investigaț ie preliminară?
A. O investigaț ie criminală este o investigaț ie de stabilire a faptelor efectuată de
oficiali ai aplicării legii în scopul de a determina dacă
ar trebui să depună o plângere preliminară
investigaț ie. Investigaț ia preliminară este efectuată în scopul
de a stabili dacă există motive probabile pentru a reț ine o persoană pentru proces.
Întrebare: Ce este cauza probabilă?
A. Cauza probabilă este existenț a unor fapte ș i circumstanț e precum
ar stârni credin ț a într-o minte ra ț ională, ac ț ionând pe baza faptelor
în cuno ș tinț a procurorului, că persoana acuzată
a fost vinovat de crimă pentru care a fost pus sub acuzare.
Î. Este prezenț a avocatului în cadrul investigaț iei preliminare?
obligatoriu?
A. Nu. Investigaț ia preliminară este o procedură sumarizată ș i este doar
de natură inquisitorială. Acuzatul nu poate încă invoca întreaga
exercitarea drepturilor sale.
Întrebare: Cum rezolvă procurorul de caz constatările după etapa preliminară
investigaț ie?
[Link]ă găseș te motive probabile pentru a-l ț ine pe respondent pentru judecată, el va pregăti
rezoluț ie ș i certific sub jurământ în informaț ia că:
el sau un ofiț er autorizat a examinat personal reclamantul ș i
martorii săi;
b. că există motive rezonabile pentru a crede că o infracț iune a fost comisă
ș i asta acuzatul este probabil vinovat de aceasta;
c. că inculpatul a fost informat despre plângere ș i despre dovezile împotriva
el
d. că i s-a oferit ocazia de a prezenta dovezi contrare.
2. Dacă nu găseș te NICIO cauză probabilă, va RECOMANDA ÎNCETAREA
PLÂNGEARE.
3. În termen de 5 zile de la rezoluț ia sa, el va trimite dosarul cazului la
procurorul provincial sau al ora ș ului al procurorului ș ef de stat al
Ombudsman. Aceș tia trebuie să acț ioneze asupra soluț iei în termen de 10 zile de la primire ș i
va informa imediat părț ile despre o astfel de acț iune.
4. Nicio plângere de informa ț ie nu poate fi depusă sau respinsă de un
procuror de investigare fără autorizaț ia sau aprobarea scrisă prealabilă
al procurorului provincial sau municipal sau al procurorului ș ef de stat sau al
Avocatul poporului.

5. Dacă procurorul de investiga ț ie recomandă clasarea

plângere, dar recomandarea sa este dezaprobată de către provincie sau
procuror de oraș sau procuror ș ef de stat sau Ombudsman la faț a locului
există un motiv probabil, iar ulterior acesta poate fie:
a. singur, depune informaț ia; sau
b. directivează un alt procuror asistent să depună informaț ia fără
nevoia pentru o nouă investigaț ie preliminară.

6. Secretarul Justiț iei poate, LA CEREREA UNEI PĂRȚI ADECVATE SAU DE

ÎNSINE, ANULEAZĂ SAU MODIFICĂ REZOLUȚIA PROVINCIALĂ SAU
PROCURORUL ORA Ș ULUI, PROCURORUL Ș EF DE STAT, SAU
OMBUDSMAN. Într-un astfel de caz, acesta va direcț iona procurorul responsabil.
să depună informa ț iile fără a fi nevoie de o nouă preliminară
investigaț ie sau a respinge sau a solicita respingerea dacă a fost deja depus
instanț ă.
Întrebare: Ce ar trebui să facă secretarul de justi ț ie dacă un...
informaț iile care au fost deja depuse în instanț ă sunt
i-a făcut apel?
A. El ar trebui, în măsura în care este practic, SĂ EVITE
APELUL DE ÎNDREPTARE. Problema ar trebui lăsatăpentru
determinarea Curț ii.
Întrebare: Dacă Secretarul Justiț iei dă curs apelului,
ce ar trebui să facă judecătorul de primă instanț ă?

A. Ar trebui să SUSPENDE procedurile ș i să amâne acuzaț ia

în aș teptarea soluț ionării apelului.
Întrebare. Este determinarea cauzei probabile judiciară sau
funcț ie executivă?
A. Depinde. Dacă este realizat într-o investigaț ie preliminară pentru
scopul de a determina dacă există o justificare rezonabilă
fundament pentru a crede că acuzatul a comis
infrac ț iune ș i ar trebui să fie judecat, este o execu ț ie
funcț ie. Dacă este emis pentru eliberarea unui mandat de
arestare de către un judecător, este o funcț ie judiciară.
Q. Care sunt remediile unei părț i împotriva căreia a fost emis un mandat
a fost emis un mandat de arest?
[Link]ăteș te cauț iunea
• [Link] o re-investigaț ie
• [Link] pentru revizuire
• 4. moț iune de anulare a informaț iei
• 5. dacă este respins, contestaț i decizia după proces (fără certiorari)
Întrebare. Care este diferenț a dintre investigaț ia preliminară
realizată de procuror ș i una realizată de
judecătorul?
A. Procurorul NU este obligaț i de desemnarea
ofensă în plângere. După o investigaț ie preliminară, el
poate depune orice caz, pe baza faptelor. Judecătorul
nu pot schimba acuzaț ia din plângere, dar trebuie să facă o
stabilirea dacă infrac ț iunea imputată a fost
angajat
Întrebare. Ce este un mandat de arestare?
A. Un mandat de arestare este un proces legal emis de autorităț ile competente
autoritate, îndrumând arestarea unei persoane sau a unor persoane asupra
motivele menț ionate acolo.
Secț iunea 6. Când poate fi emis un mandat de arestare
Cauza probabilă - presupune un temei rezonabil pentru credinț ă în
existenta faptelor care justifică procedurile contestate;
o stare aparentă de fapte care se constată că există după o analiză rezonabilă
care ar induce un om rezonabil inteligent ș i prudent să
crede că persoana acuzată a comis crima
încărcat.
• Dacă judecătorul găse ș te motive întemeiate, acesta va emite un mandat de
arestare sau un ordin de angajare dacă acuzatul fusese deja
arestat ș i ț inut pentru proces. Dacăjudecătorul este mulț umit că acolo
nu există necesitatea de a-l reț ine pe acuzat, el poate emite
citare în loc de mandat de arestare.
The RTC judge need NOT personally examine the complaint and
martorii în determinarea cauzei probabile pentru
emiterea mandatului de arestare.
El este doar obligat să:
Evaluează personal raportul ș i documentele de sus ț inere.
prezentat în timpul anchetei preliminare de către fiscal;
pe baza acestuia el poate:
a) Respinge;
b) Emiterea mandatului; sau
c) Solicită alte declara ț ii sub jurământ.
• REMEDY:The provincial fiscal, if he believesthat the
acuzatul ar trebui să fie imediat plasat în custodie, poate
completaț i informaț iile corespunzătoare astfel încât RTC-ul să poată
emiterea mandatului de arestare necesar (Samulde vs.
Salvani, Jr., G.R. Nr. 78606, 26 septembrie 1988.
• Deș i judecătorul poate conta pe certificarea fiscalului
acesta nu este concludent pentru el ca
emiterea mandatului men ț ionat impune exercitarea
discre ț ia judiciară ș i, în acest scop, judecătorul
mai
1. solicitarea depunerii unor declaraț ii pe proprie răspundere ale martorilor pentru
ajută-l să ajungă la concluzia corectă, SAU
2. el poate solicita fiscului să efectueze cercetări suplimentare
investigaț ie preliminară sau reinvestigaț ie.
Întrebare: Când poate fi emis un mandat de arestare?
A. Prin RTC:
1. În termen de 10 zile de la depunerea plângerii sau a informa ț iei,
judecătorul va evalua personal rezoluț ia procurorului
ș i dovezile care îl susț in.
El poate respinge imediat cazul dacă dovezile nu reu ș esc să
stabileș te cauza probabilă.
3. Dacă găse ș te motive probabile, va emite un mandat de arestare
sau un ordin de angajare dacă acuzatul a fost deja arestat
în virtutea unui mandat emis de judecătorul MTC care a condus
investigaț ia preliminară sau dacă a fost arestat în virtutea unui
arestare legală fără mandat.
4. În caz de îndoială cu privire la existen ț a unei cauze probabile, judecătorul
poate ordona procurorului să prezinte dovezi suplimentare în termen de 5
zile din notificare ș i problema trebuie rezolvată în termen de 30
zile de la depunerea plângerii sau a informaț iei.
[Link]ă MTC:
1. Dacă investiga ț ia preliminară a fost efectuată de un procuror,
aceeaș i procedură ca mai sus
CAZURI ÎN CARE MANDATUL DE ARESTARE NU ESTE NECESAR
1. dacă acuzatul este deja în detenț ie;
2. dacă plângerea sau informaț ia a fost depusă după acuzat
a fost arestat legal fără mandat;
3. dacă infracț iunea este pedepsită doar cu amendă.
Secț iunea 7. Când acuzaț ii sunt arestaț i legal fără mandat.
DOUĂ SITUAȚII CONTEMPLATTE ÎN ACEASTĂ REGULĂ:
1. Când o persoană este arestată legal fără un mandat pentru
o infrac ț iune care necesită o investiga ț ie preliminară (sec. 1,
Regula 112) ș i nici o plângere sau informaț ie nu a fost încă
dacă a fost deschis, poate solicita o investigaț ie preliminară semnând
o renunț are la dispoziț iile Art. 125 din RPC în
prezenț a consilierului său.
2. Când informaț ia reclamaț iei a fost depusă fără
investigaț ia preliminară, acuzatul poate, în termen de 5 zile
din momentul în care află de depunerea informaț iilor,
solicitaț i o investigaț ie preliminară cu aceleaș i drepturi de
aduce dovezi în favoarea sa în modul prescris în
această Regulă.
Perioada de 5 zile este OBLIGATORIE, neîndeplinirea depunerii moton
zxzm43
în perioada menț ionată se consideră renunț area la dreptul de
solicitaț i o investigaț ie preliminară.
• Unde informa ț ia a fost modificată fără un nou
investiga ț ia preliminară având loc,5-
perioada de zi este calculată de la momentul în care acuzatul află
al depunerii respective a informaț iilor modificate.
• Acolo unde instan ț a de judecată a acordat o CERERE PENTRU
REINVESTIGARE, trebuie să fie suspendată în aș teptare
întâlnirea ș i procesul acuzatului până la procuror
va fi efectuat ș i va întocmi un raport asupra rezultatului
astfel reinvestigare.
• Dreptul la cauț iune în aș teptarea investigaț iei preliminare sub
Sectiunea 7, Regula 112, o persoană arestată legal poate posta
garanț ie înainte de depunerea informaț iei sau chiar după aceasta
depunerea fără a renunț a la dreptul său la o investigaț ie preliminară,
cu condiț ia să ceară o investigaț ie preliminară de către
ofiter corespunzător în perioada stabilită în regula men ț ionată
(Oameni vs. Curtea de Apel, 29 mai 1995).
Q. Sunt valabile mandatele "John Doe"?
A. În general, mandatele lui John Doe sunt nule deoarece încalcă
dispoziț ie constituț ională care necesită ca mandatele de arestare să
descrie în mod particular persoana sau persoanele care urmează să fie arestate. Dar dacă există
descriere suficientă pentru a identifica persoana care trebuie arestată, apoi mandatul
este valid.
Întrebare. Care sunt principiile care guvernează găsirea unei cauze probabile pentru
emisia unui mandat de arestare?
A. [Link]ǎ o distinc ț ie între obiectivul de a determina probabilitatea
cauzat de procuror ș i de judecător. Procurorul determină acest lucru pentru
scopul depunerii unei plângeri sau informaț ii, în timp ce judecătorul decide
pentru scopul emiterii unui mandat de arestare – dacă există o
necesitatea de a-l plasa sub custodie imediată pentru a nu frustrat
sfârș iturile justiț iei.
2. Deoarece obiectivele lor sunt diferite, judecătorul nu ar trebui să se bazeze numai pe
raportul procurorului privind găsirea unui motiv probabil pentru a justifica emiterea unui
ordonan ț ă de arestare. Judecătorul trebuie să decidă independent ș i să aibă
dovezi suplimentare în afară de raportul sumbru al procurorului.
3. Nu este necesar ca înregistrările complete sau întreaga documentaț ie a cazului să fie prezentate în timpul
investigaț ia preliminară să fie prezentată ș i examinată de judecător. El
trebuie să aibă suficiente documente de sus ț inere pe care să se bazeze
judecata sa independentă.
Întrebare: Cum ar trebui să fie depusă plângerea sau informaț ia atunci când
acuzatul este arestat legal fără un mandat?
A. The plângere sau informaț ie poate fi depus
de un procuror fără a fi necesară o anchetă preliminară
cu condi ț ia ca o anchetă să fi fost desfă ș urată în
conform regulilor existente. ÎN ABSEN ȚA UNEI
PROCURORUL DE INCHETĂ, partea OFENSATĂ sau ORICE PACE
OFICERUL poate depune plângerea direct la instanț ă pe baza
al declaraț iei sub jurământ a părț ii lezate sau a ofiț erului de pace.
Întrebare. Ce este o anchetă?
A. An inquest is an informal and summary investgaton
efectuate de un procuror public într-un caz penal care implică
persoane arestate ș i re ț inute fără beneficiul unui
mandatul de arest emis de instan ț ă în scopul
stabilirea dacă persoanele respective ar trebui să rămână sub
custodie ș i respectiv acuzat în instanț ă.
Întrebare. Care sunt liniile directoare pentru protejarea drepturilor unui acuzat care a ...
a fost arestat fără un mandat?
1. Ofiț erul de arestare trebuie să aducă persoana arestată în faț a procurorului de cercetare.
determină dacă persoana ar trebui să rămână în custodie ș i să fie acuzată în
curte sau dacă ar trebui eliberat pentru lipsă de dovezi sau pentru continuare
investigaț ie.
2. Raportul de investigaț ie al custodelui va fi redactat în scris, ș i
ar trebui să fie citit ș i explicat în mod adecvat arestatului de către avocatul său
în limba sau dialectul cunoscut de el.
Întrebare. Ce contemplă ancheta / PRE-rechizite?
A. 1. arestare legală fără mandat;
2. infracț iunea este pedepsită cu cel puț in 4 ani ș i 2 luni ș i 1 zi fără
în ceea ce priveș te amenda ș i este de competenț a MeTC, MCTC, MTCC ș i MTC;
3. infracț iune pedepsită cu mai mult de 6 ani, fără a ț ine cont de amendă ș i
cognoscibil de către RTC;
4. O procedură fără Investigare Preliminară;
Persoana arestată este în detenț ie sau luată în custodie
Întrebare: Poate o persoană arestată fără mandat să suporte proceduri de anchetă?
încă a cerut o Investigaț ie Preliminară?
A. Da, el poate face acest lucru în termen de 5 zile de la data depunerii Informaț iei.
poate solicita o investigaț ie preliminară, DACA semnează o renunț are la Art.
125 din RPC în PREZENȚA CONSILIERULUI SĂU. Cu toate acestea, DUPĂ cei 5
perioada de zile în care nu mai poate invoca acest drept.
Secton 8. Records
• Înregistrările investiga ț iei preliminare NU vor fi automatice
fac parte din actele cazului. Instanț ele nu sunt obligate să
luaț i la cunoș tinț ă judiciară a acestuia. Trebuie introdus ca dovezi.
Sectiunea 9. Cazuri care nu necesită o investigaț ie preliminară ș i nu sunt acoperite
prin Regulamentul de Procedură Sumara.
PROCEDURA DE URMAT ÎN CAZURILE CARE NU NECESITĂ
INVESTIGAȚIE PRELIMINARĂ
1. Evaluează dovezile prezentate
2. Condusează întrebări sau răspunsuri căutând
3. Cererea de prezentare a dovezilor suplimentare
•  Pentru cazurile sub Regulile Revizuite privind Procedura Sumara, nu
un mandat va fi emis exceptând cazul în care acuzatul nu se prezintă
după ce a fost chemat.
• Dacă plângerea este depusă la procuror în legătură cu o infracț iune
pedepsibil cu închisoarea de mai puț in de 4 ani, 2 luni ș i 1
Ziua, procedura din Regulamentul 112, Secț iunea 3 (a) va fi respectată.
• Dacă plângerea este depusă la MTC, aceeaș i procedură se aplică sub
Regula 112, Secț iunea 3 (a) va fi respectată.
Întrebare. Care este procedura în cazurile care nu necesită o investiga ț ie preliminară?
[Link]ă este depusă la procuror, procurorul va ac ț iona asupra plângerii
pe baza declaraț iilor ș i altor documente de susț inere prezentate de
reclamantul în termen de 10 zile de la depunerea acestuia.

[Link]ă este depus la MTC:

a) Dacă în termen de 10 zile de la depunerea plângerii sau a informa ț iilor,
judecătorul nu găseș te motive întemeiate după ce a examinat personal dovezile în
scriind ș i sub jurământ al reclamantului ș i al martorilor săi în forma de
căutând întrebări ș i răspunsuri, el va respinge plângerea sau
informaț ie.
b) El poate solicita trimiterea sau dovezi suplimentare, în termen de 10 zile de la
observaț ie.
c) Dacă găse ș te motive rezonabile, va emite un mandat de arestare sau un angajament
ordonati-l si retineti-l pentru judecata. Daca crede ca nu este necesar sa-l plasati
persoana acuzată aflată în arest, el poate emite în schimb citaț ii.
Întrebare: Ce certificare este necesară în cadrul Procuraturii de Investigare?
A. Dacă procurorul de caz găseș te suficiente motive pentru a reț ine respondentul pentru
proces (sau caz prima facie sau motivare probabilă pentru depunerea informaț iei în instanț ă)
el va pregăti rezolu ț ia ș i informa ț iile corespunzătoare cu aceasta
certificare. Certificarea de către fiscul generează presupunerea că o
P.I. a fost efectuată conform procedurilor.
Întrebare: Ce este o întrebare de clarificare?
A. Se desfăș oară o audiere de către ofiț erul de investigaț ie, dacă
există fapte ș i probleme care trebuie clarificate?
Q. Este audierea clarificatoare obligatorie?
A. Nu, întrebarea este LA DISCREȚIE din partea
al ofiț erului de investigare.
Întrebare: Pot părț ile să-ș i examineze reciproc?
[Link], ambele părț i au dreptul să fie prezente, dar
fără dreptul de a se interoga reciproc. A
părț ile pot, totuș i, să submită întrebări către
oficer de investigare pe care acesta îl poate propune mai târziu
părț ilor sau martorilor implicaț i.
 REGULA 113
ARRESTARE
Secton 1. Definiton of arrest.
Arestează – luarea unei persoane în custodie pentru ca aceasta să fie
obligat să răspundă pentru comiterea unei infrac ț iuni (Sec. 1 Regula
113).
Moduri de arestare
1. arestat în virtutea unui mandat
2. arest fără mandat sub excepț iecircumstanț e tonale aș a cum poate
a fi prevăzut prin statut (Sec. 5, Regula 113).
CERINȚE ESENȚIALE PENTRU UN MANDAT DE ARESTARE VALABIL
Trebuie emis pe baza unei cauze probabile care trebuie determinată
personal de un judecător după examinarea sub jurământ sau afirmare a
the complainantandthe witnesses he may produce
2. Mandatul trebuie să descrie în mod particular persoana care trebuie să fie re ț inută
3. Un mandat de arestare nu are DATA DE EXPIRARE. Rămâne valabil până la
arestarea a fost efectuată sau mandatele au fost ridicate.
Întrebare: Ce este arestarea?

A. Arrestarea este luarea unei persoane în custodie în scopul

că el poate fi obligat să răspundă pentru comisie
al unei infracț iuni.
[Link] se face o arestare?
A. Arestează-se printr-o restrângere efectivă a persoanei la
fi reț inut sau prin predarea sa în custodia
persoana care efectuează arestarea.
Întrebare: Ce înseamnă atunci când jurisprudenț a spune că
oficerul, în efectuarea arestării, trebuie să "stea pe picioarele lui"
teren?
A. Asta înseamnă că ofiț erul poate folosi o astfel de forț ă ca
este în mod rezonabil necesar pentru a efectua arestarea.
Întrebare. Care este datoria ofiț erului de arestare care arestează o persoană?
persoană?
A. El trebuie să livreze persoana imediat la
cea mai apropiată închisoare sau secț ie de poliț ie.
Întrebare. Este custodia legii ș i jurisdic ț ia asupra persoanei
acuzat la fel?
[Link], custodia legii se realizează fie prin arestare fie prin
predare voluntară; în timp ce jurisdic ț ia asupra persoanei
acusatul este obț inut la arestarea sa sau la apariț ia sa voluntară. Unul
poate fi sub custodia legii, dar nu încă supus
jurisdicț ia instanț ei asupra persoanei sale, cum ar fi atunci când o persoană
arestat în virtutea unui mandat de a depune o cerere de anulare a mandatului.
Pe de altă parte, cineva poate fi supus jurisdicț iei
instanț a asupra persoanei sale ș i totuș i nu în custodia legii, cum ar fi
când un acuzat scapă de custodie după ce a început procesul său.
Între ce perioadă trebuie să fie executat un mandat de arestare?
A. Nu există o perioadă de valabilitate. Un mandat de arestare este valabil până la arestare.
este efectuat sau până când este ridicat. Ș eful biroului căruia
ordonanț a a fost livrată trebuie să fie executată în termen de 10
zile de la primirea sa, iar ofiț erul căruia i-a fost atribuit pentru
executarea trebuie să facă un raport judecătorului care l-a emis în termen de 10
zile de la expirarea perioadei. Dacă nu reuș eș te să o execute, el
should state the reasons therefor.
REMEDIU PENTRU MANDATE EMIS INCORRECT
1. Atunci când un mandat de arestare a fost emis în mod necorespunzător, remediul corespunzător este
o cerere de anulare, NU o petton pentru habeas corpus, deoarece instanț a în
cazul ulterior poate ordona doar eliberarea sa, dar nu se alătură mai departe
procurarea ortodoxiei examinării preliminare a acuzatului (Alimpoos vs.
Curtea de Apeluri, 106 SCRA 159).
2. Plasarea cau ț iunii nu împiedică pe cineva să conteste o arestare ilegală (Secton
26, Regula 114, Reguli de procedură.
Secț iunea 2. Arestate; cum se fac.

MODURI DE EFECTUARE A ARESTARII

1. Printr-o RESTRIC Ț IE ACTUALĂ a persoanei care urmează să fie arestată.
2. Prin SUBMITEARE LA CUSTODIA PERSOANEI CARE FACE
Aresta.
La arestare, următoarele pot fi confiscate de la persoana arestată:
1. Obiecte supuse infrac ț iunii sau folosite sau destinate a fi folosite în
comiterea crimei;
2. Obiecte care sunt fructele crimei;
3. Cele care ar putea fi folosite de persoana arestată pentru a comite violen ț ă sau
a scăpa
4. Arme periculoase ș i cele care pot fi folosite ca dovezi în
caz.
Secț iunea 5. Arestate fără mandat; când este legal

ARESTARE LEGISLATIVĂ FĂRĂ ORDIN

1. Când, ÎN PREZEN ȚA LUI,persoana care urmează să fie arestată a comis, este
de fapt comitând sau încercând să comită o infracț iune (în flagrant
arestări pentru delicte
2. Când o infrac ț iune a fost de fapt comisă recent, iar el are dovezi probabile
cauza de a crede bazată pe CUNO Ș TINȚ E PERSONALE de fapt ș i
circumstanț a că persoana care urmează să fie arestată a comis-o; (Doctrina de
Pursuită Fierbinte
3. Când persoana care urmează să fie arestată este un prizonier care a evadat dintr-o
stabiliment penal sau locul unde î ș i execută sentin ț a finală
confinat temporar în timp ce cazul său este în curs, sau a evadat în timp ce
fiind transferat de la o închidere la alta.
4. Acolo unde o persoană care a fost arestată legal evadează sau este salvată
(Sec. 13, Regula 113);
5. De către fideicomisar în scopul predării acuzatului (Sec. 23,
Regula 114); ș i
6. Acolo unde acuzatul încearcă să părăsească ț ara fără permisiunea
instanț a (Sec. 23, Regulamentul 114).
• Dacă arestarea a fost efectuată fără mandat, ofi ț erul care a efectuat arestarea trebuie să
a se conforma dispoziț iilor Art. 125 din RPC, altfel, el poate fi
sunt tras la răspundere penală pentru detenț ie arbitrară în baza Articolului 124 din Codul Penal.
Î. Cuvântul din „în prezenț a lui” înseamnă că ofiț erul
trebuie să fi văzut efectiv incidentul?
A. Nu, aceasta înseamnă că ofiț erul observă infracț iunea deș i
la o distan ț ă sau aude deranjul creat prin aceasta
ș i se îndreaptă imediat către scena acestuia. Ex. În timp ce pe
patrula, ofi ț erul a auzit un foc de armă ș i a procedat la
investigaț i problema.
Întrebare: Care este amploarea unei arestări legitime fără mandat?
A. Ofiț erul care efectuează arestarea într-o arestare legală fără mandat
îi conferă autoritatea de a cerceta ș i de a confiscata valabil de la
infractorul:
1. arme periculoase; ș i
2. cele care pot fi folosite ca dovezi în comiterea de
o infracț iune.
Întrebare: Ce înseamnă „cunoaș terea personală a faptelor”?
în arest fără mandat?
A. Cunoș tinț e personale despre fapte în arest fără mandat
trebuie să se bazeze pe o cauză probabilă, ceea ce înseamnă efectiv
credinț ă sau motiv rezonabil de suspiciune. Ex. Într-o operaț iune de achiziț ie sub acoperire
operaț iune.
Întrebare: Informaț iile de inteligenț ă brute sau informaț iile de încredere sunt suficiente?
motivatia arestului fara mandat?
A. S-a considerat că „informaț iile de încredere” singure, în absenț a oricărei
act de deschidere indicativ al unei întreprinderi infracț ionale în prezenț a ș i
în cadrul competen ț ei ofi ț erului de arestare nu este suficient să
constituie o cauză probabilă care ar justifica un flagrant delict
arestare.
Întrebare. Cine poate efectua arestarea?
A.
1. Ofi ț er de poli ț ie (în cadrul arestării fără mandat ș i arestării cu mandat)
2. Cetă ț ean privat (doar arest fără mandat sau arest al cetă ț eanului)
3. Membrii personalului de investiga ț ie al NBI (conform RA 157, ca
modificat
4. Şeriful sau adjunctul şerifului (poate aresta un martor care nu s-a prezentat
ș i să respecte o citaț ie în ciuda dovezii de livrare a acesteia; (Sec.11,
Regula 23)
5. Ofi ț er provincial ș i de ora ș pentru proba ț iune (poate aresta proba ț ionarul
sub îngrijirea sa; Sec. 24. PD 986, astfel cum a fost modificat
6. Comisia de Transporturi Terestre ș i adjunc ț ii săi (sunt
autorizat să efectueze arestări pentru încălcarea transportului terestru ș i
Codul Circulaț iei în ceea ce priveș te vehiculele motorizate; RA 4136, aș a cum
modificat
Întrebare: Cine poate emite un mandat de arestare?
A. Numai judecătorii pot emite ordine de arestare. Excepț ia este în cazul
deportarea străinului ilegal ș i indezirabil, pe care Preș edintele sau
Comisia pentru Imigraț ie poate ordona arestarea în urma unei hotărâri finale
de deportare în scopul deportării.
Întrebare. Cine sunt persoanele exceptate de la arest?
A. 1. Senatorii ș i congresmanii în toate infracț iunile pedepsibile cu nu mai mult
decât 6 ani de închisoare vor fi privilegiate de arest în timp ce Congresul
este sesiune.
2. Ș efi de stat, suverani străini, ambasadori, miniș tri publici.
Întrebare. Un ofiț er de poliț ie urmărea o persoană care tocmai comisese o
ofensă. Persoana a intrat într-o casă, aș a că poliț ia
ofiterul a urmat. Îndată ce a intrat în casă, ofiț erul de poliț ie a văzut droguri întinse
în jur. Poate confiscă drogurile? Poate să le folosească ca dovezi?
A. Da. Doctrina vederii directe se aplică în acest caz deoarece a existat
o intruziune validă anterioară, ofiț erul de poliț ie a descoperit din întâmplare
dovezi, avea dreptul să fie acolo, iar dovezile au fost imediat
apparent
Întrebare: Ce se întâmplă dacă ofiț erul doar aruncă o privire prin fereastra casei ș i
vede drogurile - le poate confisca? Le poate folosi ca dovezi?
A. El poate să le confişte, fără a aduce prejudicii răspunderii sale pentru încălcarea
domicile. El nu le poate folosi ca dovadă deoarece confiscarea nu poate
fi justificată sub doctrina vederii clare, NEAVÂND
INTRUZIUNE VALABILĂ ANTERIOARĂ.
REGULI PRIVIND ILEGALITATEA ARESTĂRII
1. Un acuzat care îș i declară nevinovăț ia ș i
participarea la proces renunț ă la ilegalitatea arestării.
Obiecț ia cu privire la ILEGALITATE trebuie ridicată înainte de
CITAȚIE, altfel este considerat renunț at, deoarece
acuzatul, în acest caz, s-a predat voluntar
jurisdictia instanț ei.
2. Ilegala arestării fără mandat poate fi REMEDIATĂ PRIN DEPUNEREA DE
O INFORMA ȚIE ÎN INSTAN ȚĂ Ș I ULTERIOAR
EMITEREA DE CĂTRE JUDECĂTOR A UNUI MANDAT DE ARESTARE.
3. Odată ce o persoană a fost corect acuzată în instanț ă, el nu mai poate
întrebare mai lungă despre deten ț ia sa prin peti ț ia pentru habeas
corpus,HIS REMEDY IS TO QUASH THE INFORMATION
Ș I/SAU MANDATUL DE AREST.
Secț iunea 6. Timpul efectuării arestării.
• Spre deosebire de un mandat de perchezi ț ie care trebuie executat doar în
în timpul zilei, o arestare poate fi efectuată în orice zi ș i în orice moment
timpul zilei sau nopț ii, chiar ș i în duminica. Aceasta este doartfied
prin necesitatea de a păstra pacea publică.
Întrebare. Care este datoria ofiț erului care efectuează arestarea în momentul arestării?
A. Să-l informeze cu privire la motivul arestării sale, dacă există. El va fi
informat despre drepturile sale constitu ț ionale de a rămâne tăcut ș i de a
consiliere, ș i că orice declaraț ie pe care ar putea să o facă ar putea fi folosită
împotriva lui. De asemenea, are dreptul de a comunica cu
avocat, un rudenie sau pe oricine alegere în cel mai convenabil mod
înseamnă (prin telefon, ca prin scrisoare sau prin mesager). Aceasta va fi
datoria ofiț erului de arestare de a se asigura că acest lucru este realizat.
Nici o investigaț ie custodială nu va fi efectuată decât dacă este în
prezenț a consilierului angajat de persoana arestată, de către oricine
în numele său, sau desemnat de instanț ă. Orice renunț are la acest drept
nu va fi valid decât dacă a fost realizat cu asistenț a unui avocat. Orice
probe ob ț inute în violarea procedurii stabilite,
fie exculpatorii, fie inculpatorii, în întregime sau în parte, vor fi
inadmisibil ca probă.
[Link]ă vreo răspundere penală pentru încălcarea drepturilor acuzatului?
în timpul anchetei de custodie?
A. Da, conform R.A. 7438 care a intrat în vigoare pe 7 iulie 1992. Pentru neîndeplinire
a informa pe inculpat despre drepturile sale conform Miranda ș i a asigura
avocat competent ș i independent, pedeapsa este amendă de 6000
ș i închisoare de la 8 la 10 ani sau ambele. Pentru obstruc ț ie,
prevenirea ș i interzicerea drepturilor de vizitare ș i private
conferinț ă o amendă de 4000 de pesos ș i închisoare de 4 ani până la 6 ani.
Secț iunea 7. Metoda de arestare a ofiț erului în virtutea
mandat.
• Potrivit acestei reguli, o arestare poate fi efectuată chiar dacă
ofiterul de poliț ie nu este în posesia
mandat de arestare (Mallari vs. Curtea de Apel)
265 SCRA 456). Prezentarea mandatului înainte de
arestarea nu este necesară. Cu toate acestea, dacă după
arestare, persoana arestată a ș a cum se cere,
mandatul va fi prezentat lui cât mai curând
practicabil.
Secț iunea 8. Metoda de arestare de către ofiț er fără
mandat.
Secț iunea 9. Metoda de arestare de către o persoană privată
arestarea cetăț eanului - arestafectat de o persoană privată.
Întrebare: Ce este investigaț ia custodelor?
A. Investiga ț ia custodială înseamnă
întrebări iniț iate de forț ele de ordine
ofiterii după ce persoana a fost luată
în custodie sau altfel privat de el
libertatea de ac ț iune într-un mod semnificativ.
Aceasta include practica emiterii INVITAȚIEI
unei persoane care este investigată în
conexiunea unei infracț iuni de care este suspectat
au comis.
 Metoda de arestare Excepț ie de la regulă pe
oferind informaț ii
Ofiț erul va informa persoana despre 1. când persoana care urmează să fie arestată
Sec.7 arestat cauza arestării ș i taxele;
faptul că mandatul a fost emis pentru 2. când el rezistă cu forț a înainte de
arestarea lui. oficerul are ocazia să informeze
el; ș i
Notă: Ofi ț erul nu trebuie să aibă
în posesia sa în acel moment 3. când a fost dată o astfel de informaț ie
arestarea DAR trebuie să arate aceeaș i după va pune în pericol arestarea.
arestarea, dacă persoana arestată astfel
necesită.
Ofiț erul va informa persoana care urmează să fie arestat când persoana care urmează să fie arestată este
Sec. 8 arestat pentru autoritatea sa ș i cauza implicată în comiterea unei infracț iuni
arestează fără mandat sau este urmărit imediat
comisie
când a scăpat, fuge sau prin forț ă
rezistă înainte ca ofiț erul să aibă un
o oportunitate de a-l informa; ș i
whenthe giving of such informaton will
pericolizează arestarea.

Persoana privată va informa 1. când persoana care urmează să fie arestată este
Sec. 9 persoană care să fie arestată cu intenț ia de a fi angajată în comiterea unei infracț iuni
să-l aresteze ș i cauza arestării. sau este urmărit imediat
comisie;
Notă: Persoana privată trebuie să livreze 2. atunci când a scăpat, fuge sau forț at.
persoana arestată la cea mai apropiată poliț ie se opune înainte ca ofiț erul să aibă un
staț ie sau închisoare, altfel, el poate fi reț inut ocazie de a-l informa; ș i
responsabil penal pentru detenț ie ilegală. 3. când se dă o astfel de informaț ie
va periclita arestarea.
 Metoda de arestare cu un mandat de
arrest:
1. cauza arestării sale;
2. faptul că a fost emis un mandat de arestare pentru el.
3. va prezenta mandatul de arestare atunci când persoana
arestat astfel necesită;
4. poate chema asisten ț a unei alte persoane pentru a face o arestare;
poate intra în orice clădire sau împrejmuire pentru a efectua arestarea;
6. poate izbucni de acolo;
7. va preda persoana arestată celei mai apropiate poli ț ii
staț ie sau închisoare;
8. va informa persoana arestată despre drepturile sale constitu ț ionale
drepturi.
 Metoda de arestare fără mandat:
1. Va informa persoana care urmează să fie arestată despre
2. autoritatea arestării sale;
3. cauza arestării sale.
4. poate chema asisten ț a unei alte persoane pentru a efectua o arestare;
5. poate pătrunde în orice clădire sau incintă pentru a efectua o arestare;
s-ar putea răspândi din acel loc;
7. va preda persoana arestată celei mai apropiate poli ț ii
staton sau închisoare;
8. va informa persoana arestată cu privire la drepturile sale constitu ț ionale
drepturi.
 Metoda de arestare fără mandat de către un
persoană privată
1. Va informa persoana arestată despre drepturile sale:
a. Intenț ia de a-l aresta; ș i
b. Cause of arrest
2. Nu pot chema asisten ț a unei alte persoane pentru
a face o arestare;
3. Nu poate pătrunde în nicio clădire sau incintă pentru a
arestare efect; ș i
4. Va livra persoana arestată la cea mai apropiată
staț ie de poliț ie sau închisoare.
Secț iunea 10. Ofiț erul poate solicita ajutor.
• Numai un ofiț er care efectuează arestul este guvernat de
regulă. Nu acoperă o persoană fizică care face un
arestare.
Sectiunea 11. Dreptul ofiț erului de a pătrunde într-o clădire sau
situl
Condiț ii necesare înainte ca un ofiț er să poată pătrunde într-o clădire sau
închidere pentru a efectua o arestare
1. Că persoana care urmează să fie arestată este sau este rezonabil
se crede că se află în clădirea menț ionată;
2. El ș i-a anunț at autoritatea ș i scopul pentru
intrând acolo;
3. El a solicitat ș i i s-a refuzat admiterea.
• În general, o arestare legală poate fi efectuată oriunde,
chiar ș i pe proprietate privată sau într-o casă. Această regulă este
aplicabil atât în cazul în care arestarea se face în baza unei ordonanț e,
ș i unde există o arestare validă fără mandat.
Secț iunea 12. Dreptul de a ieș i din clădire sau
anexă pentru a efectua eliberarea.
• O persoană privată care face o arestare NU poate pătrunde prin forț ă sau
dintr-o clădire sau închisoare pentru că doar ofiț erii sunt
permis de lege să facă acest lucru.

Secț iunea 13. Încarcerare după evadare sau salvare.

• Where a person lawfully arrested escapes or is
salvat, orice persoană poate să urmărească sau să recupereze imediat
fără mandat în orice moment ș i în orice loc
în cadrul ț ării. Purtarea trebuie să fie imediată.
Secț iunea 14. Dreptul de avocat sau privind vizitarea persoanei
arestat.
• RA 7438 a definit anumite drepturi ale persoanelor arestate,
reț inut sau sub investigaț ie custodială, cu
penalităț i pentru încălcările acestora.
 REGULAMENTUL 114

Definiț ia cauț iunii.

ÎMPRUMUT
Gajul - garanț ia dată pentru eliberarea unei persoane aflate în custodia legii,
furnizată de el sau de un garant, condi ț ionată de apari ț ia sa
înainte de orice instanț ă, aș a cum este solicitat, conform condiț iilor specificate de regulă
(Sec. 1, Regula 114).
•  O persoană este în custodia legii atunci când a fost arestată sau
altfel privat de libertatea sa sau când s-a supus voluntar
sine însu ș i jurisdic ț iei instan ț ei prin predarea către autoritatea competentă
autorităț i.
• TOATE PERSOANELE, cu excep ț ia celor acuzate de infrac ț iuni pasibile de
reclusiunea perpetuă atunci când dovezile vinovă ț iei sunt puternice, va, înainte de
condamnare, să fie garantată prin garanț ii suficiente, sau să fie eliberată pe
garantarea a ș a cum poate fi prevăzută de lege (Sec ț iunea 13, Articolul III, 1987)
Constituț ie).
Formele de cauț iune:

garan ț ie corporativă obligaț iune de proprietate

3. depunere de numerar 4. Recunoaș tere

Q. Ce este recunoa ș terea?
A. Recunoa ș terea este o obliga ț ie de înregistrare, încheiată în
în faț a unei instanț e sau a unui magistrat autorizat să o preia, cu
condiț ia de a face un anumit act, cea mai obiș nuită condiț ie în
cazurile penale fiind apariț ia acuzatului pentru judecată.

Cauț iune Recunoaș tere

O obliga ț ie sub sigiliu o obliga ț ie de înregistrare,
dat de acuzat înainte de a intra în faț a unor
unul sau mai multe certitudini, ș i magistrat judecător în mod corespunzător

plătibil către autorizat să-l ia, cu

oficer corect cu condi ț ia de a face ceva
condiț ia de a fi nulă în urma unei acț iuni particulare;
performan ț ă de către
acuzat de astfel de fapte ca el
poate fi obligat prin lege să
performa.
Martorii acuzării pot fi, de asemenea, obligaț i să plătească o garanț ie pentru a asigura
apariț ia lor la procesul cazului în care:
1. există o substitu ț ie a informa ț iei (Sec. 4, Regula 110), ș i
2. unde instan ț a crede că martorul material poate să nu apară la
procesul (Sec. 14, Regula 119).
Secț iunea 2. Condiț iile cauț iunii; cerinț e.
CONDIȚIILE GARANȚIEI:
1. Acordul va fi efectiv la aprobat, şi, cu excepţia
anulat, va rămâne în vigoare în toate etapele cazului PÂNĂ la
PROMULGAREA SENTINȚEI RTC, indiferenttve de
dacă cazul a fost iniț ial depus la sau a fost apelat la acesta;
2. Acuzatul va apărea în faț a instanț elor corespunzătoare ori de câte ori este necesar.
cerut de instanț ă sau de aceste Reguli;
3. NEPREZENTAREA ACUZATULUI ÎN FA Ț A INSTAN Ț EI
FĂRĂ JUSTIFICARE, DEȘ I A FOST AVERTIZAT, VA FI CONSIDERAT
O RENUNȚARE LA DREPTUL SĂU DE A FI PREZENT ACOLO. În acest caz,
procesul poate continua in absenta;
4. Cautionarul va preda acuzatul instan ț ei pentru executare
al judecăț ii finale.
se pot impune condiț ii suplimentare.
Un prizonier de detentie care a evadat renunta la dreptul său de a fi contra-interogat.
(Jimenez v. Nazareno)
• Prin depunerea unei cauț iuni false, un apelant este considerat că a evadat din
detenț ie în timpul procesului de apel ș i în cursul normal
apela sa ar trebui respins.
• Fără eliberare sau transfer, cu excepț ia unei hotărâri judecătoreș ti sau a unei cauț iuni.
• Nicio persoană aflată în deten ț ie prin proces legal nu va fi eliberată sau
transferat, cu excepț ia ordinului instanț ei sau când este admis la cauț iune
(Sec. 3).
Secț iunea 4. Cauț iune, o chestiune de drept; excepț ie.
Când este vorba de drept:
1. înainte sau după condamnarea în instan ț ele inferioare; Ș I
2. înainte de condamnarea de către RTC, CU EXCEP ȚIA cândpenalitatea
impusă este
moarte, recluziune perpetuă sau închisoare pe viaț ă ș i dovezi de culpă este
puternic.
În cazurile în care cauț iunea este un drept ș i cauț iunea care trebuie acordată este
based on the recommendaton of the prosecuton as stated in the
informaț ie sau plângere, o AUDIERE NU ESTE NEVOIE.
Dar unde, totuș i, există o reducere a cauț iunii aș a cum a fost recomandat sau
după condamnarea de către RTC pentru o infrac ț iune NEpunită cu moartea,
re ț inere perpetuă, sau închisoare pe via ț ă în care acordarea cau ț iunii este
discreț ionar, trebuie să existe o audiere înainte de acordarea unei cauț iuni pentru a
ofiț erează acuzarea ș ansa de a se opune aceastaBangayan vs. Butacan
345 SCRA 301).
Întrebare: Când este cauț iunea un drept ș i când este o problemă de...
discret?
A. În MTC, este o chestiune de drept înainte sau după condamnare,
indiferent de infracț iune. În RTC, este o chestiune de drept înainte de
convingere, EXCEPTÂND infracț iunile pedepsite cu moartea, reț inere
perpetuă, sau pedeapsă pe viaț ă ș i dovezile vinovăț iei sunt puternice, în
în ce caz este discreț ionar.
B. După condamnare în RTC, cauț iunea este o chestiune de discreț ie
indiferent de infracț iune. Cererea de eliberare pe cauț iune poate fi depusă ș i
acț ionat de instanț a de judecată atât timp cât dosarul original al
cazul nu a fost transmis către instanț a de apel. Cu toate acestea, dacă
decizia instanț ei de judecată a schimbat natura infracț iunii
de la neeliberabil la liberabil, aplica ț ia ar trebui să fie
abordate ș i rezolvate de curtea de apel.
Întrebare: Ce sunt infracț iunile care nu pot fi garantate?
A. 1. infracț iune capitală sau infracț iune pedepsită cu pedeapsa capitală, atunci când
evidenț a vinovăț iei este puternică.
2. infracț iune pedepsită cu reclusiune perpetuă sau închisoare pe viaț ă,
când dovezile vinovăț iei sunt puternice.
• Procuratura nu poate aduce dovezi pentru
refuzul de eliberare pe cau ț iune atunci când este o chestiune de drept.
Cu toate acestea, atunci când se acordă cau ț iune
discreț ionar, acuzarea poate prezenta dovezi
a respinge cauț iunea.
• Un extrădat nu are dreptul la cau ț iune.
Dispoziț ia constituț ională privind cauț iunea, precum ș i Sec. 4
Regula 114 se aplică doar atunci când o persoană a fost
arestat ș i reț inut pentru încălcarea legislaț iei filipineze
Legile penale. Nu se aplică extrădării.
proceduri deoarece instan ț ele de extrădare nu
pronun ț a judecă ț i de condamnare sau achitare
(Guvernul SUA împotriva judecătorului Purganan, 24 septembrie 2002).
Secț iunea 5. Cauț iune, când este la latitudinea judecătorului.
REGULI PRIVIND DISPONIBILITATEA GARANȚIEI
1. Indiferent de stadiul urmăririi penale, nicio cauț iune nu va fi permisă dacă
acuzatul este acuzat de o infracț iune capitală sau o infracț iune pedepsită cu reclusiune
perpetua ș i dovezile vinovăț iei sunt puternice (Sec. 7);
2. Înainte ș i după condamnarea de către MTC, Tribunalul Municipal sau MCTC, cauț iunea este o
materia de drept (Sec.4).
3. Înainte de condamnare de către RTC, fie în exercitarea competenț ei sale originale, fie în apel
jurisdicț ia, cauț iunea este o chestiune de drept. (Sec.4)
4. În urma condamnării de către RTC pentru o infrac ț iune care nu este pedepsită cu moartea, re ț inere
perpetua sau închisoare pe viaț ă, admiterea la cauț iune este discreț ionară (Sec. 5);
5. După condamnarea de către RTC în care o pedeapsă de închisoare depăș eș te 6 dar nu
se impune mai mult de 20 de ani, iar niciuna dintre circumstanț ele de mai jos nu este prezentă
ș i dovedit, cauț iunea este o chestiune de discreț ie (Sec.5)
A. Recidivism, quasi-recidivism sau delincven ț ă obi ș nuită sau comiterea unei infrac ț iuni
agravat de circumstanț ele reiterării.
B. Evadare anterioară din detenț ia legală, evaziune de la pedeapsă sau încălcare a
condiț ii de cauț iune fără justificare validă.
C. Comisia infracț iunii în timpul probării, eliberării condiț ionate sau sub condiț ii
scuzaț i-mă
D. Circumstanț a acuzatului sau cazul său indică probabilitatea de evadare dacă
eliberat pe cauț iune
E. Riscul nejustificat de comitere a unei alte infracț iuni de către inculpat în timpul pendinț ei
apel
6. După condamnarea de către RTC care impune o pedeapsă cu închisoarea
depă ș ind 6 ani, dar nu mai mult de 20 de ani ș i orice dintre
circumstanț a enumerată mai sus ș i alte circumstanț e similare este
prezentând dovezi, nicio cauț iune nu va fi acordată (Sec.5);
7. După ce hotărârea a devenit definitivă, dacă acuzatul nu a solicitat...
probaton înainte de a începe executarea pedepsei ș i
infracț iune în cadrul legii de probaț iune (Sec. 24).
Secț iunea 6. Ofensă capitală, definită.
Infracț iune de capital – este o infracț iune care, conform legii existente la
timpul comisiei sale Ș I la timpul aplicaț iei de a fi
admis la cauț iune, poate fi pedepsit cu moartea.
• Dacă legea în momentul comiterii nu impune moartea
penaliză, amendamentul ulterior al legii care creș te
penalitatea nu se poate aplica în cazul acesta, altminteri ar fi ex post
fapta, iar penalităț ile sunt stabilite de lege la momentul în care
comiterea faptei
• Dacă legea la momentul aplicaț iei pentru cauț iune a fost modificată
legea anterioară care impunea pedeapsa cu moartea prin reducerea acesteia
penalizare, o astfel de lege favorabilă are, în general, un efect retroactiv.
Întrebare. Când poate procuratura să solicite anularea sau
refuzul de a acorda cauț iune inculpatului?
[Link]ă pedeapsa impusă de instanț a de judecată este închisoare
peste 6 ani, procuratura poate ac ț iona
pentru respingerea sau anularea cauț iunii inculpatului, cu
notificare către acuzat, la prezentarea următoarelor
circumstances:
1. Că este un recidivist, quasi-recidivist, obiș nuit
delincvent, sau a comis infrac ț iunea cu
circumstanț a agravantă a reiterării.
2. El a evadat anterior din detenț ia legală,
a evitat o sentin ț ă sau a încălcat condi ț iile cau ț iunii sale
fără o justificare validă.
3. Că a comis infracț iunea în timpul unei probatiuni, eliberare condiț ionată
sau amnistie condiț ionată
4. Că circumstanț ele cazului său indică probabilitatea
de fugă dacă este eliberat pe cauț iune; sau
5. Că există un risc nejustificat că ar putea comite o altă
infractiune în perioada de desfăș urare a apelului.
Secț iunea 7. Delict capital neeliberabil.
Infracț iune capitală sau alte infracț iuni pasibile de reclusiune pe viaț ă
Încarcerarea sau moartea nu sunt cauț i banuabile când există dovezi de vinovăț ie.
puternic.
EXCEPȚIE: Dacăinculpatul acuzat de o infracț iune capitală este minor.

Secț iunea 8. Povara probei în cererea de eliberare pe cauț iune.

• Audierea ar trebui să fie un REZUMAT sau în alt mod la discreț ia

însă dreptul acuzării de a controla cantitatea
de dovezi ș i ordinea prezentării martorilor trebuie să fie
echivalat cu scopul audierii – de a determina
posibilitatea de eliberare a acuzatului.
• Povara de a dovedi că dovezile vinovăț iei sunt puternice cade
în cadrul împrejmuirii [Link] vs. Antona, 337 SCRA
656)
• Dovezile vinovă ț iei sunt puternice atunci când dovada este evidentă.
presumpț ia de vinovăț ie este puternică. Testul NU este dacă
dovezile stabilesc vinovă ț ia dincolo de orice îndoială rezonabilă, dar mai degrabă
dacă arată vinovăț ia evidentă sau o mare prezumț ie de vinovăț ie.
Întrebare. Dacă există o probabilitate ca inculpatul să evadeze de la cauț iune, ce...
ce ar trebui să facă instanț a?
A.
[Link]ș te suma cauț iunii
2. Cere rapoarte periodice ale acuzatului către instanț ă
[Link]ă-l că procesul poate continua în absenț a lui
Întrebare: Ce este o infracț iune penală capitală?
A. O infracț iune de capital este o infracț iune care, conform legii existente la
timpul comisiei sale ș i al cererii de admitere la
garanț ia, poate fi pedepsită cu moartea.
Întrebare. Care sunt atribuț iile judecătorului de fond în cazul unei cereri pentru
garanț ia este depusă?
A.1. Notifică procurorul cu privire la audiere sau cere-i să-ș i prezinte
recomandare.
2. Organiza ț i o audiere.
3. Decide ț i dacă dovezile vinovă ț iei sunt puternice pe baza
rezumatul probelor acuzării.
4. Dacă vinovăț ia acuzatului nu este puternică, eliberaț i acuzatul.
aprobatul cauț iunii. Dacă dovezile vinovăț iei sunt puternice, atunci
petton ar trebui să fie respins.
Secț iunea 9. Suma cauț iunii; orientări.
FACTORII DE CARE TREBUIE SĂ SE ȚINĂ SEAMA ÎN STABILIREA SUMEI RĂSPUNZĂTOARE
GAJ (NU EXCLUSIV)
1. Capacitatea financiară a acuzatului de a oferi garan ț ie;
2. Natura ș i circumstan ț ele infrac ț iunii;
3. Penalty pentru infrac ț iunea acuzată;
4. Caracterul ș i reputa ț ia acuzatului;
5. Vârsta ș i sănătatea acuzatului;
6. Greutatea dovezilor împotriva acuzatului;
7. Probabilitatea ca acuzatul să se prezinte la proces;
8. Pierderea altor cau ț iuni;
9. Faptul că acuzatul era un fugar de la justi ț ie când a fost arestat; ș i
10. Pendinț a altor cazuri când acuzatul este în libertate provizorie
Cauț iunea nu trebuie să fie într-o sumă prohibitivă. Cauț iunea excesivă nu trebuie solicitată.
în scopul de a împiedica admiterea acuzatului la cauț iune.
Secț iunea 11. Proprietate, cum este afiș ată.
• Obliga ț iunea de proprietate - este o obliga ț ie constituită ca o GARAN ȚIE asupra bunului imobil
proprietatea dată ca garanț ie pentru suma cauț iunii (secț iunea 11);
• Se cere ca anotarea unei garanț ii pe registrele de teren să
proprietate postată ca garan ț ie, altfel obliga ț ia de garan ț ie a proprietă ț ii va fi
anorat
Întrebare: Unde ar trebui să fie depusă cauț iunea?

A. Poate fi depus la instanț a unde cazul este ÎN AȘ TEPTARE. În

în absenț a judecătorului respectiv, cauț iunea poate fi depusă la orice RTC sau
judecător MTC în provincie, oraș sau municipalitate. Dacă acuzatul este
arestat într-o provincie, oraș sau municipalitate diferită de unde
cazul este în a ș teptare, cau ț iunea poate fi de asemenea depusă la RTC men ț ionat
locul, sau dacă nu este disponibil niciun judecător, cu orice judecător MTC de acolo. Dar
unde fianza este o chestiune de discreț ie sau unde acuzatul caută să
a fi eliberat pe recunoaș tere, GARANȚIA POATE FI DEPUSĂ NUMAI ÎN
CURTEA ÎN CARE CAUZA ESTE ÎN CURS. Orice persoană aflată în custodie care
nu a fost încă acuzat poate solicita eliberarea pe cau ț iune la orice instan ț ă din
provincia, oraș ul sau municipiul în care este reț inut.
Întrebare: Care este remediul acuzatului dacă i se refuză eliberarea pe cauț iune?
A. El ar trebui să depună o ac ț iune civilă specială în CA, nu în SC, în termen de 60 de zile.
zile.
Întrebare: O aplicaț ie pentru cauț iune împiedică acuzatul să pună întrebări?
validitatea sau arestarea sa, validitatea mandatului sau modul în care
conducerea anchetei preliminare?
A. Nu, cu condiț ia să ridice aceste întrebări ÎNAINTE DE A PLEDA.
Secț iunea 12. Calificările garantei în obligaț ia de proprietate.
• Reziden ț a în Filipine este necesară pentru un garant de proprietate.
motivaț ia pentru aceasta este că garantirii în cazurile penale, care locuiesc în afară
Filipine, nu sunt în cadrul proceselor sale
instanț ele (Villaseñor vs. Abano, 21 SCRA 312).
Secț iunea 13. Justificarea garanț ilor.
• Scopul regulii care necesită o declaraț ie pe propria răspundere a calificării de către
garanț ia în faț a judecătorului, este pentru a permite acestuia să determine
indiferent dacă garanț ia deț ine calitatea de a acț iona ca
astfel, în special valoarea sa financiară.
• Justificarea fiind sub jurământ, orice falsitate introdusă în acest sens de
garanț ia în cazul unei probleme semnificative l-ar face responsabil pentru
perjur
Secț iunea 14. Depozit de numerar ca garanț ie
EFFECT OF DEPOSITING CASH AS BAIL:
Acuzatul va fi eliberat din custodie, deoarece se consideră că este o cauț iune.
Secț iunea 15. Recunoaș tere
• Recognizance- an obligaton of record, entered into before some
oficer de curte autorizat să o ia cu o condiț ie de a face niș te
actiune particulară ș i acuzatul este adesea autorizat să se oblige
a răspunde acuzaț iei.
Secț iunea 16. Gaj atunci când nu este necesar; redus
fianț ă pe recunoaș tere.
• Situaț ii în care acuzatul poate fi
eliberat pe recunoaș tere, fără a plăti cauț iune
sau pe cauț iune redusă:
POATE FI ELIBERAT FĂRĂ GARANȚIEInfracpentru
ț iunea acuzată este încălcarea unei ordonan ț e,
o infracț iune penală, pedeapsa aplicabilă pentru care
delicte minore

nu depăș eș te 6 luni de închisoare ș i/sau amendă

de P 2,000 conform R.A.6036
2. Acolo unde acuzatul a solicitat proba ș i
înainte ca aceea să fi fost rezolvată, dar nu a fost depusă nicio cauț iune
sau acuzatul este incapabil să depună una, caz în care
el ar putea fi eliberat pe recunoaș tere
3. În cazul unui infractor tânăr re ț inut pentru fapte fizice sau
examinare mentală, proces sau apel, dacă nu poate furniza
gaj ș i în circumstanț ele prevăzute de PD 603, întrucât
modificat

O persoană aflată în custodie pentru o perioadă egală sau mai mare

SUB GARANȚ IE REDUSĂ SAU PE PROPRIA RĂSPUNDERE
că minimul penalităț ii principale prescrise
RECOGNIZANCE pentru infrac ț iunea acuzată, fără aplicarea
legea sentinț ei nedeterminate sau orice modificare
circumstanț ele vor fi eliberate pe cauț iune redusă sau pe
propria recunoaș tere
Regulă generală: fără cauț iune
SUB REGULILE REVIZUITE PRIVIND
Excepton:
PROCEDURĂ SUMARĂ 1. Când se emite un mandat de arestare pentru neprezentare
când este necesar de către instanț ă
2. Când inculpatul
- este un recidivist;
- este un fugar de la justiț ie;
- este acuzat de vătămări corporale
- nu locuieș te în locul unde a avut loc încălcarea legii sau
ordonanț a este angajată; sau
- nu a rezidat în locul în care a avut loc încălcarea legii sau
ordonanț a este comisă; sau nu are o reș edinț ă cunoscută
Secț iunea 17. Garanț ie, unde este depusă.

1. Poate fi depus la instan ț a unde cazul este în a ș teptare, sau în absen ț a sau
lipsa de disponibilitate a judecătorului respectiv, cu o altă secț ie a aceleaș i instanț e în cadrul
provincia sau oraș ul.
2. Ori de câte ori acordarea cau ț iunii este o chestiune de discre ț ie, sau inculpatul solicită să fie
eliberat pe cauț iune
[Link] ț ia poate fi depusă doar în instan ț a particulară unde se află cazul
este în aș teptare, fie pentru o anchetă preliminară, proces sau apel.
4. Orice persoană aflată în custodie care nu este încă acuzată în instan ț ă poate solicita eliberarea pe cau ț iune.
instanț a din provincia, oraș ul sau comuna în care este reț inut.

Secț iunea 18. Notificare de cerere către procuror.

• O astfel de notificare este necesară deoarece povara de a dovedi că dovezile vinovăț iei
este puternic, este în acuzare ș i că discreț ia instanț ei în admiterea
garantarea acuzatului poate fi exercitată doar după ce ministerul public a fost audiat cu privire la
natura dovezilor aflate în posesia sa. (Oameni vs. Raba, 130 Phil. 384)

Secț iunea 19. Eliberare pe cauț iune.

• Odată ce acuzatul a fost admis la cauț iune, el are dreptul la eliberarea imediată.
din custodie. Un ofi ț er care nu reu ș eș te sau refuză să-l elibereze din deten ț ie
în ciuda aprobării de către instanț a competentă a cauț iunii sale, poate fi reț inut
responsabil conform Articolului 126 din Codul Penal Revizuit pentru întârzierea eliberării.
Secț iunea 20. Creș terea sau reducerea cauț iunii.
• Orientările prevăzute în Secț iunea 9, Regula 114, în stabilirea sumei de
garanț iile sunt, de asemenea, aplicabile în reducerea sau creș terea garanț iei fixate anterior.
• Acolo unde infracț iunea este negociabilă ca un drept, aceea simplă probabilitate
că inculpatul va scăpa, sau chiar dacă a scăpat anterior în timp ce
sub detenț ie, nu îi restrânge dreptul de a fi eliberat pe cauț iune. Remediul este
pentru a creș te suma cauț iunii, cu condiț ia ca această sumă să nu fie
[Link] Guan vs. Amparo, 79 Phil. 670

Secț iunea 21. Fărădelegea cauț iunii.

În termen de 30 de zile de la neprezentarea acuzaț ilor în persoană ca
necesar, cauzatorii trebuie să:
1. PRODUCE corpul principalului lor sau dă motivul pentru absen ț a lui
productie; Ș I
2. EXPLICA de ce acuzatul nu a apărut în fa ț a instan ț ei când a fost convocat prima dată
necesar pentru a face acest lucru.
• Perioada de 30 de zile acordată obliga ț iunilor pentru a se conforma cu cele două
cerinț ele pentru ridicarea ordinii de confiscare nu pot fi scurtate de
instanț a, dar poate fi extinsă pentru un motiv întemeiat.
ORDINE DE PERDERE VS. ORDINE DE CONFISCARE
• o ORDINĂ DE CONFISCARE este condiț ionată ș i interlocutorie, existând
ceva mai trebuie făcut, cum ar fi prezentarea produsului acuzat în cadrul
30 de zile conform regulilor, o ordonanț ă de confiscare nu este apelabilă.
• o ORDONANȚ Ă DE CONFISCARE nu este independentă de ordinele ordonării
al confiscării. Este o sentinț ă care determină în cele din urmă răspunderea
garanț ie în baza acesteia, ș i prin urmare, finală ș i executarea poate fi emisă imediat.
Secț iunea 22. Anularea cauț iunii.
CIRCUITE CÂND GARANȚIA POATE FI ANULATĂ
1. la cererea cautionarului cu notificare către fisc ș i asupra
predarea acuzatului; ș i
2. după dovada că inculpatul a murit.
• Cauț iunea este anulată automat la achitarea acuzatului.
sau respingerea cazului sau executarea ordinului final de condamnare,
fără prejudiciu adus oricărei responsabilităț i pe obligaț ia contractată înainte de
descărcare.
METODE PRIN CARE GARAN ȚIILE POT SĂ SE ELIBEREZE DE
RESPONSIBILITIES
1. Arrest the principal and deliver himtothe proper authorites;
Ace ș tia pot determina arestarea sa să fie efectuată de orice ofi ț er de poli ț ie sau altă persoană.
de vârstă sau discreț ie potrivită; sau
3. Prin împuternicirea autorită ț ii de a aresta pe baza unei copii certificate a
întreprindere ș i livrarea acesteia unui astfel de ofiț er sau persoană
Secț iunea 23. Arestatul acuzat aflat în libertate provizorie.
• Un acuzat eliberat pe cauț iune poate fi rea arestat fără un mandat dacă el
încercările de a părăsi Filipinele fără permisiunea prealabilă a
instanț a în care cazul este în aș teptare.

Secț iunea 24. Fără cauț iune după judecata finală; excepț ie.
REGULĂ GENERALĂ: Finalihotărârea judecăț ii încheie procesul penal
procedură. Garanț ia devine inutilă. Judecata prevăzută este o
judecata de condamnare. Judecata este definitivă dacă acuzatul nu
contestaț i condamnarea.
• Nici o cauț iune nu va fi acordată după pronunț area sentinț ei, dacă cazul a devenit definitiv chiar ș i
dacă continurea deten ț iei inculpatului ar fi dăunătoare sau
periculos pentru sănătatea sa. Remediul ar fi să-l supună unui control medical
tratament sau spitalizare.
EXCEP ȚIE: Dacă acuzatul solicită PROBAREA, el poate fi admis
libertate temporară sub cauț iunea sa existentă, sau dacă nu a fost depusă nicio cauț iune, sau
este incapabil să depună unul, el poate fi eliberat pe recunoaș tere la
tutelă a unui membru responsabil al comunităț ii
• Cererea pentru PROBȚIE TREBUIE SĂ FIE DEPUSĂ ÎN PERIOADA DE
PERFECTAREA UNEI APEL. O astfel de operaț iune de depunerete consideri o renunț are la dreptul de
apel. Acuzatul, între timp, are dreptul să fie eliberat pe cauț iune sau
recunoaș tere. (Sec. 4, PD 968, cu modificările ulterioare)
Secț iunea 25. Supravegherea judiciară a deț inuț ilor.
• Angajarea de metode fizice, psihologice sau degradante
pedeapsă împotriva oricărui prizonier sau deț inut sau utilizarea
facilităț i penale substandard sau inadekvate sub umane
condiț iile vor fi reglementate prin lege (Secț iunea 19(2), Articolul III, 1987
Consttuton).

Secț iunea 26. Cauț iunea nu este un obstacol pentru contestarea arestării ilegale, lipsa sau
investigaț ie preliminară neregulamentară.

O CERERE PENTRU OR ADMITERE LA GARANȚIE NU VA ÎNGHIȚI

ACUZAT
1. din contestarea validită ț ii arestării sale
2. legalitatea mandatului emis în acest sens, SAU
3. din atacarea regularită ț ii sau întrebarea absen ț ei
investigaț ie preliminară a acuzaț iei împotriva lui, CU CONDIȚ IA că el
îi ridică înainte de a-ș i declara pledoaria.
 REGULA 115
DREPTURILE ACUZATULUI
Această regulă enumeră drepturile unei persoane acuzate de o infracț iune,
care sunt atât constituț ionale, cât ș i legale, cu excepț ia dreptului la
apel, care este pur statutary în caracter.
SECTIUNEA 1. DREPTURILE ACUZATULUI LA PROCES.
A. A FI PRESUMAT INOCENT
• În toate procesurile penale, inculpatul este prezumat nevinovat până la
contrariul este dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă.
• Doubtul rezonabil este acel dubiu generat de o investigaț ie a
întreaga dovadă ș i o incapacitate, după o astfel de investigaț ie, de a lăsa
mintea se odihneș te uș or pe certitudinea vinovăț iei. Certitudine absolută
vina nu este cerută de lege pentru a condamna pe cineva pentru o infracț iune
încărcare, dar certitudinea morală este necesară, iar această certitudine este
necesar capentru fiecare propunere de dovadă necesară pentru a constitui
ofensa.
•  REGULA DE ECHILIBRU – undedovezile părț ilor într-o
cazurile penale sunt echilibrate, prezumț ia constituț ională
de inocen ț ă ar trebui să fie în favoarea acuzatului ș i trebuie să fie
achitat.
Întrebare: Care sunt cele două aspecte ale dreptului la un proces echitabil?
A.1. Procesul echitabil substanț ial - aceasta se referă la validitatea intrinsecă a
legea
2. Procesul datoriei procedurale – unul care ascultă înainte de a condamna,
procedează la investigaț ie ș i pronunț ă sentinț a doar după proces ș i
bazat pe dovezile prezentate în acest sens.
Î: Este necesar să existe proceduri de tip proces pentru a satisface
cerinț a procesului echitabil?
A. Nu. Nu este nevoie de proceduri de tip proces pentru a
satisface procesul legal. Ceea ce este important este că a existat un
op ț iunea de a fi auzit. Notificarea ș i audierea sunt minimul
requirements of due process.
Întrebare: În general, care sunt cerinț ele procesului legislativ de due process?
A. 1. Trebuie să existe o instanț ă imparț ială ș i competentă cu funcț ie judiciară.
puterea de a audia ș i a determina materii înaintea sa;
• 2. Jurisdicț ia trebuie să fie obț inută în mod legal asupra persoanei.
defendant sau asupra proprietăț ii supuse procedurii;
• 3. Acuzatul trebuie să i se ofere o oportunitate de a fi ascultat;
• 4. Judecata trebuie să fie pronunț ată după o audiere legală.
Întrebare: În cazurile penale, care sunt cerinț ele procesului echitabil?
A. Cerinț ele în cazurile penale sunt mai stricte. Ele sunt:
1. Acuzatul trebuie să fi fost audiat de o instanț ă de judecată competentă;
[Link] trebuie să fi fost acț ionat conform proceselor ordonate ale legii;
3. El poate fi pedepsit doar după o anchetă ș i o investigaț ie;
4. Nu trebuie să existe o notificare pentru acuzat;

5. Acuzatul trebuie să i se ofere o oportunitate de a fi ascultat;

6. Judecata trebuie să fie pronunț ată în cadrul autorităț ii unei legi constituț ionale.
Q. Care este semnifica ț ia dreptului la prezum ț ia de nevinovă ț ie?
A. Dreptul înseamnă că prezum ț ia trebuie să fie învinsă prin dovezi de
vinovă ț ia dincolo de o îndoială ra ț ională. Vinovă ț ia dincolo de o îndoială ra ț ională înseamnă
că există certitudine morală cu privire la vinovăț ia acuzatului. Convingere
ar trebui să se bazeze pe puterea acuzării ș i nu pe
slăbiciunea apărării. Semnificaț ia acestui lucru este că acuzaț ia nu este
sinonim cu vinovăț ia.
Întrebare: Care sunt excep ț iile de la prezum ț ia constitu ț ională de nevinovă ț ie?
A. [Link] ț ii – Dacă există o legătură rezonabilă între fapt
presupus ș i faptul dovedit în cele din urmă din acest fapt Exemple:
a. Când un ofi ț er public responsabil nu reu ș eș te să justifice fondurile
sau proprietate care ar trebui să fie în custodia sa, el este prezumat a fi vinovat
de malversare;
Persoanele care de ț in bunuri furate recent sunt prezumate vinovate
a infracț iunii în legătură cu bunurile.
2. Autoapărarea - Cel care invocă autoapărarea este prezumat vinovat.
încărcătura probei elementelor autoapărării (agresiune ilegală,
necesitatea rezonabilă a mijloacelor utilizate pentru a preveni sau a respinge aceasta; lipsa de
provocarea suficientă din partea celui care se apără) APARȚINE
CĂTRE ACUZAT
Întrebare: Ce este un „proces invers”?
A. De obicei, procuratura îș i prezintă dovezile pentru a stabili vinovăț ia
inculpatul mai întâi. Dar procesul invers Buta are loc dacă inculpatul admite
omorârea, dar susț ine autoapărarea. El trebuie mai întâi să stabilească elementele de
autoapărare pentru a răsturna prezumț ia că era vinovat de
fapta penală.
B. A FI INFORMAT DESPRE NATURA Ș I CAUZA
ACUZAȚIE ÎMPOTRIVA LUI.
• Un acuzat nu poate fi condamnat pentru o infracț iune decât dacă aceasta este clar.
acusat în plângerea sau informa ț ia. Pentru a condamnagândul unui
ofensă altă decât cea incriminată în plângerea sau informaț ia
ar fi o încălcare a acestui drept constituț ional (Oameni vs. Ortega,
276 SCRA 166).
• Când o persoană este acuzată într-o plângere de o infracț iune ș i
dovezile nu arată că el este vinovat de aceasta, dar arată
that he is guilty of some other crime or a lesser offense,curtea
poate să-l judece pentru infracț iunea mai mică, CU CONDIȚ IA ca infracț iunea mai mică
infracț iunea este o infracț iune înrudită ș i este inclusă în plângere cu
instanț a.

C. FII PREZENT Ș I APĂRĂ ÎN PERSPONA Ș I PRIN AVOCAT LA FIECARE

Faza procedurii
• PREZENȚA ACUZATULUI ESTE NECESARĂ NUMAI
1. În timpul audierii (Sec. 1b, regula 116)
2. Promulgarea judecă ț ii EXCEPT cândcondamnarea este pentru un
offensă uș oară, caz în care poate fi pronunț at în prezenț ă
al consilierului său sau un reprezentant
3. Când este ordonat de instan ț ă în scopuri de identificare
• Nu se aplică în SC ș i CA - Legea care asigură unei persoane acuzate
dreptul de a fi prezent la fiecare etapă a procedurilor nu are aplicabilitate
procedurile în faț a Curț ii de Apel ș i a Curț ii Supreme
pentru intrarea ș i promulgarea judecăț ilor lor. Defensorul nu trebuie să
fii prezent în instanț ă în timpul audierii apelului. (Sec. 9 Regula 124)
• Acuzatul poate renunț a la dreptul său de a fi prezent în timpul procesului. CU TOATE ACESTEA, dreptul său
prezenț a poate fi obligată atunci când el trebuie să fie identificat. (Aquino, Jr. vs.
Comisia Militară, 63 SCRA 546
EFTICILE RENUNȚĂRII LA DREPTUL DE A APĂREA DE CĂTRE ACUZAT
1. renun ț area la dreptul de a prezenta probe;
2. procuratura poate prezenta dovezi dacă acuzatul nu se prezintă;
3. instan ț a poate decide fără dovezile acuzatului.
PROCES ÎN ABSENȚĂ
• Este important să menț ionăm că dispoziț ia Constituț iei care autorizează
procesul în absenț a acuzatului în cazul neprezentării acestuia DUPĂ
ACUZAREnotificarea te duce pur ș i simplu la renunț area
dreptul să se întâlnească cu martorii faț ă în faț ă, printre altele.
• O astfel de renunț are la un drept al acuzatului nu înseamnă o eliberare a
acusat de obligaț ia sa în virtutea obligaț iei de a se prezenta în instanț ă ori de câte ori
deci este necesar. Acuzatul poate renun ț a la dreptul său, dar nu la datoria sa sau
obligaț ia faț ă de instanț ă.
CERINȚE PENTRU PROCES ÎN ABSENȚĂ
1. acuzatul a fost citat în judecată
el a fost notificat în mod corespunzător despre proces

3. neprezentarea lui este nejustificată

• Un evadat care a fost judecat în absenț ă renunț ă la dreptul său de
prezentare a probei în nume propriu ș i pentru a confrunta ș i a interoga
martorii care au depus mărturie împotriva lui. (Gimenez vs. Nazareno, 160 SCRA
1)
Întrebare: Poate dreptul de a fi prezent la proces să fie renunț at?
A. Da, cu excepț ia următoarelor situaț ii, unde prezenț a
acuzatul la proces este obligat:
1. Întâmpinarea
2. În timpul pronunț ării sentinț ei, cu excepț ia cazului în care este pentru o infracț iune uș oară;

3.Când prezen ț a acuzatului la proces este necesară

în scopuri de identificare, CU EXCEPȚIA cazului în care acesta admite anterior că
este aceeaș i persoană acuzată.
 D. DREPTUL LA ASISTENȚĂ JURIDICĂ

• Dreptul acoperă perioada care începe de la custodie

investigaț ie, bine în continuarea judecăț ii ș i
chiar ș i în [Link] vs. Serzo, Jr., 274 SCRA 553).
• Dacă în timpul investiga ț iei avocatul asistent a plecat sau
vine ș i pleacă, declaraț ia semnată de acuzat este încă
inadmisibil pentru căavocatul ar trebui să îș i asiste clientul
de la acel moment, mărturisitorul răspunde la primul întrebător
întrebat de ofiț erul de investigare până la semnarea
confesiune extrajudiciară. (Oameni vs. Morial, 363 SCRA 96)
•  Dreptul la asistenț ă juridică ș i dreptul de a rămâne tăcut
nu se opreș te nici după o plângere/informaț ie penală
deja a fost depus împotriva acuzatului, atâta timp cât el este
încă în custodie.
• Datoria instanț ei de a numi un avocat din oficiu când
acuzatul nu are un avocat ales ș i doreș te să
angajarea serviciilor unui este OBLIGATORIE DOAR LA
ORA ÎN CARE SE FACE ACUZAREA. (Sec. 6 Regula 116)
E. A DEPUNE MARTURIE ÎN PROPRIA SA FAVOARE
• O negare a dreptului pârâtului de a depune mărturie în cazul său.
reprezentând o încălcare injustificabilă a
dreptul său constituț [Link] vs. Santago, 46 Phil.
734).
• Dacă acuzatul depune mărturie, el poate fi supus unui contraexaminare.
dar DOAR pe subiectele acoperite de acesta direct
examinare, spre deosebire de un wi obişnuitFitness care poate fi
întrebat încruciș at despre orice materie menț ionată în declaraț ia directă

examinare sau conexe (Sectiunea 6, Regula

132). Eș ecul său de a depune mărturie nu este luat împotriva lui
dar neprezentarea dovezilor în favoarea sa este
considerat împotriva lui(S.U.A. vs. Bay, 97 Phil. 495).
Întrebare. Există o diferenț ă între dreptul la asistenț ă juridică în timpul
investigaț ia custodială ș i dreptul la asistenț ă juridică în timpul
proces?
Da. În timpul interogatoriului în custodie, dreptul la asistenț ă juridică poate
numai poate fi renun ț at în scris Ș I cu asisten ț a lui
consiliere. Consilierea necesară în cadrul investigaț iei de detenț ie
este un avocat competent ș i independent, de preferat al său
alegerea (suspectului). În timpul procesului, dreptul
a consilia înseamnă dreptul la consiliere eficientă.
cerin ț a este mai strictă în timpul investiga ț iei de custodie
pentru că un proces se desfă ș oară în public, în timp ce deten ț ia
investigaț ia nu este. PERICOLUL CĂ CONFESIUNILE
VA FI EXTRAS ÎMPOTRIVA VOIN ȚEI
ACUZATUL ÎN TIMPUL INVESTIGA ȚIEI ÎN CUSTODIE FACE
NU EXISTA DE FAPT ÎN TIMPUL PROBEI. În timpul probei, scopul
de consiliu nu este atât de mult pentru a-l proteja de a fi
forț at să mărturisească, dar să apere acuzatul.
Întrebare: De ce dreptul la asistenț ă juridică este garantat în timpul procesului?
A. Dreptul la asistenț ă juridică este inclus în dreptul de a fi ascultat.
Întrebare: Când ar trebui invocat dreptul la asistenț ă juridică?

D. Dreptul la asistenț ă juridică poate fi invocat în orice stadiu al

procese, chiar ș i în apel. Totu ș i, poate fi de asemenea
renunț at. Acuzatul este considerat că a renunț at la dreptul său de a
consiliere atunci când se predă voluntar
jurisdicț ia instanț ei ș i continuă cu apărarea sa. Dar
în SUA v. Escalante ș i Oamenii v. Nang Kay (p. 532 din Herrera
Cursul a decis că inculpatul nu poate invoca
întrebarea dreptului său de a avea un avocat pentru prima dată
timp pe apel. Dacă întrebarea nu este ridicată în timpul procesului
tribunal, acuzarea poate merge la proces. Întrebarea nu va
să fie considerat în instanț a de apel pentru prima dată când
acuzatul nu reuș eș te să-l ridice în instanț a inferioară.
Întrebare. Este datoria instanț ei de a numi un avocat din oficiu obligatorie?
timpuri tot timpul?
A. Nu. Datoria de a numi un avocat din oficiu este obligatorie doar până la
întâlnire
Î. Legătura greș elii avocatului cu clientul?
A. Ca regulă, greș eala consilierului leagă clientul. Prin urmare,
clientul nu poate contesta o decizie pe baza căreia avocatul a fost
un idiot. Cu toate acestea, o excepț ie de la aceasta este dacă consilierul reprezintă greș it
se prezintă ca avocat, iar el se dovedeș te a fi un avocat fals. În acest
în acest caz, inculpatul are dreptul la un nou proces deoarece dreptul său de a fi
reprezentat de un membru al baroului a fost încălcat. Astfel, el a fost
refuzat de dreptul său la asistenț ă juridică ș i la un proces echitabil.
Întrebare: Dreptul la consiliere este absolut?
A. Nu. Dreptul de alegere trebuie exercitat într-un mod rezonabil. DREPTUL
ACUZATUL NU POATE INSISTA PE UN AVOCAT PE CARE NU ÎL POATE
AFFORD, cineva care nu este membru al baroului sau cineva care refuză
pentru un motiv valid, cum ar fi conflict de interese. De asemenea, dreptul de a
acuzatul de a alege un avocat este supus dreptului statului de a
dreptul la un proces echitabil ș i la justiț ie rapidă ș i adecvată.
Întrebare: Când se poate apăra acuzatul în
persoană?
A. Acuzatul se poate apăra personal doar dacă
instan ț a este convinsă că el poate în mod corespunzător
protejeze drepturile sale chiar ș i fără asistenț a
consiliere.
Întrebare. Care este greutatea mărturiei unui
acuzatul care depune mărturie în favoarea sa
dar refuză să fie supus unei încruciș ări?
A. Mărturia nu va avea greutate. VA FI
NU ARE VALOARE PROBATIVĂ pentru că
procurorului nu i s-a dat o ș ansă să testeze
credibilitatea mărturiei prin contracross-examinare
examinare.
F. DREPTUL LA NEAUTOINCRIMINARE
• Acuzatul este protejat în baza acestei reguli de întrebări care tind să
incriminează-l, adică, ceea ce l-ar putea face susceptibil la răspundere penală.
• Dreptul poate fi renunț at prin neinvocarea acestuia de către acuzat.
privilegiu la proprietate, adică, DUPĂ întrebarea incriminatoare
este întrebat ș i înainte de răspunsul său;
• Privilegiul acuzatului de a fi scutit de a depune mărturie ca martor
implică o INTERDICTIE ÎMPOTRIVA COMPULSIEI DE A DEPOZITA MARTURIE NUMAI
Ș I PRODUC ȚIA DE CĂTRE ACUZAT DE DOVADĂ INCRIMINATORIE
DOCUMENTE Ș I ARTICOLE CERUTE DE LA EL.S.U.A. vs. Tan
Teng, 23 Phil. 145)
EXCEPȚII: statutele de imunitate, cum ar fi:
RA 1379 – Confiscarea averii ob ț inute ilegal
2. RA 749 – Cazuri de mită ș i falsificare
DREPTUL ACUZATULUI ÎMPOTRIVA AUTO-CULPĂRII VS. DREPTUL DE
CEEA CE UN MARTOR OBISNUIT
• Martorul obiș nuit poate fi obligat să urce pe bancă.
reclamă privilegiul, deoarece fiecare întrebare care necesită un răspuns inculpator este
a tras la el, un ACUZAT POATE REFUZĂ ÎN ÎNTREGIME SĂ FACĂ
MARTORUL SE RIDICĂ Ș I REFUZĂ SĂ RĂSPUNDA LA ORICE ÎNTREBARE.
G. DREPTUL DE A CONFRUNTA Ș I A INTEROGA PE
MARTORII ÎMPOTRIVA LUI LA PROCES
• CONFRONTAREactul de a pune un martor faț ă în faț ă
cu acuzatul astfel încât acesta să poată face orice obiecț ie
el are martorul, iar martorul poate identifica
acuzat, ș i aceasta trebuie să aibă loc în prezen ț a
instanț a având jurisdicț ie pentru a permite privilegiul de a traversa
examen
• Scopul principal al dreptului la confruntare este de a asigura
op ț iunea de reexaminare ș i secundar
scopul este de a permite judecătorului să observe comportamentul
martori.
• În orice procedură penală, inculpatul se bucură de dreptul la
au proces obligatoriu pentru a asigura prezen ț a
martorii ș i producț ia de dovezi în favoarea sa.
Întrebare: Care este domeniul de aplicare al dreptului împotriva auto-incriminării?
A. Dreptul de a nu se autoincrimina acoperă mărturia
compulsie doar ș i compulsiunea de a produce
documente incriminante, acte ș i bunuri. Nu o face
acoperi compulsiunea de a produce dovezi reale sau fizice
folosind trupul acuzatului.
Întrebare. Există vreo excep ț ie de la dreptul împotriva auto-
incriminare?
A. Dreptul nu poate fi invocat atunci când Statul are dreptul
pentru a inspecta documentele în baza puterilor sale de poli ț ie, cum ar fi
DOCUMENTE ALE CORPORAȚIILOR.
Întrebare: Care este raț ionamentul pentru protejarea dreptului împotriva sinuciderii?
incriminare?
A. Există două motive:
1. Din motive umanitare: Pentru a preveni statul, cu toate acestea
puteri coercitive, de la extragerea mărturiei care ar putea
condamnă acuzatul.
2. Din motive practice: Acuzatul este probabil să comită
FALȘ DE MĂRTURIE dacă ar fi constrâns să depună mărturie împotriva sa
Întrebare: Cine poate invoca dreptul la neautoincriminare ș i când poate face acest lucru?
invocă dreptul?
A. 1. Un MARTOR OBISNUIT poate invoca dreptul, dar o poate face doar ca
fiecare întrebare incriminatoare este pusă.
2. ACUZATUL ÎNSU Ș I poate invoca dreptul, ș i spre deosebire de ordinar
martor, el poate refuza complet să se prezinte în faț a martorilor ș i să refuze să
răspunde la orice întrebare. Dar, odată ce acuzatul renun ț ă la dreptul său ș i
alege să depună mărturie în favoarea sa, el poate fi supus la o contra-examinare pe chestiuni
acoperit în examinarea sa directă. El nu poate refuza să răspundă la întrebări
în timpul contraexaminării, afirmând că răspunsul pe care îl va oferi
ar putea să-l incrimineze pentru crima de care a fost acuzat. Cu toate acestea, dacă
întrebarea în timpul contra-examinării se referă la o crimă diferită de cea
cu care a fost acuzat, el poate în continuare să invoce dreptul ș i să refuze să răspundă.
Întrebare: Poate acuzatul sau martorul să invoce dreptul la a nu se auto-incrimina dacă este...
întrebat despre criminalitatea anterioară?

A. Depinde. Dacă el poate fi încă urmărit penal pentru asta, întrebările despre faptele penale din trecut
răspunderea este încă acoperită de protec ț ia dreptului împotriva sinuciderii
incriminare. Dar dacă nu mai poate fi urmărit penal pentru acest lucru, nu poate invoca.
dreptul.
Întrebare. Care este efectul refuzului acuzatului de a refuza să depună mărturie?
în numele său?
A. Ca regulă generală, tăcerea acuzatului nu ar trebui să
îi prejudiciază. Cu toate acestea, în următoarele cazuri, o
o inferenț ă nefavorabilă este trasă din eș ecul acuzatului
a depune mărturie

[Link]ă acuzarea a stabilit deja un caz prima facie,

acuzatul trebuie să prezinte dovezi pentru a răsturna probele
al acuzării.
[Link]ă apărarea acuzatului este alibi ș i acesta nu depune mărturie,
inferenț a este că alibiul nu este credibil.
Întrebare. Care este semnificaț ia dreptului de confruntare?
A. Asta înseamnă că acuzatul poate fi judecat doar cu acei martori.
care l-au întâlnit faț ă în faț ă la proces, care au dat mărturie în favoarea lui
prezenț ă, cu oportunitatea de a-i interoga.
Întrebare: Care sunt motivele pentru dreptul?
A. 1. Pentru a permite instan ț ei să observe comportamentul martorului în timp ce
testificare.
2. A oferi acuzatului oportunitatea de a interoga martorul în
pentru a-ș i testa amintirile ș i credibilitatea.
Î: Poate fi renunț at la dreptul de confruntare?
[Link], acesta poate fi renun ț at fie în mod expres, fie implicit. Se renun ț ă implicit.
când un acuzat renunț ă la dreptul său de a fi prezent la proces. Dreptul de
confruntarea poate fi, de asemenea, renunț ată printr-un comportament echivalent cu un
renunț area la dreptul de a contra-interoga. Când părț ii i s-a oferit o
oportunitatea de a confrunta ș i interoga un martor advers dar
nu a reuș it să profite de acesta din motive atribuibile doar lui.
el este considerat că a renunț at la drept.
Întrebare: Ce se întâmplă cu declara ț ia unui martor care moare sau devine
nedisponibil?
A. Depinde. Dacă cealaltă parte a avut oportunitatea de a interoga.
martor înainte de a muri sau a deveni indisponibil, mărturia poate fi
utilizat ca dovadă. Cu toate acestea, dacă cealaltă parte nu a avut nici măcar
ocazia de a interoga înainte de moartea ulterioară sau
lipsa de disponibilitate a martorului, mărturia nu va avea valoare probatorie
valoare. (O oportunitate de a interoga este tot ce este necesar pentru a
pentru a permite utilizarea mărturiei martorului. Nu este necesar să existe un
interogatoriul actual, atâta timp cât a existat o oportunitate de a face asta.)
I. DREPTUL LA UN PROCES RAPID, IMPARTIAL Ș I PUBLIC
• Dreptul la un proces rapid este destinat să evite opresiunea ș i să
prevenirea întârzierii prin impunerea instanț elor ș i a acuzării o
obligatoriu să procedeze cu o desfăș urare rezonabilă.
• Instanț ele, în determinarea dacă dreptul acuzatului la un proces rapid
cererea a fost respinsă, ar trebui să ia în considerare astfel de fapte cum ar fi durata
întârziere, afirma ț ia sau neafirma ț ia acuzatului cu privire la dreptul său, ș i
prejudiciu pentru acuzat rezultat din întârziere.
• Nu există nicio încălcare a dreptului atunci când întârzierile sunt imputabile la
[Link] vs. Agloro, 64 SCRA 370.
REMEDII DISPONIBILE PENTRU ACUZAT ÎN CANDOAREA ÎN CARE DREPTUL SĂU LA UN PROCES PROMPT ESTE ÎN ÎNCĂLCARE
PROCESUL ESTE ÎNCĂLCAT
1. El ar trebui să ceară judecarea cazului, nu respingerea;
2. Întârzierea nerezonabilă a procesului unui caz penal pentru a face
detenț ia acuzatului ilegal oferă temei pentru habeas corpus ca
o soluț ie pentru obț inerea unei eliberăripentru a evita detenț ia pentru o
perioadă rezonabilă de timp
3. Acuzatul ar avea dreptul la despăgubiri într-o procedură de mandamus pentru
forț ează respingerea informaț iei.
Întrebare: Cum ar trebui să se desfă ș oare procesul?
A. Procesul ar trebui să fie rapid, public ș i IMPARTIAL.
Întrebare: Care este semnifica ț ia dreptului la un proces rapid?
A. Dreptul înseamnă că procesul ar trebui să fie desfă ș urat
conform legii de procedură penală ș i a
reguli ș i reglementări, libere de vexa ț iuni,
întârzieri capricioase ș i opresive.
Întrebare: Când ar trebui să aibă loc înfă ț iș area ș i procesul prealabil?
A. Conform Legii pentru Procesul Rapid ș i a Circularului 38-98,
prezen ț a ș i judecata preliminară dacă acuzatul pleda
nevinovatul ar trebui să fie judecat în termen de 30 de zile de la
data la care instanț a dobândeș te jurisdicț ia asupra persoanei
acuzatul.
Între câte zile ar trebui să fie procesul?
finalizat?
A. În niciun caz PERIOADA TOTALĂ NU VA DEPĂ Ș I 180 ZILE
ÎNCEPÂND CU PRIMA ZI DE PROCES, cu excepț ia cazului în care se specifică altfel
autorizat de Administratorul Judecătoresc.
Întrebare. Care este remediul unui acuzat al cărui drept la
dreptul la un proces rapid este încălcat?

A. Acuzatul are următoarele remedii:

1. Depuneț i o cerere de respingere pe baza încălcării
dreptul său la un proces rapid. (În scopul dublei
pericol, acesta are acela ș i efect ca un
achitare.) Aceasta trebuie făcută înainte de proces, altfel, va
este considerat o renunț are la dreptul de a concedia.
2. Formularul formandamusto impune un concediu al
informaț ie.
3. Dacă îi este restrânsă libertatea, depuneț i cererea pentru habeas corpus.
4. Cere procesul cazului.
Întrebare. Care este limita dreptului unei persoane acuzate la o
proces rapid?
A. Limitarea este că Statul nu ar trebui să fie
privat de ziua sa în instanț ă. Dreptul Statului/
persecutarea procesului legal ar trebui să fie respectată.
Q. Procuratura ș i reclamantul nu se prezintă la prima
hearing. The court postpones the hearing to another date. Is
există o încălcare a dreptului la un proces rapid?
A. Nu. Dreptul la un proces rapid este încălcat atunci când există
AMÂNĂRI NEÎNTEMEIATĂ A PROCESULUI, ș i o lungă
perioada de timp este permisă să treacă fără ca cazul să fie judecat
fără un motiv justificat.
Întrebare. Care este semnificaț ia dreptului la un proces public?
A. Asta înseamnă că ORICINE INTERESAT DE OBSERVAREA
MODUL ÎN CARE UN JUDECĂTOR DESFĂȘ OARĂ PROCEDIA ÎN PROPRIA SA
COURTROOM MAY DO SO
Întrebare: De ce ar trebui să se desfăș oare un proces în public?

A. Procesul ar trebui să fie public pentru a PREVENI ABUZURILE CARE

POATE FI ÎNREGISTRAT DE CORT ÎN DEZAVANTAJUL
ACUZAT. În plus, acuzatul are dreptul la compensaț ie morală.
sprijinul prietenilor ș i al rudelor lui
Î: Există o excepț ie de la cerinț a de publicitate?
A. Da. Tribunalul poate interzice accesul publicului în anumite cazuri,
cum ar fi atunci când dovezile care urmează să fie prezentate pot fi
ofensiv la decen ț ă sau morală publică, sau în viol
cazuri, în care scopul unor persoane în
a asista este doar pentru a te uita la părț i.
Q. Este în regulă să se desfă ș oare procesul în camerele
judecător?
A. Da. Nu există nicio încălcare a dreptului la un proces public,
deoarece publicul nu este exclus de la participare
proces
Întrebare. În aș a-numitele procese prin publicitate, când poate publicitatea
a fi considerat prejudiciabil pentru acuzat?
A. Pentru a justifica o concluzie de publicitate prejudicială, există
trebuie să existe acuzaț ii ș i dovezi că judecătorii au
a fost influenț at în mod nejustificat, nu pur ș i simplu că ar putea
fii, prin barajul de publicitate.
[Link] de apel este un drept fundamental?
A. Nu. Dreptul de a face apel este un drept statutar, cu excepț ia
cazul jurisdicț iei apelului minim al
Curtea Supremă acordată de Constituț ie. Oricine
cine caută să exercite dreptul de a face apel trebuie să
respecta cerinț ele regulamentelor.
Î: Poate fi renunț at la dreptul de apel?
A. Da, poate fi renunț at în mod expres sau implicit.

Întrebare. Care este efectul zborului acuzatului asupra lui?

dreptul de a face apel?
A. Când acuzatul fugă după ce cazul a fost
trimis în instanț ă pentru decizie, el va fi
considerat că a renunț at la dreptul său de a face apel
judecata pronunț ată împotriva lui.
 LEGEA PENTRU PROCESUL RAPID DIN 1998
(RA 8493)
DREPTUL INSTANȚEI DUPĂ INFRACȚIUNEA UNUI ACUZAT
Instanț a va ordona o conferinț ă preliminară pentru a lua în considerare următoarele:
negocierea pledoariilor
2. stpulaton de fapte;
3. marcarea pentru identificarea probelor păr ț ilor;
4. renun ț area la obiec ț iile privind admisibilitatea dovezilor; ș i
5. alte materii care vor promova o justă ș i rapidă desfă ș urare;

LIMITA DE TIMP PENTRU JUDECAREA CAZURILOR PENALE: NU TREBUIE SĂ DEPĂȘ EASCĂ 180 de zile de la
prima zi a procesului, TOTUȘ I,această regulă nu este ABSOLUTĂ, căci legea prevede
excepț iile următoare:
1. cei guvernaț i de Regulile privind Procedura Sumara; sau
2. unde pedeapsa prevăzută de lege NU DEPĂȘ EȘ TE 6 luni de închisoare sau o amendă de
P1,000 sau ambele;
3. cei autorizaț i de către Judecătorul Ș ef al Înaltei Curț i;

PERIOADA PENTRU PREZENTAREA ACUZATULUI

• În termen de 30 de zile de la depunerea informaț iei sau de la data la care inculpatul
apelat în faț a justiț iei/judecătorului/instanț ei în care acuzaț ia este în aș teptare, oricare ar fi
data ultimei apariț ii.
CÂND VAA CUMENEA PROCESUL DUPĂ CITIREA ACUZATIEI
1. În termen de 30 de zile de la citare, TOTUȘ I, poate fi extins, DAR doar:
2. pentru 180 de zile pentru primele 12 luni calendaristice de la intrarea în vigoare a legii;
3. 120 de zile pentru al doilea interval de 12 luni; ș i
4. 80 de zile pentru al treilea trimestru de 12 luni.
 REGULA 116
ACUZARE Ș I DECLARARE
Secț iunea 1. Aducerea în faț a instanț ei ș i plângerea; cum se face.
Adjudecarea - modul formal de implementare a dreptului constituț ional
acuzatul să fie informat despre natura acuzaț iei împotriva sa.
UNDE Ș I CUM A FOST FABRICAT:
1. În fa ț a instan ț ei unde a fost depusă plângerea sau informa ț ia
atribuit pentru proces;
2. în instan ț ă deschisă, de către judecător sau grefier oferind acuza ț ilor o copie de
informaț iile reclamantului cu lista martorilor, citind-o în a
limbă sau dialect cunoscut de el ș i întrebându-l de pledoaria sa;
REGULI:
1. Procesul în absen ț ă este permis doar DUPĂ citirea acuza ț iei;
2. Hotărârea este de obicei nulă dacă acuzatul nu a fost citat în judecată;
3. Nu poate exista o punere în judecată în absen ț ă (acuzatul trebuie să se prezinte personal
apelul său);
4. dacă acuzatul a mers la proces fără citare, dar avocatul său a avut
opț iunea de a contra-interoga martorul acuzării ș i după
acuzarea a fost citată, defectul a fost remediat;
• Dacă o informa ț ie este modificată MATERIAT, citarea în judecată
informaț iile modificate sunt OBLIGATORII, exceptând cazul în care modificarea este
doar forma asto;
• Apărarea – materie pe care inculpatul, la punerea în aplicare, o susț ine.
răspunsul la acuzaț ia împotriva lui.
PERIOADA DE PLÎNGERE
• Când inculpatul este sub detenț ie preventivă: cazul său va fi
răzvrăt ș i înregistrările transmise judecătorului căruia îi revine cazul
a fost desfă ș urat în termen de 3 zile de la depunerea informa ț iilor sau
plângerea ș i acuzatul să fie aduș i în faț a instanț ei în termen de 10 zile de la dată
al tombolei. Pre-conferinț a de judecată a cazului său va avea loc
în termen de 10 zile după înfăț iș are.
• Când acuzatul NU este sub detenț ie preventivă: cu excepț ia unei
un termen mai scurt este prevăzut de o lege specială sau de un circular al Curț ii Supreme,
theaudierea va avea loc în termen de 30 de zile de la data în care
instanț a dobândeș te jurisdicț ie asupra persoanei acuzatului.
timpul suspendării unei moț iuni pentru anulare, sau pentru un memoriu de detalii,
sau alte cauze care justifică suspendarea citării, vor fi
exclus în calcularea perioadei.
Când ar trebui să se facă o declaraț ie de nevinovăț ie
1. când inculpatul a pledat astfel
2. când refuză să se declare
3. unde, negând actul imputat, invocă motive de apărare
sau cu justificare legală
4. când depune o plângere condi ț ionată de vinovă ț ie
5. unde, după o plângere de vinovă ț ie, el introduce dovezi de autoapărare
sau alte circumstanț e exculpatoare
6. când apelul este indefinit sau ambigu
O recunoa ș tere necondi ț ionată a vinovă ț iei admite crima ș i toate
circumstanț ele invocate în informaț ie includ
acuze de conspiraț ie ș i mandate de judecată pentru condamnare
FĂRĂ NEVOIE DE DOVEZI SUPLIMENTARE EXCEPTĂ: (CAI DN)
1. Acolo unde recunoa ș terea vinovă ț iei a fost OBLIGATĂ DE VIOLEN Ț Ă SAU
INTIMIDARE.
2. Când inculpatul nu a în ț eles pe deplin semnifica ț ia ș i
consecinț ele apelului său.
3. Acolo unde informa ț ia este insuficientă pentru a sus ț ine condamnarea
învinuire adusă.
4. Acolo unde informa ț ia nu învinuie ș te o infrac ț iune, nicio condamnare
fiind nul.
5. Acolo unde instan ț a nu are jurisdic ț ie.
Întrebare. Unde ar trebui să fie acuzatul judecat?
A. Acuzatul trebuie să fie adus în fa ț a instan ț ei unde a fost depusă plângerea.
înregistrat sau asignat pentru judecată.
Întrebare: Cum se face citarea în judecată?

A. Incriminarea este realizată:

1. în instanț ă deschisă
[Link] către judecător sau funcț ionar

3. prin furnizarea inculpatului a unei copii a plângerii sau a informaț iei.

[Link] it in the language or dialect known to him, and
5. întrebându-l dacă se declară vinovat sau nevinovat.
Î. Poate exista o citare fără prezenț a inculpatului?
A. Nu. ACUZATUL TREBUIE SĂ FIE PREZENT LA ÎNTÂLNIREA DE ACCUZARE Ș I
TREBUIE SĂ ÎȘ I INTRODUCĂ PERSONAL PLÂNGEA.

Întrebare: Care este efectul refuzului acuzatului de a formula o apărăre?

A. Dacă acuzatul refuză să se declare sau face o pledoarie condi ț ionată, O PLEDOARIE DE NE
VINOVAT VA FI ÎNREGISTRAT PENTRU EL.
Q. X este acuzat de omor. El se declară vinovat, dar prezintă dovezi pentru
stabileș te autoapărarea. Ce ar trebui să facă instanț a?
A. Judecătoria ar trebui să retragă rugămintea ș i să declare o pledoarie de nevinovă ț ie.
Î. Poate avocatul acuzatului să formuleze un apel în numele său?
[Link]. Acuzatul trebuie să prezinte personal plângerea sa.
Întrebare: Care este importanț a citării în judecată?
A. Înfăț iș area este mijlocul de a aduce acuzatul în faț a
instanț ă ș i informându-l despre natura ș i cauza
acuzare împotriva lui. În timpul audiț iei, el este făcut
pe deplin con ș tient de posibila pierdere a libertă ț ii sau a vie ț ii. El este
informat de ce bra ț ul de urmărire penală al Statului este
mobilizat împotriva lui. Este necesar pentru a fixa
identitatea acuzatului, pentru a-l informa cu privire la acuzaț ie ș i
să-i ofere o oportunitate de a se plânge.
Întrebare: În timpul citării, judecătorul are obligaț ia de a indica
cum se face ca o informaț ie este duplicată?
A. Nu. Judecătorul nu are obligaț ia de a indica
duplitate sau orice alt defect într-o informa ț ie
în timpul inculpării. Obliga ț ia de a solicita anularea unui
informaț iile defectuoase aparț in acuzatului, al cărui
nefăcând acest lucru constituie o renunț are la dreptul de a obiecta.
Q. X a fost judecat pentru crimă fără a fi fost citat în judecată. La proces, X's
avocatul a prezentat martori ș i a interogat în contrainterogatoriu acuzarea
martori. A fost abia după ce cazul a fost supus deciziei că X
a fost citat. X a fost condamnat. Poate X să invoce e ș ecul instan ț ei
să-l acuze înainte de judecată ca un motiv pentru a contesta condamnarea?
A. Nu. Eș ecul instanț ei de a-l aduce pe X în faț a instanț ei înainte de desfăș urarea procesului a dus la
nu prejudiciază drepturile lui X deoarece a fost capabil să prezinte dovezi ș i
interogaț i martorii acuzării. Eroarea a fost corectată de
înfăț iș area ulterioară.
Întrebare: Este acuzatul prezumat că a fost judecat în absenț a dovezilor?
din contră?
A. Da. Având în vedere prezumț ia de regularitate în îndeplinirea
îndatoriri oficiale, se poate presupune că o persoană acuzată de o infracț iune a fost
acuzat, în absen ț a dovezilor contrare. Cu toate acestea,
presumț ia de regularitate nu se aplică atunci când sancț iunea impusă este
moarte. Atunci când viaț a unei persoane este în peril, instanț a nu poate prezuma
că a existat o audiere; trebuie să fie sigur că a fost una.
Întrebare: Are acuzatul dreptul să ș tie dinainte numele tuturor
al martorilor acuzării?
A. Nu. Succesul acuzării ar putea fi periclitat dacă acest drept
au fost acordate acuzatului. Martorii ar putea fi supu ș i la
presiune sau constrângere. Dreptul acuzatului de a ș ti
identț tes este atunci când ei iau poziț ia de martor.
Î: Poate acuzarea să cheme martori care nu sunt listaț i în informaț ie?
A. DA. Acuzarea poate chema la proces alț i martori decât
cei numiț i în plângere sau informaț ie.
Q. X a fost acuzat de omor. A pledat vinovat. A fost ulterior
permis să depună mărturie pentru a dovedi circumstan ț a atenunatatoare
incomplet autodefensă. La procesul, el a prezentat dovezi
pentru a dovedi că a acț ionat în autoapărare incompletă. Curtea a achitat
el. Mai târziu, X a fost din nou acuzat de vătămări fizice. X a invocat
pericol dublu. Poate fi X judecat din nou pentru vătămări fizice?
A. Da. Nu a existat dublă pericol. Pentru ca dublă pericol să fie
atach, trebuie să fi existat o plângere valabilă pentru prima infracț iune. În acest caz,
prezentarea de către X a dovezilor pentru a dovedi autoapărarea completă a avut
efectul anulării plângerii sale de vinovă ț ie. Când plângerea de vinovă ț ie a fost
anulat, instanț a ar fi trebuit să-l ordone să declare din nou, sau cel puț in
ar fi trebuit să dispună ca o nouă plângere de nevinovă ț ie să fie introdusă pentru
lui. Deoarece instanț a nu a făcut asta, la momentul achitării, acolo
nu a fost de fapt o apărăre de lipsă de capacitate pentru X. Deoarece nu a existat o apărare valabilă, nu
nu poate exista o dublă pericol.
SECȚIUNEA 2. PLEDOARIE DE VINOVA PENTRU O INFRACTIUNE MICA.
• Un acuzat poate face o plângere de vinovă ț ie pentru o infrac ț iune mai mică

a
CU CONDITIA ca exista consimtamantul partii vatamate si
procurorul la recunoa ș terea vinovă ț iei pentru o infrac ț iune mai mică care este
neapărat inclus în infracț iunea acuzaț iei.
• După citirea acuza ț iei, dar ÎNAINTE de proces, acuzatul poate fi încă
permis să plead vinovat pentru o infracț iune mai mică după ce a retras
pledoarie de nevinovăț ie. Înaceastă
pledoarie de vinovăț ie pentru o infracț iune mai puț in gravă, nu
modificarea plângerii sau a informaț iei este necesară.
• Dacă acuzatul a formulat o plângere pentru o infracț iune mai mică FĂRĂ
consimț ământul părț ii vătămate ș i al procurorului Ș I el a fost
convins, condamnarea sa ulterioară pentru crimele de care este acuzat ar putea
Să nu-l punem în dublă expunere la risc.
SECTIUNEA 3. PLEDOARIE DE VINOVAT LA O FAPTA PENALA DE CATEGORIE MARE; RECEPȚIA
DOVADA.
Când acuzatul se declară vinovat pentru o infrac ț iune capitală, instan ț a
voi
1. conducta CĂUTARE ÎNTREBARE în privin ț a voluntarului ș i a completitudinii
înț elegerea consecinț elor pledoariei sale;
2. cere ț i acuzării să dovedească vina sa ș i PRECIZIA
DERE DE VINOVĂȚIE A LUI;
3. întreba ț i pe acuzat dacă dore ș te să prezinte dovezi în favoarea sa ș i
îi permite să facă asta dacă doreș te.
Întrebare. Poate o persoană care a pledat vinovat să fie totu ș i achitată?

[Link]. CAND UN ACUZAT SE DECLARĂ VINOVAT, ACESTA NU NECESAR

URMĂRI ȚI CĂ VA FI CONDAMNAT. DOVADA SUPLIMENTARĂ
INDEPENDENT DE PLECAREA DE VINOVĂȚIE POATE FI CONSIDERAT DE CĂTRE JUDECĂTOR
PENTRU A SE ASIGURA CĂ PLEDOARIA DE VINOVĂȚIE A FOST FĂCUTĂ ÎN MOD INTELIGENT.
totalitatea dovezilor ar trebui să determine dacă acuzatul ar trebui să fie
condamnat sau achitat.
Întrebare: Când poate inculpatul să se declare vinovat de o infracț iune mai mică?

A. La prima audiere, acuzatul poate recunoa ș te vinovă ț ia pentru o infrac ț iune mai pu ț in gravă care
este inclus în mod necesar în infrac ț iunea imputată, cu condi ț ia ca
partea offesată ș i procurorul îș i dau consimț ământul. După citirea acuzaț iilor
DAR ÎNAINTE DE PROCES, inculpatul poate fi încă dispus să se declare vinovat pentru un
infracț iune mai mică, după ce îș i retrage declaraț ia de nevinovăț ie. Într-un astfel de caz,
plângerea sau informaț ia nu necesita a fi modificată. Când penalitatea
penibil pentru infrac ț iune este de cel pu ț in 6 ani ș i 1 zi sau o amendă
excedând P12,000, procurorul trebuie mai întâi să î ș i submită
recomandare către Procurorul Oraș ului sau Provincial sau către Ș ef
Procurorul de Stat pentru aprobat. Dacă recomandarea este aprobată, atunci
procurorul de caz poate apoi să consimtă la recunoa ș terea vinovă ț iei într-o acuzare mai u ș oară
ofensă.
Întrebare. O pledoarie de vinovăț ie înseamnă o admitere chiar ș i a circumstanț elor agravante?
circumstanț e?
DA. O plea de vinovăț ie rezultă în admiterea tuturor faptelor materiale în
plângere sau informaț ie inclusiv the îngrijorător
circumstanț e. Din această cauză, instanț a ar trebui să accepte doar
o admitere clară, definită ș i necondiț ionată de vinovăț ie.
Întrebare. Când poate fi considerată o pledare vinovată o circumstanț ă atenuantă?
A. Este mitgatngIF FĂCUT ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE
DOVADA.
Q. Care este semnificaț ia datoriei judecătorului de a efectua o "cercetare
întrebare
A. În toate cazurile, judecătorul trebuie să se convingă: (1) că inculpatul este
intra in pledoaria de vinovatie in mod voluntar si inteligent; si (2) ca el este
cu adevărat vinovat ș i că există o bază ra ț ională pentru o constatare de
vinovăț ia bazată pe mărturia sa. În plus, judecătorul trebuie să informeze
acuzat de durata exactă a închisorii ș i certitudinea că va
serve it at the natonal penitentary or a penal colony. The judge must
disipaț i orice idee falsă pe care acuzatul ar putea să o aibă că va scăpa
uș or din cauza rugăminț ii sale de vinovăț ie.
Întrebare: Este obligatoriu ca procuratura să prezinte dovezi de agravare?
circumstanț e?
A. Da. Este obligatoriu pentru a stabili gradul precis de
vinovă ț ie ș i penalitatea impusă. Altfel, există o
plângere de vinovăț ie imprudentă.
Întrebare: Poate un tribunal să condamne valabil un acuzat pe baza unei cunoscuț i pledează imprudente?
vinovat?
[Link]. Dacă există dovezi suficiente ale vinovă ț iei acuzatului
indiferent de apelul imprudent de vinovă ț ie, instan ț a poate încă
convict pe acuzat. Condamnarea va fi anulată doar dacă cererea de
vina este baza unică a judecăț ii.
Întrebare: Ce ar trebui să facă instanț a când acuzatul se declară vinovat de o infracț iune care nu este...
delicte capitale?
A. Instan ț a poate primi dovezi de la păr ț i pentru a determina
penalitatea care urmează a fi impusă. Spre deosebire de o pledoarie de vinovăț ie pentru o infracț iune capitală,
recepț ia probelor în acest caz nu este obligatorie. Este pur ș i simplu
discreț ionar în instanț ă.
Q. Când poate fi contestată valabilitatea unei plângeri de vinovăț ie?
A. În general, o pledoarie de vinovă ț ie nu poate fi contestată dacă este făcută voluntar.
ș i inteligent. Poate fi atacat doar dacă a fost provocat de ameninț ări,
denaturare, sau mită. Când caracterul consensual al plângerii
este pus sub semnul întrebării sau când se arată că inculpatul nu a fost
pe deplin informat cu privire la consecinț ele sale, cererea poate fi contestată.
Pentru a constitui o cercetare, întrebările trebuie să se concentreze pe:
1. voluntarietatea declara ț iei;
2. Dacă acuzatul a în ț eles pe deplin consecin ț ele cererii sale.
Secț iunea 5. Retragerea plângerii de vinovăț ie nejustificate.

Declaraț ia de vinovăț ie - o admitere necondiț ionată a vinovăț iei, liber, voluntar ș i

făcut cu cunoș tinț a deplină a consecinț elor ș i semnificaț iei actului său ș i
cu o înț elegere clară a naturii precise a crimei de care este acuzat în
informaț iile reclamantului;
CAZURI DE APĂRARE IMPROVIDENTĂ
1. recunoa ș terea vinovă ț iei a fost ob ț inută prin violen ț ă sau intimidare
[Link] nu a în ț eles pe deplin semnifica ț ia ș i consecin ț ele sale
apel
3. informa ț ii insuficiente pentru a sus ț ine condamnarea pentru infrac ț iunea acuzată
4. informa ț ia nu constituie o infrac ț iune, nicio condamnaresubstantă fiind
gol
5. instan ț a nu are jurisdic ț ie
În orice moment înainte ca judecata de condamnare să devină definitivă, instanț a poate
permite retragerea unei plângeri vinovate imprudente ș i să fie înlocuită cu
o plângere de nevinovăț ie.
Retragerea unei pledoarii de vinovăț ie nu este o chestiune de drept pentru acuzat, ci
de sunet discret către instanț a de judecată. (Oameni vs. Lambrino, 103 Phil. 504)
Î. Poate o pledoarie de vinovă ț ie imprudentă să fie retrasă ca un drept?
[Link]. Retragerea plângerii de vinovă ț ie nu este o chestiune de drept strict.
acuzat, dar este în puterea instanț ei. Motivul pentru aceasta este că procesul
a început deja; retragerea plângerii va schimba teoria
caz ș i va risipi toate desfăș urările anterioare. PRIN URMARE, ACEASTA POATE FI NUMAI
A FI RETRAS CU AUTORIZAREA INSTAN ȚEI. În plus, există o
presupunerea că plângerea a fost făcută voluntar. Instanț a trebuie să decidă dacă
consimț ământul acuzatului a fost, de fapt, afectat atunci când a făcut plângerea sa.
Q. X este acuzat de omor. El se declară vinovat, dar îi spune judecătorului "hindi ko
sinasadya.” Este plângerea lui validă?
A. Nu. Pentru a fi valid, DECLARA ȚIA DE VINOVĂ ȚIE TREBUIE SĂ FIE NECONDIC ȚIONATĂ. În acest
caz, când X a spus „nu am făcut-o intenț ionat”, a făcut o pledoarie calificată de vinovăț ie. Aceasta este
nu este un apel valid de vinovăț ie. Un apel de nevinovăț ie ar trebui să fie introdus în schimb.
Întrebare: Când un pârât apare fără un avocat în timpul inculpării, ce
Ce ar trebui să facă instanț a?
A. Instanț a are o obligaț ie în patru părț i:
1. Trebuie să-l informeze pe inculpat că are dreptul la un avocat înainte de
a fi trimis în judecată;
2. A ſter informing him, the court mustask the defendant if he desires to have the
ajutorul unui avocat;
3. Dacă dore ș te ș i nu poate angaja un avocat, instan ț a trebuie să numească
un avocat de oficiu pentru a-l apăra;
4. Dacă acuzatul dore ș te să ob ț ină un avocat al său, instan ț a trebuie să
oferiț i-i un timp rezonabil pentru aceasta.
SECȚIUNEA 6. DATORIA INSTANȚEI DE A-INFORMA ACUZATUL PRIVIND DREPTURILE SALE
PENTRU A CONSUDA.

DUTIILE CUR ȚII CÂND ACUZATUL APARE ÎN FA ȚA ACESTEIA

FĂRĂ SFAT
Trebuie să informeze partea acuzată că are dreptul să aibă un avocat
înainte de a fi trimis în judecată;
2. După ce i-a oferit astfel de informa ț ii, instan ț a trebuie să-l întrebe dacă el
în dorinț a de a avea ajutorul unui avocat;
3. Dacă el dore ș te ș i nu poate angaja unul, instan ț a trebuie să numească un
avocat de oficiu pentru a-l apăra; ș i
4. Dacă acuzatul dore ș te să î ș i angajeze un avocat, instan ț a
trebuie să i se ofere metode raț ionale, prin urmare.
SECTIUNEA 7. NUMIREA APĂRATULUI OFICIULUI.
SCOPUL:
• Pentru a asigura inculpatului, care nu poate angaja serviciile de
un avocat la alegerea sa, reprezentare eficientă prin realizarea
este imperativ din partea instan ț ei să ia în considerare în
numirea unui avocat de oficiu, gravitatea infracț iunii ș i
dificultatea întrebărilor care ar putea apărea în cazul vizavi de
abilitatea ș i experienț a persoanei propuse pentru numire.
Întrebare. Care este motivul pentru această datorie în patru laturi?

A. Dreptul de a fi ascultat ar fi de puț in folos dacă nu include

the right to be heard by counsel.
Q. What is the effect of the failure of the court to comply with these
dutes?
A. Este o încălcare a procesului legal.
Întrebare: Ce este un avocat de oficiu?
A. Avocatul de oficiu este avocat numit de instanț ă pentru a reprezenta
ș i a apara acuzatul în cazul în care nu îș i permite să angajeze unul
însuș i.
Întrebare. Cine poate fi numit ca avocat de oficiu?
A. Instanț a, având în vedere gravitatea faptei ș i dificultatea
dintre întrebările care pot apărea va numi ca avocat
membri ai barei în bună stare
atât de
2. care prin experienț a ș i abilităț ile lor pot acț iona competent
defend the accused. But, in localites where such members of the
barul nu este disponibil, instanț a poate numi orice persoană care este:
A. un rezident al provinciei
B. ș i de bună reputaț ie pentru probitate ș i capacitatea de a apăra
acuzat.
Întrebare. Care este diferenț a dintre datoria instanț ei de a numi
consiliere de oficiu în timpul citării în judecată ș i în timpul procesului?
A. ÎN TIMPUL ÎNTOCMIRII, instanț a are datoria afirmativă de a
informează-l pe acuzat cu privire la dreptul său la asistenț ă juridică ș i să-i ofere
unul în caz că nu î ș i poate permite. Instan ț a trebuie să ac ț ioneze din oficiu
voliton, cu excepț ia cazului în care dreptul este renunț at de către acuzat. Pe de altă parte
în timpul procesului, este acuzatul cel care trebuie să-ș i afirme dreptul său la
consilier. Curtea nu va acț iona decât dacă inculpatul îș i invocă dreptul
drepturi.
Î: Poate un non-avocat să reprezinte persoana acuzată în timpul citirii acuzării?
A. Nu. În timpul audierii, este obligaț ia instanț ei să se asigure
că acuzatul este reprezentat de un avocat deoarece este prima
timpul când acuzatul este informat despre natura ș i cauza
acuzare împotriva lui. Aceasta este o sarcină pe care doar un avocat o poate face.
Dar în timpul judecăț ii, nu există o astfel de obligaț ie. Acuzatul trebuie să ceară un
avocat, altfel, dreptul este considerat renunț at. El poate chiar să se apere
el însuș i personal.
Întrebare. Poate un acuzat să fie reprezentat valid de o persoană care nu este avocat?
probă?
A. Dacă inculpatul a angajat în mod conș tient serviciile persoanei care nu este avocat,
el este obligat de acț iunile neavocatului. Dar dacă el nu a ș tiut
că era reprezentat de un non-juridic, hotărârea este
anulaț i din cauza reprezentării greș ite.
SECTIUNEA 8. TIMPUL PENTRU APĂRAREA DIN OFICIU PENTRU A SE PREGĂTI PENTRU
ÎNTÂLNIREA DE ACUZARE.
• Ceea ce este un timp rezonabil depinde de circumstanț e.
în jurul cazului, cum ar fi gravitatea infracț iunii, complexitatea
aliniile din plângere sau informaț ie, fie o moț iune
a anula sau o cerere de detalii trebuie să fie depusă, ș i alte similare
consideraț ii.
Sectiunea 9. Factura de detalii.
• Acuzatul poate, ÎN sau ÎNAINTE DE PLEDOARIE, să solicite un act de
particular pentru a-i permite să se pregătească corespunzător pentru a pleda ș i a se pregăti pentru proces.
• Cazurile civile Justin, factură de detalii aici ar trebui să fie luată în considerare
o parte integrantă a plângerii sau a informa ț iei pe care o
suplimente.
• Remediul împotriva unei acuzaț ii care nu reuș eș te să învinuiească
comiterea infracț iunii cu suficientă precizie este un motiv
pentru o factură de detalii, nu o moț iune de anulare.
• Nefacerea cererii pentru Factura de Detalii constituie o renunț are la aceasta.
drept.
Întrebare: Ce este o factură de detalii?
A. Este o acuza ț ie mai specifică. Un inculpat într-un cazul penal care
crede sau simte că nu este suficient informat cu privire la crimă cu
cu care este acuzat ș i nu se află într-o poziț ie să se apere corect ș i
poate miș ca în mod corespunzător o factură sau detalii sau specificaț ii.
Q. Care este scopul unui tabel de detalii?
A. Este pentru a permite acuzatului să se pregătească pentru apărarea sa.
Întrebare: Când poate acuzatul să ceară un act de detalii?
A. Acuzatul trebuie să solicite un memoriu de detalii înainte de
înfăț iș are. În caz contrar, dreptul este considerat renunț at.
Întrebare: Ce ar trebui să conț ină motonul pentru un proiect de lege sau detalii?
A. Ar trebui să specifice defectele presupuse ale plângerii sau informa ț iei ș i
detaliile dorite.
Întrebare. Care este dreptul la modurile de descoperire?
A. Este dreptul acuzatului să solicite producerea sau inspectarea sau
dovezi materiale în posesia acuzării. Aceasta autorizează
defense to inspect, copy, or photograph any evidence of the prosecuton
în posesia sa după obț inerea permisiunii instanț ei.
Întrebare: Care este scopul acestui drept?
A. Scopul este de a preveni surpriza pentru acuzat ș i suprimarea sau
alterarea dovezilor.
Întrebare. Acest drept este disponibil în timpul investigaț iei preliminare?
A. Da, când este indispensabil pentru a-i proteja dreptul constituț ional la viaț ă,
libertate ș i proprietate. (Webb v. de Leon).
Întrebare: Care sunt motivele pentru suspendarea citării?
1. Dacă inculpatul pare să sufere de o tulburare mentală
condiț ia, care îl face incapabil să înț eleagă pe deplin
acuzaț ie împotriva lui ș i de a pleda inteligent la aceasta. Curtea
ar trebui să ordoneze examinarea sa mentală ș i închiderea sa,
dacă este necesar.
2. Dacă există o întrebare prejudicială.
3. Dacă o cerere de revizuire a rezolu ț iei procurorului este
în aș teptare fie la DOJ, fie la Biroul Preș edintelui. Cu toate acestea,
perioada de suspendare nu va depăș i 60 de ZILE calculate de la
depunerea petiț iei pentru revizuire.
Întrebare: Care este testul pentru a determina dacă persoana acuzată este nebună?
ar trebui să justifice suspendarea procedurilor?
A. Testul este dacă acuzatul va avea un proces echitabil cu
asistenț a avocatului, în ciuda nebuniei sale. Nu fiecare aberaț ie
a minț ii sau expunerea deficienț ei mentale este suficientă pentru a
justifică suspendarea.
SECȚIUNEA 10. PRODCȚIA SAU INSPECŢIA DOVEZILOR MATERIALE
ÎN POSSESIA ACUZĂRII.

Secț iunea 11. Suspendarea citării

MOTIVE PENTRU SUSPENDARE
[Link] pare a suferi de o sănătate mintală instabilă
condiț ie care îl face efectiv incapabil să înț eleagă complet
acuzarea împotriva lui ș i de a pleda inteligent în ceea ce priveș te aceasta;
[Link]ă o întrebare prejudicială valabilă; ș i
3. o peti ț ie pentru revizuirea rezolu ț iei procurorului este în a ș teptare
la Departamentul de Justiț ie sau la Biroul Preș edintelui;
cu condiț ia ca perioada de suspendare să nu depăș ească 60 de zile
numărate de la depunerea cererii.
 REGULA 117
CERERE DE ANULARE
Secț iunea 1. Timpul pentru a anula.
Moton pentru anulare - acest lucru presupune că inculpatul, ipotetic
admite faptele susț inute, prin urmare, instanț a în soluț ionarea cererii
nu pot considera faptele contrare celor afirmate în informaț ie
sau care nu apar pe fa ț a informa ț iei, cu excep ț ia
cei admiș i de către acuzare.
REGULĂ GENERALĂ: Acuzatul poate solicita anularea plângerii sau
informaț ii în orice moment ÎNAINTE DE A INTRA ÎN PLEDOARIE.
EXCEPȚ IE - Cazuri în care o motonto de anulare poate fi depusă DUPĂ
plea:
1. nepunerea unei acuza ț ii
2. lipsa jurisdic ț iei asupra infrac ț iunii acuzate
3. extincţia infracţiunii sau a pedepsei
4. inculpatul a fost în pericol anterior
 Moton pentru anulare Obiecț ie la probe
1. filedBEFORE the defendant 1. filedAFTER the prosecuton
îș i depune plângerea a încheiat cazul său

2. Doesnot go into the merits 2. basedupon the inadequacy

al cazului, dar este ancorat pe dovezile prezentate de
probleme care nu sunt direct legate de urmărire în sprijinul
întrebarea vinovă ț iei sau acuza ț ia
nevinovăț ia acuzatului

3. Guvernat de Regula 117 a 3. guvernat de Regula 119 a

Regulile procedurii penale Regulile procedurii penale
Întrebare. Când poate inculpatul să depună o moț iune de anulare?
A. În orice moment înainte de a-ș i face plângerea, acuzatul poate
mută către plângerea informaț iei
Întrebare: Care este forma necesară pentru o cerere de anulare?
A. 1. Trebuie să fie în scris.
• 2. Trebuie să fie semnat de acuzat sau de avocatul său.
• [Link] mustspecify its factual and legal grounds.
[Link] instanț a să respingă cazul pe baza unor motive că
nu sunt incriminate în moț iunea de anulare?
A. Ca regulă generală, NU. Instanț a nu poate lua în considerare niciunul
alte motive decât cele men ț ionate în moton
Anulare. EXCEPȚIA este lipsa de jurisdicț ie asupra
infracț iune acuzată. Dacă acesta este motivul pentru a respinge
în acest caz, nu este necesar să fie invocat în cererea de anulare
deoarece intră în competenț a de bază a instanț ei să
trece peste caz.
Q. X a depus o moț iune de anulare a unei informaț ii pe motiv că el
era în SUA când crima pentru care a fost acuzat a fost comisă. Ar trebui
va fi acordat?
A. Cererea ar trebui să fie respinsă. Acuzatul face deja un
apărare. Problemele de apărare nu sunt în general un motiv pentru o
CERERE DE ANULARE. Acestea ar trebui să fie prezentate la proces.
Întrebare. Ce înseamnă afirmaț ia că „o moț iune de anihilare ipotetică
admite afirmaț iile de fapt din informaț ie?
A. Aceasta înseamnă că inculpatul susț ine că, asumând că faptele imputate
sunt adevărate, informaț ia ar trebui totuș i să fie respinsă pe baza fundamentului
invocat de către inculpat. Prin urmare, deoarece inculpatul presupune că
faptele din informaț ie sunt adevărate, doar aceste fapte ar trebui considerate
în considerare atunci când instanț a soluț ionează cererea de anulare. Alte fapte,
cum ar fi chestiunile de apărare, care nu sunt în informaț ii, nu ar trebui să
a fi luate în considerare. Excepț iile de la această regulă sunt atunci când motivele invocate pentru

anulează informaț iile despre stingerea răspunderii penale, prescripț ie,

ș i fostul risc. În aceste cazuri, sunt permise faptele suplimentare.
2. Formă ș i conț inut.
FORMĂ Ș I CONȚINUTURI ALE UNEI CERERI DE ANULARE
1. în scris
2. semnat de către acuzat sau avocatul său
3. va specifica distinct motivele faptic ș i juridice în acest sens.
• Instanț a nu va lua în considerare alte motive decât cele menț ionate în
moton, EXCEPT lipsa de jurisdicț ie asupra faptei incriminate ș i
când informaț ia nu constituie o infracț iune.
• O moț iune de suspendare a emiterii unui mandat de arestare ar trebui să fie
considerat ca un motonto de a respinge dacă acuzaț iile conț inute sunt
efectul că faptele imputate în informaț ie nu constituie un
ofensă.
REZOLUȚIA UNEI CERERI DE ANULARE
• O motonto quash trebuie rezolvat înainte de proces ș i nu poate fi amânat.
audierea ș i determinarea said moton până la proces pe
meritele, deoarece ar afecta dreptul acuzatului la un proces rapid.
• De asemenea, poate fi rezolvat în cadrul investigaț iilor preliminare, deoarecethe
oficial de investigaț ie sau judecător are puterea de a respinge
caz sau a trimite acuzatul în judecată de către instan ț a competentă,
în func ț ie de determinarea sa a lipsei sau prezen ț ei probabile
cauză.
Secț iunea 3. Motive.
1. Că faptele incriminate nu constituie o infrac ț iune;
2. Că instan ț a care judecă cazul nu are jurisdic ț ie asupra infrac ț iunii
încărcat;
3. Că instan ț a care judecă cauza nu are jurisdic ț ie asupra persoanei lui
acuzatul;
4. Că ofi ț erul care a depus informa ț ia nu a avut autoritatea de a face acest lucru;
5. Că nu se conformează substan ț ial formei prescrise;
6. Această infrac ț iune este imputată, cu excep ț ia unui singur
pedeapsa pentru diverse infracț iuni este prescrisă prin lege;
7. Că ac ț iunea penală sau răspunderea a fost stinsă;
8. Că con ț ine afirma ț ii care, dacă ar fi adevărate, ar constitui o legală
scuză sau justificare; ș i
9. Că acuza ț ii au fost anterior condamna ț i sau achita ț i de
infracț iunea acuzată, sau cazul împotriva lui a fost respins sau altfel
terminat fără consimț ământul său expres.
Secț iunea 4. Modificarea plângerii sau a informaț iei

• Dacă există un defect presupus în plângere sau informaț ie, care este
baza unei motonto de anulare POATE FI ÎNDREPTATĂ PRIN AMENDAMENT
instanț a va ordona modificarea în loc să anuleze plângerea
sau informaț ii. Dacă, după modificare, defectul nu este încă remediat,
cererea de suspendare a motonului ar trebui aprobată.
Secț iunea 5. Efectul menț inerii cererii de anulare.
EFECTELE DACĂ CURTEA MENȚINE CEREREA DE ANULARE
1. Dacă solul motonului este fie:
1. că faptele imputate nu constituie o infracț iune; sau
2. oficerul care a depus informaț ia nu avea autoritate să facă asta, sau
3. că nu se conformează substanț ial formei prescrise; sau
4. mai multe fapte penale sunt acuzate,
2. CURTEA POATE ORDONA CA O ALTĂ INFORMARE SĂ FIE ÎNSCRISĂ SAU O MODIFICARE
ACESTA DRASTA LA AFACERILE RESPECTIVE ÎNTR-O PERIOADĂ DEFINITĂ. Dacă o astfel de comandă NU ESTE DATĂ, sau dacă
după ce a fost realizat, o altă informaț ie NU ESTE ÎNREGISTRATĂ în atmeto care trebuie specificată în
ordine, sau în termenul pe care instan ț a îl poate permite, acuzatul, dacă este în custodie, va fi
eliberat de acolo, cu excepț ia cazului în care este, de asemenea, în detenț ie pentru o altă acuzaț ie.

Dacă cererea de anulare este acceptată pe baza oricăreia dintre următoarele motive:
1. o acț iune sau responsabilitate penală a fost stinsă;
2. care conț ine afirmaț ii care, dacă sunt adevărate, ar constitui o scuză legală sau
justificare; sau
3. că inculpatul a fost condamnat anterior sau achitat de infracț iunea acuzată,
ÎN ORDINEA SA, CURTEA TREBUIE SĂ MENȚIONEZE, ÎN HOTĂRÂREA DE ACCEPTARE A CERERII, ELIBERAREA
ACUZAT DACĂ ESTE ÎN ÎNCHISOARE SAU ANULAREA GARANȚIEI DACA ESTE PE
BAIL.
3. Dacă terenul pe care s-a susț inut motiunea de anulare este CĂCURTEA NU ARE
JURISDICTION PESTE OFENSA,cea mai bună practică este ca instanț a să trimită înapoi sau să înainteze
cazul la instanț a corespunzătoare, nu pentru a anula plângerea sau informaț ia.
•  Accusarea poate ridica la Curț ile Superioare o ordine de acordare a unei cereri de anulare.
PROCEDURA ÎN CAZUL ÎN CARE CEREREA DE ANULARE ESTE RESPINSĂ
1. inculpatul ar trebui să se declare;
2. acuzatul ar trebui să meargă la proces fără a aduce prejudicii apărării speciale
el a invocat în motoare;
3. apel împotriva judecă ț ii de condamnare, dacă există, ș i interpunerea
RESPINGEREA CERERII CA O EROARE.
• O ordonanț ă de respingere a unei moț iuni de anulare este INTERLOCUTORIE ș i NU
APELABIL. Apelul în duetme, ca remediu adecvat, implică o
condamnare anterioară ca rezultat al unui proces pe fondul cauzei
ș i nu se aplică la o ordonanț ă interlocutorie care refuză o motiune pentru
quash.
• Refuzul de către instanț a de fond a unei cereri de anulare CANNOT fi
subiectul unei petiț ii pentru certiorari, interdicț ie sau mandamus în
o altă instanț ă a rangului coordonatelor.
Secț iunea 6. Ordonaț i menț inerea cererii de anulare nu este un obstacol pentru alta
procuratură.
• Un moton SUSȚ INÂND motonul de a suprimare nu este o barieră pentru altul.
procurarea pentru aceeaș i infracț iune, CU EXCEPȚ IA:
[Link] s-a bazat pe faptul că actul criminal sau
răspunderea a fost extingherită, Ș I
2.că acuzatul a fost anterior condamnat sau în pericol de
a fi condamnat sau achitat de infracț iunea acuzată.
Sectiunea 7. Condamnare anterioară sau achitare; dublă expunere la pedeapsă.
• Dubla pericol înseamnă că atunci când o persoană este acuzată de o infracț iune
ș i cazul este închis fie prin achitare, fie prin condamnare sau în orice alt mod
mod fără consimț ământul acuzatului, acesta nu poate fi din nou
acuzat de aceeaș i infracț iune sau de o infracț iune identică.

CERINȚE PENTRU DUBLELE RISCURI CONFORM SECȚIUNII 7

Este necesar ca în primul caz că-
Informa ț iile despre reclamant sau alte acuza ț ii formale au fost suficiente din punct de vedere formal.
ș i substanț ă pentru a susț ine o convingere;
2. instan ț a avea jurisdic ț ie;
[Link] fusese judecat ș i pledase; ș i
4. el a fost condamnat sau achitat sau cazul a fost respins fără el
exprima consimț ământul
Când toate aceste circumstanț e sunt prezente, ele constituie un BAR pentru un al doilea
urmărire penală pentru -
1. aceea ș i infrac ț iune, sau
2. o tentativă de a comite infrac ț iunea men ț ionată, sau
3. o frustratie a faptei men ț ionate, sau
4. orice infrac ț iune care include în mod necesar sau este inclusă în mod necesar în prima
acuzare incriminată.
 Eliberarea unui inculpat în cadrul unei investigaț ii preliminare NU este un astfel de
o adjudecare în favoarea sa, care va împiedica o urmărire penală ulterioară pentru
infracț iune. Acest lucru se datorează faptului că o investigaț ie preliminară nu este un proces ș i nu
nu are ca obiect determinarea definitivă a vinovăț iei
acuzatul. În plus, acuzatul nu a fost încă citat în judecată.
DISMISSAL vs. ACQUITTAL
1. Achitarea se bazează întotdeauna pe MERITE, adică, inculpatul este
achitat deoarece dovezile nu arată vinovă ț ia pârâtului
dincolo de o îndoială rezonabilă; dar concedierea nu decide cazul
pe temeiul că acuzaț ia nu este vinovat.
2. Dacă un act este pedepsit de o lege ș i o ordonan ț ă, chiar dacă sunt
considerate ca infracț iuni diferite, condamnarea sau achitarea sub una sau alta
va constitui o barieră împotriva unei alte urmăriri penale pentru aceeaș i acț iune.
3. Dacă un singur act este pedepsit de două dispozi ț ii diferite ale legii sau
statute, dar fiecare dispoziț ie necesită dovada unui fapt suplimentar
cealaltă nu necesită astfel, nici condamnare, nici achitare
într-unul va interzice o urmărire penală pentru celălalt. (Perez vs. Curtea de
Apeluri, 163 SCRA 236
TESTE PENTRU DETERMINAREA DACA CELE DOUA INFRACTIUNI SUNT
IDENTIC
• ACELAȘ I TEST DE INFRACȚ IUNE - Există IDENTITATE între două infracț iuni nu
numai când a doua încălcare este exact la fel ca prima, dar
DEASUPRA când a doua infracț iune este o tentativă de sau o frustrare de,
OR este inclus în mod necesar în infrac ț iunea acuzată în primul
informaț ie.
EXCEPȚII LA REGULA IDENTITĂȚII:
1. INFRACTIUNEA MAI GRAVA A APARUT DIN CAUZA UNOR FAPTE SUPRAVEGHERE
proveni ț i din aceea ș i omisiune a actorului constituind anteriorul
Încărcare.
2. Faptele care constituie acuza ț ia mai gravă au devenit cunoscute sau au fost
descoperit doar după ce a fost făcută o pledoarie înplângerea anterioară
sau informaț ii.
3. Declara ț ia de vinovă ț ie pentru infrac ț iunea mai u ș oară a fost făcută fără
consimț ământul procurorului ș i al părț ii prejudiciate; excepț iecând
partea vătămată nu s-a prezentat în timpul audierii preliminare.

În oricare dintre aceste cazuri, perioada respectivă a pedepsei care poate avea
a fost executată de inculpat în temeiul condamnării anterioare va fi
acordat din nou ș i scăzut din sentinț a pe care trebuie să o execute
ar trebui să fie condamnat în cadrul următoarei urmăriri penale.

• ACELAȘ I TEST DE EVIDENȚĂ - dacă faptele aș a cum sunt revendicate în al doilea

informaț iile, dacă ar fi fost dovedite, ar fi fost suficiente pentru a susț ine
informa ț ii anterioare, sau din care acuzatul ar fi putut fi
achitat sau condamnat.
Secț iunea 8. Demitere provisională.
• REGULĂ GENERALĂ: Când cauza a fost respinsă „provizoriu” cu consimț ământul
acuzatul, el NU POATE invoca nevinovăț ia dublă într-o altă acț iune de urmărire penală
OR unde cazul a fost reinstalat pe o motiune pentru reanalizare de către
procese
EXCEPȚ II: Acolo unde concedierea a fost de fapt o achitare bazată pe:
1. lipsa sau insuficien ț a probelor; sau
2. refuzul dreptului la un proces rapid, prin urmare, chiar dacă acuzatul a dat consim ț ământul său expres
consent to such dismissal or moved for such dismissal, such consentwould be
imaterial, deoarece o astfel de concediere este de fapt o achitare.
CERINȚE
1. consim ț ământul procurorului
2. consim ț ământul acuzatului
3. notificare către partea ofuscata
• Dacă un caz este suspendat provizoriu cu consim ț ământul procurorului ș i
partea lezată, neîndeplinirea reinstalării acesteia în termenul dat va face ca
încetare permanentă.
PERIOADA PENTRU REINTEGRARE:
infrac ț iuni pasibile de închisoare de până la 6 ani = UN AN
2. infrac ț iuni pedepsite cu închisoare de mai mult de 6 ani = DOI ANI
3. ÎN ALTFEL CACEA, DISMISSALUL VA FI ÎNLEVANT DIN A FI PROVISIONAL
Ș I DEVINE PERMANENT.
SECȚIUNEA 9. NEÎNCEPEREA DE A CEREREA ANULĂRII SAU
A afirma orice motiv în acest sens.
• Toate motivele pentru o motonto de anulare sunt RENUNȚ ATE
dacă nu este ridicat sezonier, CU EXCEPȚ IA:

[Link] informaton does notcharge an

infracț iune
[Link] de jurisdicț ie ale instanț ei;
[Link]ț ia infracț iunii sau a pedepsei; ș i
4. dublu pericol.
 RULE 118
ÎN EVALUARE
Secț iunea 1. Prejudiciar; obligatoriu în cazuri penale.
Procedura de preîncercare este OBLIGATORIE în toate cazurile penale.
• Instanț a va înfăț iș a după citirea acuzaț iilor ș i în termen de 30 de zile de la momentul respectiv
instan ț a dobânde ș te jurisdic ț ie asupra persoanei acuzatului,
niciodată o perioadă mai scurtă este prevăzută de legi speciale sau circulare de
curtea supremă, ordonă o audiere preliminară.
ÎNTREBĂRI CONSIDERATE ÎN CONFERINȚA PRELIMINARĂ
negocierea pledoariei
2. stpulaton de fapte;
3. marcarea pentru identificarea dovezilor păr ț ilor;
4. renun ț area la obiec ț iile privind admisibilitatea probelor;
5. modificarea ordinii procesului dacă inculpatul admite acuza ț ia
dar interpune o apărare legală;
6. astfel de materii care vor promova un proces echitabil ș i rapid al
aspectele penale ș i civile ale cazului. (Secț iunile 2 ș i 3, Circ. 38-98).
Negocierea vinovă ț iei – procesul prin care acuzatul, victima
partile si acuzarea ajung la un acord mutual satisfacator
dispoziț ia cazului supus aprobării instanț ei. De obicei, implică
plecarea învinuitului de a se declara vinovat pentru o infracț iune mai mică sau doar pentru una sau
unele dintre capetele de acuzare ale unui rechizitoriu cu mai multe capete de acuzare în schimbul unui
o sentinț ă mai blândă decât acea acuzaț ie mai gravă.
Secț iunea 2. Acord pre-proces.
CERINȚE ÎNAINTE CA ACORDUL PRELIMITAR SĂ POATĂ FI UTILIZAT CA
EVIDENCE:
1. ei sunt redu ș i la scris
2. acordul prealabil este semnat de acuzat ș i avocatul său.
3. Cerin ț a din sec ț iunea 2 este menită să protejeze dreptul de
acusatul împotriva acordurilor neautorizate sau
admisii în care consilierul său poate fi intrat, sau pe care orice
persoana poate atribui inculpatului fără cunoș tinț a sa, aș a cum el
ar putea să fi renunț at la prezenț a sa la conferinț a preliminară.
4. Omiterea semnăturii acuzatului ș i a avocatului său, ca
impus de reguli, renderizează situaț ia faptelor
inadmisibil ca probă.
Secț iunea 3. Neapariț ia la conferinț a prealabilă.
• Curtea poate impune sanc ț iuni ș i penalită ț i corespunzătoare pentru nerespectare
apariț ia la conferinț a prealabilă de către avocatul inculpatului
sau procurorul fără o justificare acceptabilă.
• Sancț iunile sau pedeapsa pot fi sub formă de mustrare, amendă sau
încarcerare. Întrucât aceasta este similară cu dispreț ul indirect al
instanț a, pedeapsa pentru dispreț indirect poate fi impusă.
SCOP
1. A aplica cerin ț a obligatorie a anchetei preliminare în cazurile penale.
2. Acuzatul nu este cel obligat să apară, ci doar
consilier pentru acuzat sau pentru procuror. Motivul principal pentru care
acuzatul nu este inclus în lista de apariț ie obligatorie este frica că
a-l include pe el este a încălca dreptul său constitutional de a rămâne tăcut.
Secț iunea 4. Ordin prealabil.
• După judecata preliminară, instanț a emite o ordonanț ă prin care se menț ionează acț iunile întreprinse.
faptele stipulate ș i dovezile marcate, iar după aceea procesul pe
meritele vor continua cu problemele care nu au fost soluț ionate în timpul pre-
judecată.
• Pentru a preveni manifestarea nedreptăț ii, totuș i, ordinea pre-judiciară poate fi
modificat de instanț ă, din proprie iniț iativă sau la cererea
orice petrecere.
 REGULA 119
PROCES
Secț iunea 1. Timpul pentru a se pregăti pentru proces.
• Procesul - examinarea înaintea unui tribunal competent conform
legea ţării, a faptelor puse în discuţie într-un caz pentru
scopul de a determina o astfel de problemă.
• Judecata va începe ÎN DECRETE 30 DE ZILE de la primirea pre-
comandă de probă.
Secț iunea 2. Proces continuu până la terminare; amânări.
SISTEMUL DE TRIAL CONTINU
• Procesul odată început va continua zi de zi, cât mai departe posibil.
practicabil neterminat; dar poate fi amânat pentru o
perioadă rezonabilă de timp din motive întemeiate.
LIMITAREA PERIOADEI DE PROBA
• Nu va depăș i în NIMIC 180 DE ZILE DE LA PRIMA ZI A
PROCES, CU EXCEP ȚIA CĂ ESTE PREVĂZUT ALTCEVA DE CĂTRE CURTEA SUPREMĂ
CURTE.
Cerinț e înainte ca atriul să poată fi amânat din cauza absenț ei unei
martor
1. că martorul este material ș i apare în fa ț a instan ț ei ca atare
2.că partea care aplică nu a fost vinovată de nicio neglijen ț ă
3. că martorii pot fi prezen ț i la momentul la care are loc procesul
amânat ș i incidental că nu s-au putut obț ine dovezi similare
4. o declara ț ie pe propria răspundere care arată existen ț a circumstan ț elor de mai sus
trebuie să fie completat.
Remediile acuzatului atunci când un ofiț er de urmărire penală fără un motiv întemeiat
asigură amânări ale procesului unui inculpat împotriva lui
protest după o perioadă rezonabilă de timp:
1. mandamus pentru a obliga o respingere a informa ț iei
2. dacă este restric ț ionat de libertatea sa, prin habeas corpus pentru a ob ț in
libertate.
3. SC a adoptat sistemul continuu ca mod de justi ț ie.
între imputare ș i adjudecare realizată cu rapiditate ș i eficienț ă astfel
că încercările au loc în datele programate fără amânare,
problemele factuale pentru proces bine definite înainte de proces ș i întregul
procedurile au fost terminate ș i sunt gata pentru judecată în termen de 90 de zile de la
data audierii iniț iale, cu excepț ia cazului în care din motive întemeiate, un
extensia este permisă.
Sistemul necesită ca judecătorul prezidător:
1. adera ț i cu fidelitate la orele de sesiune prescrise de legi;
2. men ț ineț i controlul total asupra desfă ș urării procedurilor; ș i
3. aloca ț i eficient ș i utiliza ț i timpul ș i resursele pentru a evita întârzierile în instan ț ă
• Neapărea acuzării la proces, în ciuda notificării adecvate,
justificat un concediu provizoriu sau un concediu absolut în funcț ie de
circumstanț ele.
Secț iunea 4. Factori pentru acordarea continuităț ii.
• SCOP: De a controla discre ț ia judecătorului în acordarea
continua pe cererea lui sau pe moț iunea oricărei părț i litigante.
Secț iunea 5. Termen limită după o decizie de nou proces.
• Procesul va începe în termen de 30 de zile de la data emiterii ordinului pentru un
noua încercare devine finală.
Secț iunea 7. Obligaț iile avocatului public atunci când acuzatul este închis.
• Aceș ti avocaț i publici îș i fac apariț ia în numele acuzatului
la cererea sa sau a unei rude de-ale sale sau la numirea sa ca
avocat de oficiu de către instanț ă.
Secton 8. Sanctons.
Kinds:
criminal
2. administrative
3. dispre ț fa ț ă de instan ț ă
Secț iunea 11. Ordinea procesului
ORDINEA PROCESULUI:
1. ACUZAREA VA PREZENTA DOVEZI PENTRU A DOVEDI ACUZATIA SI, ÎN
CAZUL ADECVAT, RĂSPUNDEREA CIVILĂ
2. ACUZATUL POATE PREZENTA DOVEZI PENTRU A DOVEDI APĂRAREA Ș I DAUNELE SALE,
Dacă există, care decurge din emiterea unei măsuri provizorii în
CAZ.
3. PROCURETORUL Ș I APĂRAREA POT, ÎN ACEST ORDINE, SĂ PREZENTZE
DOVADA DE REFUTARE Ș I REFUTARE SUPLIMENTARĂ, cu excepț ia cazului în careinstanț a, în sprijinul
justiț ie, le permite să prezinte probe suplimentare referitoare la problema principală
4. Odată cu admiterea dovezilor păr ț ilor, CAZUL VA FI CONSIDERAT
SUBMIS PENTRU DECIZIE DACĂ ÎN JUSTI ȚIE NU SE DISPOZI ȚIONEAZĂ SĂ ARGUMENTEZE
ORAL sau pentru a trimite memorii scrise.
5. CÂND ACUZATUL ADMITE ACTUL SAU OMISIA REPRO Ș ATĂ ÎN
RECLAMĂ SAU INFORMA ȚIE DAR INTERPUSE O APĂRARE LEGALĂ,
ORDONANȚA PROCESULUI POATE FI MODIFICATĂ.
REGULĂ GENERALĂ:
• Ordinea în prezentarea dovezilor trebuie respectată. Acuzatul nu poate fi
obligat să prezinte mai întâi dovezile sale înainte ca urmărirea penală să aducă propriile dovezi.
EXCEPȚIE:
• Acolo unde a fost adoptată o procedură inversă fără obiecț ia pârâtului ș i
acea procedură nu a prejudiciat drepturile sale substanț iale, defectul nu este reversibil
eroare.
• O abatere de la ordinea procesului nu este o eroare reversibilă deoarece
unde s-a convenit sau nu s-a obiectat sezonier, dar nu
unde schimbarea în ordinea procesului a fost contestată în mod timely de
apărarea.
• Unde ordinea procesului stabilită în baza acestei secț iuni nu a fost
urmat de instanț ă în măsura în care neagă acuzaț ia de către procuratură un
oprtunitatea de a-ș i prezenta dovezile, verdictul este o nulitate.
(Oameni vs. Balisacan)

SEC ȚIUNEA 12. CERERE PENTRU EXAMINAREA MARTORULUI PENTRU

ACUZAT ÎNAINTE DE PROCES.
• Acuzatul poate avea martorul său examinat condiț ionat în favoarea sa.
ÎNAINTEproces pe baza moț iunii cu notificare pentru toate celelalte părț i.
Motonul trebuie să declare:
numele ș i adresa martorului
substan ț a mărturiei
3. martorul este atât de BOLNAV încât să aibă un motiv rezonabil să creadă că el
nu va putea participa la proces sau locuieș te la mai mult de 100 km
Ș I NU ARE NICIO MODALITATE DE A ASISTA la aceea ș i, sau la alte evenimente similare
există circumstanț e care l-ar face indisponibil sau l-ar împiedica
lui de a participa la proces.
SECȚIUNEA 13. EXAMINAREA MARTORULUI DE APĂRARE; CUM SE FACE.
• Dacă instanț a este mulț umită că examinarea martorului este necesară, cum ar fi
furnizat în SECȚ IUNEA 4, se va face o comandă ș i o copie va fi trimisă către
fiscal.
• Examinarea va fi efectuată în faț a oricărui judecător sau, dacă nu este posibil, în faț a oricărei persoane.
membru al Baroului în bună stare desemnat de instanț a de judecată sau de o
instanț a inferioară desemnată de o instanț ă de jurisdicț ie superioară care emite
comandă
SECȚIUNEA 14. GARANȚIE PENTRU ASIGURAREA APARITIEI MARTORULUI MATERIAL.
• Dacă instanț a este mulț umită, pe baza probei sau a jurământului, că un martor material nu va
testifica atunci când este necesar, aceastaPOATE PE BASEA UNEI CERERI A UNEI PĂRȚI SĂ ORDONĂ
MARTORUL VA POSTA CAUȚIUNE ÎN SUMA PE CARE O VA CONSIDERA ADECVATĂ.
Dacă martorul refuză să plătească o astfel de cauț iune aș a cum este cerut, instanț a poate
îl trimite în închisoare până când se conformează sau este eliberat legal după...
marturia a fost luată.

SECȚIUNEA 15. EXAMINAREA MARTORULUI PENTRU ACUZARE.

• Examinarea condiț ionată a martorilor acuzării va fi efectuată
beforethe judge orthe courtwherethe case is pending and inthe
prezen ț a acuzatului, cu excep ț ia cazului în care ș i-a renun ț at la drepturile sale după o perioadă rezonabilă
Notificare. Acuzatul va avea dreptul de a contracara un astfel de acuzator.
martor, prin urmare astfel de declaraț ii ale martorilor acuzării pot
după aceea să fie admisibil în numele sau împotriva acuzatului (Regalado, p.
460).
Secț iunea 16. Judecarea mai multor acuzaț i
REGULĂ GENERALĂ:
• Când două sau mai multe persoane sunt acuzate împreună de o infracț iune, ACESTELE TREBUIE SĂ FIE
ÎNCERCAT ÎMPREUNĂ. Această regula este concepută astfel încâtpentru
a preveni o cheltuială deș ertăciune
resurse judiciare ș i pentru a promova o solu ț ionare ordonată ș i expeditivă a
procedeuri penale.
EXCEPȚIE:
• Instanț a, la cererea fiscalului sau a oricărui dintre inculpaț i, poate dispune o
proces separat pentru unul sau mai mulț i acuzaț i. Acordarea unui proces separat când doi
Când mai mulț i inculpaț i sunt acuzaț i împreună de o infracț iune, acest lucru este pur ș i simplu discreț ionar.
cu instanț a de judecată.
• CEREREA PENTRU UN PROCES SEPARAT TREBUIE SĂ FIE ÎNREGISTRATĂ ÎNAINTE DE
ÎNCEPEREA PROCESULUI ș i nu poatea fost crescut pentru prima dată pe
apel. Dacă se acordă un proces separat, mărturia unui inculpat care impută
declaraț ia lui co-acuzat nu este admisibilă împotriva acestuia din urmă. În procesul comun, ar fi
să fie admisibil dacă acesta a avut oportunitatea de a contrainteroga.
Secț iunea 17. Eliberarea acuzatului pentru a fi martor al statului.
• Descărcarea motonului ar trebui efectuată de către acuzare ÎNAINTE de a-ș i încheia cazul.
CERINȚE PENTRU ELIBERARE
1. NECESITATE ABSOLUTĂ PENTRU MARTORIE
2. NU EXISTĂ ALTE DOVEZI DIRECTE DISPONIBILE PENTRU ACUZARE
3. MARTURIA POATE FI SUBSTANTIAL CONFIRMAT ÎN PUNCTUL SĂU MATERIALts
4. acuzatNU CEA MAI CULPATĂ
5. acuzatul NU A FOST NICIODATĂ CONDAMNAT PENTRU O INFRACTIUNE CARE IMPLICĂ TURPITUDINE MORALĂ
• ABSEN ȚA ORICĂRUI DIN REQUISITELE PENTRU DESCĂRCAREA UNUI PARTICIPANT
CRIMINIS ESTE UN MOTIV DE OBIECȚIE ÎMPOTRIVA MOTIUNII PENTRU ELIBERAREA SA,
ÎNSĂ OASTA ÎNACEASTĂ TREBUIE SĂ FIE RIDICATĂ ÎNAINTE DE A FI ORDONAT DESCĂRCAREA.
EFECTE ALE DESCĂRCĂRII
1. Dovezile aduse în sprijinul descărcării vor face automat parte din proces.
2. Dacă instan ț a respinge motiunea de a elibera inculpatul ca martor al statului, JURĂMÂNTUL SĂU
STATEMENT SHALL BE INADMISSIBLE IN EVIDENCE;
3. Eliberarea acuzatului operează ca un ACQUITTAL Ș I ÎNCHIDERE PENTRU URMĂTOARELE PROCESURI
pentru aceeaș i infracț iune.
EXCEPTIONS:
1. Dacă inculpatul NU SE PREZINTĂ SAU REFUZĂ SĂ DEPUNĂ MĂRTURIE împotriva co-inculpatului său conform cu
declaraț ia sa jurată constituind baza descărcării
2. NEPREZENTAREA LA MARSĂ SE REFERĂ EXCLUSIV LA VOIN ȚA SAU VINOVĂ ȚIA ACUZATULUI
3. Acolo unde un ACUZAT CARE DEVINE MARTOR ÎMPOTRIVA STATULUI PE O PROMISIUNE DE IMPUNITATE DAR
ULTERIOR RETRAGE Ș I NICI NU ÎȘ I MENȚ INE PARTEA DIN ACORD, CONFESIUNEA SA
DE PARTICIPAREA LUI ÎN COMISIA CRIMEI ESTE ADMISIBILĂ CA
DOVEZI ÎMPOTRIVA LUI.
Secț iunea 19. Când s-a făcut o greș eală în încadrarea infracț iunii corecte.
• Când infrac ț iunea dovedită nu este inclusă în, nici nu include, infrac ț iunea
acuzat ș i este diferit de acesta, instanț a ar trebui să respingă acț iunea ș i să ordone
întocmirea unei noi informaț ii care încadrează fapta corectă.
• Această regulă se bazează pe faptul că o persoană acuzată are dreptul să fie informată
despre natura ș i cauza acuzaț iei împotriva lui ș i pentru a-l condamna pentru o infracț iune
differentfromthatcharged inthe complaintor informaton would be an unauthorized
neghiul acestui drept. (S.U.A. împotriva Campo, 23 Phil. 369)
SECȚIUNEA 20. NUMIREA PROCURORULUI INTERIMAR.
• Vezi Secț iunea 5, Regula 110.
SECȚIUNEA 21. EXCLUDEREA PUBLICULUI.
REGULĂ GENERALĂ:
• Acuzatul are dreptul la un proces public ș i în condi ț ii obi ș nuite
circumstanț e, instanț a poate să nu închidă uș a sălii de judecată.
publicul general.
EXCEPȚIE:
• Acolo unde dovezile care urmează să fie prezentate în timpul procesului sunt de o astfel de natură precum
a fi ofensiv la decenț ă sau la morala publică, instanț a poate motu proprio
exclude publicul din sala de judecată.

SECTIUNEA 22. CONSOLIDAREA PROCESULUI PENTRU INFRACȚIUNI AFILIATE.

• Aceasta reflectă o situaț ie în care informaț iile separate sunt depuse:
1. pentru infrac ț iuni bazate pe acelea ș i fapte;
2. pentru infrac ț iuni care fac parte dintr-o serie de infrac ț iuni de caracter similar

SECȚIUNEA 23. OBIECȚII LA DOVEZI.

După ce acuzarea îș i prezintă cazul, instanț a poate respinge acț iunea pe baza
temeiul insuficienț ei probelor:
1. din proprie ini ț iativă, după ce a oferit procurorului oportunitatea de a fi ascultat;
sau
2. în urma demersului asupra dovezilor depuse de acuzat cu sau fără permisiune
curte.
3. Regulile de arest permit acuza ț ilor într-un caz penal să prezinte dovezi chiar ș i
după un motonto a respinge DACA demersul a fost făcut cu expresia
consimț ământul instanț ei.
• Depunerea motiunii de respingere FĂRĂ permisiunea instanț ei
rezultă în prezentarea cazului pentru decizie cu privire la
baza probelor din înregistrare ș i nu provine din
such order denying the moton to dismiss.

• DACĂ RESPECTIVA CERERE DE ÎNCHIDERE ESTE ACCEPTATĂ, o astfel de închidere

a fi pe fond este ECHIVALENT CU O ABSOLVIRE,
de aici că acuzaț ia nu poate face apel, deoarece ar plasa
acuzat în dublă prejudecată.

• O HOTĂRÂRE DE RESPINGERE A DEMERSULUI DE DOVADĂ

INTERLOCUTORY IS NOT APPEALABLE.

SECȚIUNEA 24. REODESCHIDERE.

• Oricând înainte de finalitatea sentinț ei de condamnare,
judecătorul poate, motu proprio sau la cererea părț ii, cu audiere
în ambele cazuri, reiaț i procedurile pentru a evita o justiț ie greș ită
a justiț iei. Procedurile vor fi încheiate în termen de 30
zile de la ordinea care o acordă.
 REGULA 120
JUDECATĂ
SECȚIUNEA 1. JUDECATA; DEFINIȚIE Ș I FORMĂ.
• Judecata - adjudecarea de către instanț ă că inculpatul este vinovat
sau nevinovat de infrac ț iunea acuzată ș i impunerea
penalitate ș i răspundere civilă corespunzătoare prevăzute de lege.
• Nu este necesar ca judecătorul care a judecat cazul să fie acelaș i.
oficial judiciar pentru a decide. Este suficient să fie informat despre
dovezile deja prezentate printr-o citire a transcrierii
mărturii deja introduse, în aceeaș i manieră ca apelul
tribunalele analizează probele în apel.
Secton 2. Contents of the judgment.
Judecata trebuie să fie:
1. în scris;
2. în limba oficială,
3. PREGĂTIT Ș I SEMNAT PERSONAL Ș I DIRECT DE JUDECĂTOR,
4. cu oDECLARATIE CONCISĂ A FACTULUI Ș I A LEGII PE CARE SE BAZEAZĂ
Este bazat.
REMENIU DACA SENTINȚA NU ESTE PUSĂ ÎN SCRIS: depune o petiț ie pentru
MANDAMUSa determina judecătorul să pună în scris decizia de
the court.
Dacă judecata este una de CONDAMNARE, judecata trebuie să precizeze:
1. Ratificarea legală a faptei constituite de mărturisirile
acuzat ș i circumstan ț ele agravante ș i atenuante
participând la comisia sa
2. PARTICIPAREA ACUZATULUI, cândther as principal, accomplice
sau accesoriu
3. PENALITATE IMPUSĂacuzatul
4. Răspunderea civilă sau daunele cauzate de o faptă ilegală, cu excep ț ia
acț iunea civilă separată a fost rezervată sau renunț ată
• Dacă judecata este una de ACHITARE, trebuie să facă o constatare cu privire la
responsabilitatea civilă a acuzatului, CU EXCEPȚIAexistă o demonstraț ie clară că
actul din care ar putea apărea răspunderea civilă nu a existat.

• Îndoială rezonabilă - starea cazului care, după o considerare completă

dintre toate dovezile, lasă mintea judecătorului într-o astfel de condiț ie încât
el nu poate spune că simte o convingere profundă, fa ț ă de o morală
certitudine, a adevărului acuzaț iei.
Achitare - o constatare de nevinovat pe baza meritelor,
adică, inculpatul este achitat deoarece dovezile
nu arată că vinovă ț ia lui este dincolo de ra ț ional
dubiu sau o respingere a cazului după urmărirea penală
şi-a încheiat cazul pe baza mărturiei acuzatului
pe baza căreia dovezile nu reu ș esc să demonstreze dincolo de
îndoială rezonabilă că acuzatul este vinovat.
• Este bine stabilit că achitarea, într-un caz penal, este
imediat final ș i executoriu la
promulgare, ș i că, în consecinț ă, statul nu poate
caută revizuirea sa fără a plasa acuzatul în dublu
pericol. (Frizeri vs. Laguio, Jr., 351 SCRA 606)
• O achitare a unui acuzat pe baza unei îndoieli rezonabile
NU împiedică partea ofensată să depună o
acț iune civilă separată bazată pe alte surse de
obligaț ie.
SECȚIUNEA 3. JUDECATĂ PENTRU DOUĂ SAU MAI MULTE INFRAȚIUNI.
• CÂND DOUĂ SAU MAI MULTE INFRACTIUNI SUNT ACUZATE ÎN PLÂNGE
INFORMAȚII, IAR ACUZATUL NU ÎȘ I PREZINTĂ OBIECȚII ÎNAINTE
TRIAL, CURTEA POATE CONDAMNA PERSOANA ACUZATĂ LA CÂTE PUNCTE
INFRACTIUNI AȘ A CUM SUNT ACUZATE Ș I DOVEDITE.
• Un acuzat poate fi condamnat pentru o infracț iune doar când aceasta este atât
acuzat ș i dovedit. Dacă eunu este taxat deș i a fost dovedit, SAU dacă este
neprovat, deș i acuzat, inculpatul NU POATE fi condamnat
din acest lucru.
• Diferen ț a dintre acuza ț ie ș i dovadă nu poate justifica un
condamnare pentru fapta acuza sau fapta dovedită
cu exceptia in care unul este inclus in celalalt (Sectiunea 4).
Secț iunea 5. Când o infracț iune include sau este inclusă într-o alta.
REGULĂ GENERALĂ: Dacă ceea ce este dovedit prin probele procuraturii este un
infracț iune care este inclusă în infracț iunea acuzată în informaț ie,
theACUZATUL POATE FI CONDAMNAT VALABIL PENTRU INFRACTIUNE
DOVEDIT.
EXCEPȚIE: Acolo unde faptele au intervenit după depunerea informaț iei
care schimbă natura infracț iunii.
• O infrac ț iune acuzată include neapărat o alta atunci când unele
elementele esenț iale sau ingredientele acuzaț iei formulate constituie
infracț iunea dovedită, sau când elementele esenț iale sau ingredientele
infracț iunea acuzată constituie sau face parte din cele care constituie
the offense proved,then one offense is included inthe other.
Secț iunea 6. Promulgarea hotărârii.
• Promulgarea hotărârii - proclamare oficială sau
anunț ul sentinț ei. ACELA CONSISTĂ ÎN CITIREA
DECIZIE SAU SENTIN Ț Ă ÎN PREZEN Ț A
ACUZAT ŞI ORICE JUDECĂTOR AL CURŢII CARE PRONUNŢĂ
JUDECATĂ.
REGULI PRIVIND VALABILITATEA PROMULGĂRII SENTINȚEI:
1. Judecata trebuie să fi fost pronun ț ată ș i promulgată
în timpul mandatului judecătorului care l-a semnat.
2. Prezen ț a avocatului în timpul pronun ț ării hotărârii
nu este necesar.
• Efectul promulgării judecăț ii în absenț ă - el va
pierd toate remediile disponibile în aceste Reguli împotriva
hotărârea ș i instanț a vor ordona arestarea sa.
Secț iunea 7. Modificarea judecăț ii.
• La cererea acuzatului, o hotărâre de condamnare poate
fi modificat sau anulat de instan ț ă ÎNAINTE de a avea
devin finale sau ÎNAINTE ca o contestaț ie să fi fost perfectată.
O hotărâre devine definitivă:
1. când PERIOADA PENTRU PERFEC Ț IONAREA APELULUI A UNUI APEL A FOST
EXPIRAT;
2. când propozi ț ia este PAR Ț IAL sau TOTAL SATISFĂCUTĂ SAU
Servit;
3. când acuzatul RENUN Ț Ă ÎN SCRIS la dreptul său
A face apel; ș i
4. când ACUZATUL SOLICITĂ PROBA Ț IUNEA.
O SENTINȚĂ DE ABSOLVIRE DEVINE DEFINITIVĂ IMEDIAT
DUPĂ PROMULGARE Ș I NU POATE FI RETRAS PENTRU
CORECTARE SAU MODIFICARE.
• Procurorul nu poate solicita modificarea sau stabilirea
în afara unei sentinț e de condamnare deoarece regulile sunt clare
prezintă că o sentinț ă de condamnare poate fi modificată sau
anulat de instanț ă prin cererea de
acuzat.
• Instan ț a de fond poate modifica valabil partea civilă a acesteia
decizie în termen de 15 zile de la promulgarea acesteia chiar
deș i apelul fusese între timp deja
perfecț ionat de către acuzat din sentinț a de condamnare.
Instanț a de fond poate pierde jurisdicț ia asupra judecăț ii chiar ș i
ÎNAINTE de scurgerea a 15 zile:
1. când inculpatul se supune voluntar executării
judecata;
2. când defendantul î ș i finalizează apelul;
3. când acuzatul î ș i retrage apelul;
4. când inculpatul renun ț ă în mod expres în scris la dreptul său de
apel
5. când acuzatul depune o peti ț ie pentru probare.
SECȚIUNEA 8. ÎNSCRIEREA SENTINȚEI.
• Hotărârea finală a instanț ei este pusă în executare de un
proces numit „mitmus“.
• Mitmus - UN PROCES EMIS DE INSTANȚĂ DUPĂ
CONVINGERE DE A ÎNDEPLINI JUDECATA FINALĂ, ASTFEL
CA ORDONÂND UNUI DIRECTOR DE ÎNCHISOARE SĂ Ț INĂ
ACUZAT ÎN conformitate cu termenii
JUDECATĂ.
SECȚIUNE 9. DISPOZIȚII EXISTENTE PRIVIND SUSPENDAREA
CONDAMNARE, PROBAȚIE Ș I ELIBERARE CONDITIȚIONATĂ NEAFECTATE
PRIN ACEST REGULAMENT.
 REGULA 121
NOU PROCEED OR RECONSIDERARE
SECȚIUNEA 1. NOU ÎNCERCARE SAU REEXAMINARE.
• Nou proces - reaudirea unui caz deja decis, dar înainte de
hotărârea de condamnare pronunț ată acolo a devenit finală,
unde ERORILE DE DREPT SAU IRREGULARITĂ Ț ILE SUNT ANULATE
DIN PREGĂTIREA DOSARULUI SAU NOI DOVEZI SUNT INTRODUSE, SAU AMBELE
PAȘ II SUNT FĂCUȚI.
• O cerere pentru reexaminare sau reconsiderare ar trebui să fie DEPUSĂ LA
CURTEA DE JUDECATĂ ÎN TERMEN DE 15 ZILE DE LA PROMULGARE
AL JUDECĂRII ș i îninterupră perioada pentru a perfecț iona un
apel de la momentul depunerii sale până la notificarea ordonanț ei de respingere
motonul va fi fost servit acuzatului sau consilierului său.
• O acț iune pentru reconsiderarea hotărârii poate fi depusă în
ordin pentru a corecta erorile de drept sau de fapt în hotărârea judecătorească. Eunu face
nu necesită nicio procedură ulterioară.
Un nou proces poate fi acordat în orice moment înainte de pronunț area sentinț ei de condamnare.
devine final:
1. pe baza motiunii acuzatului
2. on moton ofthe courtbutwiththe consentofthe accused
• Acordarea unui nou proces sau acceptarea de dovezi suplimentare
SE BAZEAZĂ PE DISCREȚIA SÂNTEI.
(Oameni vs. Acosta, 98 Phil. 642)
• O DATĂ CE APELUL ESTE PERFECȚIONAT, CURTEA DE JUDECATĂ
IES DIN CAUZA Ș I ÎNALTA CURTE DE JUSTIȚIE
PAȘ II ÎN. Ar trebui sătcometo passthenthatduringthe
suspensia apelului, dovezi noi ș i materiale,
de exemplu, au fost descoperite, inculpatul poate
depuneti o cerere pentru un nou proces la curtea de apel.
Cazuri în care instan ț a de fond î ș i pierde jurisdic ț ia asupra acesteia
sentinț ă chiar înainte de trecerea a 15 zile:
1. Când ACUZATUL SE PREZINTĂ VOLUNTAR LA
EXECUTAREA SENTINȚEI.
2. Când PERSOANA ACUZATĂ Î Ș I ÎMBUNĂTĂ Ț EȘ TE APELUL.
momentul în care apelul este finalizat, instanț a de apel îș i pierde
jurisdicț ie asupra acesteia, cu excepț ia scopului de a corecta
erori clericale.
Nou proces Rechererea cazului
Sentinț a este emisă de către instanț ă
prezentat înainte ca judecata să fie
finalitatea sa a făcut în
exerci ț iu de sunet
discret
La cererea sau cu nu necesită
consim ț ământul consim ț ământului
acuzat acuzat; s-ar putea afla la
instanț a oricărei părț i
cine poate exista apoi
prezentare suplimentară
dovezi
Secț iunea 2. Motive pentru un nou proces.

MOTIVE PENTRU UN NOU PROCES ÎN CAZURI PENALE:

1. erori de drept sau încălcări comise în timpul procesului dăunătoare
drepturile substanț iale ale acuzatului.
2. noi dovezi materiale descoperite.

CERINȚE ÎNAINTE CA UN NOU PROCES SĂ FIE ACORDAT PE BAZA DE

DOVEZI RECENT DESCOPERITE:
1.că dovezile au fost descoperite după proces;
2. astfel de dovezi nu ar fi putut fi descoperite ș i prezentate la
proces chiar ș i cu exercitarea unei diligence rezonabile;
3. care nu este doar material cumulativ, coroborativ sau care aduce acuza ț ii;
[Link] sunt de o greutate atât de mare încât probabil ar schimba judecata
dacă este admis.
• Greș elile sau erorile de consiliu în desfăș urarea cazului său nu sunt motive
pentru noul proces. Această regulă este aceeaș i, indiferent dacă greș elile sunt rezultatul
ignoranț ă, neexperienț ă sau incompetenț ă. (S.U.A. vs. Umali, 15 Phil. 37)
• Dacă incompetenț a, ignoranț a sau lipsa de experienț ă a consilierului este atât de mare ș i
eroarea comisă ca urmare a acestuia este atât de gravă încât clientul, care
în alte condiț ii are o cauză bună, este prejudiciat ș i i s-a refuzat ziua în instanț ă,
litigatia poate fi redeschisă pentru a oferi clientului o altă ș ansă de a prezenta
cazul său.
3. MOTIVE PENTRU REEXAMINARE.
Motivele cererii de reconsiderare
1. erori de drept;
2. erori de fapt în judecată, care nu necesită alte proceduri.
• Principiul care stă la baza acestei reguli este de a oferi instanț ei de judecată
oportunitatea de a corecta propriile greș eli ș i de a evita apelurile inutile
de a fi luat. Grantul de către instanț a de reexaminare ar trebui să
nu necesită alte proceduri, cum ar fi obț inerea de probe suplimentare.
Secț iunea 4. Formă de moț iune ș i notificare către procuror.
• Cerinț e pentru o cerere de retragere sau reconsiderare: Cererea pentru o
noua încercare sau reconsiderare va fi:
1. în scris
2. depus la instan ț ă
3. Indica ț i motivele pe care se bazează
4. Dacă cererea pentru un nou proces se bazează pe o dovadă nou descoperită, trebuie
să fie susț inut de declaraț iile martorului prin care astfel de dovezi sunt
se aș teaptă să fie furnizate sau copii autentificate corespunzător ale documentelor care este
propus să introduce în probe.
5. Notificarea motiunii pentru noul proces sau reconsiderare va fi dată către
fiscal.
• Deș i regula impune ca o declaraț ie pe proprie răspundere să fie ataș ată pentru a susț ine o
moton pentru noul proces bazat pe dovezi recent descoperite, totuș i defectul
lipsa acestuia poate fi corectată prin mărturia sub jurământ a defendantului la
audierile motonului. (Paredes vs. Borja, 3 SCRA 495)
SECTIUNEA 5. AUDIERA PE MOTIUNE.
• Acolo unde o moț iune pentru un nou proces solicită rezolvarea oricărei întrebări de
fapt, instanț a poate asculta dovezi prin declaraț ii sub jurământ sau
altfel.
SCOP
• Pentru a determina dacă noul proces solicitat ar trebui să fie acordat
sau nu. Nu este noul proces adecvat unde au fost descoperite recent
proba, de exemplu, va fi primită de către instanț ă. (Pamaran, p.
608)
Secț iunea 6. Efectele acordării unui nou proces sau reconsiderări.
EFECTELE APLICĂRII UNEI NOUĂ PROCEDEURI SAU REEXAMINĂRII
1. când se acordă un nou proces pe baza unor erori de drept sau
irregularităț i comise în timpul trialului, toate procedurile ș i
dovezi afectate de comiterea unor astfel de erori ș i
irregularităț ile vor rămâne, DAR cei afectaț i de acestea vor fi stabiliț i
da la o parte ș i a lua din nou. Curtea poate, în interesul justiț iei,
permite introducerea de dovezi suplimentare.
2. Când o nouă judecată este acordată pe baza dovezilor nou descoperite
proba, proba deja luată va rămâne în vigoare, iar noua
descoperite ș i alte dovezi pe care instan ț a le poate, în
interesul justiț iei, permite să fie introdus, va fi luat ș i
considerat împreună cu dovezile deja existente în dosar.
3. În toate cazurile, când instanț a acordă un nou proces sau
reconsiderare, verdictul iniț ial VA FI
ANULAT Ș I ÎNDECINTE NOU PRONUNȚAT
PRIN URMARE.
• Efectul acordării unei noi procese nu este să
învinuitul este achitat de crima de care este acuzat
judecata îl găseș te vinovat, DAR PRECIS PENTRU A STABILII
INDIFERENT DECIZIE PENTRU CA CAZUL SĂ
FII ÎNCERCAȚI DIN NOU CA Ș I CUM NU A EXISTAT NIMIC ÎNCERCAT
ÎNAINTE.
• Spre deosebire de regula din cazurile civile, remediul de
parte agravată fiind apel în duetme, un
order grantng a newtrial rendered in Criminal
Cazurile sunt de asemenea interlocutorii, DAR sunt controlabile de
cereri de certiorari sau interdicț ie la cererea
persecutie.
 REGULA 122
APEL
Secț iunea 1. Cine poate face apel.

• Orice parte poate face apel împotriva unei hotărâri sau a unei ordonanț e finale, CU EXCEPȚ IA
acuzatul va fi supus unei duble puneri în pericol.
• Apel - o PROCEDURĂ DE REVIZUIRE PRIN care întregul caz
SE TRANSFERĂ CĂTRE CURTEA SUPERIOARĂ PENTRU UN FINAL
DETERMINARE
• Apelul nu este un drept înnăscut al persoanei condamnate. Dreptul la
apelul este ș i a fost întotdeauna statutar.
• Numai hotărârile ș i ordinele finale sunt apelabile.
EFECTUL UNEI APEL
• O apelare într-un caz penal DESCHIDE ÎNTREGUL CAZ PENTRU REEXAMINARE
ș i aceasta include revizuirea penalizării, compensaț iei ș i a
daunele implicate. Consecinț eîn mod specific, în apel, curtea de apel
poate creș te penalitatea, despăgubirea sau daunele acordate de
instanț a de fond, aldeș i partea offesată nu a apelat
a spus premiul, iar partea care a solicitat o revizuire a deciziei a fost
acuzatul.
Judecată finală Comandă finală
o hotărâre care dispune de întregul
ar deveni final dacă subiectul sau
nu există apel. încheie o parte specificată
problemă lăsând nimic
a fi făcut, dar a impune
prin executare ce are
a fost determinat.
Dintr-o sentinț ă de condamnare a inculpatului, pot exista două apeluri.
în concordanț ă cu luat în considerare:
1. ACUZATUL poate solicita o revizuire a said judecă ț i, cum ar fi
în ceea ce priveș te ambele acț iuni; sau

2. RECLAMANTUL poate face apel doar cu privire la partea civilă

acton, eidin cauza că instanț a inferioară a refuzat sau nu a reuș it să
despăgubiri acordate, sau pentru că premiul acordat este nesatisfăcător
lui.
REGULĂ GENERÁLĂ: UN PROCUROR PRIVAT ÎNTR-O CAUZĂ PENALĂ
CAZUL NU ARE AUTORITATE SĂ ACTIONEZE PENTRU OAMENII DIN
FILIPINELE ÎNAINTEA UNEI CURȚI DE APEL. Ieste
avocatul guvernului, procurorul general, care apare
în cazurile penale sau incidentele acestora înaintea Supremei
Instanț ă. Cel puț in, procurorul provincial însuș i, cu
conformitatea avocatului general.
EXCEPȚIE: PREMIUL CIVIL ÎNTR-UN CAZ PENAL POATE FI
APELAT DE CĂTRE PROCURORUL PRIVAT ÎN NUMELE DE
PARTEA OFENSATĂ SAU SUCCESORII ACESTEIA.
• Secț iunea 2. Unde să faci apel.
Secț iunea 3. Cum se face apel.
• CUM SE FACE APELUL
1. Apel la Tribunalul Regional: prin depunerea unei notificări de apel cu
curtea care a emis hotărârea sau ordonanț a contestată ș i
predarea unei copiii părț ii adverse
2. Apel către Curtea de Apel din decizia Tribunalului Regional
Instanț a, în exercitarea jurisdicț iei sale ORIGINALE: prin depunerea unui
notificare de apel la instanț a care a pronunț at hotărârea sau
ordinul contestat ș i transmiterea unei copii părț ii adverse
3. Apel la Curtea de Apel în cazurile hotărâte de Tribunalul Regional
Curtea în exercitarea jurisdicț iei sale apelative: prin petiț ie pentru
recenzie
4. Apel la Curtea de Apel în cazurile în care sanc ț iunea impusă este
închisoare pe viaț ă sau atunci când se impune o pedeapsă mai mică, dar care implică
infracț iuni comise în aceeaș i ocazie sau provenind din aceeaș i
evenimentul care a dat naştere infracţiunii mai grave pentru care
pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viaț ă este impusă: prin depunerea unei notificări
de apel la Curtea de Apel.
5. PENA DE MOARTE: REVIZIA AUTOMATĂ DE CĂTRE CURTEA DE APEL.
(A.M. Nr. 00-5-03-SC, 15 octombrie 2004)
6. Alte apeluri către Curtea Supremă: prin peti ț ie pentru revizuire pe
certorari.
Eroare de judecată Eroare de jurisdicț ie
instanț a poate emite o ordonanț ă de
angajamentul în judecată nul sau
exerciț iu of voidable
jurisdicț ie

revizibil de
apel certiorari
Moduri de revizuire
Regulile Curț ii recunosc 4 moduri prin care decizia sau ordinea finală a
instanț a poate fi revizuită de un tribunal superior, ș i anume:
1. APEL ORDINAR
2. PETI ȚIE PENTRU REEXAMINARE
3. PETI ȚIE PENTRU REVIZIE PE CERTIORARIU
4. APEL AUTOMAT
Sectiunea 4. Servirea notificării de apel.
• PUBLICARE A ANUNȚULUI DE APEL Dacă o copie a notificării de apel nu poate
a fi comunicat păr ț ii adverse sau consilierului său, poate fi făcut de
publicaț ie. Serviciul prin publicaț ie se face într-un ziar general
circulaț ia în apropiere o dată pe săptămână pentru o perioadă ce nu depăș eș te 30 de zile.

Secț iunea 5. Renunț area la notificare

• Apelatul poate renunț a la dreptul său de a fi notificat că a fost depus un apel.
preluat. CU TOATE ACESTEA, curtea de apel poate, la discreț ia sa, să examineze un
apel cu toate că a eș uat să ofere o astfel de notificare dacă interesele justiț iei
aș adar, este necesar. (Llamas vs. Moscoso, 95 Phil. 735)

Secț iunea 6. Când se va face apel.

• O contestaț ie trebuie depusă în termen de 15 zile de la promulgare sau
notificare a judecăț ii sau a ordonanț ei apelate. Perioada pentru apel este
întreupt din momentul în care cererea pentru noul proces este depusă
primirea de către acuzat a notificării ordonanț ei „de respingere a moț iunii”.
Secț iunea 8. Transmiterea documentelor către instanț a de apel în urma
apela
• În termen de 5 zile de la depunerea notificării de apel,
functionarul instanț ei cu care a fost depus notificarea apelului
trebuie să transmită grefierului instanț ei de apel
dosarul complet al cazului, împreună cu notificarea menț ionată.

Secț iunea 10. Transmiterea dosarelor în caz de pedeapsă cu moartea.

• În cazul pedepsei cu moartea, înregistrările vor fi trimise către
Curtea de Apel pentru revizuire ș i judecată automată
în termen de 20 de zile, dar nu mai devreme de 15 zile după
promulgarea hotărârii sau notificarea respingerii oricărei
motiune pentru noul proces sau reexaminare. Transcrierea va
de asemenea, să fie trimis în termen de 10 zile după depunerea acestuia de către
raportorul stenografic (A.M. Nr. 00-5-03-SC, 15 oct.
2004).
Secț iunea 12. Retragerea apelului.
• Un apelant poate retrage apelul său ÎNAINTE ca dosarul să fi fost
transmis de grefierul instanț ei către curtea de apel competentă, aș a cum este prevăzut
prin Secț iunea 8, în care caz sentinț a va deveni definitivă.
• Instanț a poate, de asemenea, la discreț ia sa, să permită apelantului să-ș i retragă
apel, CU CONDITIA ca o motivaț ie să fie depusă ÎNAINTE de pronunț area
decizia în cazul apelului.
• Odată ce apelul este retras, decizia sau hotărârea apelată de la
devine imediat final ș i executoriu. (Oameni vs. Dueño, 90 SCRA 23)

Secț iunea 13. Numirea unui avocat din oficiu pentru acuzat în apel.
• Dreptul la asistenț ă juridică de oficiu nu încetează odată cu condamnarea unui
accused by atrial courtbutcontnues, even during appeal.
Datoriile grefierului instanț ei de judecată faț ă de apelantul care este încarcerat
în legătură cu prezentarea notificării de apel:
1. el va verifica de la apelant dacă dore ș te instan ț a
Cereri către Curtea Supremă de a numi un avocat pentru a-l apăra pe el de
oficio;
el va transmite împreună cu dosarul, pe un formular care va fi pregătit de secretar
curtea de apel, un certificat de conformitate cu această obligaț ie a
răspunsul apelantului la cererea sa.
 REGULA 123
PROCEDURA ÎN TRIBUNALELE MUNICIPALE
SECTIUNEA 1. PROCEDURA UNIFORMĂ.
• Procedura care trebuie respectată în procesul metropolitan
Judecătorii, Tribunalul Municipal ș i Circuitul Municipal
Instanț ele de judecată: Ele vor respecta aceeaș i procedură ca ș i
în instanț ele regionale de judecată EXCEPTIE:
1. unde o dispoziț ie particulară este exprimată sau implicată
se aplică doar instan ț elor metropolitane de judecată,
Tribunalele municipale ș i Tribunalele de cercetare municipală
Instanț e sau Tribunal Regional
2. În cazurile penale reglementate de Regulile privind Sumara
Procedura în cazuri speciale adoptată pe 1 august 1983
ș i revizuit pe 15 noiembrie 1991.
 REGULA 124
PROCEDURĂ ÎN CURTEA DE APEL
Secț iunea 2. Numirea unui avocat din oficiu pentru acuzat.
REQUISITE ÎNAINTE CA UN ACUZAT SĂ FIE ÎNDECINAT UN AVOCAT
OFICIU ÎN APEL:
că este închis în închisoare
2. fără consiliu de parte la apel
3. a semnat el însu ș i notificarea de apel
EXCEPȚII: Un apelant-acuzat care nu este reț inut în închisoare poate avea un
consilier de oficiu dacă este solicitat de el în instanț a de apel în termen de
10 zile de la primirea notificării pentru a depune un memoriu ș i dreptul la acesta
este stabilit prin declaraț ie pe propria răspundere.

Secț iunea 3. Când trebuie depusă cererea pentru apelant.

• 7 copii ale rezumatului vor fi depuse în termen de 30 de zile de la primire.
apelantul sau consilierul său de la notificarea de la grefierul instanț ei de judecată
Curtea de Apel că dovezile, orale ș i documentare, sunt
deja ataș at de înregistrare.
BRIEF - ÎNSEAMNĂ LITERAR O DECLARAȚIE SCURTĂ SAU CONDENSATĂ. SCOPUL Î
BRIEFUL ESTE DE A PREZENTA ÎN FAȚA ÎNSTANTEI ÎN FORMĂ CONCISĂ PUNCTELE Ș I
ÎNTREBĂRI ÎN CONTROVERSĂ, Ș I PRIN ARGUMENTE CORESPUNZĂTOARE PE FAPTE Ș I
LEGEA CAZULUI, PENTRU A ASISTA CURTEA ÎN AJUNGEREA LA O DECIZIE JUSTĂ Ș I CORECTĂ
CONCLUZIE.
SCOP
• A prezenta în instanț ă, într-o formă concisă, punctele ș i întrebările în controversă
ș i, prin argumente corecte pe baza faptelor ș i a legii cazului, pentru a asista instanț a în
ajungând la o concluzie justă ș i corectă.
SEC ȚIUNEA 4. CÂND TREBUIE DEPUSĂ O RECLAMA ȚIE PENTRU APPELANT; REPLICA RECLAMA ȚIE A
APELANT.
• Apelantul va depune 7 copii ale cererii la grefa instanț ei în termen de 30 de zile.
de la primirea sinopsisului recurentului însoț it de dovada serviciului de 2
c copies them asupra apelantului

SECTIUNEA 5. EXTINDEREA TIMPULUI PENTRU DEPUNEREA ALETURILOR.

• Nerecomandat EXCEPTIE PENTRU UN MOTIV BUN Ș I SUFICIENT Ș I NUMAI DACĂ

CERERE PENTRU PRELUNGIRE ESTE DEPUSĂ ÎNAINTE DE EXPIRAREA TERMENULUI
SOLICITAT SĂ FIE EXTINS.
Secț iunea 7. Conț inutul brief-urilor.
• Spre deosebire de procedura din cazurile civile, s-a decis că nu este esenț ial pentru
acuzat să facă o alocare de erori în argumentaț ia sa, deoarece la apel, întregul dosar
cazul este trimis ș i poate fi revizuit de curtea de apel.
• Întrebările care nu au fost ridicate niciodată în cadrul procedurilor înaintea instanț ei de fond nu pot fi
considerat ș i aprobat în apel.
SECTIUNEA 8. RESPINGEREA APELULUI PENTRU ABANDONARE SAU NEÎNDEPLINIREA
PERSECUTĂ
• MOTIVE PENTRU RESPINGEREA APELOR:
1. E ș ecul din partea apelantului de a depune un memoriu în termenul reglementat
perioadă, cu excepț ia cazului în care este reprezentat de un avocat de oficiu;
2. Evadarea apelantului din închisoare sau deten ț ie;
3. Când apelantul saltă cau ț iunea; ș i
4. Zborul apelantului spre o ț ară străină în timpul pendin ț ei
apel.
RESPINGEREA APELULUI; NECESITATEA DE AVIZARE A APELANTULUI
• Curtea de Apeluri poate respinge motu proprio sau la cererea apelantului
o apelare pentru eș ec din partea apelantului de a-ș i depune brieful la timp,
DAR trebuie să aibă o notificare adresată apelantului actului de a fi
luat de către instanț a menț ionată înainte de a respinge motu proprio apelul.
Efectul escapării acuzatului; abandonarea apelurilor:
1. Dacă condamnatul scapă din închisoare sau din deten ț ie sau refuză să se predea la
the proper authorites, jumps bail or fleesto a foreign country he is deemed
a abandonat apelul său ș i hotărârea instanț ei de mai jos
devine final.
2. În acest caz, acuzatul nu poate beneficia de dreptul de a face apel DECÂT (a)
se supune voluntar jurisdicț iei instanț ei sau (b) este altfel
arestează în termen de 15 zile de la notificarea hotărârii împotriva lui.
Secț iunea 9. Dispunerea promptă a cazurilor.

• Este discreț ionar pentru instanț a de apel să decidă dacă să ordone o audiere de
cazul înainte de a decide apelul exclusiv pe baza dovezilor prezentate
instanț a de fond.
• Dacă Curtea de Apel a ales să nu audieze cazul, judecătorii care compun
divizia poate să delibereze asupra cazului, să evalueze înregistrarea
dovezile disponibile ș i apoi decideti.

Secț iunea 10. Sentinț a nu poate fi anulată sau modificată decât pentru motive substanț iale.
eroare.
REGULĂ GENERALĂ:
• Constatările judecătorului care a judecat cazul ș i a ascultat martorii sunt
nerăzboiat în apel.
EXCEPȚIE:
• Când se arată că instan ț a de fond a trecut cu vederea anumite fapte
substanț ă ș i valoare care, dacă sunt considerate, ar putea afecta rezultatul
caz. (Oameni vs. Cabiling, 74 SCRA 285)
• Inversarea hotărârilor pronun ț ate în instan ț a de judecată de mai jos este interzisă,
CU EXCEPȚ IA erorii prejudiciale - aceea care tinde să prejudicieze un substanț ial
dreptul unei părț i în procedură.
Secț iunea 11. Domeniul Judecăț ii.
• Apelul conferă tribunalului de apel jurisdicț ie completă ș i
îl face incompetent să examineze dosarele, să revizuiască judecata
a făcut apel, să crească pedeapsa ș i să citez dispoziț ia corespunzătoare
al legii.
• O invocare a imunităț ii constituț ionale împotriva dublei puneri sub acuzare
nu va minț i în cazul apelului de către inculpat. Motivul fiind că
când acuzatul face apel împotriva sentinț ei instanț ei de judecată, el
renunț ă la garanț ia constituț ională împotriva dublei puneri în judecată ș i
lancează întreaga cauză pentru a fi revizuită de instanț a de apel.
Secț iunea 12. Puterea de a primi dovezi.
SCOP
• Pentru a accelera soluț ionarea cazurilor din instanț ă.
Alte puteri ale Curț ii de Apel:
1. a judeca cazuri ș i a desfă ș ura audieri;
2. primi dovezi;
3. efectuează orice ș i toate actele necesare pentru a rezolva problemele factuale ridicate în
cases:
4. căzând sub jurisdic ț ia sa originală ș i de apel;
5. inclusiv puterea de a acorda ș i a desfă ș ura noi încercări sau suplimentare
proceduri.
Secț iunea 13. Cvorumul instanț ei; certificarea sau apelarea cazului la
SC.
a. Ori de câte ori Curtea de Apel constată că pedeapsa cu moartea
ar trebui impus, tribunalul va pronunț a judecata pentru A SE ABȚ INE
din realizarea unei înregistrări a hotărârii ș i imediat certificaț i cazul
ș i să ridice întregul dosar la SC pentru revizuire.
b. În cazurile în care Curtea de Apel impune închisoare pe via ț ă,
închisoare pe via ț ă sau o pedeapsă mai u ș oară, aceasta va emite ș i va înregistra
judecata impunând o astfel de penalizare. Judecata poate fi apelată
la SC printr-un aviz de apel depus la Curtea de Apel. (A.M.
Nr. 00-5-03-SC, 15 octombrie 2004

Secț iunea 14. Cerere pentru un nou proces.

• Moton pentru un nou proces bazat pe dovezi recent descoperite poate fi
depus în orice moment DUPĂ apelul din instanț a inferioară a fost
perfecț ionat Ș I ÎNAINTE de judecata instanț ei de apel
convictarea acuzatului devine finală.
• Odată ce un apel este finalizat, instan ț a de judecată se retrage ș i
curtea de apel intervine. O cerere pentru un nou proces trebuie apoi depusă
cu instanț a de apel, nu cu instanț a a cărei hotărâre
apelul este introdus.
Secț iunea 16. Reaudieri sau reconsiderări.

• O cerere de reexaminare va fi depusă în termen de 15 zile de la

Notificare a deciziei sau a ordinii finale a Curț ii de Apel.
• O reaudire NU este o chestiune de drept, ci un privilegiu care trebuie acordat.
sau nu, a ș a cum consideră instan ț a, materia fiind în întregime în cadrul acesteia
discreton.
• Întrebările noi NU pot fi prezentate pentru prima dată pe un motor
pentru reaudieri, în special acolo unde sunt inconsistent cu poziț iile
primit în audierea originală sau renunț at la prezentarea originală
al cazului.
• O a doua cerere de reexaminare sau reconsiderare a unei hotărâri definitive
judecătorul sau ordonarea nu sunt permise deoarece dacă părț ile sunt permise să
depuneţi cât mai multe cereri de rejudecare sau reconsiderare posibil.
discreț ie sau costume capricii, procedurile ar deveni
indeterminabil ș i inutil de voluminos.
• MITTIMUS este procesul final de punere în aplicare a
decizia instanț ei de apel ș i transmiterea acesteia la
tribunalul de origine este condiț ionat de finalitatea hotărârii.
va fi suspendată pe durata pendinț ei motonului pentru rejudecare sau
reconsiderare.
• O cerere de reanalizare a judecăț ii finale
rezoluț ia va fi soluț ionată de Curtea de Apeluri
în termen de 90 de zile de la data la care este trimis pentru
rezoluț ie, ș i fără 2 motiuni
nd pentru reexaminare pentru
aceeaș i parte va fi primită.
• Regula cu un singur motiv pentru reconsiderare face
nu se aplică unde prima motiune pentru revizuire
a avut ca rezultat o revocare sau o modificare substanț ială a
decizia originală sau rezoluț ia finală. Partea
afecta ț i negativ de aceasta pot depune o cerere pentru
reconsiderare.
Secț iunea 17. Judecata transmisă ș i arhivată în proces
curte.
• Transmiterea judecă ț ii către curtea competentă
a fost emis un verdict, o copie certificat a
înregistrarea trebuie transmisă funcț ionarului instanț ei
de origine.
• Copia înregistrării serveș te ca notificare oficială pentru
instanț a de la care s-a făcut apelul
dispoziț ia cazului în instanț a de apel, astfel încât
judecata poate fi executată ș i/sau plasată sau notată
în fiș ierul corect.
Sec. 18. Aplicarea anumitor reguli din dreptul civil în dreptul penal
cazuri.
• Amendamentul corespunzător a fost făcut conform
modificările introduse prin Regulile din 1997
Procedură.
• REGULA 47 (ANULAREA SENTIN ȚELOR FINALE
JUDECATĂ Ș I REZOLUȚII) NU SE APLICĂ LA
CAZURI PENALE. REMEDIUL ADECVAT PENTRU
LIPSA DE JURISDICTIE SAU FRAUDA EXTRINSECĂ ESTE
CERTIORARI (REGULA 65) SAU HABEAS CORPUS (REGULA
102).
 RULE 125
PROCEDURĂ ÎN CURTEA SUPREMĂ
SECȚIUNEA 1. PROCEDURĂ UNIFORMĂ.
Procedura în Curtea Supremă în cazuri originale, precum ș i în cazuri de apel,
este la fel ca în Curtea de Apel, CU EXCEPȚ IA cazului în care este prevăzut altfel
prin Constituț ie sau prin lege.
Un caz poate ajunge la Curtea Supremă în următoarele moduri:
recenzie automată
apel obi ș nuit
3. petent pentru revizuire pe certificare
EFECTUL APELAȚIEI DIRECTE LA CURTEA SUPREMĂ ASUPRA UNEI ÎNTREBARE DE DREPT
ÎN CAZURI PENALE
• Un apel direct la Curtea Supremă pe probleme de drept - în materie penală
cazuri în care pedeapsa impusă nu este moartea sau închisoarea pe viaț ă–
exclud o revizuire a faptelor.
• Cazurile care implică atât probleme de drept, cât ș i fapte intră în cadrul
jurisdicț ia Curț ii de Apel.
• Apelul la SC NU ESTE O CHIUZĂ DE DREPT, ci o chestiune de judecată.
discreț ie judiciară. Modalitatea prescrisă de apel este prin certiorari.
Secț iunea 2. Revizuirea deciziilor Curț ii de Apel.
REGULĂ GENERALĂ: Constatările de fapt în CA sunt definitive pentru SC
EXCEPȚII:
1. atunci când concluzia este un rezultat bazat în întregime pe specula ț ie,
supozitii sau conjeturi
2. când concluzia făcută este manifest absurdă, gre ș ită sau imposibilă
3. când există abuz grav de discre ț ie în aprecierea faptelor
4. când judecata se bazează pe o în ț elegere gre ș ită a faptelor
5. când concluziile faptelor sunt în conflict
6. când Curtea de Apel, în realizarea concluziilor sale, a depă ș it problemele de
cazul ș i acelaș i lucru este contrar admisiunilor atât ale apelantului cât ș i ale
apelat
7. când anumite fapte materiale ș i circumstan ț e au fost ignorate
care, dacă ar fi luată în considerare, ar afecta rezultatul, deoarece ar da naș tere la
îndoială rezonabilă pentru a achita acuzatul.
• Întrebare de drept - cânddiferenț a de îndoială apare în ceea ce priveș te ceea ce este legea
pe o anumită stare de fapte. Nu trebuie să implice o examinare a
valoarea probatorie a dovezilor prezentate de litigatori sau de oricare dintre ei.
• Întrebare de fapt - cânddiferenț a îndoielii apare în ceea ce priveș te adevărul sau
falsitatea faptelor pretinse.
Secț iunea 3. Decizia în cazul în care opinia este împărț ită în mod egal.
• Curtea Supremă, aș a cum ordonă Constituț ia, va fi
compus dintr-un Preș edinte al justiț iei ș i 14 judecători asociaț i.
Itmatsiten banc sau la discreț ia sa, în diviziuni de 3,
5 sau 7 membri (Sec ț iunea 4(1), Articolul VIII, 1987)
Constituț ie)
• Un caz penal va fi rejudecat de către Curtea Supremă
când Curtea bancară este împărț ită în mod egal în opinie sau
majoritatea necesară nu poate fi obț inută, dacă nu există o decizie
decizia instan ț ei inferioare va fi
anulat ș i inculpatul achitat.
• Conform Constituț iei, numai Curtea Supremă
în banc poate modifica sau răsturna o doctrină sau un principiu
de lege sau decizie stabilită de Curte într-o hotărâre
pronunț at în plen sau în divizie
 REGULA 126
Căutare ș i confiscare
Secț iunea 1. Definirea mandatului de percheziț ie.
• Mandat de percheziț ie - o ordonanț ă scrisă emisă în numele
poporul Filipinelor, semnat de un judecător ș i
îndreptat către un ofiț er de pace, poruncindu-i să caute pentru
proprietatea personală descrisă acolo ș i o aduce înaintea
curte.
ELEMENTE ALE MANDATULUI DE CĂUTARE:
1. comandă în scris
2. semnat de judecător în numele Poporului
Filipine
3. comandând un ofi ț er de pace să caute proprietă ț i personale
4. aduce ț i proprietatea în fa ț a instan ț ei
NATURA MANDATELOR DE CĂUTARE
Mandatele de percheziț ie sunt de natura procesului penal ș i pot fi invocate
doar în sprijinul urmăririlor penale publice. Mandatele de perchezi ț ie nu au
procesele civile de relaț ionare ș i nu sunt disponibile pentru indivizi în
cursul procedurilor civile, nici pentru întreț inerea vreunei chestiuni pur private
drept.
SEARCH vs. SEIZURE
• Termenul căutare, aș a cum se aplică la căutări ș i confiscări, este o examinare a
casa bărbatului sau alte clădiri sau locaț ii sau ale persoanei sale cu scopul de a
descoperirea contrabandei sau a proprietăț ii furate ilicite sau a unor dovezi
de vinovăț ie care să fie folosită în urmărirea penală a unei fapte penale pentru o anumită infracț iune
cu care este acuzat.
• O confiscare este preluarea fizică a unui lucru în custodie.
• Mandat General - un mandat de percheziț iecare descrie vag ș i FACE
NU particulariza proprietatea personală care să fie confiscată fără un anumit
ghid pentru echipa de căutare în ceea ce priveș te ce obiecte pot fi confiscate legal,
astfel oferind ofiț erilor legii discreț ia cu privire la ce articole...
ar trebui să confisce.
• Un ordin general NU ESTE VALABIL deoarece încalcă constitu ț ia.
mandat care solicită o descriere particulară a lucrurilor care urmează să fie confiscate.
Mandat de arestare Ordin de percheziț ie

Ordin îndreptat către ofi ț erul de pace pentru Ordin în scris în numele RP
execută mandatul prin arestarea persoanei semnat de judecător ș i îndreptat către
a declarat că este în custodie, că poate ofiț erul de pace să caute bunuri personale
să fie obligat să răspundă pentru comisionul descris acolo ș i să-l aducă în instanț ă.
al infracț iunii (sec. 1
Nu devine învechit valabilitatea este de doar 10 zile (sec. 9)

Poate fi servit în orice zi ș i doar în timpul zilei, cu excep ț ia cazului în care

ora din zi sau noapte. afidavitul afirmă că proprietatea se află pe
(sec. 6, regula 113 persoana sau în locul de căutat.
(sec. 8)
în urma unei cauze probabile care urmează a fi determinată

personal de către judecător după examinare

în scris ș i sub jurământ, într-o formă de
căutând răspunsuri ș i întrebări.
Se emite doar dacă există o necesitate de declara ț ii sub jurământ ș i declara ț ii pe propria răspundere
plasează acuzaț ii în custodie imediată, reclamantul ș i martorii trebuie să fie
trimis în judecată
Test pentru a determina particularitatea
1. Când descrierea din interior este specifică în circumstan ț ele
va permite în mod obiș nuit
2. Când descrierea exprimă o concluzie de fapt - nu de drept
oficerul de mandat poate fi îndrumat în efectuarea căutării
si confiscare.
3. Când lucrurile descrise sunt limitate la cele care poartă
directe în legătură cu infracț iunea pentru care se eliberează mandatul
emis.
EXCEPȚIE:
O CERERE PENTRU UN MANDAT DE CĂUTARE VA FI DEPUSĂ
CU FF:
1. orice tribunal în cadrul căruia jurisdic ț ia teritorială a avut loc o infrac ț iune
angajat
2. orice tribunal din regiunea judiciară unde a fost comisă infrac ț iunea
comis dacă locul comiterii infrac ț iunii este
cunoscut, sau orice instan ț ă din regiunea judiciară unde
ordonț ele vor fi aplicate;
3. CU TOATE ACESTE CEEA, dacă ac ț iunea penală a fost depusă,
cererea va fi făcută doar în instanț a în care a avut loc infracț iunea
acț iunea este în aș teptare.
SECTIUNEA 3. PROPRIETATE PERSONALĂ CE VOR FI SEIZATE.
Tipuri de proprietate care pot fi confiscate în virtutea unui mandat:
1. subiectul infracț iunii;
2. venituri sau fructe ale infracț iunii;
3. mijloacele folosite sau destinate a fi folosite pentru comiterea unei infracț iuni.
• Regula nu cere ca proprietatea care trebuie confiscată să fie deț inută de persoană.
împotriva căruia este îndreptat mandatul de percheziț ie. Poate fi sau nu deț inut de el.
În timpul unei percheziț ii incidentale unei arestări FĂRĂ un mandat, persoana arestată poate fi percheziț ionată.
pentru:
1. arme periculoase, si
2. orice lucru care poate fi folosit ca dovadă a comiterii unei infracț iuni.

Sectiunea 4. Cerinț e pentru emiterea mandatului de percheziț ie.

CERINȚE:
1. trebuie să fie emis în baza unei cauze probabile;
2. cauza probabilă trebuie să fie determinată personal de judecătorul emitent;
3. judecătorul trebuie să fi examinat personal, sub formă de întrebări ș i răspunsuri, solicitantul ș i
martorii ș i au luat declaraț iile lor scrise;
4. mandatul de percheziț ie trebuie să descrie sau să identifice în mod particular proprietatea care urmează să fie confiscată, în măsura în care circumstanț ele vor permite.
de obicei permite;
5. mandatul emis trebuie să descrie în mod particular locul care trebuie cercetat ș i persoanele sau lucrurile care trebuie confiscate;
6. va fi emis doar pentru un singur scop; ș i
7. nu trebuie să fi fost emis cu mai mult de 10 zile înainte de căutarea efectuată în conformitate cu acesta.
UN MANDAT DE CĂUTARE NU SE VA EMITE DECÂT PE BAZA UNEI CAUZE PROBALE
ÎN LEGĂTURĂ CU O INFRAȚ IUNE SPECIFICĂ.

PARTICULARUL CARE POATE CONTESTA VALABILITATEA CĂUTĂRII Ș I CONFISCĂRII:

• BIEN DEFINITĂ ESTE REGULA CĂ LEGALITATEA UNEI SEIZURI POATE
POATE FI CONTESTATĂ NUMAI DE PARTIDUL CĂREI DREPTURI AU FOST
AFECTAT ASTFEL, Ș I CĂ OBIECȚ IA LA O ACȚ IUNE ILLEGALĂ
CERCETAREA Ș I CONFISCAREA SUNT PUR PERSONALE Ș I NU POT FI
FOLOSIT DE PĂRȚ I TERȚ E.
REMEDII DINTR-O CĂUTARE ILEGALĂ
1. un mandat de perchezi ț ie motonizat, ș i
2. o motonto suprima ca dovadă obiectele luate ilegal.
(REGULA EXCLUDERII – orice probe ob ț inute prin
căutări ș i sechestrări nerezonabile vor fi inadmisibile pentru orice
scop în orice procedură)
3. Recuperarea, dacă obiectele sunt de ț inute legal.
Remediile sunt alternative; dacă o motiune de anulare este respinsă, o
motonto supresie nu poate fi disponibil ulterior.
5. Acolo unde mandatul de perchezi ț ie este o NULLITATE PATENTĂ, cererea de certiorari este.
anulaț i acelaș i lucru.
• Ilegalitatea mandatului de percheziț ie nu solicită returnarea
lucrurile confiscate, a căror deț inere este interzisă de lege.
CU TOATE ACESTE AŞA-ZISE, acele personalităţi au fost confiscate în violarea
imunitatea constituț ională a cărei deț inere nu este de la sine ilegală sau
întoarse persoanei sau posesorului lor îndreptăț it.
• Orice dovadă obț inută în violarea imunităț ii constituț ionale
împotriva percheziț iilor ș i confiscărilor nerezonabile sunt inadmisibile pentru
orice scop în orice procedură (Sec ț iunea 2, Articolul III, 1987)
Consttitutie).
• Când poate fi spus că un mandat de percheziț ie descrie în mod particular
thingto be seized:
[Link] descriptontherein is as specific asthe circumstances will allow;
2. când exprimă o concluzie de fapt prin care mandatul poate fi
guided; or
3. când lucrurile descrise sunt limitate la cele care au o legătură directă
referitor la infracț iunea pentru care a fost emis mandatul.
• CAUZA PROBABILĂ - faptele ș i circumstan ț ele care ar putea duce la o
un bărbat rezonabil, discret ș i prudent să creadă că proprietatea
subiectul unei infracț iuni se află în locul care se caută a fi percheziț ionat.
„TESTUL DE ECHILIBRARE MULTIFACTORIAL” în determinarea Cauzei Probabile:
• Unul care cere ofi cerului să cântărească maniera ș i intensitatea intervenț iei asupra dreaptelor.
oamenii, gravitatea crimei comise ș i circumstanț ele care au însoț it incidentul.

SECTIUNEA 5. EXAMINAREA RECLAMANTULUI; ÎNREGISTRARE.

Modul în care un judecător ar trebui să examineze un martor pentru a determina existenț a unui motiv întemeiat:
1. judecătorul trebuie să examineze martorii personal
2. examenul trebuie să fie sub jurământ
[Link] trebuie să fie redusă la scrierea sub formă de întrebări ș i răspunsuri căutătoare
4. O astfel de examinare personală este necesară pentru a permite judecătorului să determine existen ț a sau absen ț a
existenț a unei cauze probabile.

Secț iunea 6. Emiterea ș i forma mandatului de percheziț ie.

EMITEREA MANDATULUI DE CĂUTARE
• Constitu ț ia prevede că nu se va emite niciun mandat decât pe baza unei cauze probabile sus ț inute prin jurământ sau
afirmaț ie.
FORMULAR DE MANDAT DE PERQUIZIȚIE

• Mandatul de percheziț ie trebuie să fie în scris ș i trebuie să conț ină astfel de detalii, cum ar fi numele persoanei.
împotriva cui este direcț ionat, fapta pentru care a fost emis, locul ce trebuie percheziț ionat ș i specific
lucruri care trebuie confiscate.
• O cerere pentru un mandat de percheziț ie este audiată ex-parte. Nu este nici un proces, nici o parte a procesului.
examinare sau investigaț ie, care trebuie să fie sub jurământ, nu poate fi publică. Poate fi chiar ț inută în
secretul camerelor. Trebuie să fie sub jurământ ș i trebuie să fie în scris.
SECȚIUNEA 8. CERCETAREA UNEI CASE, CAMERE SAU A UNUI SPAȚIU SĂ SE EFECTUEZE ÎN PREZENȚA
DOUĂ MARTORI.

• Pentru a asigura că executarea mandatului va fi corectă ș i rezonabilă,

ș i pentru a asigura că ofiț erul care conduce percheziț ia nu va depăș i limita sa
autoritate sau utilizare a unei severităț i inutile în executarea mandatului de percheziț ie, precum ș i
pentru protecț ia ofiț erului împotriva acuzaț iilor injuste, este necesar ca
cercetarea să fie efectuată în prezenț a:
1. lawful occupantofthe placeto be searched,
2. sau orice membru al familiei sale,
3. sau în absen ț a lor, în prezen ț a a doi martori de o vârstă ș i discre ț ie suficientă
locuind în aceeaș i localitate.
• Această cerinț ă este obligatorie.

SECTIUNEA 9. TIMPUL EFECTUĂRII CERCETĂRII.

REGULĂ GENERALĂ:
• Un mandatu de percheziț ie trebuie să fie executat în aceeaș i zi.
EXCEPTION:
• Un mandat de perchezi ț ie poate fi emis noaptea atunci când se afirmă pozitiv în
declaraț ie pe proprie răspundere că proprietatea se află pe persoana sau în locul ordinului de căutare
(Alvares vs. CFI din Tayabas, 64 Phil. 33). Afiș ul care face o astfel de declaraț ie trebuie să
în sine să fie suficient în ceea ce priveș te faptele afirmate, căci dacă acela se bazează pe zvonuri,
regula generală se va aplica.
• Un mandat de percheziț ie efectuat noaptea fără indicaț ii în acest sens este ilegal.
căutare. Aceeaș i regulă se aplică unde mandatul a lăsat gol "numele" pentru a face
căutarea.
• Un funcț ionar public sau angajat care depăș eș te autoritatea sa sau foloseș te o severitate nejustificată
în executarea mandatului este responsabil conform Articolului 129 din Codul Penal Revizuit.

Secț iunea 10. Valabilitatea mandatului de percheziț ie.

• 10 zile de la data sa, ulterior, va fi nul. Un mandat de percheziț ie poate fi folosit doar
odată, ulterior devine functus officio.

• Deș i, conform secț iunii 10, un mandat de percheziț ie are o valabilitate de 10 zile, CU TOATE ACESTELE,
nu poate fi utilizat în fiecare zi a perioadei menț ionate ș i odată ce artele au fost deja
sechestrat în temeiul mandatului menț ionat, nu poate fi folosit din nou pentru o altă percheziț ie ș i confiscare,
CU EXCEPȚ IA cazului în care căutarea realizată într-o zi a fost întreruptă, în acest caz
aceea poate continua sub aceeaș i autorizaț ie în ziua următoare dacă nu depăș eș te 10
perioada de zi. (Uy Kheytn vs. Villareal, 42 Phil. 886)

Sectiunea 12. Livrarea [proprietăț ii ș i inventarului acestuia către instanț ă; returnare ș i

procesul de acolo.
• The law imposes uponthe person makingthe searchthe dutyto issue a detailed
chitanț a pentru proprietatea confiscată. De asemenea, el este obligat să facă o declaraț ie.
al mandatului către instan ț a care l-a emis, împreună cu un inventar al
proprietate confiscată.
Secț iunea 13. Căutarea incidentă unei arestări legale.
Când poate exista o percheziț ie fără mandat
1. în numele războiului în cadrul zonei de opera ț iuni militare;
2. ca un incident al unei arestări legale, sub rezerva următoarelor cerin ț e:
a) arestarea trebuie să fie legală;
b) percheziț ia ș i confiscarea trebuie să fie contemporane cu arestarea;
c) căutarea trebuie să fie în cadrul zonei permise; (adică căutarea „OPREȘ TE Ș I PERQUISITIONEAZĂ” care permite o
căutare protecț ie limitată a îmbrăcămintei exterioare pentru arme
3. când există aranjamente interzise deschise ochiului ș i mâinii; (DOCTRINA VIZIUNE LUCIDĂ)
4. când există consim ț ământ, sub rezerva următoarelor condi ț ii: (căutare consim ț ită)
a) există un drept;
b) trebuie să existe cunoș tinț e despre existenț a unui astfel de drept;
c) trebuie să existe intenț ia de a renunț a;
5. când este un incident de inspec ț ie;
6. conform Codului vamal ș i tarifar în scopul aplicării controalelor vamale ș i tarifelor
legile;
7. căutări ș i confiscări de nave ș i aeronave; aceasta se extinde la perchezi ț iile fără mandat
cercetarea unui vehicul pentru contrabandă;
• Căutarea ș i confiscarea navelor ș i aeronavelor pot fi efectuate valid fără o percheziț ie
ordonanț ă deoarece nava sau aeronava se pot deplasa rapid în afara jurisdicț iei
înainte ca un astfel de mandat să poată fi obț inut.
• Remediul pentru contestarea valabilităț ii unui mandat de percheziț ie poate fi căutat doar în
instanț a care l-a emis, nu în sala unui alt judecător cu jurisdicț ie concurentă.
Cu excepț ia cazurilor în care a fost deja intentat un proces, cel ulterior va dobândi jurisdicț ie.
excluderea altor instanț e.
Renunț area la legalitate ș i admisibilitate
• Obiecta la legalitatea mandatului de percheziț ie în ceea ce priveș te admisibilitatea acestuia
dovezile obț inute sau considerate renunț ate atunci când nu există obiecț ii la mandatul de percheziț ie
a fost crescut în timpul judecăț ii cazului în ceea ce priveș te admisibilitatea probelor
obț inută prin mandatul menț ionat.
SEC ȚIUNEA 14. O CERERE DE ANULARE A UNUI MANDAT DE PERQUZI ȚIE SAU DE SUPRIMARE
DOVEZI; UNDE SĂ DEPUNETI.
ÎN CE CURTE POATE FI DEPUS UN RECURS LA ANULARE:
1. înaintea instan ț ei care a emis mandatul;
2. conform REGULILOR CASEI PENALE, toate incidentele care decurg din Ordinul de Căutare
ar trebui să fie consolidat în instanț a unde cazul penal este pendinte;
3. conform regulii REMEDIULUI ALTERNATIV, cu instan ț a care a emis perchezi ț ia
mandat. În această miș care, toate motivele de obiecț ie existente sau disponibile ș i cunoscute
la tema TREBUIE SĂ FIE INVOCATĂ, altfel, acestea sunt considerate renunț ate.

• Legalitatea mandatului de percheziț ie ar trebui să fie adresată instanț ei care l-a emis.
ordonanț ă de percheziț ie ș i nu către nici alt tribunal pentru a promova stabilitatea judiciară (Pagkalinawan
vs. Gomez, 23 SCRA 1275).

• Depunerea mo ț iunii de anulare este fără prejudiciu fa ț ă de orice recurs legal corespunzător.
instanț a superioară adecvată de către partea afectată.
 Regula 127
REMEDII PROVIZORII ÎN CAZURI PENALE
Secț iunea 1. Disponibilitatea remediilor provizorii.
NATURA REMEDIILOR PROVIZORII
1. Cei la care paraesi liagant pot recurge pentru conservarea sau
protecț ia drepturilor sau intereselor lor ș i pentru niciun alt scop
în timpul desfăș urării acaon.
2. Ele sunt aplicate unei ac ț iuni în a ș teptare pentru a asigura
judecătorul păstrează status quo-ul ș i, în unele cazuri, după
judecată, în scopul conservării sau dispunerii de subiect
mater.
• Ceritele ș i procedura pentru a beneficia de aceste provizorii
remediile vor fi aceleaș i ca cele pentru cazurile civile.
• Remediile provizorii conform acestei reguli sunt adecvate doar atunci când
acț iunea civilă pentru recuperarea răspunderii civile ex delicto nu a fost
renunț ă expres la dreptul de a intenta o astfel de acț iune civilă separat
nu este rezervată în acele cazuri în care poate fi făcută o rezervare.
• Acolo unde acț iunea civilă care decurge dintr-o infracț iune este suspendată prin depunerea de...
criminalul acaon, instanț a în care cazul civil menț ionat este în curs de desfăș urare poate emite
ordinea auxiliară menț ionată anterior, deoarece astfel de ordine nu implică o determinare a
meritele cazului. (Babala vs. Abaño, 90 Phil. 827)

Tipuri de remedii provizorii

ata ș ament
injunc ț ie
3. receptori
4. livrarea bunurilor personale
5. sus ț inere în timpul litigiului

Secț iunea 2. Ataș ament

Cine poate solicita un sechestru preliminar
• Partea lezată în numele căreia aspectul civil al ac ț iunii penale este
persoana acuzată poate solicita emiterea unui ordin de înaintare preliminară, el
beingthe person primarily and directly interestedthereby. The prosecutor inthe
un delincvent poate face o astfel de cerere în numele sau pentru protecț ia
interesul părț ii lezate.
• S-a statuat de către Curtea Supremă că procurorul public are autoritatea de a
aplică pentru ataș amente preliminare, după cum poate fi necesar pentru a proteja interesele
partea offuscată.
Notificare pentru partea adversă, nu este necesară
• Nu există audieri cu partea adversă, sau audiere pe
aplicaț ia este necesară înainte de un ordin preliminar
ataș amentul ar putea cauza o audiere care ar înfrunta
scopul remediului provizoriu. Tema care
o astfel de audiere ar dura, ar putea fi suficientă pentru a permite
inculpatul să fugă sau să dispună de proprietatea sa
înainte de a emite un ordin de ata ș are ș i singurul
cerinț e pentru emiterea unui ordin preliminar
ataș area declaraț iei pe proprie răspundere ș i a garanț iei solicitantului.
(Mindanao Savings, etc. vs. Curtea de Apeluri, 172 SCRA
480)
poate fi folosit DOAR atunci când acț iunea civilă rezultată din
crima nu a fost renunț ată expres sau rezervată ș i
doar în următoarele cazuri:
1. când inculpatul este pe cale să fugă din Filipine;
2. când ac ț iunea penală este bazată pe o cerere de bani sau
proprietate sustrasă sau aplicată fraudulos sau convertită
în folosul acuzatului care este un funcț ionar public sau o entitate corporativă
ofiter sau un avocat, broker, agent sau funcț ionar în timpul
angajator sau o persoană într-o capacitate fiduciară;
3. când acuzatul a ascuns, a îndepărtat sau urmează să dispună
de proprietatea sa;
4. când inculpatul locuie ș te în străinătate.