REGATUL

PROTIST

► Cel Regatul Protista, de asemenea

Numit Protoctista, este cel care conține
toate acele organisme eucariote care
nu pot fi clasificate în niciunul dintre
celelalte trei regate eucariote: Fungi
(ciuperci), Animalia (animale) sau
un ciliat
Plantae (plante).
 CE ESTE REGATUL PROTIST?

► Regatul protista este un grup parafiletic (nu conțin toți

descendenții unui strămoș comun) și reunește
un ansamblu foarte divers de organisme în
general monocelulare, atât autotrofe, cât și
heterotrofe. Această varietate face dificilă
caracterizarea lor, cu excepția trăsăturilor
comune ale fiecărei ființe eucariote, adică
posedă celule cu un nucleu celular definit.
 CARACTERISTICILE PROTISTELOR

► Nefiind un grup monofiletic, adică unul care împărtășește o istorie

evolutivă, membrii regnului protist nu au trăsături comune
fundamentale cu care să-i caracterizeze, altele decât cele tipice
vieții eucariote: aceleași ca plantele, ciupercile și animale, dar în
clasificarea biologică care le atribuie statutul de regat (cel al lui
Protozoa Robert Whittaker în 1969), condiția lor fundamentală ar fi aceea de
r a fi „organisme eucariote unicelulare sau unicelular-coloniale,
care „Nu alcătuiesc niciun tip de țesătură”.

bacterii
Ciuper
ca
AŞA, CU EXCEPŢIA LUI
RELATIV SIMPLITATE
EVOLUȚIONAR, NR EXISTĂ
PREA MULT ÎN COMUN ÎNTRE
DIFERITELE FORME DE PROTISTI, ȘI EI
PREZENTĂ DIFERIT
MODELE DE NUTRIȚIE, REPRODUCERE,
LOCOMOȚIE ŞI
STRUCTURI CELULARE.
 CLASIFICAREA PROTISTELOR
Regatul protiștilor este împărțit în mod tradițional în supergrupuri foarte
diferite, după cum urmează:
 ARCHAEPLASTIDA SAU PRIMOPLANTAE

► Conține cele mai primitive alge

verzi și roșii, precursoare ale vieții
vegetale, în special ale vieții
terestre. Din acest motiv, mulți le
includ astăzi în regatul plantelor.
Gracilaria (Rhodophyta)
 STRAMENOFILI SAU HETEROCONTA

► Alge de diferite tipuri, de la unicelular la pluricelular, precum și alți

protisti saprofiti sau paraziți lipsiți de clorofilă, dar care seamănă
cu mucegaiurile, întrucât și-ar fi pierdut clorofila evolutiv.

Diatomee (Bacillariophyceae)
 Alveolata

Componentele planctonului: în stânga dinoflagelatele

Gyrodinium și Protoperidinium, iar în dreapta Favella ciliată

• Organisme acvatice cu și fără

clorofilă, de viață parazită în unele cazuri, dar care în orice caz
prezintă alveole corticale (de unde și denumirea), vezicule care
formează o peliculă flexibilă care susține membrana plasmatică.
Diverse organisme de tip

Rhizaria
ameboid sau flagelat, cu sau
fără clorofilă, ca
amebe ascuțite sau
mucegaiuri de slime.

Euglypha
 EXCAVĂ
Organismele anterior
clasificate ca flagelate, care au un
canal de alimentare central, fiinţă
Aşa
heterotrofe, deși mulți pot prezenta
clorofilă ca
consecinţă de
endosimbioza cu algele
verdeaţă. Clasificarea acestui grup
este o chestiune de dezbatere. Trypanosoma brucei (Euglenozoa)
AMOEBOZOA
• Un grup populat de amebe și amoeboide,
caracterizat prin formarea de pseudopode
(„degete”) cu citoplasma lor. Unele pot fi
grupări multinucleate, iar altele grupări pre-
multicelulare (dictiostelide).

Corp de rod Comatriga

nigra (Micetozoare)
 OPISTHOKONTA

► Diverse protiști care ar fi dat naștere

regnurilor animalelor și ciupercilor,
echipate cu un flagel situat într-o
poziție posterioară celei de mișcare.
celular
(opistoconto).
Nuclearia (Nucleariida)
 NUTRIȚIA

PROTIȘTILOR

Unii protiști duc o

viață parazită.
 NUTRIȚIA PROTIȘTILOR

După cum am spus, protoctistii pot fi autotrofi sau heterotrofe:

► Autotrofi: cei care detin absorbție.

Clorofila realizează fotosinteza, adică
își produc singuri hrana din CO2
(dioxid de carbon), apă și minerale și
cu ajutorul razelor solare.
► Heterotrofe: se hrănesc de
alte fiinte în viaţă. Ei pot fi
Fagotrofe, adică se hrănesc prin
ingestie, sau osmotrofe, atunci
când își obțin hrana prin
 NUTRIȚIA PROTIȘTILOR

► Mulți dintre ei au mecanisme de nutriție stăpâne simultan, iar unii

dintre ei duc o existență parazitară, pătrunzând în organismele
pluricelulare și hrănindu-se cu ele, provocând boli.

► Cu toate acestea, protiștii sunt inițial aerobi (folosesc oxigenul

pentru procesele lor metabolice), cu excepția celor care au
evoluat pentru a trăi în medii în care acest element este rar.
 REPRODUCEREA PROTISTELOR

► Reproducerea protiștilor poate fi atât

sexuală, cât și asexuată, iar uneori reproducere asexuată
aceeași specie poate alterna între un În reproducerea asexuată, un singur individ dă naștere altora.

model și altul, în funcție de condițiile de

mediu. Reproducerea sexuală are loc prin
generarea gameților și fuziunea celulară,
în timp ce reproducerea asexuată are loc
prin fisiune celulară și mitoză. În niciun
caz nu se produc embrioni.
 CE SUNT PROTOZOARELE?

• Un grup de microorganisme care se găsesc în medii umede sau acvatice și care ar putea fi
considerate animale microscopice se numesc protozoare sau protozoare. Cu toate acestea, în
unele sisteme forma de clasificare biologica o propriul regat numit
Protozoare; iar în alte cazuri fac parte din Regatul Protista, deoarece sunt considerate primul
pas evolutiv al ființelor eucariote, anterior existenței animalelor, plantelor, ciupercilor și algelor
pe care le cunoaștem.
 CE SUNT PROTOZOARELE?

► În mod tradițional, totuși, protozoarele sunt considerate animale

primitive unicelulare: de aici și numele lor, o unire a cuvintelor
grecești protos, „primul”, și zoo, „animal”. Aceasta pentru că
sunt heterotrofe (trebuie să consume materie organică) și sunt
echipate cu mișcare voluntară. În prezent există dezbateri
științifice cu privire la clasificarea corectă a acestuia în diferitele
ramuri ale arborelui vieții.
 CARACTERISTICILE
PROTOZOARELOR

• Se crede că protozoarele au aproximativ 1.630 de

milioane de ani pe planeta noastră, de la apariția lor
inițială în perioada mezoproterozoică. Originea sa
coincide cu apariția primelor celule eucariote, adică
cu un nucleu celular definit, și cu inaugurarea
ulterioară a unei categorii largi de ființe vii.
 CARACTERISTICILE
PROTOZOARELOR
► Protozoarele reprezintă un grup extrem de divers, ale cărui
caracteristici fundamentale sunt:

Protozoarele sunt organisme unicelulare cu

mobilitate proprie.
CARACTERISTICILE
PROTOZOARELOR
► DIMENSIUNE MICROSCOPICA SI FORMA
VARIATA. Majoritatea protozoarelor măsoară
între 10 și 50 de micrometri, dar unele specii pot
crește până la un milimetru sau mai mult. Cu toate
acestea, formele lor variază de la amorfe (ca
ameba)sau într-un fel
alungit si oval (ca parameciul).
 CARACTERISTICILE
PROTOZOARELOR
► SUNT ORGANISME
TELEFONURI MOBILE SINGURĂ. Întregul tău corp este o
singură celulă, echipată cu diverse Organisme unicelulare și pluricelulare
organite și structuri, că se
conformează
funcții nutritiv,
telefoane mobile etc.
 CARACTERISTICILE
PROTOZOARELOR

►AU PROPRIA MOBILITATE.

Și se mișcă prin flageli, cili sau
alungire de lor
citoplasme, de parcă ar fi
„degete”.
CLASIFICARE
A
PROTOZOARELOR

Clasificarea tradițională
a
protozoarelor face distincție între
următoarele tipuri:
Protozoarele flagelate au „cozi” care îi ajută să se miște.
 RIZOPODELE

• Se caracterizează prin deplasarea lor prin pseudopodii, adică formarea de protuberanțe ale
citoplasmei și membranei lor plasmatice, proiectându-le spre
locul în care doresc să se deplaseze. Aceste proiecții servesc,
de asemenea, la captarea alimentelor și introducerea lor în
citoplasmă (fagocitoză), fie pradă altor organisme, fie
asimilând materie organică reziduală.
► Celulele echipate cu unul sau mai mulți flageli, care este numele
„cozilor” cu care se propulsează înainte în mediu. F ..

E
u
 CILIATE

► Membrana sa plasmatică este

înconjurată de cili, adică filamente
mai mici și mai numeroase decât
flagelii, care servesc și la mobilizare.
 SPOROZOA

► Protozoare parazite fără mare

mobilitate, care au o fază de diviziune
multiplă cunoscută sub numele de
sporulare: un tip de reproducere
asexuată care constă în producerea de
spori sau endospori, structuri rezistente
care generează un nou individ identic.
REPRODUCERE
ALE
PROTOZOARE

The protozoare pot

rasă sexual şi
asexuat, în funcție de cel conditii
mediu și cicluri de viață. Ei tind să o
facă din abundență, ceea ce este cheia
succesului lor biologic și evolutiv.
Principalele sale metode de
reproducere sunt: Diviziunea binară constă în împărțirea unei celule în două.
DIVIZIUNEA BINARĂ (ASEXUALĂ)

• Un proces de fisiune celulară

după mitoză (replicare genetică), care
constă în împărțirea unei celule în două și
generarea de noi indivizi identici cu ea și
între ei.
GEMATION (ASEXUALĂ)

► Un protozoar generează o copie identică a lui

însuși, în cadrul unei structuri rezistente care
rămâne alături de părintele său și îi poate
supraviețui chiar în perioadele dificile. În
cele din urmă, acea structură (gem) este
reactivată și readuce la viață un exemplar
identic cu părintele.
 SPORULARE (ASEXUALĂ)

► Protozoarul original
se fragmentează într-un set de spori sau endospori, care
susțin cel schimbari
condiţiile de mediu pentru a da
mai târziu naştere unor indivizi
întregi.
 FUZIUNEA CELULARE (SEXUALĂ)

• Protozoarele generează în interior gameți sau microgameți, care

le permit să se unească și să formeze un zigot, amestecându-și
materialele genetice și obținând în schimb un individ nou,
original, cu o varietate genetică mai mare. Acest proces poate fi
total sau parțial și se desfășoară de obicei în perioade de
abundență de resurse.
BOLI
CAUZAT DE
PROTOZOARE

Unele specii de protozoare sunt

dăunătoare oamenilor și s-au
adaptat să-și paraziteze corpul,
provocând boli precum:

Amebiaza este o infecție intestinală cauzată de amibe

patogene.
 MALARIE

► Numit și „malaria”, este

Responsabil pentru aceasta este un gen de protozoare numit
plasmodium. Simptomele sale sunt febră
Țânțarul infectat mușcă
persoana care se infectează
Ficat infectat

mare, frisoane, transpirație, dureri de cap,

precum și greață, tuse, scaune cu sânge,
durere. muscular, icter, și
agravarea cu șoc, leziuni ale rinichilor sau
ficatului și moartea.
Bile de țânțar persoană Globule roșii infectate
infectată, devenind infectată

O FUNDAȚIA MAYO PENTRU EDUCAȚIE ȘI CERCETARE MEDICALĂ. TOATE DREPTURILE

REZERVATE.
 AMEBIAZA
• Aceasta este o infecție intestinală comună, cauzată de prezența amebelor
patogene (există și cele care trăiesc liber și nepatogene) în intestin sau
tractul digestiv al unei persoane. Aceste protozoare acoperă peretele intestinal și
împiedică absorbția nutrienților, provocând diaree de diferite tipuri.

grad.
 TOXOPLASMOZA
• Cauzat de protozoare din genul Toxoplasma, care sunt transmise la om prin
contactul cu pisici infectate și alte tipuri de feline, sau cu fecale de animale sau
umane infectate. Simptomele sale se confundă cu cele ale gripei, dar provoacă și
inflamarea ganglionilor limfatici, splinei, ficatului și chisturi în țesuturi, fiind cel mai
mare pericol la femeile însărcinate, deoarece afectează fătul provocând
malformații și alte probleme.

Oaspeți
Diferite căi de contaminare
intermediari
 EXEMPLE DE PROTOZOARE

Parameciu. Un protozoar ciliat cu viață liberă, de formă ovală, cu mișcare

rapidă.
Giardia. Protozoar parazit care invadează intestinele umane, provocând
gaze murdare, inflamații și diaree.
Amibă. Un gen de protozoare prădătoare, care pot sau nu parazita alte
ființe vii multicelulare sau trăiesc liber în spații acvatice.
Trichomonas. Un alt gen de protozoare parazite, care invadează vaginul și
se transmit pe cale sexuală, provocând secreții urât, mâncărimi și dureri
la urinare și chiar risc de naștere prematură.
CLASIFICAREA PROTISTELOR
 a mediului
* Poate fi mutat

REGATUL
PROTOCTIștilor

ALGE
PROTOZOARE

• VIVFN locuieste in apa sau in zonele umede, *

*Trăiesc în zone acvatice superficiale Se HRANCA cu materie organica
* Ei primesc LUMINĂ de la Soare pentru a-și face hrana,

• Au CLOROPLASTE care le permit să-și facă hrana

TELEFONURI MULTICELULAR (Laminaria)

MOBILE SINGURĂ PARAMECIUS

Microscopic Ei pot Microscopic

şi cu ajunge până la și cu
nucleu 70 m diferențiere de
diferenţiat nucleu