Jurnalul Indian al Medicamentelor, 2018, 6(3), 174-179 2348-1684

O RECENZIE ASUPRA RUJULUI DIN PLANTE CU DIFERITE CULORI NATURALE

PIGMENT
Nileshwari P. Chaudhari *, Namarata U. Chaudhari, Harshada A. Chaudhari, Laxmi A. Premchandani
Amitkumar R. Dhankani, Dr. Sunil P. Pawar
* Departamentul de Farmacie, Colegiul de Farmacie [Link], Shahada- 425409, Dist. -Nandurbar,
Maharashtra, India.
*Pentru corespondenț ă: REZUMAT
Departamentul de Farmaceutică, Din vremuri străvechi, cererea de cosmetice este incredibilă. Formula rujului -
Produsele de cosmetice ale [Link]'s College sunt folosite pentru a spori frumuse ț ea buzelor. Rujul este un produs cosmetic.
Farmacie, Shahada- 425409, con ț in pigmenti, uleiuri, ceară ș i emolien ț i care aplică culoare, textură ș i
Dist. -Nandurbar, Maharashtra, protecț ie pentru buze. Multe varietăț i de ruj sunt disponibile ș i că
India. purta exclusiv de femei. Ingrediente în rujul natural sunt 100% naturale
Recepț ionat: 05.04.2018 ș i este sigur de folosit. De asemenea, conț in nutrienț i naturali care menț in buzele sănătoase.
Acceptat: 22.09.2018 Utilizarea continuă a coloranț ilor sintetici în ruj poate provoca efecte adverse grave
efecte precum iritaț ia pielii, decolorarea pielii, cancer etc. Efectul advers
Accesaț i acest articol online
poate fi redus prin utilizarea extractelor de culoare naturale din diferite surse naturale.
Website: Această recenzie se concentrează în principal pe formulare, extrac ț ia coloran ț ilor naturali.
[Link] evaluarea rujului ș i defectele rujului.
Cod de răspuns rapid: Ruj pe bază de plante, Coloranț i naturali, Bixa Orenella, Beta Vulgaris
Daucus Carota, Hylocereus Polirhizus.

INTRODUCERE

C
Produsele cosmetice sunt substanț e folosite pentru a îmbunătăț i aspectul corpului uman. Cosmeticele se referă la orice
articol destinat să fie pulverizat, turnat, frecat sau presărat pe, sau introdus în sau orice părț i pentru
curăț are, înfrumuseț are, promovarea atractivităț ii sau modificarea aparenț elor. Cosmeticele includ de asemenea
îngrijirea pielii
culori, spray-uri pentru păr ș i geluri, deodorante, uleiuri pentru bebeluș i, spumă de baie, săruri de baie, unturi ș i multe altele
tipurile de produse sunt într-o mare cerere atât în ț ările în dezvoltare, cât ș i în cele dezvoltate .[1] Cosmeticele sunt
utilizarea substanț elor pentru a modifica apariț ia sau parfumul corpului uman. În prezent, cererea de plante
cosmeticele de pe piaț a mondială cresc ș i sunt cadouri inevitabile ale naturii. Există o gamă largă de plante medicinale
produse cosmetice pentru a satisface nevoile femeilor. Spre deosebire de cele sintetice, cosmeticele pe bază de plante sunt sigure
sănătatea umană.[2] Rujuleste cel mai utilizat cosmetic adăugat în machiaj pentru a spori frumuseț ea buzelor.
În zilele noastre, utilizarea produselor a crescut ș i apar multe schimbări în alegerea nuanț elor de culoare.
texturi, strălucirea rujului. Un ruj bun ar trebui să aibă caracteristici convingătoare ș i să fie acceptabil pentru
consumator, cum ar fi având o textură adecvată ș i proprietăț i antioxidante. Baze, uleiuri, emolienț i ș i coloranț i
se numără printre varietatea de componente care contribuie la proprietăț ile rujului fin. Textura, punctul de topire ș i
duritatea rujului este caracteristica dominantă care este modificată prin varierea raportului componentelor care
sunt folosite în formulare[3]Colorantul sau pigmentul sunt componentele care joacă un rol important în

IJOD, 2018, 6(3), 174-179 [Link]

 formularea rujului, deoarece determină valoarea estetică a rujului. Colorantul poate fi din sintetic ș i
surse naturale. Culorile sintetice sunt fabricate chimic. Coloranț ii sintetici care contribuie la culoare
rujul de buze este periculos pentru oameni la consum ș i poate provoca efecte adverse precum alergii,
dermatită, decolorarea pielii, uscarea buzelor etc. În unele cazuri pot fi cancerigene ș i chiar fatale. Acest
limitarea duce astfel la utilizarea coloranț ilor naturali în producț ia de ruj. Culorile naturale sunt extrase din
surse naturale cum ar fi plantele, insectele ș i algele. [4]
Caracteristicile ideale ale unui ruj bun:
1) Ar trebui să fie non-iritant.
2) Ar fi trebuit să aibă plasticitate.
3) Ar trebui să fie netoxic.
4) Ar trebui să fie stabil atât fizic cât ș i chimic.
5) Nu ar trebui să se usuce în timpul depozitării.

6) Ar trebui să fie liber de particule mari.

7) Ar trebui să menț ină culoarea buzelor pentru o perioadă mai lungă după aplicare.
8) Ar trebui să ofere un aspect strălucitor ș i neted, fără transpiraț ie.
9) Ar trebui să aibă un gust, un miros ș i o aromă plăcute.
.[5]
10) Nu ar trebui să se topească sau să se întărească în cadrul unei variaț ii rezonabile a temperaturii climatice.
Anatomia buzelor:
Buzele sunt o parte moale ș i mobilă a corpului la gura oamenilor ș i ajută la consumul de alimente ș i la vorbire.
Labium superius ores ș i Labium inferiors ores sunt buzele superioare ș i inferioare, respectiv. Întâlnirea
punctul unde buzele se unesc cu pielea din jurul zonei netede este marginea vermilion ș i zona roș iatică
în interiorul marginilor se numeș te zona vermilon. Arcul lui Cupidon este marginea vermilon a buzelor superioare. Carnea
protuberanț a situată în centrul buzei superioare este un tubercul. [6]

Fig 1: Anatomia buzelor

Componentele rujului: Rujul este compus din ceară, uleiuri, pigmenț i ș i emolienti care sunt ajustaț i.
la punctul de topire dorit ș i vâscozitate. Diferite agenț i în formularea rujului sunt
Tabel 1: Componentele rujului ș i funcț ia
INGREDIENTE %(W/W) FUNCȚIE
Base
I. Ceară solidă (ceară de albine, ceară de carnauba, 10 Oferă duritate ș i cremă
ceară de candelilă 15 Îmbunătăț eș te rujul după aplicare
[Link] de înmuiere (grăsime de lână, lanolină, lecitina,
unt de cacao
Ulei (ulei de ricin, parafină lichidă) 65 Dispensarea pigmentului ș i oferirea
luciu intens pentru ruj

IJOD, 2018, 6(3), 174-179 [Link]

Agent de colorare/pigment/coloranț i Adequat Dă culoare
Parfumuri Adequate Oferă aromă
Agenti diversi Adequat Stabiliza ț i formularea
(Conservanț i, antioxidanț i, arome)
Avantajele rujului natural:-
Ingredientul din rujul natural este 100% natural ș i este sigur de utilizat.
De asemenea, conț in nutrienț i naturali care menț in buzele sănătoase.
3) Au mai puț ine sau un impact asupra aspectului.
4) Ele sunt non-toxice, foarte lipofile, antioxidanț i, antimicrobieni, antiinflamatori ș i sunt folosite în
leucodermă a buzelor.
5) Gama extinsă de culori din care să alegi.
6) Coloranț ii au nuanț e originale diferite de culoare, de la roș u purpuriu, roș u rubin, violet de sfeclă, violet închis,
roș u pastel
7) Combinări ș i nuanț e diferite pot fi obț inute din aceste culori.
Prin adăugarea de acizi ș i baze organice ș i anorganice, culoarea poate fi schimbată în nuanț e diferite.. [7]
agenț i de colorare naturali sunt extracț i din surse naturale, cum ar fi animalele,
plante, insecte, alge etc. În principal, coloranț ii naturali sunt extraș i din diferite surse vegetale, cum ar fi fructele,
rădăcini, seminț e ș i frunze etc.
Tabelul 2:-Surse comune de culoare ș i plante[8]
CULORI CHROMOFOR SURSE VEGETALE
Violet-albastru Antocianină Struguri, afine, prună, varză mov, mur
Verde Clorofilă Avocado, cucumber, spinach, broccoli, lettuce, kiwi
Alb-bej Antoxantine Conopidă, cartof, ghimbir, ceapă, banană
Galben Carotenoizi Papaya, ananas, dovleac, morcov, portocală
Roș u Lycopen sfeclă ro ș ie, ro ș ie, căp ș ună, pepene
grenadă
EXTRACȚIA AGENTILOR DE COLORARE NATURALI
Extracț ia Bixin FormBixa Orenella (Annatto)
Culoarea roș ie-portocalie a vopsea de annatto provine din înveliș ul exterior al seminț elor plantelor ș i
este compus din pigmenț ii carotenoizi bixin, nor-bixin ș i esteri ai acestora. Seminț ele uscate de Bixa orenella ș i
pulverizează-l. Apoi extrage 100g din probă cu etanol (60-80°C) timp de 18 ore. (raport 1:2). După completare
de extracț ie, filtrează extractul în timp ce este cald prin ceea ce se numeș te hârtie de filtrare Mann (NR.10) pentru a îndepărta impurităț ile
Concentraț i volumul de extract la 1/10 prin distilare în vid; apoi transferaț i extractul în 100ml
becher ș i evaporaț i solventul rămas pe baia de apă. Păstraț i extractul de culoare roș ie în desicatore pentru
îndepărtaț i umiditatea excesivă. Apoi ambalaț i extractul uscat într-un recipient din sticlă etanș .[9]

Extracț ia betaninei din Beta vulgaris (sfeclă de zahăr)

Sfecla este sursa principală de colorant roș u natural, numit "roș u de sfeclă". Beta nove este componenta principală a
coloranț i roș ii extraș i din sfecla comună. Rădăcinile sunt de obicei de un purpuriu-roș u profund, totuș i
sunt disponibile o mare varietate de nuanț e alternative, precum ș i galben auriu ș i dungi roș ii ș i albe. Extracț ie
de pigment se face prin omogenizarea unui raport egal de pulpă de fructe ș i solvenț i (1/1w/v). Luaț i 100g de fructe curăț ate
fruct, de consistenț ă apoasă, ș i l-am macerat cu 100ml. solvenț i (EtOH, etanol apos 50:50) timp de 15
minute sub baie de ghea ț ă. Centrifuga ț i amestecul apos la 18.000 rpm, 4 °C timp de 20 de minute ș i filtra ț i.
imediat prin plasă de nailon. Folosind un evaporator rotativ, concentraț i extractul în vid la 35°C, pentru
3-4 ml. îndepărtaț i complet alcoolul prin procesul de concentrare ș i păstraț i probele într-un loc întunecat
vas. [10]
Extracț ia licopenului din Daucus Carotta (morcov)
Morcovul este un fruct sau o legumă care conț ine o cantitate mare de compuș i carotenoizi ș i care poate fi folosit ca
vopsea naturală. Licopenul este partea principală a culorii care este extrasă din morcov. Uscaț i morcovii proaspeț i la
40*c într-un cuptor. Puteț i măcina grosier mostra folosind un mixer. Amestecaț i 50g din această mostră uscată la aer cu

IJOD, 2018, 6(3), 174-179 [Link]

 450ml de etanol 95%. Apoi incubaț i timp de 24 de ore ș i filtraț i-l. Evaporati solvenț ii sub vid ș i păstraț i.
extrage la 4*c. [11]
Extracț ia betalainelor din Hylocereus Polirhizus (Fructul Dragon)
Colorantul natural prezent în fructul dragonului este betalanina. Betalainele, un grup de pigmenț i naturali, includ
betacianine (roș u-violet) ș i betaxantine (galben). Tehnica de extracț ie pentru fructul dragonului este solvent.
extragere folosind n-hexan ș i etanol. Măcinaț i 20g de probă folosind un blender ș i înmuiaț i-o în n-
hexan ș i etanol pentru o noapte. Îndepărtaț i complet solvenț ii prin evaporare rotativă. Repetaț i acest lucru pentru
de trei ori până când extracț ia este terminată.[12]
Extragerea Licopenului din Lycopersicon Esculentum (Roș ie)
Licopenul este principala substanț ă pigmentară prezentă în roș ii. Licopenul din roș ii ș i produsele din roș ii
constă din trans-licopen (35-96% din conț inutul total de licopen) ș i niveluri scăzute de cis-licopen (1-22%).
Zdrobeș te roș iile în sucul de roș ii brut ș i separă sucul în pulpă ș i ser. Încălzeș te-l.
adaugă 30ml de benzen cald, amestecă ș i decantează benzenul. Repetă acest proces de 5 ori. Apoi distilează.
benzen ș i am obț inut reziduu ș i recristalizăm rezidul prin eter.[13]
Extractia antocianinelor din Ipomoea batatas (cartof)
A fost folosită o anumită proporț ie de amestec de acid citric ș i etanol pentru a extrage cartoful dulce violet.
Pigment din pulbere de vin de cartof dulce violet prin extracț ie prin oscilaț ie timp de 90 de minute la 60 °C. The
suprafaț a a fost recuperată prin centrifugare (5000rpm, 5 min). Extracț ia a fost repetată de 2 ori
ș i supernatantul a fost combinat ca extract brut de pigment de cartof dulce violet.
Extracț ia compusului fenolic din Citrus Sinensis (portocală)
Experimentele de extrac ț ie au fost efectuate cu un aparat soxhlet cu patru camere ș i un refrigerent cu apă.
circulator re-cooler conectat la extractor pentru a oferi condensarea solvenț ilor ș i, de asemenea, pentru a obț ine
pigmentul fenolic. Etanolul a fost folosit ca solvent. Procesul a durat aproximativ 6 ore. Pentru a obț ine portocaliu
extract colorat sub formă de pulbere, a fost utilizat evaporatorul rotativ model Hei-VAP Precision de la marca Heidolph ș i
mostra semi-fluidizată a fost lăsată să se usuce în întuneric.
Extragerea licopenului din Citrullus Lanatus (Pepene verde)
Pigmentul de pepene verde este de obicei extras cu solven ț i organici precum cloroformul, hexanul, acetona.
benzen, eter de petrol ș i disulfid de carbon. Măcinarea mecanică eficientă a materialului poate fi
utilizat pentru a facilita extracț ia. Expunerea licopenului extras la lumină ar trebui evitată ș i doar aurul,
lumina galbenă sau roș ie ar trebui folosită, s-a raportat că încălzirea la 60 ș i 80 de grade Celsius a favorizat izomerizarea
licopen. Tratamentul termic la 120°C ș i tratamentul termic pe termen lung la 100°C au îmbunătăț it extracț ia de
licopen din matrice pură. Expunerea la lumină nu a cauzat modificări semnificative ale licopenului total ș i al licopenului all Trans,
deș i a fost observată o pierdere semnificativă a isomerului cis-licopen.
METODA DE PREPARARE
1) Mai întâi, topiț i ș i amestecaț i ingredientul brut separat, în funcț ie de punctul lor de topire.
2) Încălziț i solvenț ii, uleiurile, ceara în recipiente separate din oț el inoxidabil sau ceramică.
3) Apoi amestecaț i solvenț ii ș i lichidul cu pigmenț ii de culoare.
4) Apoi introducem în matriț ele de tuburi, răcim ș i separăm rujul de matriț e ș i îl potrivim în ruj.
matriț a ș i potriviț i-o în carcasa rujului.[14]
EVALUAREA RUJULUI
Punct de topire: -Lua ț i ambele capete ale tuburilor capilare din sticlă deschise. Introduce ț i în fiecare dintre cele 5 tuburi capilare un
o cantitate suficientă de ruj, de aproximativ 10mm înălț ime ș i permiteț i tuburilor să stea pentru timpul corespunzător
ș i la temperatura prescrisă în tub capilar se ia ca punct de topire. Repetaț i operaț iunea de 3 ori
Folosiț i alte 4 tuburi capilare ș i calculaț i rezultatul.
Breaking point
testul este de a determina tăria rujului. Pune rujul orizontal într-o priză la o inch distanț ă de margine
de sprijin. A crescut greutatea cu un specific este considerată punctul de rupere.[15]
Forț a de aplicaț ie: -Este un test pentru a determina forț a care trebuie aplicată pentru aplicaț ie. Păstraț i o bucată de grosier
hârtie maro pe un grafic de umbră, echilibrează ș i aplică ruj la un unghi de 45 de grade pentru a acoperi o zonă de 1 inch pătrat până când
complet acoperit. Presiunea conducătoare este o indicaț ie a forț ei de aplicare.

IJOD, 2018, 6(3), 174-179 [Link]

 Anomalii de suprafaț ă: -Acest test este pentru determinarea defectelor de suprafaț ă, cum ar fi absenț a formării cristalelor pe
suprafeț e, fără contaminare prin mucegaiuri, ciuperci etc.
Stabilitate la îmbătrânire: -Depozita ț i produsul la 40°C timp de 1 oră ș i observa ț i diferitele parametrii, cum ar fi
caracteristicile aplicaț iei, cristalizarea ceară pe suprafaț ă ș i scurgeri de ulei.[16]
Test de solubilitate: -Dizolva rujul în diferite solvenț i ș i observă solubilitatea în fiecare solvent.
Parametrii PH: -Determinaț i PH-ul rujului folosind un meter de PH.
Test de iritatie a pielii: -Aplica rujul pe piele timp de 10 minute si observa.
Stabilitatea parfumului: -Stabilitatea parfumului poate fi evaluată ș i prin păstrarea rujului în cuptor la 40*c ș i prin realizarea
compararea periodică a parfumului cu rujul proaspăt.[17]
Caracterul tixotropiei:-
Este indicaț ia calităț ii tixotropice ș i a fost realizată folosind un penetrometru. O acul standard de specific.
diametrul a fost lăsat să penetreze timp de 5 secunde sub o sarcină de 50 g la 25°C. Adâncimea de penetrare a fost
o măsurare a structurii tixotropice a rujului.
DEFECTE ÎN RUJ
Problemă legată de formulare
Transpiraț ia: - Este cea mai comună problemă a formulării rujului din cauza conț inutului ridicat de ulei sau a uleiului inferioar.
legare. Poate creș te în orice climat sau interval de temperatură.
Sângerare: -Aceasta se referă la separarea lichidelor colorate de baza cerată.
Fâș ia: -O linie subț ire sau bandă de o culoare sau substanț ă diferită apare pe produsul finit.
Probleme legate de matriț are
Laddering: -Rujul nu arată neted sau omogen după ce s-a solidificat ș i a fost fixat, ci dimpotrivă are un
apariție multilayer
Deformare: - Aceasta este o problemă de turnare în care forma rujului arată deformată. Este vizibil.
ș i apare pe ambele laturi ale rujului.
Craterare: -Aceasta apare în matriț ele împărț ite ș i se arată aprins când stickul dezvoltă adâncituri.
Eș ec moale: -Aceasta este o problemă în care nucleul central al rujului lipseș te de structură ș i se rupe.[18]

CONCLUZIE
Această recenzie concluzionează că utilizarea coloranț ilor naturali în formularea rujului nu are sau are efecte secundare minime.
efect. Astfel, putem avansa spre utilizarea coloranț ilor naturali pentru a pregăti ruj. De aceea, utilizarea naturală
culoarea este un pas spre cosmeticele sănătoase ș i care pot fi utilizate pe scară largă de femei cu mare
plăcere.

REFERINȚE
1. Acharya Deepak, Shrivastava Anshu; Medicină Herbală Indigenă, Trib4(3): 139-44.
Formulări tribale ș i practici tradiț ionale pe bază de plante; Editura Avishkar, Distribuitor, Jaipur, India;
2008:421.
2. Sunil R, Shekhar TC; Ashutosh B. Formularea ș i evaluarea unui ruj pe bază de plante; O nouă abordare.
Revista Internaț ională de Erudiț ie Farmaceutică;2013;3(1):26-30.
3. Deshmukh S, M Chavan, Sutar M, Singh S.; Prepararea ș i evaluarea rujului natural din
seminț ele de bixaorenella; Revista Internaț ională de Farmacie ș i Biocienze.2013.
4. Azwanida N, Hui M S, Afandi A, Mohamed S, Zulhisyam A K, Ayob A, Rusli N, Rasat M S M; Culoare
evaluarea stabilită ț ii pigmentului extras din hylocereus polyrhizus, clitoria ternatea ș i
pandanusamaryllfolius ca coloranț i cosmetici ș i studiu de piaț ă înainte de lansare privind acceptarea de către clienț i
produs cosmetic natural. Jurnalul Resurselor Tropicale ș i Ș tiinț elor Sustenabile. 2015; 3:61-67.
5. Rajesh Kumar Nema, Kamal Singh Rathore, BAL Krishna Dubey;Textul cosmeticelor. 1stEd. New Delhi
(India): CBS Publishers & Distributors; 2009.p.69-81.

IJOD, 2018, 6(3), 174-179 [Link]

 6. Anatomia buzelor. A [Online]. Februarie 2009 6 [citat 8 decembrie 2010]; Disponibil
de la:URL:[Link]
7. Kurthika S V, Ram S S, Ahmed S A, Sadiq S, Mallick S D, Sree T R.; Formularea ș i evaluarea
ruj natural din pigmen ț i colora ț i ai rădăcinii beta vulgaris. Recenzii de cercetare: Jurnalul de
Farmacie ș i Ș tiinț e Farmaceutice.2014;3(3):65-71.
8. Kadu M, Dr. Vishwasrao S, Dr. Singh S; Recenzie asupra balsamului natural pentru buze Jurnalul Interna ț ional de Cercetare
în ș tiinț a cosmeticelor.; 2015;5(1):1-7.
9. Sainath M, Kumar K S, Babu K A.; Formularea ș i evaluarea rujului herbal. Interna ț ional
Jurnal de Cercetări Avansate în Ș tiinț ele Medicale ș i Farmaceutice. 2016; 1(1):14-19.
10. Kadian S S, Sharma A.; Stabilitatea ș i aplicarea extractelor crude de sfeclă roș ie în diferite alimente
produse. Revista Internaț ională de Biologie, Farmacie ș i Ș tiinț e Aflate în Legătură. 2013;2(3):693-698.
11. Hayati F, Chabib; Formularea ș i evaluarea rujului natural din extract de morcov (Daucus carota).
Revista Internaț ională de Farmacie ș i Ș tiinț e Farmaceutice.2013; 2(3):403-305.
12. Kamairudin N, Gani S S A, Masoumi H R F, Hashim P. Optimizarea formulării rujului natural
bazat pe uleiul de semin ț e de pitaya (Hylocereus polrhizus) folosind designul experimental de amestec D-optimal.
Molecule.2014;19:16672-83.
13. Malviya N. Izolarea ș i cuantificarea licopenului din pepene, roș ie ș i papaya.
Jurnal de Cercetare al Ș tiinț elor Recente.2014; 3:68-70.
14. Dr. Kasture, Gokhale S B, Parakh S R, Hasan S A. Manual de farmacii [Link]. Pune
(India): Nirali Prakashan; 2008.p.33-35.
15. Mishra P, Dwivedi S. Formularea ș i evaluarea rujului care conț ine ingrediente erbacee. Asian
Jurnalul de Cercetări Medicale ș i Farmaceutice. 2012; 2 (3):58-60.
16. Avinash M D, Hari A M, Pradeep N S. Formularea rujului pe bază de plante. O nouă abordare. Internaț ională
Revista de Cercetare în Ayurveda ș i Farmacie. 2011; 2(6):1795-97.
17. Swati D, Manisha S, Sonia S, Pavankumar K M, Dhiraj P, Ganesh N. Formularea ș i evaluarea de
rujdă naturală preparată din semin ț ele bixaorellana ș i extract de rădăcină beta vulgaris ș i
studiu comparativ Revista Internaț ională de Farmacie ș i Ș tiinț e Farmaceutice.2013;5(4):68-
70.
18. Nanda S, Nanda A, Khar R K.; Tehnologia cosmeticelor. 1sted. New Delhi (India): Birla Publication
[Link];2007.p.330-52.

IJOD, 2018, 6(3), 174-179 [Link]