MIRCEA FIANU

100 DE TEME PENTRU ACASĂ

clasa a V-a
semestrul I

Editura GIL
EBOOK – 100 teme pentru acasă

ISBN 978-606-500-145-9

Copyright 2022 © Editura GIL

Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii GIL. Nicio
parte din aceastǎ lucrare nu se poate reproduce fǎrǎ acordul scris al Editurii
GIL.

Acest ebook este protejat de legea drepturilor de autor. Fiecare PDF este
securizat în 28 de zone cu watermark invizibil (id comandă, e-mail) pentru
a nu putea fi distribuit pe alte căi virtuale. Sistemul este unul complex şi se
detectează automat persoana care a redistribuit cartea ilegal.

EDITURA GIL
www.gil.ro
tel: 0733 - 677 992
web: ebooks.gil.ro
e-mail: [email protected]
În loc de prefaţă

Am constatat de foarte multe ori că cel mai dificil moment al unei lecţii de
matematică este ”darea temei pentru acasă”. Ba sunt prea puţine exerciţii ı̂n
manual şi puse pe ici, pe colo ı̂ncât abia reuşesti să-i lămureşti pe copii la care
dintre ele te referi. Ba sunt prea multe exerciţii de acelaşi tip ı̂ncât pe elevul
preocupat de matematică ı̂l apucă plictiseala, iar pe elevul ”celălalt” ı̂l sperie.
Ba aplicaţiile din manual nu punctează lucruri asupra cărora noi am insistat ı̂n
lecţii şi care nu mi se par de neglijat.
Aşadar apelăm la culegerile de matematică. Constatăm ı̂nsă că, multe dintre
ele, depăşesc cu mult cunoştinţele prevăzute de programa şcolară şi puţini dintre
elevi pot să ţină pasul cu cerinţele lor.
În consecinţă, am eşalonat materia clasei a V-a pe cele două semestre şi
cu speranţa că elevii vor rezolva acasă măcar 40 de teme până la iarnă şi, ı̂n
continuare, 60 de teme până la vară, am ı̂ntocmit această lucrare.
Lucrarea prezintă un punct de vedere pe care oricare dintre dascăli sau elevi
poate să ı̂l accepte sau nu.
Fiecare dintre primele 40 de teme are câte 8 cerinţe, eventual, cu subpuncte.
E posibil ca, uneori, acestea să fie prea multe, sau prea puţine. Mi se pare totuşi
important ca fiecare elev să aibă posibilitatea de a rezolva singur câte ceva din
fiecare temă. Există cerinţe care scot ı̂n evidenţă anumite rezultate importante
care merită a fi reţinute de către elevi şi deasemeanea ”problemuţe mai greuţe”
pentru copiii nostri inimoşi. De aceea, recomandăm, ı̂nainte de a enunţa tema
pentru acasă, sau chiar ı̂nainte de predare să fie consultată şi lecţia din această
broşură. Că, poate cine ştie . . .
Partea de soluţii este destul de cuprinzătoare, astfel ı̂ncât putem avea satisfacţia
că, la anumite teme, toţi elevii au răspuns complet cerinţelor.
Ca orice autor care se respectă rareori am păcătuit ı̂n această lucrare cu
ceva aplicaţii care necesită cunostinţele la limita programei, dar, odată ce am
recunoscut, sper să fiu iertat.
În speranţa că lucrarea va fi consultată de cât mai mulţi profesori, elevi şi
părinţi pentru ca noi să primim cât mai multe sugestii spre a o ı̂mbunătăţi, vă
urez mult succes ı̂n noul an şcolar.
prof Mircea Fianu.

3
Cuprins

În loc de prefaţă 3

1 Enunţuri 9
1.0.1 Tema nr. 1: Scrierea şi citirea numerelor naturale . . . . . 9
1.0.2 Tema nr. 2: Reprezentarea geometrică a numerelor naturale 11
1.0.3 Tema nr. 3: Adunarea numerelor naturale (1) . . . . . . . . 13
1.0.4 Tema nr. 4: Adunarea numerelor naturale (2) . . . . . . . . 14
1.0.5 Tema nr. 5: Scăderea numerelor naturale (1) . . . . . . . . 15
1.0.6 Tema nr. 6: Scăderea (2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.0.7 Tema nr. 7: Adunarea. Scăderea. (Consolidare) . . . . . . 17
1.0.8 Tema nr. 8: Ecuaţii(1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.0.9 Tema nr. 9: Inecuaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
1.0.10 Tema nr. 10: Înmulţirea numerelor naturale (1) . . . . . . . 20
1.0.11 Tema nr. 11: Înmulţirea numerelor naturale (2) . . . . . . . 21
1.0.12 Tema nr. 12: Împărţirea numerelor naturale (1) . . . . . . 22
1.0.13 Tema nr. 13: Împărţirea numerelor naturale (2) . . . . . . 23
1.0.14 Tema nr. 14: Ordinea efectuării operaţiilor . . . . . . . . . 24
1.0.15 Tema nr. 15: Ecuaţii(2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
1.0.16 Tema nr. 16: Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuaţiilor 26
1.0.17 Tema nr. 17: Teorema ı̂mpărţirii cu rest . . . . . . . . . . . 27
1.0.18 Tema nr. 18: Numere pare. Numere impare. . . . . . . . . 28
1.0.19 Tema nr. 19: Operaţii cu numere naturale. Ecuaţii şi
Inecuaţii (Aplicaţii). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
1.0.20 Tema nr. 20: Lucrare de verificare . . . . . . . . . . . . . . 30
1.0.21 Tema nr. 21: Puterea unui număr natural . . . . . . . . . . 31
1.0.22 Tema nr. 22: Compararea puterilor . . . . . . . . . . . . . 32
1.0.23 Tema nr. 23: Proprietăţi ale operaţiilor cu puteri . . . . . . 33
1.0.24 Tema nr. 24: Ordinea efectuării operaţiilor . . . . . . . . . 34
1.0.25 Tema nr. 25: Scrierea ı̂n baza 10 a unui număr natural . . 35
1.0.26 Tema nr. 26: Ultima cifră a unei puteri . . . . . . . . . . . 36
1.0.27 Tema nr. 27: Pătratul unui număr natural . . . . . . . . . 37
1.0.28 Tema nr. 28: Puterea unui număr natural (Consolidare -
Aplicaţii) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
1.0.29 Tema nr. 29: Puteri. (Lucrare de verificare) . . . . . . . . . 39
1.0.30 Tema nr. 30: Propoziţii simple . . . . . . . . . . . . . . . . 40

5
6 CUPRINS

1.0.31 Tema nr. 31: Propoziţii compuse . . . . . . . . . . . . . . . 41

1.0.32 Tema nr. 32: Mulţimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
1.0.33 Tema nr. 33: Relaţii ı̂ntre mulţimi . . . . . . . . . . . . . . 43
1.0.34 Tema nr. 34: Operaţii cu mulţimi (1) . . . . . . . . . . . . 44
1.0.35 Tema nr. 35: Operaţii cu mulţimi (2) . . . . . . . . . . . . 45
1.0.36 Tema nr. 36: Propoziţii. Mulţimii. (Consolidare) . . . . . . 46
1.0.37 Tema nr. 37: Lucrare de verificare. Propoziţii. Mulţimi. . . 47
1.0.38 Tema nr. 38: Lucrare scrisă pe semestrul I . . . . . . . . . 48
1.0.39 Tema nr. 39: Criterii de divizibilitate . . . . . . . . . . . . 49
1.0.40 Tema nr. 40: Sistemul de numeraţie binar . . . . . . . . . . 50

2 Rezultate. Indicaţii. Soluţii. 51

2.0.41 Tema nr. 1: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
2.0.42 Tema nr. 2: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
2.0.43 Tema nr. 3: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
2.0.44 Tema nr. 4: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
2.0.45 Tema nr. 5: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
2.0.46 Tema nr. 6: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
2.0.47 Tema nr. 7: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
2.0.48 Tema nr. 8: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
2.0.49 Tema nr. 9: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
2.0.50 Tema nr. 10: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
2.0.51 Tema nr. 11: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
2.0.52 Tema nr. 12: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2.0.53 Tema nr. 13: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2.0.54 Tema nr. 14: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2.0.55 Tema nr. 15: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
2.0.56 Tema nr. 16: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
2.0.57 Tema nr. 17: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
2.0.58 Tema nr. 18: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
2.0.59 Tema nr. 19: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
2.0.60 Tema nr. 20: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
2.0.61 Tema nr. 21: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
2.0.62 Tema nr. 22: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
2.0.63 Tema nr. 23: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
2.0.64 Tema nr. 24: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
2.0.65 Tema nr. 25: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
2.0.66 Tema nr. 26: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
2.0.67 Tema nr. 27: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
2.0.68 Tema nr. 28: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
2.0.69 Tema nr. 29: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
2.0.70 Tema nr. 30: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
2.0.71 Tema nr. 31: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
2.0.72 Tema nr. 32: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
2.0.73 Tema nr. 33: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
2.0.74 Tema nr. 34: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
2.0.75 Tema nr. 35: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
CUPRINS 7

2.0.76 Tema nr. 36: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

2.0.77 Tema nr. 37: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
2.0.78 Tema nr. 38: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
2.0.79 Tema nr. 39: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
2.0.80 Tema nr. 40: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Capitolul 1

Enunţuri

1.0.1 Tema nr. 1: Scrierea şi citirea numerelor naturale

• Numerele naturale sunt: 0; 1; 2; . . . ; 101; 102; . . . ; 2004; 2005; . . ..
• Numerele naturale se scriu cu ajutorul unor simboluri, numite cifre. Cifrele
joacă, ı̂n scrierea unui număr, acelaşi rol pe care ı̂l joacă o literă ı̂n scrierea unui
cuvânt.
• În sistemul zecimal, pe care ı̂l utilizăm de obicei pentru scrierea numerelor
naturale, cifrele sunt: 0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8 şi 9.

1. Scrieţi cu ajutorul literelor:

a) 1101 c) 2002002 e) 9876543210
b) 20004 d) 123456789 f) 10240500

2. Scrieţi, ı̂n sistemul zecimal, numerele:

a) două mii treizeci şi cinci
b) un milion patru sute patru
c) şapte sute douăzeci de mii treisprezece

3. Când completaţi fila de cec pentru ridicarea alocaţiei, suma de bani care vi
se cuvine trebuie scrisă ı̂n cifre şi litere.
23 (două zeci şi trei) lei
Exemplu:
(ı̂n cifre) (ı̂n litere)

Găsiţi o explicaţie pentru faptul că, ı̂n paranteză, toate cuvintele sunt legate
ı̂ntre ele.

4. Cifra 0, adăugată ı̂n faţa unui număr natural, nu schimbă valoarea numărului.
Prin urmare, de obicei, prima cifră a unui număr natural nu este 0. Există
ı̂nsă şi excepţii: prima zi de şcoală: 15/09/2004;
Explicaţi existenţa zeroului ı̂n faţa numărului care indică luna ı̂n scrierea
datei.

9
10 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

5. Ultima cifră din scrierea unui număr natural n indică unităţile şi o notăm
cu u(n). De exemplu: u(2004) = 4; u(6) = 6, etc. Completaţi tabelul:

n 0 527 9222 1000 4003 19

u(n)

6. Notaţia abc reprezintă un număr natural de trei cifre, a = 0. Notaţia xyzt

reprezintă un număr natural de patru cifre, x = 0, etc.
a) Scrieţi toate numerele naturale de forma 25x;
b) Scrieţi toate numerele naturale de forma x78x;

7. Fiecăreia dintre literele A, Ă, C, E, I, M, O, R, S, T ı̂i asociem, ı̂n ordine,

una dintre cifrele 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9 şi respectiv 0.
a) Cifraţi mesajul: ”ARITMETICA ESTE O COMOARĂ.”
b) Descifraţi mesajul: ”6104610531 4904 7 1802”.

8. Scrieţi toate numerele de forma abc care au proprietatea că oricare cifră a
lor este 1 sau 3.
 11

1.0.2 Tema nr. 2: Reprezentarea geometrică a numerelor natu-

rale
• Considerăm o dreaptă:

• Fixăm pe dreaptă, la ı̂ntâmplare un punct O (origine):

• Considerăm, la dreapta lui O, un punct A:

O A

• Semidreptei OA ı̂i atribuim sensul pozitiv (marcat printr-o săgeată):

O A

• Punctului O ı̂i asociem numărul 0, iar punctului A ı̂i asociem numărul 1 :

O(0) A(1)

Segmentul OA se numeşte segment unitate.

• Fiecare număr natural , n, se reprezintă pe dreaptă prin punctul , M (n).
O(0) A(1) B(2) M(n)
............ ............ ............ .....
0 1 2 3 n

• Dreapta considerată ı̂nzestrată cu originea, sensul şi segmentul unitate se numeş-

te ”axa numerelor”. Numărul n se numeşte abscisa (coordonata) punctului M .
Fiecare număr natural poate fi considerat un punct pe axa numerelor.

1. Reprezentaţi pe axa numerelor punctele: O(0); A(3); B(5); C(6); D(1);

E(9). (Luaţi ca segment unitate 1 cm).

2. Reprezentaţi geometric numerele: 0; 7; 4; 2; 8; 5. (Luaţi ca segment unitate

1 cm).

3. Reprezentaţi pe axă numerele: 30; 70; 60; 40; 10; 80. (Alegeţi convenabil
lungimea segmentului unitate).

4. Figura alăturată reprezintă o axă a numerelor. Segmentul AB are lungimea

de 2 cm. Stabiliţi sensul pozitiv al axei şi poziţia originii, O, a axei.

A(6) B(7)
12 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

5. Figura alăturată reprezintă o axă a numerelor. Lungimea segmentului AB

este egală cu o unitate.

A(a) B(9)

a) Determinaţi abscisa punctului A;

b) Determinaţi pe axă poziţia originii, O.

6. Dacă a şi b sunt numere naturale, notăm cu max(a; b) cel mai mare dintre
numerele a şi b şi cu min(a; b) cel mai mic dintre numerele a şi b. Aflaţi:
a) max(9; 3); c) max(999; 1001); e) min(1111; 999);
b) max(17, 17); d) min(0; 0); . . . 0; 99 
f) min(1 00  . . . 9).
n de 0 n de 9

7. a) Reprezentaţi pe o axă numerele naturale a şi b ştiind că a < b;

b) Reprezentaţi pe o axă numerele naturale c şi d ştiind că c > d.
8. Reprezentaţi pe o axă numerele naturale m, n, p, q ştiind că m > n; p > m
şi q < n. Comparaţi numerele p şi q.
 13

1.0.3 Tema nr. 3: Adunarea numerelor naturale (1)

• Dacă a şi b sunt numere naturale, numărul s = a + b este natural şi se numeşte
suma numerelor a şi b. Numerele a şi b se numesc termenii sumei. Simbolul
”+” indică operaţia de adunare a numerelor a şi b.
• Adunarea este operaţie de ordinul I.
• Dacă a, b, c sunt numere naturale, atunci (a + b) + c = a + (b + c) = a + b + c
(proprietatea de asociativitate a adunării).
• Dacă a este număr natural, atunci a + 0 = 0 + a = a (0 este element neutru
pentru adunare).
• Dacă a şi b sunt numere naturale, atunci a + b = b + a (proprietatea de
comutativitate a adunării).
• În general, dacă a şi b sunt numere naturale, atunci a + b ≥ max(a; b).

1. Reprezentaţi pe axă: A(2); B(5); C(2 + 5).

2. Calculaţi sumele :
a) 15 + 34; c) 7 + 19; e) 136 + 8;
b) 215 + 234; d) 5007 + 5019; f) 2136 + 7008.
3. Efectuaţi:
a) 514 + 235; c) 409 + 712; e) 45832 + 5798;
b) 5802 + 137; d) 1518 + 705; f) 458320 + 57980.
4. Efectuaţi:
a) (198 + 5) + 995; c) 512 + (88 + 908); e) (415 + 85) + (4150 + 850);
b) (397 + 4318) + 3; d) 713 + (589 + 87); f) (392 + 709) + (291 + 608).
5. Calculaţi:
a) max(105; 207) + max(207; 309);
b) max(31; 47) + min(58; 29);
c) max(a; b)+ min(a; b), dacă a+b=2000
6. Se ştie că x este număr natural şi 123 + x = max(123; x). Aflaţi x.
7. Se ştie că m şi n sunt numere naturale şi m+n = min(m, n). Aflaţi numerele
m şi n.
8. Calculaţi:
a) u(2438) + u(759);
b) u(2438 + 759);
c) Deduceţi că, dacă m şi n sunt numere naturale, atunci u(m + n) =
u(u(m) + u(n)).
14 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.4 Tema nr. 4: Adunarea numerelor naturale (2)

• Operaţia de adunare a numerelor naturale este compatibilă cu relaţia de egalitate
a numerelor naturale, adică:
dacă a = b, atunci a + c = b + c, oricare ar fi numerele naturale a, b, c.
• Operaţia de adunare este compatibilă cu relaţia de inegalitate a numerelor nat-
urale, adică:
oricare ar fi numerele naturale a, b, c, dacă a ≤ b, atunci a + c ≤ b + c;
oricare ar fi numerele naturale a, b, c, d, dacă a ≤ b, şi c ≤ d, atunci
a + c ≤ b + d.

1. Calculaţi:
a) suma dintre cel mai mare număr natural de patru cifre şi cel mai mic
număr natural de trei cifre.
b) suma dintre cel mai mare număr de patru cifre distincte şi cel mai mic
număr de trei cifre distincte.
2. a) Scrieţi numărul 21 ca sumă de şapte numere naturale distincte.
b) Deduceţi că, dacă opt numere naturale au suma 21 atunci , cel puţin
două dintre ele sunt egale.
3. a) Aflaţi numărul cu 189 mai mare decât 583;
b) Măriţi numărul 1784 cu 197;
c) Numărul 948 este cu 315 mai mic decât numărul a. Aflaţi numărul a.
4. a) Care este cel mai mic număr natural de trei cifre distincte a căror
suma este 23?
b) Scrieţi ı̂n ordine crescătoare toate numere naturale de trei cifre, fiecare
dintre numere având suma cifrelor egală cu 5.

5. Numărul natural x este cel mult egal cu 89. Între ce limite ia valori suma
s = x + 27?
6. Numărul natural m este cel mult egal cu 138, iar numărul natural n este
mai mic decât 235. Între ce limite ia valori suma s = m + n?
7. Numerele naturale a şi b sunt mai mari decât 1001 şi mai mici decât 2000.
Între ce limite ia valori suma s = a + b?
8. Numărul natural p este cel puţin egal cu 75 şi mai mic decât 100, iar numărul
natural q este mai mare decât 88 şi cel mult egal cu 127. Între ce limite iau
valori sumele:

a)s1 = p + p, b)s2 = q + q; c)s3 = p + q?

 15

1.0.5 Tema nr. 5: Scăderea numerelor naturale (1)

• Dacă a şi b sunt numere naturale şi a ≥ b, atunci numărul natural d = a − b
se numeşte diferenţa numerelor a şi b. Operaţia prin care se obţine d se numeşte
scădere. Termenul a se numeşte descăzut, iar b scăzător.
• Scăderea este o operaţie de ordinul I.
• Scăderea şi adunarea sunt operaţii inverse, ı̂n sensul că:

- dacă A este un număr natural şi x este un număr natural oarecare, atunci
(A + x) − x = A;
- dacă A este un număr natural şi x este un număr natural, x ≤ A, atunci
(A − x) + x = A.

• Dacă a şi b sunt numere naturale, a ≥ b, atunci 0 ≤ a − b ≤ a.

1. Reprezentaţi pe axă: A(7); B(3); C(7 − 3).

2. Calculaţi:
a) 89 − 24; c) 890 − 240; e) 2001 − 899;
b) 789 − 724; d) 234 − 129; f) 10000 − 5891
3. Efectuaţi:
a) 1234 − 123; c) 1001 − 101; . . 0 − 99
e) 1 0 . . . . 9;
 
n zerouri n de 9
b) 890-89; d) 1000000-275000; . . 0 − 11
f) 1 0 . . . . 1
 
n zerouri n de 1

4. Calculaţi:
a) (987 − 732) − 109; c) (1973 − 509) − 586; e) (1382 − 99) − 382;
b) (987 − 109) − 732; d) (1973 − 586) − 509; f) 10587 − 101 − 587
5. Calculaţi:
a) max(1234; 432) − min(432; 1234);
b) max(2089; 30415) − min(1001; 999);
c) max(a; a + b) − max(a; a − b), dacă a ≥ b = 9.
6. Se ştie că (1234 − x) este număr natural şi 1234 − x = max(1234, x). Aflaţi
numărul x.
7. Calculaţi:
a) u(2509) − u(432); c) u(431 − 134);
b) u(2509 − 432); d) u(134) − u(431);
8. Arătaţi că, dacă (a − b) şi (b − a) sunt numere naturale, atunci a = b.
16 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.6 Tema nr. 6: Scăderea (2)

• Operaţia de scădere a numerelor naturale este compatibilă cu relaţia de egalitate
a numerelor naturale, adică:
dacă a = b şi c ≤ a, atunci a − c = b − c; oricare ar fi numerele naturale a, b, c.
• Operaţia de scădere este compatibilă cu relaţia de inegalitate a numerelor nat-
urale, adică:
dacă a ≤ b şi c ≤ a, atunci a − c ≤ b − a, oricare ar fi numerele naturale
a, b, c.
• Dacă numărul natural x aproximează numărul natural a, atunci eroarea aproxi-
mării este egală cu e = max(a; x) − min(a, x).

1. Calculaţi:
a) Diferenţa dintre cel mai mare număr natural de patru cifre distincte şi
cel mai mic număr natural de trei cifre distincte;
b) Diferenţa dintre cel mai mic număr natural de cinci cifre şi cel mai mare
număr natural de trei cifre.
2. a) Aflaţi numărul cu 189 mai mic decât 583.
b) Micşoraţi numărul 1001 cu 789.
c) Numărul 948 este cu 319 mai mare decât numărul a. Aflaţi numărul
a.
3. Pe axa numerelor avem punctele A(518) şi B(972). Calculaţi lungimea seg-
mentului AB.
4. a) Câte numere naturale sunt cel mult egale cu 100?
b) Câte numere naturale sunt cel puţin egale cu 5 şi cel mult egale cu
100?
c) Câte numere naturale sunt mai mari decât 5 şi mai mici decât 100?
5. Numerele naturale a şi b, a ≤ b, sunt mai mari decât 375 şi mai mici decât
721. Între ce limite ia valori diferenţa d = b − a?
6. Numărul natural x este cel puţin egal cu 89 şi mai mic decât 100. Între ce
limite ia valori diferenţa d = 1000 − x?
7. Numărul natural n este cel puţin egal cu 115 şi cel mult egal cu 183.

a) Care este cea mai mică valoare a diferenţei d = n − 87?

b) Care este cea mai mare valoare a diferenţei d = n − 87?

8. Numerele x = 2400 şi y = 2500 aproximează, fiecare, pe a = 2453.

a) Care sunt erorile de aproximare?

b) Care dintre numerele x sau y reprezintă rotunjirea la sute a numărului
a?
 17

1.0.7 Tema nr. 7: Adunarea. Scăderea. (Consolidare)

• Dacă n ≥ 1 este un număr natural, numărul n + 1 se numeşte successorul lui
n, iar numărul n − 1 se numeşte predecesorul lui n. Mai multe numere naturale,
ordonate crescător sunt consecutive dacă, oricare dintre ele, cu excepţia celui mai
mic este succesorul precedentului.
Regula I. În lipsa parantezelor operaţiile de ordinul I se efectuează pe rând de la
stânga la dreapta.
Regula II. Dacă ı̂ntr-o expresie există paranteze, se efectuează mai ı̂ntâi operaţiile
din parantezele rotunde, apoi cele din parantezele pătrate şi , ı̂n final, operaţiile
din acolade. În cadrul fiecărui tip de paranteze se aplică regula I.

1. Calculaţi:
a) (183 + 74) − 74; c) (183 − 74) − 74; e) 183 − (74 − 74);
b) (183 − 74) + 74; d) 183 − (74 + 74); f) 183 + 74 + 74
2. Calculaţi:
a) (509 + 392) + (509 − 392); c) (509 − 392) + (509 − 392);
b) (509 + 392) − (509 − 392); d) (509 − 392) − (509 − 392);
3. Calculaţi: 100 − 99 + 99 − 98 + 98 + . . . − 2 + 2 − 1.
4. a) Sunt date 10 numere naturale consecutive. Cât este diferenţa dintre
cel mai mare şi cel mai mic dintre numere.
b) Se dă o secvenţă de numere naturale consecutive. Diferenţa dintre cel
mai mare şi cel mai mic dintre numere este 10. Câte numere conţine
secvenţa?
5. Reconstituiţi operaţiile:
   + 6   + 13598 –
a) 7 9 1 5 b)  5 3 4 c) 
10396 10396 10396
6. Completaţi pătratul cu cifre distincte astfel ı̂ncât , pe fiecare linie, pe fiecare
coloană şi pe fiecare diagonală suma numerelor să fie 15.

2
3 5

7. Numerele a şi b sunt naturale şi cel mult egale cu 100. Câte perechi de
numere (a, b) au proprietatea că a − b = 17?
8. Câte perechi de numere naturale, (x; y), x ≤ y, au proprietatea x + y = 99?
18 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.8 Tema nr. 8: Ecuaţii(1)

• Dacă a şi b sunt numere naturale, egalităţile a + x = b, a − x = b şi x − a = b
se numesc ecuaţii.
• x este un număr natural necunoscut (necunoscuta).
• Valoarea lui x pentru care egalitatea dată de ecuaţie este adevărată se numeşte
soluţie a ecuaţiei.
• A rezolva o ecuaţie ı̂nseamnă a-i determina soluţia.

1. Rezolvaţi ecuaţiile:
a) x + 5 = 8; c) x + 9 = 101; e) x + 999 = 2000;
b) 7 + x = 7; d) 13 + x = 1001; f) 2001 = x + 101.
2. Determinaţi numărul natural x din egalităţile:
a) x − 8 = 5; c) x − 9 = 0; e) x − 1001 = 999;
b) x − 7 = 7; d) x − 99 = 100; f) x − 9999 = 1111.
3. Aflaţi numărul natural x, dacă:
a) 7 − x = 3; c) 99 − x = 99; e) 1001 − x = 99;
b) 9 − x = 9; d) 1000 − x = 123; f) 999 − x = 99.
4. Aflaţi numărul natural x, din egalităţile:
a) x + 15 = 32; c) 32 − x = 15; e) 15 + x = 15;
b) x − 15 = 32; d) x − 32 = 15; f) x − 32 = 32.
5. a) Suma dintre numărul a şi 1800 este 3700. Aflaţi a.
b) Numărul cu 590 mai mic decât b este 375. Aflaţi b.
c) Dacă micşorăm numărul 640 cu c, obţinem 380. Aflaţi c.
6. Rezolvaţi:
a) (x + 7) − 9 = 9; b) (x − 9) + 7 = 7; c) (9 − x) + 7 = 9.
7. Dacă mărim numărul 38 cu x şi din numărul obţinut scădem 15 obţinem ı̂n
final 32. Cât este x?
8. Dacă mărim cu x numărul 15 şi din numărul obţinut scădem 38 obţinem ı̂n
final 32. Cât este x?
 19

1.0.9 Tema nr. 9: Inecuaţii

• Dacă a şi b sunt numere naturale, inegalităţile a + x ≥ b, a − x ≥ b; x − a ≥ b
se numesc inecuaţii.
• x este număr natural necunoscut (necunoscută).
• Valoarea lui x pentru care inegalitatea dată de inecuaţie este satisfăcută se
numeşte soluţie.
• A rezolva o inecuaţie ı̂nseamnă a-i determina toate soluţiile.

1. Verificaţi dacă 5 este soluţie pentru inecuaţiile:

a) x + 2 ≥ 7; b) 7 − x ≤ 2; c) x − 1 < 9.
2. a) Scrieţi numerele naturale x care verifică inegalitatea: x + 9 ≤ 11;
b) Rezolvaţi inecuaţia: 3 − x > 0;
c) Aflaţi numerele naturale x, pentru care x − 5 este număr natural cel
mult egal cu 9.
3. Se dă inecuaţia: x − 15 ≤ 1000; unde x − 15 este un număr natural.

a) Care este cea mai mare soluţie a inecuaţiei?

b) Câte soluţii are inecuaţia dată?

4. a) Pentru câte valori naturale ale lui x, numărul 17 − x este natural?

b) Câte soluţii naturale are inecuaţia 17 − x ≥ 17.
5. Se dă inecuaţia: x + 9 < 100.
a) Care este cea mai mare soluţie a inecuaţiei?
b) Câte soluţii are inecuaţia dată?
6. Se dă numărul a = 53x. Pentru ce valori ale lui x suma cifrelor lui a este
cel puţin 9 şi cel mult 15?
7. Câte numere naturale x au proprietatea că max(x; 199) = x şi min(x; 2000) =
x?
8. Numărul 15000 aproximează numărul natural a cu eroare cel mult egală cu
5. Care sunt valorile posibile ale lui a?
20 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.10 Tema nr. 10: Înmulţirea numerelor naturale (1)

• Dacă a şi b sunt numere naturale, numărul natural p = a·b se numeşte produsul
numerelor a şi b. a şi b se numesc factorii produsului.
• Operaţia de aflare a produsului se numeşte ı̂nmulţire.
• Înmulţirea este operaţie de ordinul al doilea.
• Dacă a, b, c sunt numere naturale atunci: (a·b)·c = a·(b·c) = a·b·c (proprietatea
de asociativitate a ı̂nmulţirii).
• Dacă a este număr natural, atunci a · 1 = 1 · a = a (1 este element unitate la
ı̂nmulţire).
• Dacă a şi b sunt numere naturale, atunci a·b = b·a (proprietatea de comutativitate
a ı̂nmulţirii).
• Produsul dintre un număr natural, a, cu un număr natural oarecare este un
multiplu al lui a.
• În general, dacă a şi b sunt numere naturale nenule, atunci a · b ≥ max(a; b).

1. Reprezentaţi pe axă punctele: A1 (1 · 2); A2 (2 · 2); A3 (3 · 2).

2. Calculaţi:
a) 9 · 7; c) 9 · 17; e) 109 · 107;
b) 9 · 70; d) 19 · 17; f) 197 · 179.
3. Efectuaţi:
a) 4 · 25; c) 50 · 4; e) 20 · 150;
b) 250 · 4; d) 40 · 75; f) 125 · 8.
4. Calculaţi:
a) (2 · 319) · 5; c) 50 · 107 · 20; e) 4 · (125 · 5) · 2;
b) 25 · (513 · 4); d) 40 · 50 · 60; f) 5 · (250 · 8) · 4.
5. Dacă n este număr natural nenul, notăm n! = 1 · 2 · · · n. Calculaţi:
a) 3!; b) 7!; c) 10!;
6. Calculaţi:
a) u(17 · 98);
b) u(17) · u(98).
c) Deduceţi că, dacă a şi b sunt numere naturale, atunci u(a · b) = u(u(a) ·
u(b)).
7. a) Se ştie că max(2000; x) = 2000 · x. Aflaţi x.
b) Se ştie că min(2000; y) = y · 2000. Aflaţi y.
8. a) Scrieţi toţi multiplii lui 13 mai mici decât 100;
b) Scrieţi trei multipli consecutivi ai lui 17 mai mari decât 100.
 21

1.0.11 Tema nr. 11: Înmulţirea numerelor naturale (2)

• Dacă a, b, c sunt numere naturale atunci: a · (b + c) = a · b + a · c (proprietatea
de distributivitate a ı̂nmulţirii faţă de adunare (scădere)).
• În expresia a · b ± a · c, a este factor comun. Egalitatea a · b ± a · c = a · (b ± c)
se realizează scoţându-l pe a factor comun.
• Înmulţirea este compatibilă cu relaţiile de egalitate şi inegalitate, ı̂n sensul că,
dacă a, b, c sunt numere naturale, atunci:

- dacă a = b, rezultă a · c = b · c;
- dacă a ≤ b, rezultă a · c ≤ b · c.

1. Calculaţi:
a) 3 · 17 + 3 · 13; c) 7 · 14 + 27 · 7 + 7 · 59; e) 51 · 43 − 33 · 51;
b) 5 · 19 + 31 · 5; d) 9 · 49 − 9 · 9; f) 50 · 51 − 50.
2. Calculaţi:
a) Produsul dintre cel mai mare număr natural de trei cifre şi cel mai mic
număr natural de trei cifre distincte;
b) Produsul dintre suma numerelor 32 şi 47 şi produsul numerelor 37 şi 42.
3. Scrieţi numărul 10 ca produs de numere naturale a căror sumă să fie tot 10.
4. a) Aflaţi numărul de 7 ori mai mare decât 194;
b) Calculaţi triplul numărului 5019;
c) Numărul 925 este de cinci ori mai mic decât a. Aflaţi numărul a.

5. a) Numărul natural x este mai mic decât 90. Între ce limite ia valori produsul
p = 5 · x?
b) Numerele naturale a şi b sunt mai mari decât 10 şi mai mici decât 100.
Între ce limite ia valori produsul q = a · b?

6. Între ce limite ia valori produsul p = 1  9 · 9  1?

7. Sunt posibile egalităţile:
a) 5  3 · 2  5 =     5;
b) 5  3 · 2  5 =       5? Explicaţi.
8. Fie n un număr natural nenul:
a) Aflaţi cea mai mică valoare a lui n astfel ı̂ncât n! ≥ 100;
b) Aflaţi cea mai mare valoare a lui n pentru care n! < 1000000.
22 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.12 Tema nr. 12: Împărţirea numerelor naturale (1)

• Dacă a, b şi c sunt numere naturale astfel ı̂ncât a = 0 şi a·c = b, atunci numărul
natural c = b : a se numeşte câtul numerelor b şi a.
• Operaţia de aflare a câtului a două numere se numeşte ı̂mpărţire. Numărul b
se numeşte deı̂mpărţit, iar a ı̂mpărţitor.
• Împărţirea este o operaţie de ordinul al doilea.
• Împărţirea este operaţia inversă ı̂nmulţirii ı̂n sensul că:

- dacă A şi x sunt numere naturale x = 0, atunci: (A · x) : x = A

- dacă A, x şi A : x sunt numere naturale, atunci (A : x) · x = A.

• Împărţirea la 0 nu are sens.

• Dacă numerele a, b şi a : b sunt naturale nenule, atunci:

- 1 ≤ a : b ≤ a;
- b este un divizor al lui a.

1. Reprezentaţi pe axă: A1 (6 : 1); A2 (6 : 2); A3 (6 : 3).

2. Efectuaţi:
a) 24 : 8; c) 240 : 8; e) 3800 : 38;
b) 240 : 80; d) 3800 : 100; f) 380 : 380.
3. Calculaţi:
a) 408 : 4; c) 5136 : 12; e) 111111 : 11;
b) 408 : 3; d) 40525 : 25; f) 123123 : 123.
4. Efectuaţi:
a) (312 : 3) : 2; c) 312 : (12 : 2); e) 1000 : (100 : 10);
b) (312 : 2) : 3; d) 1000 : 100 : 10; f) (1000 : 10) : (1000 : 100).
5. Arătaţi că numerele 7, 11 şi 13 sunt divizori ai lui 1001.
6. a) Aflaţi numărul natural b ştiind că 9 : b = max(9; b);
b) Aflaţi numărul natural a ştiind că a : 9 = min(a; 9).
7. Dacă a este un număr natural, multiplu nenul al lui 17, calculaţi a : (a : 17).
8. 100 de elevi sunt aşezaţi ı̂ntr-o fomaţie cu m linii şi n coloane.
a) Dacă m = 4, aflaţi n.
b) Dacă n = 20, aflaţi m.
c) În câte astfel de formaţii diferite pot fi asezaţi cei 100 de elevi?
 23

1.0.13 Tema nr. 13: Împărţirea numerelor naturale (2)

• Operaţia de ı̂mpărţire a numerelor naturale este compatibilă cu relaţiile de egali-
tate şi inegalitate pentru numere naturale ı̂n sensul că, oricare ar fi numerele na-
turale a, b iar c un divizor nenul al lor, avem:

- dacă a = b, atunci a : c = b : c;
- dacă a ≤ b, atunci a : c ≤ b : c.

• În lipsa parantezelor, operaţiile de ordinul al doilea se efectuează pe rând, de la

stânga la dreapta.

1. a) Aflaţi câtul dintre cel mai mare număr natural de şase cifre şi cel mai
mare număr natural de două cifre;
b) Aflaţi numărul de şase ori mai mic decât 12054;
c) Aflaţi un sfert din 2036;
d) Înjumătăţiţi numărul 3050.
2. Calculaţi:
a) (238 · 34) : 34; c) 512 : 16 : 16; e) 324 : 9 : 9;
b) (238 : 34) · 34; d) 512 : (16 · 16); f) 1000 : 100 · 10.
3. a) Care este cel mai mic divizor natural al lui 2004?
b) Care este cel mai mare divizor natural al lui 2004?
4. Dacă a şi b sunt numere naturale nenule, efectuaţi:
a) (a + 2a) : 3; c) 9 · a : 3; e) (a + b) : (a + b); a = b
b) (5b − 3b) : 2; d) 12 : 4 · b; f) (3a + 5a) : (a + 7a), a = 0.
5. Dacă a este număr natural nenul,
a) care este cel mai mic divizor natural diferit de 1 al numărului 6 · a?
b) care este cel mai mare divizor natural al numărului 6 · a, mai mic decât
6 · a?
6. Dacă x este număr natural şi 12 · x = 576, calculaţi:
a) 6 · x; b) 3 · x; c) 2 · x;
7. Dacă y este număr natural şi 255 ≤ 5y < 2550 :
a) Care este cea mai mare valoare a lui y?
b) Câte valori poate lua y?
8. Calculaţi:
a) (101!) : (100!); b) (2004!) : (2002!); c) (6!) : (3!) : (2!).
24 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.14 Tema nr. 14: Ordinea efectuării operaţiilor

Regula I
• Dacă o expresie conţine numai operaţii de acelaţi ordin, acestea se efectuează,
ı̂n lipsa parantezelor, pe rând, de la stânga la dreapta.
Regula II
• Dacă o expresie conţine operaţii de ordinul ı̂ntâi sau de ordinul al doilea, se
efectuează mai ı̂ntâi operaţiile de ordinul al doilea, apoi se aplică regula I.
• Dacă o expresie conţine paranteze, se efectuează mai ı̂ntâi operaţiile din paran-
teze (rotunde, pătrate, acolade), aplicându-se de fiecare dată regulile ı̂ntâi şi a
doua.

1. Calculaţi:
a) 124 + 124 : 4; c) (124 + 124) : 4; e) (17 · 16 − 15 · 17) : 17;
b) 124 − 124 : 4; d) (124 − 124) : 4; f) (100a + 100b) : 100,
unde a şi b sunt numere naturale.
2. Calculaţi:
a) 101 · 102 − 100 · 101; b) [2 · 202 + 3(101 · 102 − 100 · 101)] : 5; c) {6 · 101 −
[2 · 202 + 3 · (101 · 102 − 100 · 101)] : 5} : 202.
3. Se ştie că: A1 = 2! + 1; A2 = A1 ! + 1; A3 = A2 ! + 1. Calculaţi:
a) A1 + A2 + A3 ; b) A1 · A2 · A3 .
4. Alegem un număr natural x, ı̂l triplăm, scădem pe x din noul rezultat,
ı̂njumătăţim ultimul rezultat. Ce număr obţinem?
5. Ai o sumă de bani, x (lei). Mama ta ı̂ţi mai ı̂mprumută ı̂ncă pe atât, iar
tatăl tău ı̂ţi mai dă 500000 lei. Cheltuieşti jumătate din suma pe care o ai
acum şi , apoi, restitui mamei ı̂mprumutul. Cu ce sumă rămâi?
6. Numerele a, b şi c sunt naturale şi diferite de 0. Ştiind că a · b + b · c = 71,
determinaţi:

a) cel mai mic divizor mai mare ca 1 al numărului b · (a + c);

b) a + b + c.

7. Dacă a, b, c sunt numere naturale astfel ı̂ncât a + b = 99 şi b + c = 101,

calculaţi:
a) 2a + 2b; c) 3a + 4b + c; e) c − a;
b) a + 2b + c; d) 4a + 5b + c; f) 5c − 5a.
8. Calculaţi sumele:
a) S1 = 1 + 2 + . . . + 100;
b) S2 = 1 + 2 + . . . + 1001;
c) S3 = 101 + 102 + . . . + 1001.
 25

1.0.15 Tema nr. 15: Ecuaţii(2)

• Egalităţile: a · x = b; x : a = b; a : x = b, unde a şi b sunt numere naturale,
reprezintă ecuaţii cu necunoscuta x.
• (vezi tema a 8-a).

1. Rezolvaţi ecuaţiile:
a) 3 · x = 72; c) x · 5 = 105; e) 6! · x = 7!;
b) 4 · x = 412; d) 702 = 6 · x; f) (n + 1) · x = 0,
n este număr natural.
2. Aflaţi x din egalităţile:
a) x : 2 = 19; c) 43 = x : 43; e) x : (3!) = 4;
b) x : 3 = 56; d) 1 = x : 100; f) x : (n + 1) = 1,
n este număr natural.
3. Rezolvaţi:
a) 15 : x = 15; c) 256 : x = 16; e) (10!) : x = 9!;
b) 81 : x = 1; d) 25 = 625 : x; f) (n + 1) : x = n + 1,
n este număr natural.
4. Rezolvaţi:
a) 7 · x = 126; c) 324 : x = 36; e) 64 = x : 8;
b) x : 11 = 11; d) 56 = 56 : x; f) 3 · x = 6n + 3,
n este număr natural.
5. Rezolvaţi:
a) x + x = 16; c) 9x + 5x = 0; e) x + 2x + . . . + 10x = 55;
b) 7x − 3x = 64; d) 3x − 2x = 1; f) x! = 24.
6. Rezolvaţi:
a) 2x + 3 = 9; c) 2 · (2x + 3) = 22; e) (2x + 3) + (2x + 3) = 26;
b) 3x − 2 = 10; d) 3 · (3x − 2) = 30; f) 4 · (3x − 2) − (3x − 2) = 57.
7. Adunând un număr cu dublul său obţinem 126. Care este numărul?
8. Scăzând un număr din triplul său obţinem 102. Care este numărul?
26 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.16 Tema nr. 16: Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuaţiilor

Pasul 1. Stabilirea necunoscutei (necunoscutelor).
Pasul 2. Stabilirea relaţiilor dintre necunoscută şi celelalte date din problemă.
Pasul 3. Scrierea ecuaţiei problemei (Punerea problemei ı̂n ecuaţie).
Pasul 4. Rezolvarea ecuaţiei problemei.
Pasul 5. Interpretarea soluţiei ecuaţiei. Finalizare.

1. Suma a două numere este 435. Unul dintre ele este 117. Aflaţi al doilea
număr.
2. Produsul a două numere este 576. Unul dintre ele este 36. Aflaţi al doilea
număr.
3. Suma a două numere este 712. Unul dintre ele este cu 4 mai mare decât
celălalt. Aflaţi cele două numere.
4. Suma a două numere este 1564. Unul dintre ele este cu 18 mai mic decât
celălalt. Aflaţi cele două numere.
5. În clasă sunt de două ori mai mulţi băieţi decât fete. În total sunt 27 de
elevi. Câte fete sunt ı̂1 clasă?
6. Pe un fir telegrafic sunt cu trei vrăbii mai multe decât porumbei. Dacă
ar mai veni trei porumbei, numărul total de păsări de pe fir ar fi 26. Câte
vrăbii sunt pe fir?

7. În penar am creioane roşii şi de două ori mai multe creioane albastre. Dacă
iau din penar jumătate din numărul de creioane, mai rămân 6 creioane.
a) Câte creioane roşii am ı̂n penar?
b) Care este numărul minim de creioane pe care trebuie să le iau din penar
(fară a le privi) pentru a fi sigur că am extras două creioane de culori
diferite?
8. Trei numere naturale consecutive au suma 570. Care este cel mai mare
dintre numere?
 27

1.0.17 Tema nr. 17: Teorema ı̂mpărţirii cu rest

• Dacă D şi I sunt numere naturale, I = 0, atunci există şi sunt unice numerele
naturale C şi R cu proprietatea că D = I · C + R şi R < I.
• D se numeşte deı̂mpărţit, I se numeşte ı̂mpărţitor, C se numeşte cât, iar R se
numeşte rest.
• Dacă R = 0, obţinem D : I = C, deci I este divizor al lui D. (D este multiplu
al lui I).

1. a) Reprezentaţi pe axa numerelor multiplii lui 3 mai mici decât 10 şi

numărul 8.
b) Care este distanţa ı̂ntre 8 şi cel mai mare multiplu al lui 3 mai mic decât
8?
c) Puneţi ı̂n evidenţă pe axă segmentul cu lungimea egală cu restul ı̂mpărţirii
lui 8 la 3.
2. Numărul natural x are proprietatea că 15 · 16 < x < 15 · 17.
a) Care este câtul ı̂mpărţirii lui x la 15?
b) Câte valori posibile poate avea x?
3. a) Care sunt resturile posibile la ı̂mpărţirea unui număr natural cu 7?
b) Care este cel mai mic număr natural care, ı̂mpărţit la 7 dă restul 3?
c) Scrieţi trei numere naturale care, ı̂mpărţite la 7, dau restul 3.
4. Scrieţi toate numerele naturale care ı̂mpărţite la 5 dau câtul 4.
5. a) Relaţia 168 = 17 · 9 + 15 reprezintă proba unei ı̂mpărţiri. Precizaţi câtul
ı̂mpărţirii. Justificaţi.
b) Calculaţi restul ı̂mpărţirii lui 168 la 9.
6. Numărul natural a este mai mare decât 0, iar b este succesorul lui a.
a) Precizaţi câtul şi restul ı̂mpărţirii lui b la a;
b) Precizaţi câtul şi restul ı̂mpărţirii lui a la b.
7. Arătaţi că oricare patru numere naturale consecutive dau la ı̂mpărţirea cu
4 resturi diferite.
8. Toate numerele naturale mai mici decât 50 se ı̂mpart la 5. Care este suma
tuturor resturilor obţinute?
28 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.18 Tema nr. 18: Numere pare. Numere impare.

• Numerele naturale care au ca divizor pe 2 (divizibile cu 2) se numesc pare.
• Numerele care un sunt pare se numesc impare.
• Proprietatea unui număr natural de a fi par sau impar o numim paritate.
• Suma(diferenţa) a două numere naturale de aceeaşi paritate este un număr par.
• Produsul unui număr natural par cu un număr natural oarecare este un număr
par.

1. Stabiliţi paritatea numerelor: 0; 3; 18; 19; 2n; 2n + 1, unde n este număr

natural.
2. a) Arătaţi că suma dintre două numere naturale consecutive este număr
impar;
b) Arătaţi că produsul dintre două numere naturale consecutive este par.
3. Se dă suma S = 1 + 3 + . . . + 99.
a) Câţi termeni are suma S?
b) Stabiliţi paritatea numărului S.
c) Calculaţi S.
4. a) Arătaţi că, oricum am considera trei numere naturale, două dintre ele
au suma pară.
b) Arătaţi că restul ı̂mpărţirii ı̂ntre două numere pare nenule este un număr
par.
5. Suma a şapte numere naturale este număr par.
a) Dovediţi că cel puţin unul dintre cele şapte numere este par;
b) Dacă patru dintre cele şapte numere au suma impară, arătaţi că printre
cele şapte numere, cel puţin două sunt impare.
6. Se dau numerele P = 11! şi Q = 12!
a) Stabiliţi paritatea numerelor P, Q şi (P + Q).
b) Aflaţi restul ı̂mpărţirii numărului (P + Q) la 13.
7. Stabiliţi restul ı̂mpărţirii la 5 a numărului:
a) 11!; b) 11! − 1; c) 11! + 1;
8. Pentru un număr natural n, notăm An = 9 + 7 · n.
a) Calculaţi A15 − A14 şi A14 − A13 ;
b) Arătaţi că restul ı̂mpărţirii numărului An la 7 este acelaşi, oricare ar fi
numărul natural n.
 29

1.0.19 Tema nr. 19: Operaţii cu numere naturale. Ecuaţii şi

Inecuaţii (Aplicaţii).
1. Calculaţi:
a) 11 · 1010101; b) 111111111 : 111;
2. a) Reprezentaţi pe axa numerelor toţi multiplii lui 5 mai mici decât 20;
b) Pe aceeaşi axă reprezentaţi numerele naturale mai mici decât 20 care
dau restul 2 la ı̂mpărţirea cu 5.
3. Puneţi câte unul dintre semnele: +, −, ·, : ı̂n căsuţe şi eventual completaţi
cu paranteze astfel ı̂ncât egalităţile rezultate să fie adevărate:
a) 2222 = 10; c) 222222 = 10;
b) 22222 = 10; d) 2222222 = 10.
4. a) Calculaţi suma S = 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10 + 11 + 12.
b) Când a calculat suma S, Ionel a făcut, ı̂n loc de una dintre adunări,
scădere şi a obţinut rezultatul 64. În ce loc a greşit Ionel?

5. Într-una dintre zile, preţul unui euro era de 40746 lei, iar preţul unui dolar
de 33459 lei.
a) Rotunjiţi la ordinul sutelor, ı̂n lei, valorile celor două monede străine.
b) Cu ce eroare este aproximată valoarea unui euro de suma de 41000 lei?
c) Casele de schimb vând un dolar, ı̂n ziua respectivă, cu preţuri variind
ı̂ntre 33600 lei şi 33850 lei. Care este cel mai mic câştig şi care este cel
mai mare câştig pe care ı̂l realizează o casă de schimb la vânzarea a 50 de
dolari?
6. a) Câte numere de forma 7abc există?
b) Câte numere de forma abc7, a = 0, există?
c) Determinaţi cea mai mică şi cea mai mare valoare a sumei 7abc + abc7,
a = 0.
7. Pentru fiecare număr natural n, considerăm numărul An = 2 · n + 7.
a) Aflaţi numerele A0 ; A1 şi A999 ;
b) Pentru ce valoare a lui n avem An = 999?
c) Pentru câte valori ale lui n are loc inegalitatea An < 999?
8. Se consideră şirul de numere: 1; 2; 3; 1; 2; 3; . . . ; 1; 2; 3; . . . . . .
a) Câti termeni dintre primii 104 ai şirului sunt egali cu 2?
b) Cu cât este egal al 995 − lea termen al şirului?
30 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.20 Tema nr. 20: Lucrare de verificare

1. a) Calculaţi: A = 111111 − 222 şi B = 999999 + 999.
b) Arătaţi că suma cifrelor lui A este egală cu suma cifrelor lui B.

2. a) Scrieţi toate numerele de forma abc care au proprietatea că a · b · c = 12;

b) Scrieţi ı̂n ordine crescătoare numerele găsite la punctul a).
3. a) Efectuaţi: 13608 : 27;
b) Rezolvaţi ecuaţia: 13608 : x = 504.
4. a) Care este cel mai mare număr natural care este aproximat de numărul
2004 cu eroare mai mică decât 9?
b) Câte numere naturale sunt aproximate de 2004 cu eroare mai mică decât
9?
5. Într-o cutie mare se află două cutii mijlocii. În fiecare cutie mijlocie se află
câte trei cutii mici, iar ı̂n fiecare cutie mică se află câte patru cutiuţe. Câte
cutii sunt ı̂n total?
6. Sunt date patrusprezece numere naturale consecutive, ı̂n ordine crescătoare.
Al doilea dintre numere este multiplu al lui 7.
a) Ce rest dă al nouălea număr la ı̂mpărţirea cu 7?
b) Ce rest dă cel mai mare dintre numere la ı̂mpărţirea cu 7?
7. Calculaţi suma numerelor pare mai mici decât 30.
8. Suma primelor 100 numere naturale pare consecutive este A iar suma
primelor 100 numere naturale impare consecutive este B.
a) Comparaţi numerele A şi B.
b) Aflaţi diferenţa dintre numerele A şi B.
 31

1.0.21 Tema nr. 21: Puterea unui număr natural

• Pentru a şi n numere naturale, n ≥ 2, notăm an = a
 · a· · · a .
n f actori
• Numărul an se numeşte puterea a n − a a lui a.
• a se numeşte baza puterii, iar n se numeşte exponentul puterii.
• Convenim că: a1 = a, pentru oricare număr natural a, iar a0 = 1 pentru oricare
număr natural a = 0. Notaţia 00 nu are sens.
• Date numerele naturale a şi n, operaţia prin care se calculează an se numeşte
ridicare la putere.
• Ridicarea la putere este o operaţie de ordinul al treilea.

1. Calculaţi:
a) 32 ; c) 101 ; e) 1000 ;
b) 23 ; d) 110 ; f) 0100 .
2. Calculaţi:
a) 102 ; c) 104 ; e) 1002 ;
b) 103 ; d) 10n ; n ≥ 1 f) 1003 .
3. Comparaţi numerele:
a) 23 şi 32 ; c) 24 şi 42 ; e) 110 şi 1100 ;
b) 43 şi 43 ; d) 104 şi 1002 ; f) 100 şi 1000 .

4. Care este numărul maxim de ı̂nmuţiri prin care calculăm 5100 ?

5. Calculaţi eroarea cu care 103 ı̂l aproximează pe 210 .
6. Calculaţi:
a) suma numerelor 35 şi 73 ;
b) diferenţa numerelor 54 şi 83 ;
c) produsul numerelor 26 şi 106 ;
d) câtul numerelor 47 şi 211 .
7. Un bătrân are trei fii. De la fiecare dintre cei trei fii bătrânul are câte trei
nepoţi iar, de la fiecare dintre nepoţi, are câte 3 strănepoţi. Câţi strănepoţi
are bătrânul? Exprimaţi numărul ca o putere cu baza 3.
8. Scrieţi ca puteri cu baza 2 numerele:
a) 8; b) 32; c) 1 + 3 + 5 + 7 + 9 + 11 + 13 + 15.
32 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.22 Tema nr. 22: Compararea puterilor

• Dacă⎧a, m şi n sunt numere naturale astfel ı̂ncât a ≥ 2 şi m, n ≥ 1 atunci
⎨ am > an , dacă m > n,
avem: am = an , dacă m = n,
⎩ am < an , dacă m < n.
• Dacă a, b şi n sunt numere naturale astfel ı̂ncât a, b ≥ 2 şi n ≥ 1 atunci avem:
⎧
⎨ an > bn , dacă a > b,
an = bn , dacă a = b,
⎩ an < bn , dacă a < b.

1. Comparaţi numerele şi calculaţi diferenţa lor:

a) 27 şi 26 ; c) 38 şi 37 ; e) 50 şi 54 ;
b) 28 şi 27 ; d) 56 şi 57 ; f) 17 şi 15 .
2. Comparaţi numerele şi calculaţi diferenţa lor:
a) 34 şi 44 ; c) 53 şi 63 ; e) 100 şi 110 ;
b) 54 şi 44 ; d) 102 şi 10002 ; f) n0 şi (n + 1)0 , n ≥ 1.

3. Scrieţi ı̂n ordine crescătoare numere: 53 , 35 ; 55 ; 73 ; 25 .

4. Determinaţi numerele naturale n pentru care este adevărată relaţia:
a) 5n = 7n ; c) 3n ≤ 35 ; e) 9n = 1;
b) 7n+1 = 7; d) 32n ≤ 313 ; f) 10n ≤ 10.
5. Aflaţi numerele naturale nenule n pentru care este adevărată relaţia:
a) n7 = 37 ; c) (2n + 1)3 = 133 ; e) (n + 3)5 ≤ 85 ;
b) (n + 2)5 = 55 ; d) n6 ≤ 76 ; f) nn < 2.

6. Scrieţi două numere naturale n, cu proprietatea că 317 < n < 518 .
7. Scrieţi ca o putere
a) dublul numărului 211 ;
b) triplul numărului 3100 .
8. Sunt adevărate relaţiile:
a) 10 = 11 = 12 = 13 = . . . = 1n = 1;
b) 20 < 21 < 22 < 23 < . . . < 2n , n ≥ 4?
Ce proverb vă sugerează ansamblul celor două şiruri de relaţii?
 33

1.0.23 Tema nr. 23: Proprietăţi ale operaţiilor cu puteri

• Dacă a este un număr natural nenul şi n, m sunt numere naturale atunci :
am · an = am+n (produsul puterilor cu aceeaşi bază)
(am )n = am·n (puterea unui puteri)
• Dacă a este număr natural nenul, iar m şi n numere naturale cu m ≥ n, atunci
am : an = am−n (câtul puterilor cu aceeaşi bază).
• Dacă a, b sunt numere naturale nenule şi n un număr natural, atunci (a · b)n =
an · bn .

1. Scrieţi ca putere cu baza 2 :

a) 23 · 24 ; c) 213 · 237 ; e) 2 · (213 · 214 );
b) 2 · 27 ; d) 20 · 29 ; f) (2 · 2n ) · 20 ,
n număr natural.
2. Scrieţi ca putere cu baza 3 :
a) (34 )5 ; c) (319 )0 ; e) (3n )n ;
2
b) (35 )4 ; d) (39 )9 ; f) 3(5 ) .
3. Scrieţi ca putere cu baza 5 :
a) (253 )4 ; b) (1252 )5 ; c) (6253 )3 ;
4. Comparaţi numerele m şi n dacă:
2
a) m = 29 · 28 şi n = 2 · 215 ; c) m = (25 )2 şi n = 25 ;
b) m = (21 · 22 )4 şi n = (24 · 23 )2 ; d) m = (23 )10 şi n = (32 )10 .
5. Scrieţi ca putere cu baza 5 :
a) 57 : 53 ; c) 5100 : 5; e) (520 : 519 ) : 5;
b) 510 : 59 ; d) 515 : 50 ; f) (5n+2 : 5n ) : 5,
n număr natural.
6. Aflaţi numărul:
a) de două ori mai mic decât 2100 ;
b) de trei ori mai mic decât 360 ;
c) de cinci ori mai mic decât 525 .
7. Scrieţi rezultatul ca putere cu baza 2 :
a) 25 · 45 ; b) (410 ) : (83 ); c) [(163 ) : 83 ] : 23 .
8. Aflaţi numărul natural n astfel ı̂ncât :
a) 2 · 2 · 2 · 2 · 5 · 5 · 5 · 5 = 10n ; b) 26 · 56 = 10n ;
c) (3 · 5)n = 157 ; d) 2n+1 · 3n+1 = 615 .
34 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.24 Tema nr. 24: Ordinea efectuării operaţiilor

• Dacă o expresie conţine opereraţii de ordinul ı̂ntâi, de ordinul al doilea şi de
ordinul al treilea, ı̂n lipsa parantezelor, se efectueză mai ı̂ntâi operaţiile de ordinul
al treilea, apoi cele de ordinul al doilea şi ı̂n final, operaţiile de ordinul ı̂ntâi, de
la stânga la dreapta.

1. Calculaţi:
a) 32 − 23 : 2; c) (34 − 33 − 32 ) : (32 − 22 );
b) (12 + 22 + 32 ) : (23 − 1); d) (52 − 42 − 32 )3 .
2. Arătaţi că:
a) 23 · (2 − 1) = 24 − 23 ; c) 2100 − 299 = 299 ;
b) 25 − 24 = 24 ; d) 2n+1 − 2n = 2n ,
n, număr natural.
3. Calculaţi: 212 − 211 − 210 − 29 − 28 − 27 − 26 − 25 − 24 − 23 − 22 − 2 − 1.
4. Calculaţi: 20032 − 2002 · 2003 − 2002.
5. Arătaţi că:
a) 2 · 57 + 3 · 57 = 58 ; c) 9 · 2100 − 6 · 2100 − 2101 = 2100 ;
b) 7 · 38 − 4 · 38 = 39 ; d) 6 · 2n + 2n+1 = 2n+3 .
n, număr natural.
6. Calculaţi:
a) (25 − 24 + 1)2 : (25 − 24 + 1);
b) (46 − 23 − 1) : (212 − 8 − 160 );
c) [320 : 3 − (33 )4 − 2] : [(33 )7 : 32 − 813 − 2];
d) (2n+2 + 2n+1 + 2n ) : 7, n număr natural.
7. Calculaţi:
a) (24 + 24 ) : (22 + 22 );
b) (2100 + 2100 ) : (250 + 250 );
c) (35 + 34 + 33 ) : (34 + 33 + 32 );
d) (5n+3 + 5n+2 + 5n+1 ) : (5n+2 + 5n+1 + 5n ). n, număr natural.
8. a) Verificaţi că: S = 1 + 21 + 22 + 23 + 24 + 25 = 26 − 1.
b) Arătaţi: S + 26 = 27 − 1.
c) Deduceţi că: 1 + 21 + 22 + . . . + 2100 = 2101 − 1.
 35

1.0.25 Tema nr. 25: Scrierea ı̂n baza 10 a unui număr natural
• Dacă n este un număr natural atunci există şi sunt unice cifrele a1 , a2 , . . . , ak ,
a1 = 0 astfel ı̂ncât

n = a1 a2 . . . ak = a1 · 10k−1 + a2 · 10k−2 + . . . + ak−1 · 101 + ak · 100 .

• De exemplu: abc = a · 102 + b · 10 + c = 100a + 10b + c.

1. Calculaţi:
a) 5 · 102 + 4 · 101 + 3 · 100 ; c) 8 · 104 + 0 · 103 + 0 · 102 + 101 + 100 ;
b) 9 · 103 + 5 · 102 + 0 · 101 + 1; d) 1010 + 1.
2. Scrieţi ı̂n baza 10 numerele:
a) 395; c) 3025703; e) 111111;
b) 7020; d) 1001; . . 0 1,
f) 1 0 .
n de 0
n, număr natural.
3. Aflaţi suma cifrelor numerelor:
a) A = 1010 + 1; b) B = 1010 + 9; c) C = 10n − 1,
n număr natural.
4. a) Aflaţi cifrele a, b, c, d (ı̂n baza 10) ştiind că: 1000a+100b+10c+d = 5027.
b) Mai multe obiecte se grupează câte 10 şi rămân trei obiecte. La rândul
lor grupele formate se grupează câte 10 şi rămân 4 grupe. Grupele nou
formate se grupează câte 10 ı̂n 5 grupe. Câte obiecte sunt ı̂n total?
5. a) Arătaţi că numărul ab0 este egal cu 10 · ab.
b) Arătaţi că restul ı̂mpărţirii numărului n = abc la 10 este egal cu u(n).

6. Arătaţi că, dacă n = abc şi u(n) este 0 sau 5, atunci n se divide cu 5.

7. Aflaţi numărul m = abc ştiind că 10a + b = 72 şi că u(m) = 5.

8. Fie a, b, c trei cifre nenule diferite două câte două.
a) Câte numere de trei cifre diferite se scriu cu ajutorul cifrelor a, b, c.
b) Arătaţi că suma tuturor numerelor de la punctul a) este pară şi este
multiplu de 111.
36 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.26 Tema nr. 26: Ultima cifră a unei puteri

• Dacă a şi n sunt numere naturale, n ≥ 1, atunci u(an ) = u[u(a)]n . De exemplu:
u(135 ) = u(35 ).
• u(an ) = u(an+4 ), oricare ar fi a, număr natural, şi n număr natural mai mare
sau egal cu 1.

1. Pentru oricare număr n natural, cel mult egal cu 6, calculaţi:

a) u(2n ); c) u(4n ); e) u(8n );
n
b) u(3 ); n
d) u(7 ); f) u(9n );

2. a) Calculaţi: u(62 ) şi u(63 ).

b) Găsiţi toate cifrele, a, cu proprietatea că u(a) = u(a2 ).
3. Aflaţi ultima cifră a numerelor:
A = 51001 + 51005 + 51009 ; C = 175 + 179 + 173 ;
B = 61001 + 161005 + 261009 ; D = 99 + 913 + 917 .
4. Aflaţi u(n) dacă:
a) n = 11100 + 11101 + 11102 ;
b) n = 14100 + 14102 + 14104 ;
c) n = 12100 + 12104 + 12104 .
5. Aflaţi numărul natural, n, astfel ı̂ncât : u(10n ) = u(16n ).
6. Fie A un număr natural şi u(A) = a. Aflaţi a ştiind că u(An ) = a, pentru
oricare valoare naturală a lui n.
7. a) Aflaţi ultima cifră a numărului 21·2·3···10
b) Aflaţi ultima cifră a numărului: 21+2+3+...+10 .
8. Arătaţi că, dacă n este număr impar, care nu este multiplu de 5 atunci
u(n4 ) = 1.
 37

1.0.27 Tema nr. 27: Pătratul unui număr natural

• Un număr natural n este pătrat perfect dacă există un număr natural p, astfel
ı̂ncât n = p2 . (De exemplu 9 este pătrat perfect deoarece 9 = 32 )
• Orice putere a unui număr natural cu exponent par este un pătrat perfect.
• Ultima cifră a unui pătrat perfect este: 0; 1; 4; 5; 6 sau 9.
• Dacă ultima cifră a unui număr este: 2; 3; 7 sau 8, atunci numărul nu este
pătrat perfect.
• Dacă n este număr natural, numerele n2 şi (n+1)2 sunt pătrate perfecte consecu-
tive.

1. Enumeraţi pătratele perfecte mai mici decât 150.

2. Arătaţi că numerele următoare sunt pătrate perfecte:
a) 138 ; c) 512 · 720 ; e) 97 ;
b) 210 · 310 ; d) (74 )9 ; f) 4949 .
3. Arătaţi că:
a) 17 + 2 · (1 + 2 + 3 + . . . + 16) = 172 .
b) 1 + 3 + 5 + . . . + 29 = 152 .
4. Arătaţi că numerele următoare sunt pătrate perfecte:
a) 32 + 42 ; c) 172 − 152 ; e) 52 + 72 + 2 · 5 · 7;
b) 132 − 122 ; d) 32 + 42 + 32 · 42 ; f) 162 + 92 − 2 · 9 · 16.

5. a) Scrieţi un pătrat perfect, p, astfel ı̂ncât : 132 < p < 152 ;

b) Scrieţi un pătrat perfect, q, astfel ı̂ncât 167 · 168 < q < 168 · 169.
6. a) Câte pătrate perfecte sunt mai mici decât 132 ?
b) Câte numere naturale n au proprietatea că 52 ≤ n ≤ 132 ?
7. a) Arătaţi că numărul 7! + 3 nu este pătrat perfect.
b) Găsiţi două pătrate perfecte consecutive, p şi q, astfel ı̂ncât p < 7!+3 < q.
8. Dacă n este un număr natural oarecare, arătaţi că numărul N = 5n + 2 nu
este pătrat perfect.
38 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.28 Tema nr. 28: Puterea unui număr natural (Consolidare -

Aplicaţii)
1. a) Calculaţi: 20 + 21 + 22 .
b) Arătaţi că numărul 29 + 210 + 211 se divide cu 7.
c) Arătaţi că numărul S = 20 + 21 + 22 + 23 + 24 + 24 + 25 + 26 + 27 + 28 +
29 + 210 + 211 se divide cu 7. Se divide S cu 3?
2. a) Care este numărul maxim de ı̂nmulţiri pe care ı̂l faceţi pentru a calcula
232 ?
b) Care este numărul minim de ı̂nmulţiri prin care putem calcula 232 ?
3. a) Comparaţi numerele: 10100 şi 10010 .
b) Comparaţi numerele: 322 şi 233 .
4. a) Calculaţi u(A) unde A = 11 + 22 + 33 + 44 + 55 + 66 + 77 + 88 + 99 + 1010 .
b) Este numărul A pătrat perfect?

5. Numărul ab + ba este pătrat perfect. Determinaţi suma a + b.

6. Pe un lac cresc nuferi. În fiecare zi suprafaţa nuferilor se dublează. După

10 zile nuferii acoperă tot lacul.
a) De câte ori era mai mică suprafaţa iniţială a nuferilor decât suprafaţa
lacului?
b) A câta parte din lac acoperă nuferii după 9 zile.
7. O populaţie de bacterii ı̂şi micşorează numărul la o treime ı̂n fiecare oră.
După 5 ore populaţia a ajuns la numărul de 5 · 324 indivizi.
a) Câte bacterii număra iniţial populaţia?
b) Spunem că am distrus populaţia dacă ea numără mai puţin de 10000
de indivizi. După câte ore se ı̂ntâmplă acest lucru de la descoperirea
populaţiei?
8. La ora de desen fiecare dintre cei 33 de elevi a desenat câte o bandă drep-
tunghiulară formată din cinci pătrate. Cele cinci pătrate sunt colorate ı̂n
roşu sau ı̂n galben.
a) În câte moduri diferite poate fi colorată banda?
b) Arătaţi că, cel puţin doi dintre elevii clasei au colorat la fel banda.
 39

1.0.29 Tema nr. 29: Puteri. (Lucrare de verificare)

1. Calculaţi:
a) 45 − 54 − 43 − 32 − 21 − 10 ;
b) (23 + 23 )2 : (22 + 22 ) : 2 + 20 ;
c) 153 − 152 · 14 − 15 · 14 − 15.
2. Determinaţi cel mai mic număr natural, pătrat perfect, mai mare decât
23 · 32 .
3. a) Câte numere naturale sunt mai mari decât 27 şi mai mici decât 28 ?
b) Câte pătrate perfecte sunt mai mari decât 27 şi mai mici decât 28 ?
4. Se dă numărul: A = 25 · 33 .
a) Determinaţi cel mai mic număr natural nenul, p, cu proprietatea că
numărul B = A · p este pătrat perfect;
b) Determinaţi două pătrate perfecte consecutive q şi r, astfel ı̂ncât q <
A < r.
5. Arătaţi că, dacă a este un număr natural astfel ı̂ncât a3 este pătrat perfect,
atunci a5 este pătrat perfect.
6. Arătaţi că produsul a două numere naturale nenule consecutive nu este
pătrat perfect.
7. a) Comparaţi numerele a = 312 şi b = 218 .
b) Găsiţi un pătrat perfect cuprins ı̂ntre numerele a şi b.
8. Cifrele a, b, c sunt nenule.
a) Arătaţi că numărul N = abc + cab + bca se divide cu 37;
b) Arătaţi că N nu poate fi pătrat perfect.
40 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.30 Tema nr. 30: Propoziţii simple

• O propoziţie, ı̂n sens logic, este un enunţ care este sau fals sau adevărat. (nu
este ambiguu). Falsul sau adevărul sunt valori logice (de adevăr) ale propoziţiilor.
• O propoziţie simplă indică o singură proprietate pe care o are (sau nu o are)
un obiect.
• Negaţia unei propoziţii simple este o propoziţie simplă. Negaţia propoziţiei ”p”
o notăm cu ” p”.

1. Care dintre următoarele enunţuri sunt propoziţii? În caz afirmativ, menţionaţi
prin (A) sau (F ) valoarea de adevăr:
a) 399 > 401; b) 27 = 28 − 27 ; c) Nu mai vorbi! d) ultima cifră a unui
pătrat perfect este 2.
2. Se dau propoziţiile: i) 3! = 3; ii) u(53 ) = 5; iii) Restul ı̂mpărţirii lui 15 la 3
este 5.
a) Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecărei propoziţii.
b) Negaţi fiecare propoziţie şi stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei
rezultate.
3. Completaţi următoarele enunţuri pentru a obţine propoziţii adevărate:
a) 129 + . . . = 1290; b) u(6!) = . . . ; c) . . . − 512 < 512.
4. Completaţi următoarele enunţuri pentru a obţine propoziţii false:
a) 0 + 0 < . . . ; b) 237 · 735 = 735 · . . . ; c) 10000◦ > . . .
5. Menţionaţi valoarea de adevăr a propoziţiei:
a) p : ”32 + 42 = 72 ”; b) q : ”u(100◦ ) = 1”; c) r : ” max(23 ; 32 ) = 8”

6. Negaţia unei propoziţii p este propoziţia p : ”22 · 32 − 62 = 0.”

a) Enunţaţi propoziţia p;
b) Stabiliţi valoarea logică a propoziţiei p.
7. Enunţurile următoare sunt propoziţii?
a) x + 4 = 7; b) 3x = 9; c) x + 3 < 5? Explicaţi.
8. ”Epimenide, cretanul, afirmă că toţi cretanii sunt mincinoşi”. Este acest
enunţ o propoziţie (ı̂n sens logic)?
 41

1.0.31 Tema nr. 31: Propoziţii compuse

• Dacă p şi q sunt propoziţii atunci propoziţia:
- ”p” sau ”q” se numeşte disjuncţia propoziţiilor p, q. Disjuncţia a două
propoziţii este adevărată numai dacă una dintre propoziţii este adevărată.
Notăm: ”p ∨ q”
- ”p” şi ”q” se numeşte conjucţia propoziţiilor p, q. Conjuncţia a două propoziţii
este adevărată numai dacă ambele propoziţii sunt adevărate. Notăm ”p ∧ q”
- ”dacă p, atunci q” se numeşte implicaţia. Implicaţia a două propoziţii este
adevărată numai dacă ambele propoziţii sunt adevărate sau prima propoziţie
este falsă. Notăm ”p → q”.

1. a) Propoziţia: p : ”3 ≤ 5” este simplă sau compusă?

b) Enunţaţi propoziţia p.
2. Se dă propoziţia p : ”4 > 4”.
a) Aflaţi valoarea de adevăr a propoziţiei p;
b) Scrieţi p ca o propoziţie compusă.
3. Fie propoziţiile p : ”3 = 3” şi q : ” restul ı̂mpărţirii lui 3 la 7 este 2 ”
Stabiliţi valorile de adevăr pentru propoziţiile:
a) ” p → q ”; b) ” p ∨ q ”; c) ” p → q ”;

4. Fie propoziţiile: p : ” 493 este pătrat perfect ” şi q : ” u(493 ) = 1 ”.

a) Menţionaţi valorile de adevăr pentru propoziţiile p şi q.
b) Menţionaţi valorile de adevăr ale propoziţiilor: ”p ∨ q”; ”p ∧ q”; ”p → q”;
” q → p ”.
5. Fie x un număr natural şi enunţul ”x + 4 = 7”.
a) Enunţul: p ” există x astfel ı̂ncât x + 4 = 7 ” este o propoziţie?
b) Stabiliţi, ı̂n caz afirmativ, valoarea de adevăr a lui p.
6. Fie x un număr natural şi enunţul ” x ≥ 1 ”.
a) Enunţul q : ”oricare x, avem x ≥ 1 ” este o propoziţie?
b) În caz afirmaţiv, stabiliţi valoarea de adevăr a lui q.
7. Pentru un număr natural oarecare, n, considerăm propoziţiile p : ” n este
par ” şi q : ” n este impar”.
a) Enunţaţi propoziţiile: ” p ∨ q ”; ” p ∧ q ”; ” p → q”.
b) Menţionaţi valorile de adevăr ale propoziţiilor obţinute la punctul a).
8. Fie p o propoziţie. Menţionaţi valorile de adevăr ale propoziţiilor:
a) ” p ∨ p ”; b) ” p ∧ p ”; c) ” p → p ”; d) ” p → p ”.
42 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.32 Tema nr. 32: Mulţimi

• Mulţimile se notează: A, B, . . . , M, N, . . . , X, Y, . . .
• Mulţimile sunt formate din elemente, a, b, . . . , x, y, . . .
• Între un element şi o mulţime se stabileşte relaţia de apartenenţă, x ∈ A, sau
nonapartenenţă y ∈ B.
• Două mulţimi sunt egale dacă au acelaşi elemente. Scriem A = B. În caz
contrar A = B. Elementele unei mulţimi X se scriu ı̂ntre acolade, fiecare o
singură dată.
• Mulţimea fără elemente se numeşte vidă şi se notează: ∅.
• O mulţime poate fi descrisă prin enumerarea elementelor sau prin enunţarea
proprietăţilor comune ale acestor elemente.
• Mulţimea numerelor naturale se notează cu N. Mulţimea numerelor naturale
nenule se notează cu N∗ .

1. Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecărei propoziţii:

a) ”1 ∈ N∗ ”; b) ”0 ∈ ∅”; c) ”x ∈ ∅”; d) ”0 ∈ N∗ ”.
2. Se dă mulţimea A = {1; 3; 6}. Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecărei propoziţii:
a) ”1 ∈ A”; b) ”1 + 3 ∈ A”; c) ”3 · 6 ∈ A”; d) ”3 ∈ A sau 6 ∈ A”.
3. Se dă numărul n = 2722.
a) Scrieţi mulţimea A = {x|x este cifră a lui n}
b) Scrieţi un număr natural m, de cinci cifre astfel ı̂ncât mulţimea B = {y |
y este cifră a lui m} să fie egală cu A.
4. a) Scrieţi elementele mulţimii A = {x|x este literă a cuvântului ”trupe” }
b) Scrieţi un cuvânt ”c” = ”trupe” astfel ı̂ncât A = {x | x este literă a
cuvântului ”c”}.
5. Scrieţi două mulţimi A şi B, cu elemente numere naturale cu proprietatea
că ” există x astfel ı̂ncât x ∈ A si x ∈ B”.
6. Scrieţi două mulţimi A şi B de numere naturale cu proprietatea că ”oricare
x, dacă x ∈ A, rezultă x ∈ B.
7. Determinaţi mulţimile A şi B de numere naturale dacă următoarea propoziţie
este adevărată: ” oricare ar fi x, dacă x este număr natural, atunci x ∈ A
şi x ∈ B. ”
8. Scrieţi două mulţimi diferite de numere naturale astfel ı̂ncât să fie adevărată
propoziţia: ” oricare ar fi x, dacă x ∈ A, atunci x ∈ B ”.
 43

1.0.33 Tema nr. 33: Relaţii ı̂ntre mulţimi

• Spunem că mulţimea A este inclusă ı̂n mulţimea B dacă, pentru oricare element
x ∈ A, rezultă x ∈ B. Notăm A ⊆ B. În acest caz, A este submulţime a lui B. În
caz contrar, notăm A ⊆ B.
• Convenim că ∅ ⊆ A, oricare ar fi mulţimea A.
• A ⊆ A, oricare ar fi mulţimea A (proprietatea de reflexivitate a relaţiei de
incluziune).
• Dacă A şi B sunt două mulţimi astfel ı̂ncât A ⊆ B şi B ⊆ A, atunci A = B.
(Proprietatea de antisimetrie).
• Dacă A, B, C sunt trei mulţimi astfel ı̂ncât A ⊆ B şi B ⊆ C, atunci A ⊆ C.
(Proprietatea de tranzitivitate).
• Dacă o mulţime A are un număr natural, n, de elemente spunem că este finită
şi are cardinalul n, notăm: cardA = n. În caz contrar mulţimea este infinită.

1. a) Arătaţi: că N ∗ ⊆ N; b) Arătaţi că N ⊆ N∗ .

2. Se dă mulţimea A = {1; 2; 3}.
a) Scrieţi toate submulţimile mulţimii A;
b) Câte submulţimi are mulţimea X = {a; b; c}?
3. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) ∅ ⊆ ∅; b) ∅ ⊂ {∅}; c) ∅ ∈ {∅}.
4. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) card∅ = 0; b) card{∅} = 0; c) card{∅} = 1.
5. Dacă n ∈ N, notăm cu Dn , mulţimea divizorilor naturali ai lui n.
a) Scrieţi elementele mulţimilor D6 şi D12 .
b) Arătaţi că D6 ⊆ D12 .
6. Fie n ∈ N∗ . Arătaţi că:
a) Dacă Dn ⊆ D18 , atunci n este divizor al lui 18.
b) Dacă D18 ⊆ Dn , atunci n este multiplu al lui 18.
7. Pentru un număr natural n, notăm cu Mn , mulţimea multiplilor lui n.
a) Scrieţi elementele mulţimii M3 ;
b) Scrieţi elementele mulţimii M0 ;
c) Arătaţi că M1 = N.
8. Fie A o mulţime cu 7 elemente.
a) Arătaţi că numărul submulţimilor cu 3 elemente ale lui A este egal cu
numărul submulţimilor cu 4 elemente ale lui A.
b) Deduceţi că numărul total de submulţimi ale mulţimii A este par.
44 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.34 Tema nr. 34: Operaţii cu mulţimi (1)

• Fie A şi B două mulţimi. Mulţimea C = {x|x ∈ A sau x ∈ B} se numeşte
reuniunea mulţimilor A şi B. Notăm: C = A ∪ B.
• Dacă A, B, C sunt mulţimi, atunci (A ∪ B) ∪ C = A ∪ (B ∪ C) = A ∪ B∪
(Operaţia de reuniunea este asociativă).
• ∅ ∪ A = A ∪ ∅ = A, oricare ar fi mulţimea A (∅ este element neutru pentru
operaţia de reuniune).
• A ∪ B = B ∪ A (Reuniunea este o operaţie comutativă).
• Fie A şi B două mulţimi. Mulţimea D = {x|x ∈ A şi x ∈ B} se numeşte
intersecţia mulţimilor A şi B. Notăm: D = A ∩ B.
• Dacă A, B, C sunt mulţimi, atunci (A ∩ B) ∩ C = A ∩ (B ∩ C) = A ∩ B ∩ C.
• A ∩ B = B ∩ A, oricare ar fi mulţimile A şi B.
• Dacă A ∩ B = ∅, mulţimile A şi B se numesc disjuncte.

1. Fie A = {1; 2; 3; 4} şi B = {2; 5; 6; 7}.

a) Efectuaţi A ∪ B; b) Deduceţi că A ⊆ A ∪ B şi B ⊆ A ∪ B.
2. Fie A = {0; 1; 2; 3} şi B = {0; 1; 2}.
a) Ce relaţie se stabileşte ı̂ntre mulţimile A şi B?
b) Efectuaţi A ∪ B. c) Deduceţi că A ∪ B = A.
3. Efectuaţi:
a) D4 ∪ D12 ; b) N∗ ∪ N.
4. Fie A = {a; b; c; d}. Pentru câte mulţimi X avem egalitatea A ∪ X = A?
5. Fie A = {0; 1; 3; 4}; B = {1; 5; 6}.
a) Efectuaţi A ∩ B; b) Deduceţi că A ∩ B ⊆ A şi A ∩ B ⊆ B.
6. a) Efectuaţi D9 ∩ D18 ;
b) Ce relaţie se stabileşte ı̂ntre mulţimile D9 şi D18 ?
c) Deduceţi că, dacă A ⊆ B, atunci A ∩ B = A.
7. Fie A = D4 ; B = D6 ; C = D18 .
Efectuaţi:
a) A ∩ B; b) (A ∪ B) ∩ C; c) (A ∩ C) ∪ (B ∩ C).
8. Scrieţi mulţimea A = {1; 2; 3} ca reuniune de două mulţimi disjuncte ı̂n
toate modurile posibile.
 45

1.0.35 Tema nr. 35: Operaţii cu mulţimi (2)

• Dacă A şi B sunt două mulţimi atunci mulţimea E = {x|x ∈ A şi x ∈ B} se
numeşte diferenţa mulţimilor A şi B. Notăm E = A\B = A − B.

1. Fie A = {3; 5; 7; 8} şi B = {1; 3; 5}.

a) Efectuaţi A\B şi B\A.
b) Deduceţi că diferenţa a două mulţimi nu este operaţie comutativă.
2. Fie M = {1; 2; 5} şi N = {2; 7; 9}. Efectuaţi:
a) M \N şi N \M.
b) (M \N ) ∪ (N \M ). (Diferenţa simetrică a mulţimilor M şi N ).
3. Fie X = {0; 1; 2} şi Y = {0; 1; 2; 3; 4}. Efectuaţi:
a) Y \X; b) X\Y.
4. Efectuaţi:
a) N\{0}; b) N\N∗ ; c) N\N; d) N∗ \∅.
5. Fie A o mulţime şi X o submulţime a lui A notăm A\X = CA X. Dacă
A = {1; 2; 3; 4}, determinaţi:
a) CA ∅; b) CA A; c) CA {1}; d) CA {2; 4}.
6. Fie A = {a; b; c; d; e} şi X = {a; b; c}. Efectuaţi:
a) A\X; b) (A\X) ∪ X.
7. Dacă A este o mulţime şi X ⊆ A, Y ⊆ A, X = Y, arătaţi că:
a) A\X ⊆ A şi A\Y ⊂ A; b) A\X = A\Y.
8. Dacă A o mulţime cu 8 elemente, arătaţi că numărul de submulţimi cu 4
elemente ale mulţimii A este par.
46 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.36 Tema nr. 36: Propoziţii. Mulţimii. (Consolidare)

1. a) Scrieţi elementele mulţimii A = {34x ∈ N|5 divide 34x}.
b) Câte elemente are mulţimea B = {a4b ∈ N|5 divide a4b}?
2. Deteminaţi numerele naturale x şi y ştiind că:
a) {1; 2; 4} = {21 ; 22 ; 2x }.
b) {x; y; x + 2} = {1; 2; 4}.
3. Fie A = {0; 1; 2; . . . ; 10}.
a) Câte submulţimi X ale lui A de câte trei elemente au proprietatea că
{0; 1} ⊆ X?
b) Câte mulţimi Y de câte patru elemente au proprietatea că {0; 1} ⊆ Y ⊆
A?
4. a) Scrieţi toate mulţimile X cu proprietatea că X ∪ {1} = {1; 2; 3; 4; 5}.
b) Câte mulţimi, Y, au proprietatea că {1; 2; 3} ∪ Y = {1; 2; 3; 4; 5}.
5. Se dă mulţimea A = {a; b; c; d}.
a) Câte perechi de submulţimi diferite ale lui A, (X; Y ), au proprietatea că
X ∩ Y = {a}?
b) Câte perechi de submulţimi disjuncte ale lui A există?
6. Se ştie că numai una dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) cardA ≥ 5; b) cardA > 3; c) cardA = 6.
Câte elemente are mulţimea A?
7. Fie a, b ∈ N. Se ştie că Da \Db = {4; 8}. Să se determine Da ∩ Db .
8. a) Să se arate că M3 ∩ M4 are o infinitate de elemente.
b) Să se arate că M3 ∩ M4 = M12 .
 47

1.0.37 Tema nr. 37: Lucrare de verificare. Propoziţii. Mulţimi.

1. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) p : ”6 = 24 − 12 : 2”; b) q : ”29 + 29 = 210 ”; c) r : ”A ∩ ∅ = A”.
2. a)Scrieţi elementele mulţimii A = {x ∈ N∗ |x ≤ 5}.
b) Efectuaţi A ∩ D6 .
3. Se dă mulţimea B = {x ∈ N|16 + x = 16}.
a) Determinaţi elementele mulţimii B.
b) Efectuaţi B ∪ N∗ .
4. Se dă mulţimea C = {x ∈ N|3x ≤ 2004}.
a) Efectuaţi C ∩ {0; 350; 700};
b) Câte elemente are mulţimea C?
5. Fie D = {x ∈ N|25 < x < 27 }.
a) Arătaţi că 100 ∈ D.
b) Determinaţi cardD.
6. Se dă mulţimea E = {x ∈ N|(1 + x)1998 = 1999x }.
a) Arătaţi că 1998 ∈ E;
b) Arătaţi că {0; 1998} ⊂ E.
7. Două mulţimi A şi B de numere naturale au acelaşi cardinal (mai mare
decât 1). Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) p : ” Dacă suma elementelor din A este egală cu suma elementelor din
B, atunci A = B.” Justificaţi.
b) q : ” Dacă A = {5; x; 2x + 3} şi B = {x + 1; 7; 2x + 1}, atunci există
x ∈ N astfel ı̂ncât A = B. ” Justificaţi.
8. Se ştie că A ∪ B = {1; 2; 3; . . . ; 10}.
a) Calculaţi suma elementelor din A ∪ B;
b) Găsiţi două mulţimi X şi Y, X = Y astfel ı̂ncât X ∪ Y = {1; 2; 3; . . . ; 10}
şi suma elementelor din X să fie egală cu suma elementelor din Y.
48 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.38 Tema nr. 38: Lucrare scrisă pe semestrul I

1. Calculaţi:
a) 12 + 13 · 12 − 14 · 11; b) (3 · 54 + 2 · 54 ) : (3 · 54 − 2 · 54 ).
2. Rezolvaţi ı̂n N ecuaţiile:
a) x + 203 = 502; b) (2x − 1) + 203 = 502.
3. Se dă inecuaţia 312 − 3x ≥ 0; x ∈ N.
a) Determinaţi cea mai mare soluţie a inecuaţiei;
b) Câte soluţii are inecuaţia?
4. Suma a două numere este 415. Restul ı̂mpărţirii unuia dintre cele două
numere la celălalt este 207. Aflaţi cele două numere.
5. Se dă mulţimea A = {0; 10; 20; 30; . . . ; 100}. Efectuaţi:
a) A ∪ N∗ ; b) A ∩ D100 .

6. Se dă mulţimea B = {20 ; 21 ; 22 ; . . . ; 28 }.

a) Câte pătrate perfecte conţine mulţimea B?
b) Arătaţi că produsul elementelor din B este pătrat perfect.
7. Fie A ⊆ N şi B ⊆ N dacă mulţimii nevide şi finite cu proprietăţile: oricare
ar fi x, dacă x ∈ A, atunci x + 1 ∈ B şi dacă x ∈ B, atunci x − 1 ∈ A.
Arătaţi că:
a) cardA = cardB; b) card(A ∪ B) − card(A ∩ B) este număr par.
8. Zece copii au ı̂mpreună 165000lei cu care vor să cumpere de la cofetărie
cât mai multe prăjituri ( pentru fiecare cel puţin câte una). O prăjitură
cu frişcă costă 15000lei iar una fără frişcă 10000lei. Trei dintre copii nu
mănâncă frişcă, iar patru dintre ei nu mănâncă prăjituri fără frişcă. Câte
prăjituri au cumpărat copiii?
 49

1.0.39 Tema nr. 39: Criterii de divizibilitate

• Numărul a ∈ N este divizor al numărului b ∈ N dacă există c ∈ N astfel ı̂ncât
b = a · c.
• Dacă numărul a ∈ N este divizor pentru b ∈ N, spunem că a ı̂l divide pe b sau
.
b se divide cu a. Notăm a|b sau b..a.
• Numerele naturale divizibile cu 2 se numesc numere pare. Un număr natural
se divide cu 2 dacă ultima sa cifră este 0; 2; 4; 6 sau 8. Dacă ultima cifră a unui
număr natural este 1; 3; 5; 7 sau 9, numărul nu se divide cu 2. (este impar).
• Un număr natural se divide cu 5, dacă şi numai dacă ultima sa cifră este 0 sau
5.
• Un număr natural se divide cu 10 dacă şi numai dacă ultima sa cifră este 0.

.
1. a) Scrieţi elementele mulţimii A = {23x | 23x .. 2}.
b) Câte elemente are mulţimea B = {x3x | 2 divide x3x}?
2. a) Câte numere pare conţine mulţimea X = {1; 2; . . . ; 99}?
b) Câte numere impare conţine mulţimea Y = {59; 60; . . . ; 99}?
3. a) Scrieţi elementele mulţimii A = {38x | 5 divide 38x}.
.
b) Câte elemente are mulţimea B = {xyx | xyx .. 5}?
4. a) Câţi multipli ai lui 5 conţine mulţimea X = {0; 1; 2; . . . ; 100}?
b) Dintre n numere naturale consecutive, cinci se divid cu 5. Care este cea
mai mică valoare posibilă a lui n?
5. a) Efectuaţi M10 ∩ {230; 231; . . . ; 300}.
b) Arătaţi că M10 ⊆ M5 .
6. a) Dintre n numere naturale consecutive, cinci se divid cu 5. Care este
numărul maxim de multipli ai lui 10 dintre cele n numere.
b) Dintre m numere naturale consecutive, 11 se divid cu 10. Care este cel
mai mare număr de multipli ai lui 5 dintre cele m numere?
7. Arătaţi că, printre oricare trei multipli ai lui 5, putem găsi doi a căror sumă
se divide cu 10.
8. Arătaţi că, printre oricare şapte numere naturale, putem găsi două a căror
sumă sau diferenţă se divide cu 10.
50 CAPITOLUL 1. ENUNŢURI

1.0.40 Tema nr. 40: Sistemul de numeraţie binar

• Dacă b ∈ N şi b ≥ 2 şi n ∈ N, atunci există şi sunt unice numerele naturale
c1 , c2 , . . . , cp mai mici decât b, astfel ı̂ncât n = c1 · bp−1 + c2 · bp−2 + . . . + cp · b0 .
b este baza de numeraţie iar c1 , c2 , . . . , cp sunt cifre.
• Dacă b = 2, sistemul de numeraţie se numeşte binar, iar cifrele vor fi 0 sau 1.
• Notaţia a1 a2 . . . ap (b) semnifică scrierea unui număr natural ı̂n baza b.
• În cazul când b = 10 (sistemul zecimal), convenim să scriem a1 a2 . . . ap .

1. Scrieţi următoarele numere ı̂n baza 10 :

a) 11111(2) ; b) 101101(2) ; c) 100000(2) .
2. Scrieţi următoarele numere naturale ı̂n sistemul binar:
a) 8; b) 113; c) 1000.
3. Scrieţi ı̂n , sistemul binar, succesorul numărului:
a) 100(2) ; b) 1101(2) ; c) 11111(2) .
4. Scrieţi, ı̂n sistemul binar, predecesorul numărului:
a) 11011(2) ; b) 1010(2) ; c) 10000(2) .

5. a) Determinaţi x ∈ N astfel ı̂ncât 2x ≤ 315 < 2x+1 .

b) Scrieţi numărul 315 ı̂n sistemul binar.
6. Fie mulţimea A = {x ∈ N|27 ≤ x < 28 }.
a) Câte elemente are mulţimea A?
b) Dacă a ∈ A, ce lungimea (câte cifre) are numărul ı̂n scrierea binară?
7. a) Care este cel mai mic număr natural care, ı̂n scrierea binară, are 10 cifre?
b) Câte numere au, ı̂n scrierea binară, 10 cifre?
8. Care este al 137 − lea număr natural (ca mărime) care, ı̂n sistemul zecimal,
se scrie numai cu cifrele 0 sau 1?
Capitolul 2

Rezultate. Indicaţii. Soluţii.

2.0.41 Tema nr. 1:

1. a) o mie o sută unu; b) două milioane două mii doi; c) nouă miliarde opt
sute şaptezeci şi şase de milioane cinci sute patruzeci şi trei de mii două sute zece;
d) douăzeci de mii patru; e) o sută douăzeci şi trei de milioane patru sute cincizeci
şi şase de mii şapte sute optzeci şi nouă; f) zece milioane două sute patruzeci de
mii cinci sute.
2. a) 2035; b) 1000404; c) 720013.
3. Eventualele spaţii libere ar putea fi completate astfel ı̂ncât suma să se
modifice.
4. Există şi luni cu numărul de ordine format din două cifre. Dacă luna
februarie ar fi marcată cu 2, ea poate fi uşor transformată ı̂n decembrie. Vă daţi
seama ce s-ar ı̂ntâmpla ı̂n documentele oficiale?!
n 0 527 9222 1000 4003 19
5.
u(n) 0 7 2 0 3 9
6. a) 250; 251; 252; 253; 254; 255; 256; 257; 258; 259; b) 1781; 2782; 3783;
4784; 5785; 6786; 7787; 8788; 9789.
7. a) ”1850640531 4905 7 3767182”; b) ”MATEMATICA ESTE O ARTĂ”.
8. 111; 113; 131; 311; 133; 313; 331; 333.

2.0.42 Tema nr. 2:

3. Luaţi ca segment unitatea 1mm.
. . . 9 .
6. a) 9; b) 17; c) 1001; d) 0; e) 999; f) 99 
n ori
8. q < n < m < p.

2.0.43 Tema nr. 3:

2. a) 49; b) 449; c) 26; d) 10026; e) 144; f) 9144.
3. a) 749; b) 5939; c) 1121; d) 2223; e) 51630; f) 516300.
4. a) 1198; b) 4718; c) 1508; d) 1389; e) 5500; f) 2000.
5. a) 516; b) 76; c) 2000.

51
52 CAPITOLUL 2. REZULTATE. INDICAŢII. SOLUŢII.

6. Dacă max(123; x) = x, atunci 123 + x = x, ceea ce este imposibil. Deci

max(123; x) = 123. Înseamnă că 123 + x = 123. Prin urmare x = 0.
7. Dacă min(m; n) = m, atunci m + n = m, deci n = 0 şi , cum m ≤ n,
rezultă m = 0. Analog, dacă min(m; n) = n.
8. a) 17; b) 7.

2.0.44 Tema nr. 4:

1. a) 9999 + 1000 = 10099; b) 9876 + 102 = 9978.
2. a) 21 = 0+1+2+3+4+5+6; b) Dacă cele opt numere ar fi diferite două câte
două, atunci suma lor ar fi cel puţin egală cu 0+1+2+3+4+5+6+7 = 28 > 21.
Înseamnă că cel puţin două dintre cele opt numere sunt egale.
3. a) 583 + 189 = 772; b) 1784 + 197 = 1981; c) a = 948 + 315 = 1263.
4. a) Ultimele două cifre ale numărului trebuie să fie căt mai mari. Numărul
va fi de forma x89. Înseamnă că x = 6. Numărul căutat este 689. b) 104 < 113 <
122 < 131 < 140 < 203 < 212 < 221 < 230 < 302 < 311 < 320 < 401 < 410
< 500.
5. Dacă 0 ≤ x ≤ 89, atunci 0 + 27 ≤ x + 27 ≤ 89 + 27. Înseamnă că
27 ≤ s ≤ 116.
6. Dacă m ≤ 138 şi n < 235, atunci 0 ≤ m + n < 138 + 235. Înseamnă că
0 ≤ s ≤ 372.
7. Avem: 1002 ≤ a ≤ 1999 şi 1002 ≤ b ≤ 1999. Deci 2004 ≤ a + b ≤ 3998.
Atunci: 2004 ≤ s ≤ 3998.
8. Avem: 75 ≤ p ≤ 99 şi 89 ≤ q ≤ 127. Atunci:
a) 150 ≤ s1 ≤ 198; b) 178 ≤ s2 ≤ 254; c) 164 ≤ s3 ≤ 226.

2.0.45 Tema nr. 5:

2. a) 65; b) 65; c) 650; d) 105; e) 1102; f) 4109.
. . . 8 9.
3. a) 1111; b) 801; c) 900; d) 725000; e) 1; f) 9 88 
n−2 de 8
4. a) 255; b) 255; c) 878; d) 878; e) 901; f) 9899.
5. a) 1234 − 432 = 802; b) 30415 − 999 = 29416; c) (a + b) − a = b = 9.
6. Deoarece 1234 − x ≥ 0, ı̂nseamnă că max(1234; x) = 1234. Din 1234 − x =
1234, rezultă x = 0.
7. a) 9 − 2 = 7; b) u(2007) = 7; c) u(297) = 7; d) 4 − 1 = 3.
8. Deoarece a ≥ b şi b ≥ a, rezultă a = b. (proprietatea de antisimetrie a
relaţiei de ordine).

2.0.46 Tema nr. 6:

1. a) 9876 − 102 = 9774; b) 10000 − 999 = 9001.
2. a) 583 − 189 = 394; b) 1001 − 789 = 212; c) a = 948 − 319 = 629.
3. AB = 972 − 518 = 454.
4. a) 100 + 1 = 101; b) 100 − 4 = 96; c) 99 − 5 = 94.
5. Avem: 376 ≤ a ≤ b ≤ 720. Atunci b − a = 0, dacă a = b şi cea mai mare
valoare a lui b − a este 720 − 376 = 344. Înseamnă că 0 ≤ b − a ≤ 344.
 53

6. Avem 89 ≤ x ≤ 99. Atunci 1000 − 99 ≤ 1000 − x ≤ 1000 − 89. Deci

901 ≤ d ≤ 911.
7. Avem 115 ≤ n ≤ 183, atunci 115 − 87 ≤ n − 87 ≤ 183 − 87.
a) d = 28; b) d = 96.
8. a) e1 = 2453 − 2400 = 53; e2 = 2500 − 2453 = 47;
b) Deoarece e2 < e1 , rezultă că rotunjirea la sute a lui a este y = 2500.

2.0.47 Tema nr. 7:

1. a) 183; b) 183; c) 35; d) 35; e) 183; f) 331.
2. a) 1018; b) 784; c) 234; d) 0.
3. Avem 1 + 1 +. . . + 1 = 99 = 100 − 1(?!).
99 de termeni
4. a) 10 − 1 = 9; b) 10 + 1 = 11.
5. a)    = 10396 − 7915 = 2481. b) 6    +  534 = 6534 +   
(?!) Cum    = 10396 − 6534 = 3862, termenii sumei vor fi 6862 şi 3534; c)
   = 13598 − 10396 = 3202.
4 9 2
6. 3 5 7
8 1 6
7. Deoarece a − b ≥ 17, rezultă că 17 ≤ a ≤ 100. Numărul de perechi (a; b)
este 100 − 16 = 84.
8. Deoarece x ≤ y, rezultă că 0 ≤ x ≤ 44. În total sunt 44 + 1 = 45 perechi
(x; y).

2.0.48 Tema nr. 8:

1. a) x = 3; b) x = 0; c) x = 92; d) x = 988; e) x = 1001; f) x = 1900.
2. a) x = 13; b) x = 14; c) x = 9; d) x = 199; e) x = 2000; f) x = 11110.
3. a) x = 4; b) x = 0; c) x = 0; d) x = 877; e) x = 902; f) x = 900.
4. a) x = 17; b) x = 47; c) x = 17; d) x = 47; e) x = 0; f) x = 64.
5. a) a + 1800 = 3700. Deci a = 3700 − 1800 = 1900.
b) b − 590 = 375. Deci b = 590 = 375. Deci b = 375 + 590 = 965.
c) 640 − c = 380. Deci c = 640 − 380 = 260.
6. a) Avem: x + 7 = 18, deci x = 11.
b) Avem: x − 9 = 0, deci x = 9.
c) Avem: 9 − x = 2, deci x = 7.
7. Avem (38 + x) − 15 = 32, deci 38 + x = 47 şi x = 47 − 38 = 9.
8. Avem (15 + x) − 38 = 32, deci 15 + x = 70 şi x = 70 − 15 = 55.

2.0.49 Tema nr. 9:

1. a), b), c) 5 este soluţie pentru fiecare inecuaţie.
2. a) x = 0; x = 1; x = 2. b) Avem x < 3, deci x = 0; x = 1; x = 2. c) Cum
x − 5 ≤ 9 şi x − 5 ≥ 0, ı̂nseamnă că x ≤ 14. Deci x este unul dintre numerele
5; 6; 7; . . . ; 14.
3. Avem x ≤ 1015 şi x ≥ 15.
54 CAPITOLUL 2. REZULTATE. INDICAŢII. SOLUŢII.

a) Cea mai mare soluţie a inecuaţiei este 1015;

b) Inecuaţia are 1015 − 14 = 1001 soluţii.
4. a) Avem 17 − x ≥ 0, deci x ≤ 17. Atunci există 17 + 1 = 18 soluţii.
b) Deoarece 17 ≤ 17 − x ≤ 17, rezultă că 17 − x = 17, deci x = 0. Inecuaţia
are o singură soluţie.
5. a) Cum x < 91, rezultă că x ≤ 90. Cea mai mare soluţie a inecuaţiei este
90.
b) Inecuaţia are 90 + 1 = 91 soluţii.
6. Avem: 9 ≤ 8 + x ≤ 15, deci 9 − 8 ≤ x ≤ 15 − 8, adică 1 ≤ x ≤ 7. Atunci x
este unul dintre numerele 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7.
7. Avem 199 ≤ x ≤ 2000. Deci există 2000 − 198 = 1802 valori pentru x.
8. Valorile lui a sunt: 14995; 14996; . . . ; 15004; 15005.

2.0.50 Tema nr. 10:

2. a) 63; b) 630; c) 153; d) 323; e) 11663; f) 35263.
3. a) 100; b) 1000; c) 200; d) 3000; e) 3000; f) 1000.
4. a) 3190; b) 51300; c) 107000; d) 120000; e) 5000; f) 40000.
5. a) 3! = 1·2·3 = 6; b) 7! = 1·2·3·4·5·6·7 = 5040; c) 10! = 7!·8·9·10 = 3628800.
6. a) u(1666) = 6; b) 7 · 8 = 56.
7. a) Dacă x = 0, atunci max(2000; 0) = 2000. Deci x ≥ 1. Atunci 2000·x > x.
Înseamnă că max(2000; x) = 2000. Cum 2000 · x = 2000, rezultă x = 1.
b) Dacă y = 0, atunci 2000 · y > 2000. Înseamnă că min(2000; y) = y. Deci
y = y · 2000, ceea ce nu este adevărat. Dacă y = 0, avem min(2000; 0) = 0 =
2000 · 0. Prin urmare, soluţia este y = 0.
8. a) 0 · 13 = 0; 1 · 13 = 13; 2 · 13 = 26; 3 · 13 = 39; 4 · 13 = 52; . . . ; 7 · 13 =
91 < 100.
b) 100 < 6 · 17 < 7 · 17 < 8 · 17 . . ..

2.0.51 Tema nr. 11:

1. a) 3 · (17 + 13) = 90; b) 5 · (19 + 31) = 250; c) 7 · (14 + 27 + 59) = 700; d)
9 · (49 − 9) = 360; e) 51 · (43 − 33) = 510; f) 50 · (51 − 1) = 2500.
2. a) 999 · 102 = 101898; b) (32 + 47) · 37 · 42 = 122766.
3. Avem 10 = 2 · 5 · 1 · 1 · 1 şi 2 + 5 + 1 + 1 + 1 = 10.
4. a) 194 · 7 = 1358; b) 3 · 5019 = 15057; c) a = 925 · 5 = 4625.
5. a) Avem 0 ≤ x ≤ 90, deci 0 · 5 ≤ 5 · x ≤ 5 · 90. Atunci 0 ≤ p ≤ 450.
b) Avem 9 ≤ a ≤ 99 şi 9 ≤ b ≤ 99, deci 9 · 9 ≤ a · b ≤ 99 · 99. Atunci
81 ≤ q ≤ 9801.
6. Avem 109 · 901 ≤ 1  9 · 9  1 ≤ 199 · 991, deci 98209 ≤ p ≤ 197209.
7. a) Deoarece 5  3 · 2  5 ≥ 503 · 205 = 103115 >     5, egalitatea din
enunţ nu poate avea loc.
b) Deoarece 5  3 · 2  5 ≤ 593 · 295 = 174935 <       5, egalitatea din
enunţ nu poate avea loc.
8. a) Avem: 4! = 24 < 100 < 5! = 120. Înseamnă că cea mai mică valoare a
lui n este 5.
 55

b) Avem 9! = 362880 < 1000000 < 10! = 3628800. Înseamnă că cea mai mare
valoare a lui n este 9.

2.0.52 Tema nr. 12:

2. a) 3; b) 3; c) 30; d) 38; e) 100; f) 1.
3. a) 102; b) 136; c) 428; d) 1621; e) 10101; f) 1001.
4. a) 52; b) 52; c) 52; d) 1; e) 100; f) 10.
5. Avem: 1001 : 7 = 143; 1001 : 11 = 91; 1001 : 13 = 77.
6. a) Dacă max(9; b) = 9, atunci 9 : b = 9 şi b = 1. Dacă max(9; b) = b, atunci
9 : b = b, adică b = 3, imposibil. În final, b = 1.
b) Dacă min(a; 9) = a, atunci a : 9 = a, deci a = 0. Dacă min(a; 9) = 9;
atunci a : 9 = 9, deci a = 81. În final avem două soluţii: a = 0 sau a = 81.
7. Avem a = 17 · k = 0. Atunci a : (a : 17) = 17 · k : k = 17.
8. a) n = 100 : 4 = 25; b) m = 100 : 20 = 5; c) 9 formaţii diferite.

2.0.53 Tema nr. 13:

1. a) 999999 : 999 = 10101; b) 12054 : 6 = 2009; c) 2036 : 4 = 509; d)
3050 : 2 = 1524.
2. a) 238; b) 238; c) 2; d) 2; e) 4; f) 100.
3. a) 1 este cel mai mic divizor natural al lui 2004.
b) 2004 : 1 = 2004 este cel ami mare divizor natural al lui 2004.
4. a) 3a : 3 = a; b) 2b : 2 = b; c) 9a : 3 = 3a; d) 3b; e) 1; f) 8a : 8a = 1.
5. a) 6a = 2 · (3a), deci 2 este cel mai mic divizor diferit de 1 al lui 6a.
b) 6a : 2 = 3a este cel mai mare divizor al lui 6a, diferit de 6a.
6. a) 6x = 12x : 2 = 576 : 2 = 288; b) 3 · x = 12x : 4 = 144; c) 2 · x = 12x :
6 = 96.
7. Avem: 255 : 5 ≤ y < 2550 : 5; deci 51 ≤ y < 510.
a) Cea mai mare valoare a lui y este 509;
b) y poate lua 509 − 50 = 459 de valori.
8. a) 101; b) 2004 · 2003 = 4014012; c) 4 · 5 · 6 : 2 = 60.

2.0.54 Tema nr. 14:

1. a) 124 + 31 = 155; b) 124 − 31 = 93; c) 248 : 4 = 62; d) 0 : 4 = 0. e)
17 · (16 − 15) : 17 = 1; f) 100 · (a + b) : 100 = a + b.
2. a) 101 · (102 − 100) = 202; b) (2 · 202 + 3 · 202) : 5 = 5 · 202 : 5 = 202. c)
(6 · 101 − 202) : 202 = 404 : 202 = 2.
3. Avem: A1 = 1 · 2 + 1 = 3; A2 = 3! + 1 = 7; A3 = 7! + 1 = 5041.
a) A1 + A2 + A3 = 5051; b) A1 · A2 · A3 = 105861.
4. Avem: (x · 3 − x) : 2 = 2x : 2 = x.
5. Avem: (x + x + 500000) : 2 − x = (2x + 500000) : 2 − x = (x + 250000) − x =
250000(lei).
6. Avem a · b + b · c = b(a + c) = 71.
a) Cel mai mic divizor al lui 71 mai mare decât 1 este 71.
b) Deoarece a + c ≥ 2, deducem că b = 1 şi a + c = 71, deci a + b + c = 72.
56 CAPITOLUL 2. REZULTATE. INDICAŢII. SOLUŢII.

7. a) 2a + 2b = 2(a + b) = 298; b) a + 2b + c = (a + b) + (b + c) = 200; c)

3a+4b+c = (2a+2b)+(a+2b+c) = 398; d) 4a+5b+c = (3a+4b+c)+(a+b) = 497;
e) c − a = (b + c) − (a + b) = 2; f) 5c − 5a = 5 · (c − a) = 10.
8. a) Avem: S1 = (1 + 100) + (2 + 99) + . . . + (50 + 51) = 50 · 101 = 5050.
b) Avem: S2 = (0+1001)+(1+1000)+. . .+(500+501) = 501·1001 = 501501.
În general, dacă n este număr natural, avem: 1 + 2 + . . . + n = n · (n + 1) : 2.
c) Avem: S3 = S2 − S1 = 496451.

2.0.55 Tema nr. 15:

1. a) x = 24; b) x = 103; c) x = 21; d) x = 117; e) x = 7; f) x = 0.
2. a) x = 38; b) x = 168; c) x = 1849; d) x = 100; e) x = 24; f) x = n + 1.
3. a) x = 1; b) x = 81; c) x = 16; d) x = 25; e) x = 10; f) x = 1.
4. a) x = 18; b) x = 121; c) x = 9; d) x = 1; e) x = 512; f) x = 2n + 1.
5. a) x = 8; b) x = 16; c) x = 0; d) x = 1; e) x = 1; f) x = 4.
6. a) x = 3; b) x = 4; c) x = 4; d) x = 4; e) x = 5; f) x = 7.
7. Avem: x + 2x = 126, deci x = 126 : 3 = 42.
8. Avem: 3x − x = 102, deci x = 102 : 2 = 51.

2.0.56 Tema nr. 16:

1. Fie x numărul necunoscut. Atunci 117+x = 435. Deci x = 435−117 = 318.
2. Fie x numărul necunoscut. Atunci 36 · x = 576. Deci x = 576 : 36 = 16.
3. Fie x numărul mic, atunci numărul mare este x+4. Avem: x+(x+4) = 712,
deci 2x + 4 = 712 şi x = 354. Numărul mic este 354, numărul mare este 358.
4. Fie x numărul mic, atunci numărul mare este x + 18. Avem: x + (x + 18) =
1564, deci 2x + 18 = 1564 şi x = 773. Numărul mic este 773, iar numărul mare
este 791.
5. Dacă x este numărul de fete, atunci numărul de băieţi este 2x. Avem:
x + 2x = 27, deci 3x = 27 şi x = 9. În clasă sunt 9 fete şi băieţi.
6. Dacă x este numărul de porumbei, atunci numărul de vrăbii este x + 3.
Avem (x + 3) + x + 3 = 26, deci 2 · (x + 3) = 26 şi x = 10. Deci sunt 10 porumbei
şi 13 vrăbii.
7. În penar sunt 6 · 2 = 12 creioane . Dacă x este numărul de creioane roşii,
atunci sunt 2x creioane albastre. Avem x + 2x = 12 şi x = 4.
a) În penar sunt 4 creioane roşii. b) Dacă extrag mai puţin de 8 creioane aş
putea avea ghinionul să fie toate albastre. Dar dacă extrag 9 creioane, precis voi
avea două creioane de culori diferite.
8. Dacă x este numărul cel mic, următoarele numere vor fi (x + 1) şi (x + 2).
Avem x + (x + 1) + (x + 2) = 570, deci 3x + 3 = 570 şi x = 189. Numerele sunt:
189, 190 şi 191.

2.0.57 Tema nr. 17:

1. a) Multiplii lui 3 mai mici decât 10 sunt: 0; 3; 6; 9.
b) 8 − 6 = 2.
 57

2. a) Restul ı̂mpărţirii este r = x − 15 · 16 (?) Cum x = 15 · 16 + (x − 15 · 16),

câtul ı̂mpărţirii este 16.
b) x poate lua 15 · 17 − 15 · 16 − 1 = 15 − 1 = 14 valori.
3. a) Resturile posibile sunt 0; 1; 2; 3; 4; 5; 6. b) 3 = 0 · 7 + 3. Numărul cerut
este 3. c) 3 + 7 = 10; 10 + 7 = 17; 17 + 7 = 24 . . .
4. Numerele sunt de forma 4 · 5 + r, unde r este 0; 1; 2; 3 sau 4, deci 20; 21;
22; 23 şi 24.
5. a) Deoarece restul este 15 > 9, ı̂nseamnă că 17 este ı̂mpărţitorul şi 9 este
câtul. b) r = 6.
6. Avem b = a + 1.
a) Dacă a = 1, atunci b = 2, deci câtul este 2 şi restul este 0. Dacă a > 1,
atunci câtul este 1 şi restul este 1.
b) Avem a = 0 · b + a şi a < b. Deci câtul este 0 şi restul este a.
7. Avem patru resturi posibile. Dacă două numere dau acelaşi rest la
ı̂mpărţirea cu 4 ı̂nseamnă că diferenţa lor este multiplu nenul al lui 4. Dar
diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic număr este 3. Rezultă că cele patru
resturi sunt diferite.
8. Suma este: 0 + (0 + 1 + 2 + 3 + 4) · 10 = 100.

2.0.58 Tema nr. 18:

1. Numerele 0; 18 şi 2n sunt pare, iar numerele 3, 19, 2n + 1 sunt impare.
2. a) Avem: x + (x + 1) = 2x + 1, unde x este număr natural. Dar 2x + 1
este impar.
b) Avem produsul x · (x + 1). Dacă x = 2k, k natural, atunci x(x + 1) =
2 · [k(2k + 1)] deci x(x + 1) este par. Dacă x = 2k + 1, k natural, atunci x(x + 1) =
(2k + 1)(2k + 2) = 2 · [(2k + 1)(k + 1)], deci x(x + 1) este par.
3. a) Suma are 100 : 2 = 50 termeni; b) Suma a 50 de numere impare este
număr par, deci S este par. c) S = 100 · (50 : 2) = 2500.
4. a) Dintre cele trei numere, două au aceeaşi paritate. Adunăndu-le pe
acestea obţinem un număr par. Fie numerele a = 2p, p natural şi b = 2 · q, q
număr natural. Atunci a = b · c + r, r < b, r natural. Avem r = a − b · c =
2p − 2q · c = 2(p − q · c) care este număr par.
5. a) Dacă toate numerele ar fi impare, suma lor ar fi impară. Înseamnă că
printre ele se află unul, trei, cinci sau şapte numere pare.
b) Printre cele patru numere cu sumă impară, unul sau trei sunt impare.
Suma celorlalte trei numere din cele şapte este şi ea impară. Deci, printre aceste
trei numere se află un număr impar. Prin urmare, printre cele şapte numere, cel
puţin două sunt impare.
6. a) P = 2 · (3 · 4 · · · 11) deci este număr par. Analog, Q este număr par.
Numărul (P + Q) este par ca sumă de două numere pare.
b) Avem: P + Q = 11! + 12! = 11!(1 + 12) = 11! · 13. Deci restul ı̂mpărţirii
lui (P + Q) la 13 este 0.
7. a) Restul este 0; b) Avem u(11! − 1) = 9, deci restul ı̂mpărţirii lui 11! − 1
la 5 este 4. c) 11! + 1 = 5k + 1, k = 1 · 2 · 3 · 4 · 5 · 6 · 7 · 8 · 9 · 10 · 11, deci restul
ı̂mpărţirii la 5 este 1.
8. a) A15 − A14 = 114 − 107 = 7; A14 − A13 = 107 − 100 = 7.
58 CAPITOLUL 2. REZULTATE. INDICAŢII. SOLUŢII.

b) Avem An = 7 · n + 7 + 2 = 7(n + 1) + 2. Deci restul ı̂mpărţirii lui An la 7

este totdeauna 2.

2.0.59 Tema nr. 19:

1. a) 11111111; b) 1001001.
3. De exemplu: a) 2·2·2+2 = 10; b) 2+2+2+2+2 = 10. c) 2·2·+2·2 : 2 = 10;
d) 2 · 2 · 2 · 2 − 2 − 2 − 2 = 10.
4. a) S = 12 · 13 : 2 = 78; b) Dacă Ionel a scăzut pe x, ı̂n loc să-l adune,
ı̂nseamnă că 78 − 2x = 64 şi x = 7. Deci Ionel a scăzut 7, ı̂n loc să-l adune.
5. a) Un euro ≈ 40700 lei, un dolar ≈ 33500 lei. b) e = 41000 − 40746 = 254
c) Cel mai mic câştig este: 50 · (33850 − 33459) = 19550 lei.
6. a) 10 · 10 · 10 = 1000; b) 9 · 10 · 10 = 900; c) Cea mai mică valoare a sumei
este 7100 + 1007 = 8107, iar cea mai mare este 7999 + 9997 = 17996.
7. a) A0 = 7; A1 = 9; A999 = 2005; b) 2 · n + 7 = 999, deci n = 496. c)
2 · n + 7 < 999 deci n < 496. n poate lua 496 valori.
8. a) În foecare grupă de trei termeni consecutivi, al doilea termen este 2. În
total avem 34 grupe complete şi 2 termeni din cea de-a 35 − a grupă. Există 35
de 2.
b) 995 = 3 · 331 + 2, deci al 995-lea termen este 2 (?)

2.0.60 Tema nr. 20:

1. a) A = 110889; B = 1000998. b) Suma cifrelor lui A = Suma cifrelor lui
B = 27.
2. a), b) Numerele sunt: 126 < 134 < 143 < 162 < 216 < 223 < 232 < 261 <
314 < 322 < 341 < 413 < 431 < 612 < 621.
3. a) 504; b) x = 13608 : 504 = 27.
4. a) Numărul este a = 2004 + 8 = 2012. b) Numerele cel puţin egale cu 1996
şi cel mult 2012, ı̂n total 2 · 8 + 1 = 17 numere.
5. Numărul de cutii este: 1! + 2! + 3! + 4! = 1 + 2 + 6 + 24 = 33.
6. a) Dacă numerele sunt a + 1; a + 2; . . . ; a + 14, atunci (a + 9) − (a + 2) = 7,
deci al nouălea număr dă la ı̂mpărţirea cu 7 acelaşi rest ca şi al doilea, deci 0.
b) Avem a+14 = (a+9)+5. Înseamnă că cel mai mare număr dă la ı̂mpărţirea
cu 7 restul 5.
7. Avem: 2 + 4 + 6 + . . . + 30 = 2 · (1 + 2 + . . . + 15) = 2 · 15 · 16 : 2 = 240.
8. a) Fiecare termen din suma B este mai mare cu 1 decât termenul core-
spunzător din suma A, deci B > A. b) Avem B − A = 100 · 1 = 100.

2.0.61 Tema nr. 21:

1. a) 9; b) 8; c) 10; d) 1; e) 1; f) 0.
2. a) 100; b) 1000; c) 10000; d) 10  . . . 0 ; e) 10000; f) 1000000.
n zerouri
3. a) 8 < 9; b) 64 = 64; c) 16 = 16; d) 10000 = 10000; e) 1 = 1; f) 1 = 1.
4. Numărul maxim este 100 − 1 = 99 ı̂nmulţiri.
5. Deoarece 103 = 1000 şi 210 = 1024, eroarea este e = 1024 − 1000 = 24.
 59

6. a) 35 + 73 = 243 + 343 = 586; b) 54 − 83 = 625 − 512 = 113; c) 26 · 106 =

64 · 1000000 = 64000000; d) 47 : 211 = 16384 : 2048 = 8.
7. Bătrânul are 3 · 3 · 3 = 27 = 33 strănepoţi.
8. a) 8 = 23 ; b) 32 = 25 ; c) 1 + 3 + 5 + . . . + 15 = 64 = 26 . În general, dacă n
este număr natural, atunci 1 + 3 + 5 + . . . + (2n + 1) = (n + 1)2 .

2.0.62 Tema nr. 22:

b) 995 = 3 · 331 + 2, deci al 995-lea termen este 2 (?)1. a) 27 > 26 şi
27 − 26 = 128 − 64 = 64; b) 28 > 27 28 − 27 = 256 − 128 = 128; c) 38 > 37 şi
3 − 37 = 6561 − 2187 = 4374; d) 56 < 57 şi 57 − 56 = 78125 − 15625 = 62500; e)
8

50 < 54 şi 54 − 50 = 625 − 1 = 624; f) 17 = 15 = 1 şi 17 − 15 = 0.

2. a) 34 < 44 şi 44 − 34 = 256 − 81 = 175; b) 54 > 44 şi 54 − 44 = 625 − 256 =
369; c) 53 < 63 şi 63 − 53 = 216 − 125 = 91; d) 102 < 10002 şi 10002 − 102 =
1000000 − 100 = 999900; e) 100 = 110 = 1 şi 110 − 100 = 0; f) n0 = (n + 1)0 = 1
şi (n + 1)0 − n0 = 0.
3. Ordinea este: 25 < 53 < 35 < 73 < 55 .
4. a) n = 0; b) n + 1 = 1, deci n = 0; c) n ≤ 5, deci n poate fi 0; 1; 2; 3; 4
sau 5; d) 2 · n ≤ 13; deci n poate fi 0; 1; 2; . . . ; 6; e) n = 0; f) n ≤ 1, deci n este
0 sau 1.
5. a) n = 3; b) n + 2 = 5, deci n = 3; c) (2n + 1) = 13, deci n = 6; d) n ≤ 7,
deci n poate fi 0; 1; 2; . . . ; 7; e) n + 3 ≤ 8, deci n ≤ 5; f) n = 1.
6. Avem: 317 < 417 < 418 < 518 , deci n poate fi 417 sau 418 .
7. a) Avem: 2 · 211 = 2 · 2· · · 2 = 212 ; b) 3 · 3100 = 3 · 3· · · 3 = 3101 .
12 f actori 101 f actori
8. ”Unde-i unu, nu-i putere, unde-s doi puterea creşte.”

2.0.63 Tema nr. 23:

1. a) 23 · 24 = 23+4 = 27 ; b) 2 · 27 = 28 ; c) 213 · 237 = 250 ; d) 20 · 29 = 29 ; e)
2 · (213 · 214 ) = 228 ; f) (2 · 2n ) · 20 = 2n+1 .
2. a) (34 )5 = 34·5 = 320 ; b) (35 )4 = 320 ; c) (319 )0 = 1; d) (39 )9 = 381 ; e)
2 2 2
(3 )n = 3n ; f) 3(5 ) = 35 = 325 (!).
n
2 3
3. a) [(5 ) ] = 54 2·3·4 = 524 ; b) (1252 )5 = [(53 )2 ]5 = 530 ; c) (6253 )3 =
4 3 3
[(5 ) ] = 5 . 36

4. a) m = 217 şi n = 216 , deci m > n; b) m = 212 şi n = 214 , deci m < n; c)
m = 210 şi n = 225 , deci m < n; d) m = (23 )10 = 810 şi n = (32 )10 = 910 , deci
m < n.
5. a) 57 : 53 = 57−3 = 54 ; b) 510 : 59 = 5; c) 5100 : 5 = 599 ; d) 515 : 50 = 515 ;
e) (520 : 519 ) : 5 = 1; f) (5n+2 : 5n ) : 5 = 5.
6. a) 2100 : 2 = 299 ; b) 360 : 3 = 359 ; c) 525 : 5 = 524 .
7. a) 25 · 45 = 25 · (22 )5 = 215 ; b) 410 : 83 = 220 : 29 = 211 ; c) (163 : 83 ) : 23 =
2 : 29 : 23 = 1.
12

8. a) 24 · 54 = 104 , deci n = 4; b) 26 · 56 = 106 , deci n = 6. c) 15n = 157 , deci

n = 7; d) 6n+1 = 615 , deci n = 14.
60 CAPITOLUL 2. REZULTATE. INDICAŢII. SOLUŢII.

2.0.64 Tema nr. 24:

1. a) 32 − 23 : 2 = 5; b) 14 : 7 = 2; c) 45 : 5 = 9; d) 03 = 0.
2. a) 23 = 24 − 23 = 8; b) 25 − 24 = 24 (2 − 1) = 24 ; c) 2100 − 299 = 299 (2 − 1) =
2 ; d) 2n+1 − 2n = 2n · (2 − 1) = 2n .
99

3. Folosiţi punctul d) de la exerciţiul precedent. Rezultat 1.

4. 20032 − 2002 · 2003 − 2002 = 2003 · (2003 − 2002) − 2002 = 1.
5. a) 2·57 +3·57 = 58 (2+3) = 58 ; b) 38 (7−4) = 39 ; c) 2100 ·(9−6−2) = 2100 ;
d) 2n (6 + 2) = 2n+3 .
6. a) 25 − 24 + 1 = 17; b) 1; c) 1; d) 2n .
7. a) 22 = 4; b) 250 ; c) 3; d) 5.
8. a) Avem S + 1 = (1 + 1) + 21 + 22 + 23 + 24 + 25 = 2 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25 =
2 + 22 + 23 + 24 + 25 = 23 + 23 + 24 + 25 = 24 + 24 + 25 = 25 + 25 = 26 . Deci
2

S = 26 − 1. b) 26 + 26 − 1 = 2 · 26 − 1 = 27 − 1. c) Se procedează după modelul

de mai sus.

2.0.65 Tema nr. 25:

1. a) 543; b) 9501; c) 80011; d) 10000000001.
2. a) 3 · 102 + 9 · 10 + 5; b) 7 · 103 + 2 · 10; c) 3 · 106 + 2 · 104 + 5 · 103 + 7 · 102 + 3;
d) 103 + 1; e) 105 + 104 + 103 + 102 + 10 + 1; f) 10n+1 + 1.
3. a) A = 1 0 . . . 0 1, deci suma cifrelor este 2; b) B = 1 0 . . . 0, deci suma
9 de 0 9 de 0
. . 9, deci suma cifrelor este 9 · n.
cifrelor este 1; c) C = 9 .
n de 9
4. a) a = 5; b = 0; c = 2; d = 7; b) Avem: 3 + 4 · 10 + 5 · 102 = 543 obiecte.
5. a) ab0 = 100a + 10b = 10(10a + b) = 10 · ab; b) Cum abc = 100a + 10b + c =
10 · (10a + b) + c, restul ı̂mpărţirii numărului abc la 10 este c = u(abc).
6. Avem n = 10ab + 5 sau n = 10 · ab, deci n se divide cu 5.
7. Avem m = 10 · ab + u(m) = 720 + 5 = 725.
8. a) 6 numere; b) Suma este 222 · (a + b + c) = 2 · 111 · (a + b + c), deci pară
şi multiplu al lui 111.

2.0.66 Tema nr. 26:

1. a) u(20 ) = 1; u(21 ) = 2; u(22 ) = 4; u(23 ) = 6; u(24 ) = 6; u(25 ) = 2;
u(26 ) = 4;
b), c), d), e), f) Se prodedează analog.
2. a) u(62 ) = u(63 ) = 6. b) Cifra a este una din cifrele 0; 1; 5; 6.
3. Avem: u(A) = 5; u(B) = 8; u(C) = 1; u(D) = 7.
4. a) u(n) = 3; b) u(n) = 8; c) u(n) = 8.
5. Rezultă n = 0.
6. Pentru n = 0, obţinem u(A0 ) = a, deci a = 1.
7. Dacă n este număr par care nu este multiplu de 10, atunci u(n4 ) = 6.
a) Avem 210! = 24·k = (2k )4 , unde k = 2 · 3 · 5 · 6 · · · 10, deci u(210! ) = 6.
b) 21+2+...10 = 255 = 24·13+3 , atunci u(21+2+...+10 ) = u(23 ) = 8.
 61

8. Se verifică proprietatea pe rănd pentru numerele terminate ı̂n 1; 3; 7 sau

9.

2.0.67 Tema nr. 27:

1. Pătratele sunt: 02 = 0; 12 = 1; 22 = 4; 32 = 9; 42 = 16; . . . 122 = 144.
2. a) 138 = (134 )2 ; b) 210 · 310 = 610 = (65 )2 ; c) 512 · 720 = (56 · 710 )2 ; d)
(7 )9 = (79 )4 ; e) 97 = (32 )7 = (37 )2 ; f) 492 = (72 )49 = (749 )2 .
4

3. a) 17 + 2 · 16 · 17 : 2 = 17 · (1 + 16) = 172 ; b) Vezi exerciţiul 8. b), tema 21.

4. a) 32 +42 = 52 ; b) 132 −122 = 52 ; c) 172 −152 = 82 ; d) 32 +42 +32 ·42 = 132 ;
e) 52 + 72 + 2 · 5 · 7 = 122 ; f) 162 + 92 − 2 · 9 · 16 = 72 .
5. a) p = 142 = 196; b) q = 1682 = 28224.
6. a) 02 < 12 < 22 < . . . < 122 < 132 . Sunt 13 pătrate mai mici decât 132 .
b) n poate lua 132 − 52 + 1 = 145 de valori.
7. a) u(7! + 3) = 3, deci 7! + 3 nu este pătrat perfect.
b) Avem: p = 712 < 7! + 3 < 722 = q.
8. Deoarece u(N ) este 2 sau 7, rezultă că N nu este pătrat perfect.

2.0.68 Tema nr. 28:

1. a) 7; b) 29 +210 +211 = 29 (1+2+22 ) = 29 ·7. c) S are 12 termeni. Grupându-
i câte 3, de la stânga la dreapta şi folosind rezolvarea de la b) (?!), rezultă că S
se divide cu 7. Grupând termenii câte 2 şi folosind faptul că 2n + 2n+1 = 3 · 2n ,
rezultă că suma se divide cu 3.
2. a) 31 de ı̂nmulţiri; b) {[[(22 )2 ]2 ]2 }2 = 232 , deci 5 ı̂nmulţiri.
3. a) 10010 = (102 )10 = 1020 < 10100 ; b) 322 = (32 )11 = 911 şi 233 = (23 )11 =
8 , deci 322 > 233 .
11

4. a) u(A) = u(1 + 4 + 7 + 6 + 5 + 6 + 3 + 6 + 9 + 0) = 7; b) u(A) = 7, deci A

nu este pătrat perfect.
5. Avem ab + ba = 11 · (a + b), deci a + b = 11.
6. a) De 210 ori; b) Jumătate;
7. a) 5 · 324 · 35 = 329 · 5; b) Avem: 5 · 36 = 3645 < 10000 < 5 · 37 = 10935.
Cum (5 · 329 ) : (5 · 36 ) = 323 , ı̂nseamnă că populaţia de bacterii este distrusă după
23 de ore.
8. a) În 25 = 32 moduri (?!). b) Cum ı̂n clasă sunt 33 de elevi, ı̂nseamnă că
cel puţin doi dintre ei au colorat la fel banda (Principiul cutiei).

2.0.69 Tema nr. 29:

1. a) 323; b) 3; c) 15.
2. Numărul este 2 · (23 · 32 ) = 24 · 32 = 122 = 144.
3. a) 28 − 27 − 1 = 27 − 1 = 127 de numere; b) 27 = 128 < 122 < 132 < 142 <
15 < 28 = 162 . Deci sunt patru pătrate perfecte.
2

4. a) p = 2 · 3 = 6 şi B = A · p = 26 · 34 = 722 . b) Avem: A = 864 şi

841 = 292 < 864 < 302 = 900, deci q = 292 şi p = 302 .
5. Dacă a3 = k 2 , k număr natural, atunci a5 = a3 · a2 = k 2 · a2 = (a · k)2 , deci
5
a este pătrat perfect.
62 CAPITOLUL 2. REZULTATE. INDICAŢII. SOLUŢII.

6. Avem: n2 < n(n + 1) < (n + 1)2 , oricare n număr natural nenul. Cum n2
şi (n + 1)2 sunt pătrate consecutive, rezultă că n(n + 1) nu poate fi pătrat perfect.
7. a) a = (32 )6 = 96 şi b = (23 )6 = 86 , deci a > b; b) Deoarece 86 < 82 ·94 < 96
şi 8 · 94 = (8 · 92 )2 = 6482 . Numărul căutat poate fi 6482 .
2

8. a) N = 111 · (a + b + c) = 3 · 37 · (a + b + c), deci N se divide cu 37.

b) Deoarece a + b + c < 37, numărul nu poate avea ca factor pe 372 , deci nu
poate fi pătrat perfect.

2.0.70 Tema nr. 30:

1. a) (F ); b) (A); c) nu este propoziţie; d) (F ).
2. a) i) (A); ii) (A); iii) (F ).
b) 3! = 3 (F ); u(53 ) = 5; (F ); Restul ı̂mpărţirii lui 15 la 3 este diferit de 5.
3. a) 129 + 1161 = 1290; b) u(6!) = 0; c) 1025 − 512 < 512.
4. a) 0 + 0 < 0; b) 237 · 735 = 735 · 237; c) 10000◦ > 0.
5. a) (F ); b) (A); c) (F ).
6. a) p : ”22 · 32 − 62 = 0”; b) p este falsă.
7. Nu, pentru că nu au valoare de adevăr.
8. Nu, pentru că nu are valoare de adevăr.

2.0.71 Tema nr. 31:

1. a) p este compusă: ”3 < 5” sau 3 = 5”. b) p : ”3 > 5”.
2. a) p este falsă; b) p : ”4 ≤ 4”.
3. a) (F ); b) (A); c) (A).
4. a) p este adevărată şi q este falsă; b) ”p ∨ q” esre adevărată; ”p ∧ q” este
falsă; ”p → q” este falsă; ”q → p” este adevărată.
5. a) Da, pentru că are valoare de adevăr; b) p este adevărată pentru x = 3;
(numărul 3 consitituie un exemplu).
6. a) Da, pentru că are valoare de adevăr. b) q este falsă, deoarece 0 ∈ N şi
0 < 1. (Numărul 0 constituie un contraexemplu).
7. a), b) ”p ∨ q” este adevărată; ”p ∧ q” este falsă; ”p → q” este falsă, dacă p
este adevărată şi adevărată dacă p este falsă.
8. a) (A); b) (F ); c) ”p → p” este falsă dacă p este adevărată şi adevărată
dacă p este falsă. d) (A).

2.0.72 Tema nr. 32:

1. a) (A); b) (F ); c) (A); d) (A).
2. a) (A); b) (F ); c) (F ); d) (A).
3. a) A = {2; 7}; b) De exemplu n = 27272.
4. a) A = {t; r; u; p; e}; c) ”c” = putere.
5. A = {1; 3; 5}; B = {0; 3; 5; 7}.
6. A = {1; 3; 5}; B = {0; 1; 3; 5}.
7. A = ∅ şi B = N.
8. A = {1; 3; 5}; B = {2; 4; 6}.
 63

2.0.73 Tema nr. 33:

1. a) Dacă n ∈ N şi n = 0, atunci n ∈ N, deci N∗ ⊂ N.
b) 0 ∈ N şi 0 = N∗ , deci N ⊆ N∗ .
2. a) {1}; {2}; {3}; {1; 2}; {1; 3}; {2; 3}; {1; 2; 3}; ∅.
b) mulţmea X are opt submulţimi.
3. a) (A); b) (A); c) (A).
4. a) (A); b) (F ); c) (A).
5. a) D6 = {1; 2; 3; 6}; D12 = {1; 2; 3; 4; 6; 12}. b) Verificaţi.
6. a) Avem n ∈ Dn ⊆ D18 , deci n ∈ D18 . Înseamnă că n divide 18.
b) D18 ⊆ Dn , atunci 18 ∈ Dn , deci n este multiplu al lui 18.
7. a) M3 = {0; 3; 6; 9; . . . ; 3k; . . .}, k natural.
b) M0 = {0}; c) Dacă n ∈ M1 , atunci n = 1 · n ∈ N, deci M1 ⊆ N. Dacă
m ∈ N, atunci m = 1 · m, deci m ∈ M1 . Atunci N ⊆ M1 . Deducem că M1 = N.
8. a) Dacă separăm o mulţime de trei elemente rămâne o submulţime de
patru elemente. Deci fiecărei submulţimi de trei elemente ı̂i corespunde o sin-
gură submulţime de patru elemente. Deducem că numărul submulţimilor de trei
elemente este egal cu numărul submulţimilor de câte patru elemente.
b) Judecăm analog pentru submulţimile cu câte 5 elemente şi 2 elemente sau
6 elemente şi 1 element sau 7 elemente şi 0 elemente. Deducem că numărul total
de submulţimi ale lui A este par.

2.0.74 Tema nr. 34:

1. a) A ∪ B = {1; 2; 3; 4; 5; 6; 7}; b) Avem A ⊆ A ∪ B şi B ⊆ A ∪ B.
2. a) Avem B ⊆ A; b) A ∪ B = {0; 1; 2; 3}; c) A ∪ B = A.
3. a) D4 ⊆ D12 , deci D4 ∪ D12 = D12 = {1; 2; 3; 4; 6; 12}; b) N∗ ∪ N = N.
4. Pentru 24 = 16 mulţimi X, adică pentru toate submulţimile X ale lui A.
5. a) A ∩ B = {1}; b) Avem A ∩ B ⊆ A şi A ∩ B ⊆ B.
6. a) D9 ∩ D18 = {1; 3; 9}; b) D9 ⊆ D18 ; c) Dacă x ∈ A, atunci x ∈ B, deci
x ∈ A ∩ B, adică A ⊆ A ∩ B. Dacă x ∈ A ∩ B atunci x ∈ A deci A ∩ B ⊆ A.
Deducem că A ∩ B = A.
7. a) D4 ∩ D6 = {1; 2}; b) (D4 ∪ D6 ) ∩ D18 = {1; 2; 3; 6}; e) (D4 ∩ D6 ) ∪ (D6 ∩
D18 ) = {1; 2} ∪ {1; 2; 3; 6} = {1; 2; 3; 6}.
8. A = ∅ ∪ {1; 2; 3} = {1} ∪ {2; 3} = {2} ∪ {1; 3} = {3} ∪ {1; 4}.

2.0.75 Tema nr. 35:

1. a) A\B = {7, 8}; B\A = {1}; b) A\B = B\A.
2. a) M \N = {1; 5}; N \M = {7; 9}; b) (M \N ) ∪ (N \M ) = N  M =
{1; 5; 7; 9}.
3. a) Y \X = {3; 4}; b) X\Y = ∅;
4. a) N\{0} = N∗ ; b) N\N∗ = {0}; c) N\N = ∅; d) N∗ \∅ = N∗ .
5. a) CA ∅ = A\∅ = {1; 2; 3; 4}; b) CA A = A\A = ∅; c) CA {1} = {2; 3; 4};
d) CA {2; 4} = {1; 3}.
6. a) A\X = {d; e}; b) (A\X) ∪ X = A ∪ X = {a; b; c; d; e}.
7. a) Dacă x ∈ A\X, atunci x ∈ A, deci A\X ⊆ A. Analog A\Y ⊆ A.
64 CAPITOLUL 2. REZULTATE. INDICAŢII. SOLUŢII.

b) Dacă X = Y ı̂nseamnă, de exemplu, că există x ∈ A astfel ı̂ncât x ∈ Y.

Atunci x ∈ A\X şi x ∈ A\Y, deci A\X = A\Y.
8. Dacă X este o submulţime de patru elemente a lui A, atunci A \ X = X
şi A \ X este submulţime de patru elemente a lui A. Deci submulţimile de patru
elemente ale lui A se pot ı̂mperechea câte două (A; A\X). Deducem că aceste
submulţimi sunt ı̂n număr par.

2.0.76 Tema nr. 36:

1. a) A = {340; 345}; b) cardB = 9 · 2 = 18.
2. a) Este necesar şi suficient ca 2x = 1, deci x = 0. b) x = 2 şi y = 1.
3. a) Submulţimile de câte trei elemente din A care conţin pe {0; 1} se
formează reunind pe {0; 1} cu submulţimile de câte un element din A\{0; 1}.
În total sunt 11 − 2 = 9 submulţimi X.
b) Raţionament asemănător ca la a). Obţinem: 8 + 7 + 6 + . . . + 1 = 36
submulţimi Y.
4. a) Avem X = {1; 2; 3; 4; 5} sau X = {2; 3; 4; 5}. b) Cu necesitate avem
{4; 5} ⊆ Y. Mulţimile Y se obţin reunind {4; 5} cu submulţimile lui {1; 2; 3}.
Rezultă opt posibilităţi pentru Y.
5. a) Dacă X = {a}, pentru Y avem 7 posibilităţi. Dacă X are două ele-
mente, pentru Y avem 4 posibilităţi. Dacă X are trei elemente, pentru Y avem
2 posibilităţi. Dacă X are patru elemente, pentru Y avem o posibilitate. În total
sunt: 1 · 7 + 3 · 4 + 3 · 2 + 1 · 1 = 26 de posibilităţi.
b) Fie X şi Y submulţimi ale lui A, astfel ı̂ncât X ∩ Y = ∅. Dacă X are
un element, Y are 8 variante posibile. Dacă X are 2 elemente Y are 4 variante
posibile. Dacă X are trei elemente, Y are două variante posibile. Dacă X are
patru elemente Y are o variantă posibilă. Dacă X = ∅, Y are 16 variante posibile.
În total avem: 1 · 24 + 4 · 23 + 6 · 22 + 4 · 2 + 1 = 81 de variante. Dacă X = Y.
Atenţie: (X, Y ) = (Y, X).
6. cardA = 4.
7. Deoarece 8 ∈ Da , rezultă că {1; 2} ⊆ Da , mai mult, Da = D8 . Astfel există
k ∈ N, k = 0, astfel ı̂ncât a = 8k = 8. Atunci 8 · k ∈ Db , adică 8 ∈ Db , ceea ce
nu este adevărat. Deoarece {1; 2} ⊆ Da \Db , rezultă că {1; 2} ⊆ Db . Deducem că
Da ∩ Db = {1; 2}.
8. a) Fie k ∈ N. Numerele x = 12k sunt elemente ale multţimii M3 (x =
3 · (4k)) şi ale mulţimii M4 (x = 4 · (3k)). Atunci M12 ⊆ M3 ∩ M4 . Cum M12 este
infinită, rezultă că M3 ∩ M4 este infinită.
b) Dacă x ∈ N şi există k, l ∈ N astfel ı̂ncât x = 3k = 4l, atunci există p ∈ N
astfel ı̂ncât l = 3p, deci x = 12p. Adică M3 ∩ M4 ⊆ M12 . Deci M3 ∩ M4 = M12 .

2.0.77 Tema nr. 37:

1. a) (F ); b) (A); c) (F ).
2. a) A = {1; 2; 3; 4; 5}; b) A ∩ D6 = {1; 2; 3}.
3. a) B = {0}; b) B ∪ N∗ = N.
4. Avem C = {x ∈ N|x ≤ 668}. a) C ∩ {0; 350; 700} = {0; 350}. b) cardC =
668 + 1 = 669.
 65

5. a) Avem 25 = 32 < 100 < 128 = 27 , deci 100 ∈ D. b) cardD = 27 −25 −1 =

95.
6. a) Deoarece 1998 ∈ N şi (1 + 1998)1998 = 19991998 , rezultă că 1998 ∈ E.
b) Deoarece 0 ∈ N şi (1 + 0)1998 = 19990 , rezultă că 0 ∈ E. Deducem că
{0; 1998} ⊆ E.
7. a) Fals. Contraexemplu: A = {1; 4} şi B = {2; 3}.
b) Suma elementelor din A este 3x+8, iar suma elementelor din B este 3x+9.
Deoarece 3x + 8 = 3x + 9, pentru oricare x ∈ N, rezultă că A = B, orice ar fi
x ∈ N. Propoziţia q este falsă.
8. a) 1 + 2 + . . . + 10 = 55. b) De exemplu: X = {1; 2; 3; . . . ; 7} şi Y =
{1; 8; 9; 10}.

2.0.78 Tema nr. 38:

1. a) 14; b) 5.
2. a) x = 299; b) x = 150;
3. a) x = 104; b) Inecuaţia are 104 + 1 = 105 soluţii.
4. Fie a şi b cele două numere. Atunci a = b · c + 207, unde c ∈ N şi 207 < b.
Rezultă că b ≥ 208. Cum a + b = 415, ı̂nseamnă că a ≤ 207. Prin urmare a < b
şi c = 0. Deci a = 207 şi b = 208.
5. a) A ∪ N∗ = N; b) A ∩ D100 = {10; 20; 50; 100}.
6. a) Pătratele perfecte sunt: 20 ; 22 ; 24 ; 26 ; 28 , deci cinci.
b) 20 · 21 · 22 · · · 28 = 236 = (218 )2 este pătrat perfect.
7. a) Fie A = {a1 , a2 , . . . , am } şi B = {b1 ; b2 ; . . . ; bn }. Dacă x ∈ A, atunci
x + 1 ∈ B, deci {a1 + 1; a2 + 1; . . . ; am + 1} ⊆ B. Înseamnă că m ≤ n. Dacă
x ∈ B, atunci x − 1 ∈ A, deci {b1 − 1; b2 − 1; . . . ; bn − 1} ⊆ A. Înseamnă că n ≤ m.
Deducem că m = n. Deci cardA = cardB.
b) Avem card(A ∪ B) = cardA + cardB − card(A ∩ B), deci card(A ∪ B) +
card(A∩B) = 2m, par. Deoarece numerele card(A∪B)+ card(A∩B) şi card(A∪
B) − card(A ∩ B) au aceeaşi paritate, ı̂nseamnă că card(A ∪ B) − card(A ∩ B)
este par. Demonstraţi că acest număr este chiar 2. (?!)
8. Pentru copiii care mănâncă un singur fel de prăjituri se cheltuiesc la ı̂nceput
3 · 10000 + 4 · 15000 = 90000 lei. Există trei copiii care mănâncă prăjituri cu frişcă
sau fără frişcă. Din cei 75000 rămaşi trebuie cumpărate cât mai multe prăjituri
ieftine, deci 6, iar una cu frişcă. În total 7 + 6 + 1 = 14 prăjituri.

2.0.79 Tema nr. 39:

1. a) A = {230; 232; 234; 236; 238}; b) cardB = 4.
2. a) Sunt (99 − 1) : 2 = 49 numere pare; b) Sunt 50 − 58 : 2 = 21 numere
impare.
3. a) A = {380; 385}; b) cardB = 10.
4. a) 100 : 5 + 1 = 21 multipli de 5; b) n = 4 · 5 + 1 = 21.
5. a) M10 ∩ {230; 231; . . . ; 300} = {230; 240; 250; 260; 270; 280; 290; 300}.
b) Dacă x ∈ M10 , ı̂nseamnă că există p ∈ N astfel ı̂ncât x = 10p = 5 · (2p).
Atunci x ∈ M5 , deci M10 ⊆ M5 .
66 CAPITOLUL 2. REZULTATE. INDICAŢII. SOLUŢII.

6. a) Dintre doi multipli consecutivi ai lui 5, unul se divide cu 10. Numărul

maxim de multipli este 3. (?!)
b) Cel mai mare număr de multipli ai lui 5 este 11 + 12 = 23.
7. Oricum am alege trei numere naturale divizibile cu 5, găsim două dintre
ele care au aceeaşi ultimă cifră (0 sau 5). Adunându-le pe acestea obţinem un
număr divizibil cu 10.
8. Dacă două dintre cele şapte numere dau acelaţi rest la ı̂mpărţirea cu 10,
scădându-le pe acestea, obţinem un multiplu de 10. Dacă cele şapte resturi la
ı̂mpărţirea cu 10 sunt diferite: 0 ≤ r1 < r2 < r3 < . . . < r7 < 10, atunci 10 − r7 <
10−r6 < . . . < 10−r1 ≤ 10. Avem {r1 ; r2 ; . . . ; r7 }∪{10−r7 ; 10−r6 ; . . . 10−r1 } ⊆
{0; 1; . . . ; 10}. Înseamnă că {r1 ; r2 ; . . . ; r7 }∩{10−r7 ; . . . ; 10−r1 } = ∅. Deci există,
de exemplu, r1 = 10 − r7 , sau r1 + r7 = 10. Adunând numerele care dau resturile
r1 , respectiv r7 la ı̂mpărţirea cu 10, obţinem un multiplu de 10. Este important că
r7 ≥ 6 (?!). Problema nu ”merge” pentru numai 6 numere, deoarece, de exemplu,
secvenţa 0; 1; 2; 3; 4; 5 nu răspunde cerinţelor.

2.0.80 Tema nr. 40:

1. a) 1 · 24 + 1 · 23 + 1 · 22 + 1 · 2 + 1 = 32; b) 45; c) 32.
2. a) 8 = 23 = 1000(2) ; b) 1110001(2) ; c) 1111101000(2) .
3. a) 100(2) + 1 = 101(2) ; b) 1101(2) + 1 = 1110(2) ; c) 11111(2) + 1 = 100000(2) .
4. a) 11011(2) −1 = 11010(2) ; b) 1010(2) −1 = 1001(2) ; c) 10000(2) −1 = 1111(2) .
5. a) 28 = 256 < 315 < 29 = 512, deci x = 1;
b) 315 se va scrie cu 9 cifre (?!) : 315 = 100111011(2) .
6. a) cardA = 28 − 27 = 27 = 128 elemente. b) Dacă a ∈ A, atunci a se
reprezintă binar cu 7 + 1 = 8 cifre.
7. a) 29 = 512 = 1000000000(2) ; b) Numerele din mulţimea {x ∈ N|29 ≤ x <
210 } au ı̂n scrierea binară 10 cifre şi sunt 210 − 29 = 29 = 512.
8. Numărul 101(2) reprezintă numărul 5 din sistemul zecimal. Deci al (5 + 1)
lea număr din şirul numerelor naturale, ı̂n sistemul zecimal care se reprezintă
numai cu cifrele 1 sau 0. Reprezentarea ı̂n baza 2 a numărului (137 − 1) ne va
spune care este al 137−lea număr, ı̂n baza 10, scris numai cu 0 sau 1. Acesta este:
1111110.