Ministerul Educaţiei și Cercetării al Republicii Moldova

Agenţia Națională pentru Curriculum şi Evaluare

MATEMATICA

Programă pentru examenele naționale de absolvire a gimnaziului

Chişinău, 2022
 4. Exemple de itemi

Nr. Item

Domeniul MULŢIMI NUMERICE

1. Completați caseta, astfel încât propoziţia obţinută să fie adevărată.
6 15 𝑎
“Dacă 𝑎 = −7 − 2 și 𝑏 = 5 ∙ , atunci valoarea raportului este numărul .”
2 𝑏

2. Completați caseta, astfel încât propoziţia obţinută să fie adevărată.

6 2
“Dacă 𝑎 = −4 + 3 și 𝑏 = 5 : 5, atunci valoarea produsului 𝑎 ∙ 𝑏 este numărul .”
3. Completaţi caseta, astfel încât să se obţină o propoziţie adevărată.
2
“Valoarea expresiei 𝑎 = 3 (√7 − 2)(√7 + 2) este numărul .”
4. 55 +5 1
Determinaţi valoarea expresiei − .
53 52
5. 1 1
Calculați: + − 2√3.
√3−√2 √3+√2

6. √5 √5
Arătați că valoarea expresiei − 3+√5 este un număr rațional.
3−√5

7. 23 ∙4−2
Calculați: .
8−1

8. 2 2
Arătaţi că valoarea expresiei (2√3 − 1) + (√3 + 2) este un număr natural.
9.
Fie 𝐷36 mulţimea divizorilor naturali ai numărului 36, iar 𝐷45 mulţimea divizorilor naturali ai
numărului 45. Determinaţi mulţimea 𝐷36 ∩ 𝐷45 .
10. Scrieţi în casetă unul dintre semnele “<”, “>” sau “=”, astfel încât să se obţină o propoziţie
adevărată:
(√3 − 1)(√3 + 1) 3.
11.
Fie numărul 𝑎 = √2 − 2. Determinați
a) opusul numărului 𝑎;
b) inversul numărului 𝑎.
12.
Fie numărul 𝑎 = 3 − 𝜋. Determinați |𝑎|.
13. 1
Aranjați în ordine crescătoare numerele: 0, (23); 0,2(3); 0,23; ; √0,04.
4

Domeniul RAPOARTE ŞI PROPORŢII

1. 𝑏 1 2𝑎−𝑏
Fie = . Aflați valoarea expresiei .
𝑎 2 3𝑏

23
2. 𝑎 3𝑎−2𝑏 1
Aflaţi valoarea expresiei , dacă se cunoaşte că = .
𝑏 𝑎+𝑏 5
3.
Reprezentaţi numărul 639 ca sumă a trei termeni, care se raportă ca 2: 4: 3.
4.
Numerele 𝑎 şi 𝑏 sunt direct proporţionale cu numerele 7 şi 5. Determinaţi numerele 𝑎 şi 𝑏, dacă
𝑎 − 𝑏 = 12.
5.
Numerele 𝑎 şi 𝑏 sunt invers proporţionale cu numerele 2 şi 3. Determinaţi numerele 𝑎 şi 𝑏, dacă
4𝑎 + 𝑏 = 28.
6. Distanţa pe hartă dintre localităţile A şi B este egală cu 8 cm. Aflaţi distanţa dintre localităţi,
dacă scara hărţii este 1:50000.
7. Din 24 kg de mere se obțin, la presare, 16,8 litri de suc. Câte kg de mere sunt necesare pentru a
obține 84 litri de suc? Argumentați răspunsul.
8. 5
Un muncitor a efectuat în 3 ore 45 minute dintr-o lucrare. Determinați în cât timp va efectua
8
3
acest muncitor din aceeași lucrare, dacă productivitatea muncii rămâne aceeași.
4

9. O pompă cu capacitatea de 90 l/min, umple un rezervor în 7 min. Determinați în cât timp va

umple rezervorul o pompă cu capacitatea de 15 l/min.
10. O lucrare este realizată de trei muncitori în 48 de ore. Determinați de câți muncitori este nevoie
pentru ca lucrarea să fie realizată în 8 ore.
11.
Petru și-a pregătit temele pentru acasă în 3 ore și 20 de minute. Pentru disciplinele cu profil
real el a folosit 60% din acest timp. Determinați câte minute a folosit Petru pentru pregătirea
temelor la disciplinele cu profil real.
12. Unui orfelinat vor fi donate 12 % din fondul de carte al unei biblioteci, care conține 6000 de
titluri. Determinați câte cărți vor fi donate orfelinatului.
13. Organismul unui copil trebuie să asimileze 800 mg de calciu pe zi. Într-un pahar cu lapte se
conține 280 mg de calciu. Determinați câte procente din norma zilnică de calciu conține un
pahar cu lapte.
14. O carte costă 80 de lei. În timpul unei promoții urmează ca ea să se ieftinească cu 15%.
Determinați cu câți lei se va ieftini cartea.
15. Șapte obiecte de același fel costă 784 de lei. Prețul fiecărui obiect s-a mărit cu 5%. Determinați
cât vor costa nouă obiecte după scumpire.
16. Bugetul lunar al unei familii este de 9500 de lei. Pentru achitarea facturilor se cheltuie suma de
2850 de lei. Determinați câte procente din bugetul lunar al familiei reprezintă plata pentru
facturi.
17. În clasa a IX-a unei școli sunt 21 de fete, ceea ce reprezintă 60% din numărul total de elevi.
Determimați numărul de elevi din clasă.
18. Un obiect a costat inițial 1500 de lei. Determinați prețul obiectului, dacă el a fost scumpit cu
15%, apoi a fost ieftenit cu 20%.
19. Un muncitor a confecţionat într-o zi 168 de piese, ceea ce reprezintă 112% din norma
zilnică. Determinaţi cu câte piese s-a depășit norma zilnică.

24
 Domeniul CALCUL ALGEBRIC
1. 100 100 √10 √6
Calculaţi: (√8 − 3)(√8 + 3); (√8 − 3) (√8 + 3) ; + .
√10+√6 √10−√6

2. Descompuneţi în factori expresiile:

9𝑎2 − 16𝑏 2 ; 0,16𝑥 2 − 0,01𝑦 2 ; 𝑎3 + 𝑏 3 ; 𝑥 2 − 𝑥 − 12;
𝑥 2 − 5𝑥 + 𝑥 − 5; 𝑥 3 − 𝑥 2 − 4𝑥 + 4.
3. 2𝑥+1 1 2𝑥−1 3𝑥 2 −2
Aflaţi DVA al rapoartelor algebrice: ; ; ; .
−5−𝑥 𝑥 2 −49 𝑥 2 +4𝑥+5 𝑥 2 +𝑥

4. 25𝑥 2 −9 𝑥 2 +𝑥−6
Simplificaţi rapoartele algebrice: ; .
50𝑥 2 −60𝑥+18 3𝑥+𝑥 2

5. 1 3 𝑥 2 4 2 𝑥 2 −4 𝑥+2
Aduceţi la forma cea mai simplă: 𝑎2 𝑏 + 𝑎𝑏2 ; − 𝑥−4 ; 𝑥 2 −9 − 𝑥+3 ; : 𝑥+1 ;
2𝑥−8 𝑥 2 +2𝑥+1
𝑥 2 −4𝑥𝑦+4𝑦 2
+ 𝑥 + 2𝑦.
𝑥−2𝑦

6. 𝑥 𝑥−3 𝑥 2 −3𝑥+9
Fie 𝐸(𝑥) = (𝑥−3 + − 1) : . Determinați valorile reale ale lui 𝑥 ∈ ℝ ∖ {0; 3}, pentru
𝑥 3(𝑥−3)
care 𝐸(𝑥) = 1.
7. 1 𝑥 2 +2 𝑥+1
Fie expresia 𝐸(𝑥) = (𝑥+2 + 𝑥 2 −4) : 𝑥 2 −4.
Arătați că 𝐸(𝑥) = 𝑥, pentru orice 𝑥 ∈ ℝ ∖ {−2; −1; 2}.
8. 2 𝑥
Aflați valorile reale ale lui 𝑥, pentru care suma rapoartelor algebrice 1−𝑥 2 și 𝑥−1 este egală cu 2.
9. 𝑥 2 −25 10 2
Fie 𝐸(𝑥) = 𝑥 2 +5𝑥 + 𝑥 2 −5𝑥 : 𝑥−5. Arătați că 𝐸(𝑥) = 1, pentru orice 𝑥 ∈ ℝ ∖ {−5; 0; 5}.
10. 𝑥 3 +2𝑥 2 −3𝑥
Arătați că valoarea expresiei 𝐸(𝑥) = 𝑥 2 +3𝑥
este un număr natural, pentru orice 𝑥 natural
nenul.
11. 𝑥 3 −3𝑥 2 −𝑥+3
Simplificați raportul algebric , pentru 𝑥 ∈ ℝ ∖ {−3; 3}.
9−𝑥 2

12. Determinați valorile reale ale lui 𝑥, pentru care valorile respective ale rapoartelor algebrice
𝑥 2 +4𝑥+3 5𝑥−3
și sunt egale.
𝑥+1 2

13. 𝑥 2 +𝑥−2 2𝑥+3

Aflaţi valorile reale ale lui 𝑥 pentru care suma rapoartelor algebrice şi este
1−𝑥 3
egală cu 0.
14. 2 2𝑥
Aflați valorile reale ale lui 𝑥, pentru care suma rapoartelor algebrice 𝑥−3 și 𝑥+3 este egală cu
produsul acestor rapoarte.

Domeniul FUNCŢII
1. Stabiliţi care dintre punctele 𝐴(−2; 4), 𝐵(1; 2) aparţin graficului funcţiei 𝑓: ℝ → ℝ,
𝑓(𝑥) = −3 𝑥 − 2.
2. Fie funcţia 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 + 6. Completaţi caseta, astfel încât să se obţină o propoziţie
adevărată:
25
 „𝐴 ( ; ) este punctul de intersecţie a graficului funcţiei 𝑓 cu axa ordonatelor.”
3. Completaţi casetele, astfel încât să se obţină o propoziţie adevărată.
„𝐴 (−2; ) ∈ 𝐺𝑓 ; 𝐵( ; 1) ∈ 𝐺𝑓 , unde 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 3𝑥 − 5.”
4. Completaţi caseta cu un număr real, astfel încât funcţia 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 2 să fie
strict descrescătoare.
5. În desenul alăturat este reprezentat graficul funcţiei
𝑓 ∶ ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏.
Utilizând desenul, scrieți în casetă unul dintre semnele “<”, “>”
sau “=”, astfel încât propoziţia obţinută să fie adevărată.
𝑓(−1) ∙ 𝑓(4) 0.

6. În desenul alăturat este reprezentat graficul funcției 𝑓: ℝ → ℝ,

𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏.
Utilizînd datele din desen, scrieți în casetă unul dintre semnele “<”,
“>” sau “=”, astfel încât propoziţia obţinută să fie adevărată.
𝑎∙𝑏 0.

7. In desenul alăturat este reprezentat graficul funcției

𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐, 𝑎 ≠ 0.
Utilizând desenul, scrieți în casetă una dintre expresiile “strict
crescătoare” sau “strict descrescătoare”, astfel încât propoziţia
obţinută să fie adevărată.
“Pe intervalul [1; +∞) funcția
𝑓 este .”
8. Într-o încăpere funcționează un climatizor. În desenul alăturat este
reprezentat graficul dependenței funcționale dintre temperatura 𝑇
(exprimată în ℃) a aerului din încăpere și timpul 𝑡 (exprimat în
ore) de funcționare a climatizorului.
Utilizând desenul, completați caseta cu un număr natural, astfel
încât propoziţia obţinută să fie adevărată.
“Temperatura aerului în încăpere va fi de 20℃ peste ore de
funcționare a climatizorului.”

26
9.
În desenul alăturat este reprezentat graficul funcției
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏.
Completați caseta, astfel încât să se obțină o propoziție
adevărată.
"Mulțimea soluțiilor inecuației 𝑓(𝑥) < 0
este 𝑆 = ."

10. În desenul alăturat este reprezentat graficul funcţiei

𝑓 ∶ ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐, 𝑎 ≠ 0.
Utilizând desenul, completați caseta, astfel încât propoziţia
obţinută să fie adevărată.
“Numărul de soluții ale ecuației 𝑓(𝑥) = 0
este egal cu .”
11.
În desenul alăturat este reprezentat graficul funcţiei
𝑓 ∶ ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐, 𝑎 ≠ 0.
Utilizînd desenul, scrieți în casetă una dintre expresiile “un
număr pozitiv”, “un număr negativ” sau “egal cu zero”, astfel
încât propoziţia obţinută să fie adevărată.
“Produsul zerourilor
funcției 𝑓 este .”
12.
Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −4𝑥 + 3. Determinați valorile reale ale lui 𝑥, pentru care
valoarea funcției 𝑓 nu este mai mare decât −2.
13. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −𝑥 + 3. Scrieți în casetă una dintre expresiile “ascuțit” sau
“obtuz”, astfel încât propoziţia obţinută să fie adevărată. “Unghiul format de graficul funcției 𝑓
cu direcția pozitivă a axei Ox este .”

14. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 − 3. Determinați valorile reale ale lui 𝑥 , pentru care
2𝑓(𝑥) < 6𝑥 − 𝑓(−1).
15. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −3𝑥 + 4. Determinați valorile reale ale lui 𝑥, pentru care valorile
funcției 𝑓 sunt negative.
16. Fie funcțiile 𝑓, 𝑔: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −2𝑥 + 4, 𝑔(𝑥) = 2𝑥 + 1. Determinați valorile reale ale lui
𝑥, pentru care 𝑓(𝑥) ≤ 𝑔(𝑥).
17. Determinați domeniul de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓(𝑥) = √2 − 3𝑥 + 2.
18. 2
Fie funcţiile 𝑓: 𝐴 → ℝ, 𝑓(𝑥) = √6 − 3𝑥 şi 𝑔: 𝐵 → ℝ, 𝑔(𝑥) = 𝑥−1, unde 𝐴 şi 𝐵 sunt
domeniile de definiție ale funcțiilor 𝑓 şi 𝑔. Determinaţi mulțimea 𝐴 ∩ 𝐵.
19. 1
Determinați domeniul de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓(𝑥) = + 3.
√7−3𝑥

27
20. Determinaţi coordonatele punctelor de intersecţie a graficelor funcțiilor:
𝑓, 𝑔: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 2 − 𝑥 − 4, 𝑔(𝑥) = 2𝑥 + 1.
21. Stabiliţi coordonatele punctelor de intersecţie a graficului funcţiei 𝑓 cu axa ordonatelor:
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 5 + 𝑥.
22. Stabiliţi coordonatele punctelor de intersecţie a graficului funcţiei 𝑓 cu axa absciselor:
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −𝑥 2 − 4𝑥 + 5.
23. Determinaţi valoarea cea mai mică a funcţiei 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 2 + 8𝑥 + 5.
24. Determinaţi intervalele de monotonie ale funcţiei 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −𝑥 2 − 4𝑥 + 5.
25. 𝑘
Graficul funcţiei 𝑓: ℝ∗ → ℝ∗ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 , trece prin punctul 𝐵(3; −1). Stabiliţi dacă punctul
𝐴(−1; 3) aparţine graficului funcţiei 𝑓.
26. Graficul funcţiei 𝑓: ℝ+ → ℝ+ , 𝑓(𝑥) = √𝑥, trece prin punctul de abscisă 𝑥 = 36. Stabiliţi
ordonata punctului.
27. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 5 + 2𝑥. Determinați coordonatele punctului de pe graficul
funcției 𝑓, astfel încât abscisa punctului este egală cu ordonata.
28.
Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = (𝑚2 − 2) 𝑥 + 𝑚. Determinați valorile reale ale lui 𝑚 , pentru
care graficul funcției 𝑓 trece prin punctul 𝐴(1; 4) și intersectează axa 𝑂𝑦 într-un punct cu
ordonata negativă.
29. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 4𝑥 2 + 4𝑚𝑥 + 𝑚2 + 𝑚. Determinați valorile reale ale lui 𝑚 ,
pentru care vârful parabolei, ce reprezintă graficul funcției 𝑓, este situat deasupra axei
absciselor.
30. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑚 𝑥 + 𝑚2 − 6, 𝑚 ≠ 0. Determinați valorile reale ale lui 𝑚 ,
pentru care 𝑥 = 1 este zerou al funcției 𝑓 și funcția 𝑓 este strict crescătoare.
31. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 + (𝑚2 − 4)𝑥 + 𝑚2 + 2𝑚. Determinați valorile reale ale lui
𝑚, pentru care vârful parabolei, ce reprezintă graficul funcției 𝑓, coincide cu originea sistemului
cartezian de coordonate.
32. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 10 − 𝑎2 . Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru care
𝑥 = −3 este zerou al funcției 𝑓, iar graficul funcției 𝑓 intersectează axa 𝑂𝑦 într-un punct de
ordonată pozitivă.
33. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 3. Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru care punctul
𝐴(1, 𝑎2 + 1) aparține graficului funcției 𝑓, iar zeroul funcției 𝑓 este număr pozitiv.
34. Fie funcțiile 𝑓, 𝑔: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 + 2𝑚𝑥 + 𝑚2 , 𝑔(𝑥) = 𝑥. Determinați valorile reale ale
lui 𝑚, pentru care graficele funcțiilor 𝑓 și 𝑔 au un singur punct de intersecție.

Domeniul ECUAŢII, INECUAŢII, SISTEME DE ECUAŢII, SISTEME DE INECUAŢII

1.
Rezolvaţi în ℝ ecuaţia 0,7(2𝑥 − 3) − 2(3 − 𝑥) = 0,4(𝑥 + 5).
2.
Rezolvați în ℝ ecuaţia (4𝑥 − 1)2 + 1 = (2𝑥 + 3)(8𝑥 − 1).
3.
Într-un triunghi echilateral, lungimea laturilor, exprimate în centimetri, au valoarea de 2𝑥, iar
lungimile laturilor unui dreptunghi, exprimate în centimetri, au valorile de 𝑥 + 2 și 3𝑥 − 7.
Determinați lungimile laturilor figurilor menționate, dacă se știe că acestea au perimetrele egale.

28
4.
Fie 𝑥1 şi 𝑥2 soluţiile ecuaţiei 2𝑥 2 − 7(𝑥 − 1) = (𝑥 − 1)2 . Determinaţi valoarea expresiei 𝑥1 −
2𝑥2 , dacă 𝑥1 < 𝑥2 .
5.
Fie 𝐴 mulțimea soluțiilor reale ale ecuației 3𝑥 2 + 7𝑥 − 6 = 0.
7
Determinați mulțimea 𝐴 ∩ [−1; 10].

6.
Fie 𝐴 mulțimea soluțiilor reale ale ecuației 3𝑥 2 − 2𝑥 − 8 = 0. Determinați mulțimea 𝐴 ∖ ℤ.
7.
Fie 𝐴 mulțimea soluțiilor reale ale ecuației 4𝑥 2 + 12𝑥 + 9 = 0. Determinați 𝑐𝑎𝑟𝑑 (𝐴 ∩ ℕ).
8. În vacanță Ion și Maria au plantat puieți. Ion a plantat de două ori mai mulți puieți decât Maria.
În total au fost plantați 36 de puieți. Determinați numărul de puieți plantați de către fiecare.
9. Cantina unei școli dispune de 90 de locuri. În cantină sunt mese cu 2 locuri și mese cu 3 locuri.
În total sunt 35 de mese. Determinați numărul de mese de fiecare tip din cantină.
10. Distanța dintre două localități este de 20 km. Din aceste localități s-au pornit concomitent, unul
spre celălalt, doi cicliști. În momentul întâlnirii, dublul distanței parcurse de unul dintre ei este
egal cu triplul distanței parcurse de celălalt. Determinați distanța parcursă de fiecare dintre
cicliști.
11. Lungimea unui dreptunghi este de 3 ori mai mare decât lățimea lui, iar diferența dintre lungime
și lățime este de 36 cm. Determinați dimensiunile dreptunghiului.
12. Mihai a cumpărat două lăzi cu mere, în total 36 kg de mere. După ce dintr-o ladă se iau 3 kg de
mere și se pun în cealaltă ladă, cantitățile de mere din ambele lăzi devin egale. Determinați câte
kilograme de mere se aflau inițial în fiecare ladă.
13.
Costul biletelor la un spectacol pentru doi adulți și un copil este de 180 de lei, iar costul
biletelor, la același spectacol, pentru un adult și trei copii este de 190 de lei. Determinați prețul
biletelor pentru un adult și pentru un copil.
14. Costul unei călătorii cu taxi este format dintr-o sumă fixă de pornire plus costul pentru fiecare
kilometru parcurs. Pentru o călătorie de 10 км Ion a achitat 55 de lei, iar pentru o călătorie de
18 км Bogdan a achitat 75 de lei. Determinați costul unei călătorii de 22 км.
15.
Determinați soluțiile naturale ale inecuației (2𝑥 + 1)2 − 8 − 2𝑥 2 + 𝑥 < 𝑥(2𝑥 + 3).
16.
Determinați cea mai mică soluție întreagă a inecuației −2𝑥 2 + 𝑥 + 15 ≥ 0.
17. Completaţi caseta, astfel încât să se obţină o propoziţie adevărată.
3(𝑥 − 1) ≤ 𝑥 − 7
“Numărul de soluţii întregi ale sistemului de inecuaţii { este egal cu .“
𝑥 − 3 < 3𝑥 + 7
18.
Fie ecuația 𝑥 2 + 2√2𝑥 + 𝑐 = 0, unde 𝑐 ∈ ℝ. Se știe că 𝑥 = √2 este una dintre soluțiile ecuației
date. Aflați cealaltă soluției a ecuației.
19. Aflaţi valorile reale ale parametrului 𝑎, astfel încât soluţiile reale 𝑥1 şi 𝑥2 ale ecuaţiei
𝑥 2 − 3𝑥 + 𝑎 = 0 verifică relaţia 2𝑥1 + 𝑥2 = 4.
20.
Fie 𝑥1 şi 𝑥2 soluţiile reale ale ecuaţiei 𝑥 2 + 18√2𝑥 − √8 = 0. Arătați că valoarea expresiei

29
 1 1
+ 𝑥 este un pătratul unui număr natural.
𝑥1 2

21. 𝑥 2 −2 1 2𝑥−3
Rezolvați în ℝ ecuația − 𝑥+1 = .
𝑥 2 +𝑥 𝑥

22. 𝑥+6
Determinați valorile reale ale lui 𝑥, 𝑥 ∈ ℝ ∖ {−2; 2}, pentru care diferența dintre expresia 𝑥−2 și
2𝑥−1
expresia este egală cu produsul acestora.
𝑥+2

Domeniul GEOMETRIE
1
În desenul alăturat este reprezentat triunghiul 𝐴𝐵𝐶, în
care 𝑚(∠𝐴) = 40° și 𝑚(∠𝐵) = 80°.
Scrieți în casetă măsura unghiului 𝐵𝐶𝐷 exterior
triunghiului 𝐴𝐵𝐶.
𝑚(∠𝐵𝐶𝐷) = °.

2. În desenul alăturat, 𝐴𝐵𝐶 este un triunghi isoscel, în care [𝐴𝐵] ≡ [𝐵𝐶],

𝐵𝐷 este înălțime și 𝑚(∢𝐵𝐴𝐶) = 50° . Scrieți în casetă măsura
unghiului DBC.

𝑚(∢𝐷𝐵𝐶) = °.

3. În desenul alăturat, dreptele 𝑎 şi 𝑏 sunt paralele, iar

𝑐 este secantă. Utilizând datele din desen, c
determinați valoarea lui x.
a 𝑥°

𝑥= .
b
2𝑥°

4. În desenul alăturat este reprezentat triunghiul dreptunghic 𝐴𝐵𝐶, în care

𝑚(∠𝐴𝐵𝐶) = 90°, 𝑚(∠𝐵𝐴𝐶) = 35°, iar 𝐵𝐾 este înălțime. Scrieți în
casetă măsura în grade a unghiului 𝐾𝐵𝐶.

𝑚(∠𝐾𝐵𝐶) = .

5.
In desenul alăturat este reprezentat triunghiul echilateral 𝐴𝐵𝐶, în
care lungimea liniei mijlocii 𝑀𝑁 este egală cu 1 cm.
Scrieți în casetă perimetrul triunghiului 𝐴𝐵𝐶.

𝑃𝐴𝐵𝐶 = cm.

30
6.
În desenul alăturat, punctele 𝐴, 𝐵, 𝐶 aparțin cercului de centru 𝑂 ,
astfel încât 𝐴𝐵 este diametru și 𝐴𝐶 = 𝐵𝐶. Scrieți în casetă măsura în
grade a unghiului 𝐴𝐵𝐶

𝑚(∠𝐴𝐵𝐶) = .

7.
În desenul alăturat, punctele 𝐴, 𝐵, 𝐶 aparțin cercului de centru 𝑂, iar
𝑚(∢𝐴𝐶𝐵) = 60°. Scrieți în casetă măsura unghiului 𝐴𝑂𝐵.

𝑚(∢𝐴𝑂𝐵) = °.

8. În desenul alăturat este reprezentat triunghiul isoscel 𝐴𝐵𝐶, în

care 𝐴𝐵 = 𝐵𝐶 și 𝑚(∠𝐴𝐵𝐶) = 110°. Scrieți în casetă măsura în
grade a unghiului 𝐵𝐴𝐶.

𝑚(∠𝐵𝐴𝐶) = .
9.
În desenul alăturat este reprezentat triunghiul 𝐴𝐵𝐶, în care
𝑚(∠𝐴) = 𝑚(∠𝐵) = 60° și 𝐵𝐶 = 5 cm. Scrieți în casetă
perimetrul triunghiului 𝐴𝐵𝐶.

𝑃𝐴𝐵𝐶 = cm.

10. 5
Fie dreptunghiul 𝐴𝐵𝐶𝐷 , în care 𝐴𝐵 = 6 cm, iar 𝐴𝐶 = 4 𝐵𝐶.
Determinați aria dreptunghiului.

11.
Fie 𝐴𝐵𝐶𝐷 un trapez isoscel, în care 𝐴𝐷 ∥ 𝐵𝐶,
𝑚(∠𝐴) = 45° și 𝐵𝐶 = 4 cm.
Determinați perimetrul trapezului 𝐴𝐵𝐶𝐷, dacă înălțimea
lui este de 2 cm.

12.
Fie 𝐴𝐵𝐶 un triunghi dreptunghic, în care 𝑚(∠𝐴) = 90°,
𝐴𝐶 = 9 cm, 𝐵𝐶 = 15 cm. Pe cateta 𝐴𝐵 se consideră
punctul 𝐷, astfel încât 𝐴𝐷 = 2𝐷𝐵. Determinați aria
triunghiului 𝐴𝐷𝐶.

31
13.
Într-un dreptunghi diagonala este de 6 cm și formează cu una dintre
laturi un unghi de 30°. Determinați aria dreptunghiului.

14.
Diagonala 𝐴𝐶 a rombului 𝐴𝐵𝐶𝐷 este congruentă cu latura rombului și are
lungimea de 4 cm. Determinați lungimea diagonalei 𝐵𝐷 a rombului.

15.
Fie 𝐴𝐵𝐶𝐷 un paralelogram, în care 𝐴𝐵 = 3 cm, 𝐴𝐷 = 5 cm,
iar diagonala 𝐵𝐷 este perpendiculară laturii 𝐴𝐵. Determinați
aria paralelogramului 𝐴𝐵𝐶𝐷.

16.
În desenul alăturat 𝐴𝐶 ∥ 𝐷𝐸. Calculaţi aria
triunghiului 𝐴𝐵𝐶, dacă se cunoaşte că 𝐴𝐶 = 18 cm, 𝐷 𝐸
𝐶𝐷 = 8 cm, 𝐷𝐸 = 6 cm.
𝐵

𝐴 𝐶

17. Ion și doi prieteni ai săi au hotărât să bea câte un pahar cu suc. Determinați dacă un litru de suc
este suficient pentru a umple trei pahare de forma unui cilindru circular drept cu raza bazei de
3 cm și înălțimea de 10 cm.
18. Opt bile din metal cu raza de 3 cm se retopesc într-o singură bilă. Determinați lungimea razei
bilei obținute.
19.
O bilă din metal de forma unui corp sferic cu raza de 5 cm se retopește în bile cu raza de 5 mm.
Determinați numărul de bile obținute după topire.
20. Un paralelipiped dreptunghic are laturile bazei de 3 cm și 4 cm și înălțimea
congruentă cu diagonala bazei. Determinați aria laterală a
paralelipipedului.

21.
Maria a mâncat o înghețată în forma unui con circular drept cu raza bazei de 3 cm și înălțimea
de 12 cm. Petru a mâncat o înghețată în forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile
de 2 cm, 6 cm, 9 cm. Determinați cine a mâncat mai multă înghețată.

32
22.
Determinați câte kilograme cântărește un lingou din aur de forma unui paralelipiped
dreptunghic cu dimensiunile 5 cm × 10 cm × 20 cm. Densitatea aurului este 𝜌 = 19,3 g/cm3 .
(𝑚 = 𝜌 ∙ 𝑉).
23. Un vas cu apă are forma unui cub cu muchia de 30 cm. Nivelul apei în vas este de 25 cm.
Determinați, dacă se va vărsa apa din vas atunci când în el se vor scufunda complet 6
cubușoare cu muchia de 9 cm.
24. O cutie cu capac are forma unui paralelipiped dreptunghic cu
dimensiunile de 20 cm, 30 cm și 40 cm. Determinați numărul
de flacoane cu guaș, necesare pentru a vopsi pe exterior toate
fețele cutiei, dacă un flacon ajunge pentru a vopsi o suprafață
de 13 dm2.

25. Aria bazei unei piramide patrulatere regulate este egală cu 16 cm2.
Lungimea laturii bazei se raportă la lungimea apotemei piramidei ca 2:3.
Determinați aria suprafeței laterale a piramidei.

26. Lungimea înălțimii unei prisme patrulatere regulate este de două ori
mai mare decât lungimea laturii bazei prismei. Volumul prismei este
egal cu 16 cm3. Determinați lungimea înălțimii prismei.

Notă: Exemplele de itemi sunt destinate pentru a familiariza candidații la examenele naționale de
absolvire a gimnaziului, profesorii, autorii de teste cu structura și tipologia itemilor. Aceste exemple
nu acoperă întreaga varietate de formulări posibile de itemi/sarcini, ce pot fi utilizate la elaborarea
testelor ce vor fi propuse candidaților.

33
 5. Exemplu de test. Exemplu de barem de corectare
Nr. Item Scor
1 L
Fie 𝑎 = 2: și 𝑏 = (−3)2 . Completați casetele cu numere întregi, care reprezintă
1. 3 0
valorile expresiilor: 1
𝑎= , 𝑏= , 𝑎−𝑏 = . 2
3
Perimetrul pătratului 𝐴𝐵𝐶𝐷 este egal cu 4 cm. L
2. a) Scrieți în casetă lungimea 𝑙 a laturii pătratului 𝐴𝐵𝐶𝐷. 𝑙 = cm. 0
1
b) Scrieți în casetă aria 𝒜 a pătratului 𝐴𝐵𝐶𝐷. 𝒜 = 𝑛𝑛 cm2. 2

Scrieți în casetă un număr real nenul, astfel încât propoziţia obţinută să fie adevărată. L
3. 0
“Funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 7 este strict descrescătoare. “ 2

L
Un stick de memorie are capacitatea de 16 GB, dintre care 75% sunt ocupați.
4. 0
Determinați câți GB au rămas liberi pe stickul de memorie.
Rezolvare: 1
2
3
4
Răspuns:________________________________________________________________.
5
1 1 L
Calculați valoarea expresiei: − + √12.
5. 2+√3 2−√3 0
Rezolvare: 1
2
3
4
Răspuns:________________________________________________________________. 5
Determinați cea mai mare soluție reală a ecuației 6𝑥 2 − 7𝑥 + 2 = 0. L
6. Rezolvare: 0
1
2
Răspuns:________________________________________________________________. 3
4
7. Fie trapezul 𝐴𝐵𝐶𝐷, în care 𝐴𝐷 ∥ 𝐵𝐶, 𝑚(∠𝐴𝐵𝐶) = 90°,
𝐶𝐾 este înălțime și 𝐶𝐾 = 2√3 cm, iar 𝐵𝐶 = 4 cm. L
Determinați lungimea laturii 𝐴𝐷, dacă unghiul format de 0
latura 𝐶𝐷 și de înălțimea 𝐶𝐾 este de 60°. 1
Rezolvare: 2
3
4
Răspuns:________________________________________________________________. 5
Un țăran a vândut 5 kilograme de brânză, iar cu banii acumulați a cumpărat 2 kilograme L
8. de carne. Determinați prețul unui kilogram de brânză și prețul unui kilogram de carne, 0
dacă se cunoaște că un kilogram de carne este cu 45 de lei mai scump decât un kilogram 1
de brânză. 2
Rezolvare: 3
4
5
34
 Răspuns:________________________________________________________________.
L
9. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = −3𝑥 + 1. Determinați valorile reale ale lui 𝑥, pentru 0
care 𝑓(𝑥) > 𝑓(2) + 1. 1
2
Rezolvare: 3
4
5
Răspuns: 𝑥 ∈ _____________________________________________________
L
Un corp sferic cu raza de 1 m trebuie vopsit. O cutie de vopsea este suficientă pentru a
10. 0
vopsi o suprafață de 3 m2. Determinați numărul minim de cutii necesare pentru a vopsi
1
toată suprafața corpului sferic.
2
Rezolvare:
3
Răspuns: ________________________________________________________________ 4

𝑥 2 −2𝑥−3 𝑥+1
L
11. Arătați că valoarea expresiei 𝐸(𝑥) = : este un număr natural, pentru 0
𝑥 2 −9 2𝑥+6
1
orice 𝑥 ∈ ℕ ∖ {3}.
2
Rezolvare: 3
4
5
6
L
12. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 3𝑥 2 − 6𝑥 + 𝑚 + 1. Determinați valorile reale ale lui 0
𝑚, pentru care valoarea minimă a funcției 𝑓 este egală cu −2. 1
Rezolvare: 2
3
Răspuns:________________________________________________________________. 4

Anexă

(𝑎 − 𝑏)(𝑎 + 𝑏) = 𝑎2 − 𝑏 2
𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 𝑎(𝑥 − 𝑥1 )(𝑥 − 𝑥2 )
𝒜𝑝ă𝑡𝑟𝑎𝑡 = 𝑎2

𝒜𝑠𝑓𝑒𝑟𝑒𝑖 = 4𝜋𝑅 2

𝑏 ∆
𝑉 (− ;− )
2𝑎 4𝑎

35
 Barem de corectare
• În cazul în care în item nu este indicată metoda de rezolvare, oricare altă metodă de
rezolvare se acceptă și se apreciază corespunzător.
• Nu se cer calcule efectuate şi argumentări care nu sunt specificate în condiție.
• Punctajul acordat oricărui item este un număr întreg.
• Nu se introduc puncte suplimentare la barem.

Observații

Punctaj
acordat
maxim
Item

Scor

Răspuns corect Etape ale rezolvării

Se acordă câte 1 p. pentru 3 p.

1. 3 p. 6; 9; −3 completarea corectă a fiecărei
casete
Se acordă câte 1 p. pentru 2 p.
2. 2 p. 1; 1 completarea corectă a fiecărei
casete
orice număr Punctele se acordă numai pentru 2 p.
3. 2 p. completarea corectă a casetei
real negativ
16 GB ---------- 100% 1 p.
𝑥 GB --------- 25% 2 p.
4. 5 p. 4 GB 25 ∙ 16
𝑥= 1 p.
100
𝑥 = 4 (GB) 1 p.
√12 = 2√3 1 p.
1
Amplificarea raportului cu
2+√3 1 p.
2 − √3
5. 5 p. 0 1
Amplificarea raportului 2−√3 cu
1 p.
2 + √3
Efectuarea calculelor și obținerea
2 p.
răspunsului corect
1 2
∆= 1, 𝑥1 = 2 , 𝑥2 = 3
2 3 p.
6. 4 p. (câte 1 p. pentru fiecare)
3
Scrierea răspunsului corect 1 p.
𝑚(∠𝐾𝐷𝐶) = 30° 1 p.
𝐶𝐷 = 4√3 cm 1 p.
7. 5 p. 10 cm
𝐾𝐷 = 6 cm 2 p.
𝐴𝐷 = 10cm 1 p.
Un kg de carne Alcătuirea sistemului de două Obținerea ecuației
8. 5 p. 2 p.
costă 75 de lei, ecuaţii cu două necunoscute (câte 5𝑥 = 2(𝑥 + 45),

36
 iar un kg de 1 p. pentru fiecare ecuație) unde x este prețul 1kg de
brânză costă 30 brânză – 2 p.
de lei
Rezolvarea sistemului de ecuaţii Rezolvarea ecuației
obținut (câte 1 p. pentru 5𝑥 = 2(𝑥 + 45) – 2 p.
2 p.
determinarea valorii fiecărei
necunoscute)
Obținerea și scrierea
Răspuns corect 1 p.
răspunsului corect – 1 p.
𝑓(2) = −5 1 p.
Obținerea inecuației
1 p.
−3𝑥 + 1 > −5 + 1
5
9. 5 p. (−∞; ) Obținerea
3
5 2 p.
𝑥<
3
Scrierea răspunsului corect 1 p.
Determinarea ariei sferei 1 p.
Scrierea raportului ariei sferei la
10. 4 p. 5 suprafața care poate fi vopsită cu 2 p.
conținutul unei cutii
Obținerea răspunsului corect 1 p.
𝑥 2 − 2𝑥 − 3 = (𝑥 − 3)(𝑥 + 1) 2 p.
𝑥 2 − 9 = (𝑥 − 3)(𝑥 + 3) 1 p.
2𝑥 + 6 = 2(𝑥 + 3) 1 p.

11. 6 p. Scrierea
(𝑥 − 3)(𝑥 + 1) 2(𝑥 + 3) 1 p.
𝐸(𝑥) = ∙
(𝑥 − 3)(𝑥 + 3) 𝑥 + 1
Simplificarea raportului și
1 p.
obținerea valorii lui 𝐸(𝑥) = 2
Determinarea abscisei vârfului
parabolei, care reprezintă graficul 1 p.
funcției 𝑓
Scrierea 𝑓(1) = −2 1 p.
12. 4 p. 𝑚=0 Obținerea ecuației
1 p.
3 − 6 + 𝑚 + 1 = −2
Rezolvarea ecuației
3 − 6 + 𝑚 + 1 = −2 1 p.
și scrierea răspunsului corect
50 p.
Notă: Acest exemplu de test permite oricărui candidat la examenele naționale de absolvire a
gimnaziului și publicului larg să se familiarizeze cu structura testului, numărul de sarcini/itemi,

37
formatul și nivelul de complexitate ale acestora. Baremul de corectare, care corespunde exemplului
de test, precizează cerințele referitoare la completitudinea și corectitudinea formulării unui răspuns
detaliat și asigură unificarea la nivel național a evaluării lucrărilor.

38