Theodore Millon, PhD, DSc

Carrie Millon, PhD, Roger Davis, PhD �i Seth Grossman, PsyD

MCMI-111
Millon Clinical Multiaxial Inventory - III
(Inventarul Clinic Multiaxial Millon)
Manual Tehnic

Adaptat in Romania de
Daniel David, PhD (coord.), Raluca lgna

0 [Link]
 -iiieoJ,,1·P 1 t 1
�to�\ rh,JJ
I

Prefata t � '--o �- r
1.1ej�:
>��vttt� [Link]
4. f � Jt'
lnventarele clinice "Millon,, sunt instrumente de evaluare psihologica create pentru a freri
informatii referitoare la siho atolo ie, inclusiv la tulhu_Earile�[Link]-IV (M�ualul
de diagnostic �i statistica a tulburarilor mentale - ediµa a IV-a). Acestea au fost dezvoltate
de catre Theodore Millon, Ph.D., �eful 4lstitutului de Studii Avansate in Personalita.1.L.�i
Psihopatologie din SLJA..-Acesta a fost de asemenea editor fondator al prestigioasei reviste
./[Link] of Personality DisorderJ_�i pre§edintele Societaµi Internationale p�[Link]
r

Tulburarilor de..Eersonalitate. Este Profesor Emeritus la Uni'lersitatea de Medicina Harvard �i

-
---
la Universitatea din Miami-

lnventarele Millon sunt printr

-- - --
cele ma(frecvent utilizate instrumente de diagnostic alidate
�tiintific i copul e�ua� tulbur" . e_personalitate §i a [Link] clinice Incepand
cu anu 1977, [Link] [Link]-uLCliniudultiaxial Millon (MCMI) [Link] lansat, acesta a devenit
unyl dintre cele mai utilizat�[Link]� instrum�n te de [Link] [Link]­
r� peste S_Qg_ de articole �i mai mult de 6 cart(\

Ceea ce ege_s ecific acestor inventare (in special inventarului MCMI), este faptul ca ele au
p�enit din teoria bio-evolutionista a dezvoltarii personalitati1. incercand sa demonstreze
faptul ca structura unei �tiinte clinice de personalitate cuprinde patru elewnte..__dteie - teorie,
t�nomie, masuratori �i interveilli,e - Dr. Millon �i-a dezvoltat �i extins propria teorie asu ra
personali tatii, fapt care a genera c a care a no · _ 1 a tulburaril r
de personalitate":Xpoi, �i-a dezvoltatinstrumentele pentru a ev personalitate �i
tlilffiirffite de pirso�lit<1te..c .aie auJQSl derivate din acest model.

Inventarele au fost traduse in mai multe limbi �i sunt utilizate atat clinic, cat �i in cercetare
(ex. in cadrul cercetarilor trans-cuhurale). Acum, odata cu publicarea acestei lucrari, aceste
inventare pot fi gasite �i pe piata romaneasca. Traducerea inventarelor Millon in premiera in
Romania reprezinta o realizare �i in acela�i timp o oportunitate, acoperind o necesitate a spe­
ciali�tilor romani din domeniul clinic.

Au fost astfel adaptate trei inventare Millon care µntesc trei grupe de varsta diferite:
• pentru categoria adulti - Inventarul Clinic Multiaxial Millon-III (MCMI-III);
• pentru adolescenµ - Inventarul Clinic Millon pentru Adolescenti (MACI);
• pentru preadolescenti - Inventarul Clinic Millon pentru Preadolescenµ (M-PACI).
 38
MCMI-111: lnvencarul Clinic Multiaxial Millon

2.3.1. Patternuri severe de caracteristicile majore de personalitate care

au fost evidente anterior.
personalitate

2.3.2. Explicarea prototipurilor Axei II

Stilurile de personalitate reflecta carac­
teristicile profund grave �i pervazive ale
funqionarii, care perpetueaza �i intensi­ Figura 2.3 prezinta derivatele tulburarilor
fica dificultatile de zi cu zi. Ele sunt atat de personalitate ale modelului evolutionist.
de intiparite �i automatizate, [Link] dese­ Reprezentand deduqii de ordin intai din
ori persoana nu este con�tienta de natura constructele teoriei, ele sunt rapid dezvol­
�i consecintele !or auto-distructive. Fiind tate in paragrafele descriptive care urmeaza.
supuse unor conditii de adversitati repetate, Aceste descrieri concise au calitatea de a fi
aceste stiluri dezadaptative pot sa inceapa u�or de consultat �i de inteles din punct de
sa se decompenseze, dobandind trasaturi vedere interpretativ. Cu toate acestea, ele nu
de o severitate moderata sau pronuntata. reflecta perspectivele care sunt mai rigu­
roase ale unei sectiuni
, ulterioare, in care
Trei patternuri de personalitate patolo­ personalitatea este vazuta ca fiind anco­
gica aditionaJe - schizotipala, borderline rata �i operationaliiata de-a lungul intregii
�i paranoida - au fost exprimate in teorie, matrice de personalitate.
pentru a prezenta stadiile mai aYansate de
patologie de personalitate. Reflectand o
deteriorare insidioasa �i lenta a structurii [Link]. Schizoid (Scala 1)
de personalitate, acestea difera de tulbu­
rarile de baza ale personaJitatii prin n1ai Persoanele cu personalitate de tip schizoid
multe criterii, in special deficite la nivelul au semnul caracteristic de a fi lipsiti de
competentelor sociale �i episoade psihotice dorinta �i de a fi incapabili de a experimenta
frecvente (dar reversibile). Fiind, in ter­ placere sau durere profunda. Ei tind sa fie
menii organizarii personalitatii, mai putin apatici, indiferenti, distanti �i necomunica­
integrate �i mai putin eficiente la nivel de tivi. Emotiile s,i nevoile lor de afeqiune sunt
coping decat perechile lor mai temperate, minime �i [Link] ca s,i nis,te obser­
ele sunt foarte vulnerabile la solicitarile vie­ vatori pasivi detas,ati de rec01npense s,i de
tii de zi cu zi. Cu toate acestea, majoritatea afecµunile - precum s,i de solicitarile - rela­
pacientilor continua sa prezinte multe din tiilor umane.
 41
Yalidicacea ceorecica a MCMI

ori o cautare avida, daca nu facuta chiar macar con�tienti, ii exploateaza pe ceilalti
la intamplare, de stimulare �i afeqiune. pentru propriul beneficiu. Cu toate ca oma­
Comportamentul lor social inteligent �i giile din partea celorlalti sunt binevenite �i
deseori viclean da impresia unei sigurante incurajate, ei nu au neaparat nevoie de con­
de sine �i a unei increderi in sine indepen­ firmari pe care sa le obµna prin realizari
dente; cu toate acestea, dedesubtul acestui sau aprobari sociale pentru a-�i menpne
aspect in�elator se afla o frica de autonomie aerul lor de snobi �i de superioritate aro­
veritabila �i o nevoie de semne repetate de ganta. Increderea lor truf�a cu privire la
acceptare �i aprobare. Omagierea �i afecF­ faptul ca lucrurile vor ie�i bine nu ii stimu­
unea trebuie aprovizionate constant �i sunt leaza sa se angajeze in concesiile reciproce
luate din orice sursa interpersonala �i diu­ ale vietii sociale.
tate in orice context social.

[Link]. Antisocial {Scala 6A)

[Link]. Narcisist (Scala 5)
Persoanele cu personalitate antisociala se
Persoanele cu personalitate de tip narcisist manifesta contracarand expectantele de
au ca si. caracteristica interesul fata
' de sine, durere �i devastare pe care considera di cei­
intr-o maniera egocentrica, experimentand lalti i le-ar putea provoca, angajandu-se in
placerea fundamentala prin simplul fapt de comportamente false sau ilegale menite sa
a fi sau de a se focaliza in mod pasiv asupra exploateze mediul pentru propriul avantaj.
propriilor lor persoane. Experientele tim­ Orientarea lor ex1insa reflecta scepticismul
purii pe care le-au avut i-au invatat sa �i lor in ceea ce prive�te motivele celorlalti,
supraevalueze valoarea propriei persoane. dorinta pentru autonomie �i dorinta pentru
Aceasta siguranta �i superioritate poate fi razbunare �i recompensa pentru ceea ce ei
intemeiata pe baza unor premise false; �i considera a fi nedreptati ale trecutului. Ei
anume ca ele nu pot fi sustinute de realizari sunt iresponsabili �i impulsivi, calitaµ pe
reale sau mature. Cu toate acestea narcisi�tii care ei le considera a fi justificate, deoarece
cred in mod naiv ca ceilalti le vor recu- ei ii considera pe ceilalti a fi inconstanti
noaste
' unicitatea lor. Prin urmare, ei detin. �i neloiali. Indiferenta �i cruzimea sunt
un aer arogant de incredere in sine �i fara singurele lor mijloace de a evita abuzul �i
sa se gandeasca prea mult sau fara sa fie persecutia.
 43
Validicacea ceoretica a MCMI

mai vast in numarul �i varietatea trasatu­ Focalizandu-se pe trasaturile lor cele mai
rilor pe care le cuprinde decat anterioara rele, multe dintre ele afirma ca merita sa
orientare pasiv-agresiva. Persoanele nega­ le fie ru�ine sau sa fie umilite la culme.
tiviste se simt ca intr-o lupta intre a urma Pentru a combina durerea �i suferinta
recompensele care sunt oferite de catre lor, pe care ele o pot experimenta ca fiind
ceilalti �i cele pe care le doresc ei in�i�i. consolanta, ele i�i amintesc in mod activ
Aceasta lupta reprezinta o incapacitate de a �i repetitiv nenorocirile lor trecute �i se
rezolva conflicte, similara cu cea a obsesiv­ a�teapta sa apara rezultate problematice din
compulsivului; totu�i, conflictele persoanei circumstante care sunt altminteri favora-
negativiste sunt mult mai con�tientizabile bile. Aqionand in mod caracteristic intr-o
�i sunt intruzive in viata de zi cu zi. Aceste maniera modesta �i care le pune in umbra,
persoane experimenteaza certuri �i decep­ acestea i�i intensifica, adesea, deficitele �i se
tii interminabile in timp ce oscileaza intre pozitioneaza intr-o lumina nefavorabila sau
respect �i sfidare, intre supunere �i opozi­ intr-o pozitie abjecta.
tionism agresiv. Comportamentul lor este
caracterizat de un pattern excentric de furie
sau incapatanare exploziva imbinat cu peri­ [Link]. Schizotipal (Scala S)
oade de culpabilizare �i ru�ine.
Tulburarea de personalitate schizotipala
din DSM-IV reprezinta o orientare dis­
[Link]. Masochist (Ego-distonic) (Scala 8B) functionala din punct de vedere cognitiv
�i separata din punct de vedere interperso­
Cu toate ca a fost scos din DSM-IV, aceasta nal. Persoanele schizotipale prefera izolarea
directie discordanta corespunde cu tul­ sociala, cu ata�amente �i obligatii personale
burarea de personalitate ego-distonica minime. Fiind inclinate sa fie ori autiste, ori
(masochista) din DSM-III-R, un tip de tulburate din punct de vedere cognitiv, ele
caracter foarte bine descris in literatura de gandesc intr-un mod tangential �i, deseori,
specialitate. Stabilind un raport cu ceilalti se prezinta a fi egocentrice �i predispuse
intr-o maniera slugarnica �i de auto-sacri­ spre ruminatii interioare. Sunt vizibile
ficare, persoanele masochiste le ingaduie excentricitatile comportamentale, iar aceste
�i probabil ii incurajeaza pe ceilalti sa le persoane sunt deseori percepute de catre
exploateze sau sa profite de pe urma lor. ceila}ti ca fiind ciudate sau diferite. In func-
 46
MCMI-III: Invencarul Clinic Mulciaxial Millon

nalitica s-a ocupat, indi de la inceput, cu le-ar putea avea asupra caracteristicilor sunt
constructele topografice precum con�tient, prezente in diferite pafti ale acestuia pentru
precon�tient �i incon�tient �i mai tarziu diferiti oameni, chiar �i atunci cand ac�ti
cu concepte structurale precum id, ego �i oameni au acela�i diagnostic. Doar acele
supraego. in acela�i mod, a fost postulata aspecte ale sistemului care sunt [Link] de
�i studiata multimea de procese funqionale cristalizate, dobandesc caracterul pervaziv
semi-fixe, precum a�a-numitele mecanisme �i de durata pe care ii asociem cu persona­
ale eului (ego-apparatuses) (Gill, 1963; litatea. In acest sens, scopuI unei evaluari
Rapaport, 1959). este de a explica constrangerile care per­
petueaza funqionarea limitata, rigida �i
Conducand o evaluare orientata pe un inflexibilitatea adaptativa consecventa a
domeniu, clinicienii ar trebui sa fie atenti . sistemului. Identificat in acest mod, scopul
cu privire la fiecare domeniu ca fiind o enti- terapiei ar trebw sa se concentreze asupra
tate independenta, cazand drept urmare, slabirii acestor constrangeri, perrrutand sis­
intr-un operationalism concret �i naiv. temului sa i�i asume o varietate mai mare
Fiecare domeniu este o parte legitima, dar de stari sau de comportamente adaptative
foarte contextualizata, a unui singur intreg vizavi de situatiL
alcatuit din mai multe parti, unul care este
Tabelul 2.1. Oomeniile de personalitate structurale �i
absolut necesar in cazul in care este men­
functionale
tinuta integritatea structura.l-funqionala a
Oomenii func�onale Domenii structurale
organismului. Cu toate acestea, persoanele
Nivelul comportamental
difera in privinta domeniilor pe care le Manifestari expresive
adopta eel 1nai frecvent. Pacientii reali vari­ Comportamentul interpersonal
aza nu doar in legatura cu nivelul pana la Nivelul fenomenologic
care aproximeaza fiecare prototip de per­ Stilul cognitiv

sonalitate, dar, de asemenea, �i din punctul lmaginea de sine

Reprezentari de obiecte
de vedere al masurii in care constrangerile
Nivelul intrapsihic
din fiecare domeniu modeleaza compor­
Mecanismele de reglare
tamentul lor general. Conceptualizand Organizarea morfok)gica
personalitatea ca fiind un sistem1 am putea Nivelul biofizic
spune ca acele constrangeri pe care sistemul Dispozj\ia/temperamentul
 53
Validicarea reoretici a MCMI

2.6.1. Sindroamele clinice moderate [Link]. Somatoform (Scala H)

(Scalele A-R) Pacientii care au scoruri ridicate la scala
Somatoform i�i exprima problemele psiho­
[Link]. Anxietatea (Scala A)
logice prin intermediul canalelor somatice,
Un pacient anxios informeaza adesea ca se prin perioade repetate de oboseala �i sla­
simte fie vag nelini�tit, fie specific fobic. El biciune �i prin preocupari fata de boala �i
este, in mod caracteristic, incordat, nesigur fata de o varietate de dureri acute, dar in
�i nelini�tit �i este inclinat sa se planga de mare parte nespecifice, in diferite regi­
diverse tipuri de disconfort fizic, precum uni ale corpului �i f'ara legatura cu ceva
incordare, transpiratie excesiva, dureri anume. Anumiti pacienti dau dovada de o
musculare neclar definite �i stari de greata. tulburare de somatizare primara, care este
0 revizuire a raspunsurilor pacientului la caracterizata de dureri somatice multiple �i
itemii scalei de anxietate va fi de ajutor pen­ periodice, deseori prezentate intr-o maniera
tru a stabili daca pacientul este, in primul dramatica, vaga sau exagerata. Alµi prezinta
rand, fobic �i, mai precis, daca fobia este o istorie care ii poate caracteriza eel mai
simpla sau sociala. in orice caz, majoritatea bine ca fiind ipohondri; ei interpreteaza
pacientilor anxio�i dau dovada de o stare de disconfortul sau senzatiile fizice minore
tensiune generalizata, manifestata printr­ ca fiind o boala serioasa. Daca bolile sunt
o incapacitate de a se relaxa, prin mi�diri intr-adevar reale, ele tind sa fie suprainter­
nervoase �i printr-o nelini�te de a reactiona pretate in ciuda asigurarilor medicale. in
�i de a fi u�or speriati. Disconfortul soma­ mod caracteristic, durerile somatice sunt
tic - de exemplu, mainile reci �i umede sau utilizate pentru a obµne atentie din partea
stomacul intors pe dos - este, de asemenea, celorlalti.
caracteristic. De asemenea, de remarcat este
�i starea de ingrijorare �i de nelini�te cu pri­
vire la faptul ca problemele sunt inevitabile,
[Link]. Bipolar: Maniacal (Scala N)
atentia sporita la mediul inconjurator, ner­
vozitatea �i sensibilitatea generalizata. Pacientii bipolari dau dovada de perioade
superficiale de buna dispozitie, de stima de
sine crescuta, supra-activare �i distragere
a atentiei nervoase, dificultati de expri-
 54
MCMI-111: Invencarul Clinic [Link] Millon

mare, impulsivitate �i iritabilitate. Un alt caracteristice. 0 examinare atenta a raspun­

lucru evident este entuziasmul neselectiv, surilor la itemii specifici care au contribuit
planificarea exagerata a scopurilor nerea­ la scorurile ridicate ale pacientului, de pe
liste, calitatea intruziva, dominanta �i cu scala D, ar trebui sa permita clinicianului
cerinte absolutiste a relatiilor interperso­ sa deosebeasca trasaturile particulare ale
nale, nevoia redusa de somn, fuga de idei �i dispozitiei distimice (de exemplu, stima de
schimbarile instabile �i rapide de dispozitie. sine scazuta sau lipsa de speranta).
Scorurile foarte ridicate pot semnifica pro­
cese psihotice, inclusiv iluzii �i halucinatii.
[Link]. Dependenta de alcool (Scala B)

Un pacient cu un scor ridicat pe scala

[Link]. Distimia (Scala D)
Dependenta de alcool are, probabil, o istorie
Pacienµi care au scoruri ridicate la scala de consum de alcool, de incercari de a depa�i
Distimie sunt implicati in viata de zi cu problema cu succes minim, experimentand
zi, dar au avut pe parcursul a catorva ani ca �i consecinta o stare de disconfort con­
sentimente de descurajare sau vina, lipsa de siderabil, in situatiile familiale �i de lucru.
Ceea ce este valoros in aceasta scala �i in
initiativa, apatie la nivel comportamental,
scala urmatoare (Dependenta de droguri)
stima de sine scazuta �i stari frecvente de
este oportunitatea de a lua in considerare
inutilitate �i observapi auto-depreciative.
problema in contextul stilului general de
In perioadele de manifestare a starilor de
functionare a personalitatii �i de coping al
deprimare, pot avea loc lamentari, ideatii
pacientului.
suicidare, o perspectiva pesimista asupra
viitorului, retragere sociala, pofta de man­
care scazuta sau crescuta, oboseala cronica, [Link]. Dependenta de droguri (Scala T)
concentrare deficitara, o pierdere vizibila a
interesului pentru activitatile placute �i o Un scor ridicat pe scala Dependenta de
eficacitate scazuta in efectuarea sarcinilor droguri indica faptul ca pacientul prezinta
cotidiene. in afara de cazul in care scala probabil o istorie repetata sau recenta de
CC (Depresie majora) este, de asemenea, abuz de droguri, ca ii este greu sa i�i sta­
considerabil ridicata, exista o mica probabi­ paneasca impulsurile sau sa le mentina
litate ca trasaturile depresive psihotice sa fie in limitele sociale conventionale �i ca este
 55
Validicacea ceorecid a MCMI

incapabil sa faca fata consecintelor per­ 2.6.2. Sindroame clinice severe

sonale ale acestui comportament. La fel
(Scalele SS, CC �i PP}
ca �i scala Dependenta de akool, �i scala
Dependenta de droguri este compusa din
multi itemi subtili �i indireqi, care pot fi [Link]. Tulburarea de gandire (Scala SS)
utili in identificarea persoanelor care nu In funqie de lungimea �i cursul de desfa�u­
sunt dispuse sa recunoasca deschis ca au rare al problemei, pacienµi care au scoruri
probleme cu drogurile. ridicate la aceasta scala sunt clasificati de
obicei ca �i ,,schizofrenici" sau ,,schizofreni­
formi" sau ca avand ,,o psihoza reactiva de
[Link]. Tulburarea de stres post-traumatic scurta durata". Ei pot sa manifeste periodic
(Scala R) comportamente incompatibile, dezorgani­
zate, sau regresive, fiind deseori confuzi �i
Pacientii care au scoruri ridicate la scala dezorientati �i manifestand ocazional emo­
Tulburare de stres post-traumatic au expe- lii inadecvate, halucinaµi difuze �i iluzii
rimentat un eveniment care a implicat o dewrganizate. Gandirea lor poate fi frag­
amenintare pentru viata lor �i au reaqionat mentara sau bizara. Sentimentele lor pot fi
printr-o stare de frica sau printr-un sen­ !imitate �i poate exista un simt pervaziv ca
timent de neputinta, de mare intensitate. sunt izolati �i neintele�i de catre ceilalti. Pot
lmaginile �i emotiile asociate cu trauma fi remarcate retrager�a �i comportamentul
au ca rezultat amintiri dureroase sau co�­ solitar �i rezervat.
maruri, care reactiveaza emoµile generate
de evenimentul originar. Simptomele de
arousal (de exemplu, raspuns de spaima [Link]. Depresia majora (Scala CC)
exagerat, hipervigilenta) persista �i sunt
racute eforturi de a evita circumstantele Pacientii care obtin scoruri mari la aceasta
asociate cu trauma. scala sunt de obicei incapabili sa funqi­
oneze intr-un mediu normal, sunt foarte
deprimati �i manifesta temeri fata de vii­
tor, ideatie suicidara �i un sentiment de
renuntare deznadajduita. Unii manifesta
un retard motor pronuntat, in timp ce
altii sunt foarte agitati, necajindu-se �i
 56
MCMI�III: Invencarul Clinic Mulciaxial Millon

compatimindu-�i in permanenta starea in 2.7. Validarea rationala a item ilor

care se afla. Adesea, in aceasta perioada,
apar diferite probleme somatice, pofta de MCMI
mancare considerabil scazuta, oboseala,
Provenienta constructelor Axei II �i natura
ca�tigarea sau pierderea in greutate, insom­ constructelor Axei I, masurate de testul
nie �i trezire prea matinala. Sunt comune MCMI-III, au fost stabilite anterior. Cand
problemele de concentrare, precum �i sen- testul MCMI a fost publicat pentru prima
timentele de inutilitate sau vina. Starea de data, nu era inca nevoie de a se coordona
teama �i de deprimare repetitiva sunt frec­ dupa nicio schema formala de tulburari
vente. Bazandu-se pe stilul de personalitate mintale. Publicarea DSM III urma sa fie
subiacent, poate exista un pattern rezervat, doar peste caµva ani. Ne reintoarcem acum
introvertit �i solitar, caracterizat printr-o la inceputurile testului MCMI pentru a
imobilitate puternica sau printr-un ton al descrie pa�ii care au fost urmati pentru a
vocii iritabil �i plangaret. genera �i valida in mod rational itemii sai
preliminari Acest material este important
in scopuri istorice �i educative �i pentru a
[Link]. Tulburarea deliranta (Scala PP) ilustra continuitatea care a avut loc de la
testul MCMI la testul MCMI-III. Faza de
Pacientii cu tulburare deliranta sunt con­ validare teoretico-substantiala utilizata la
siderati, in mod frecvent, a fi profund dezvoltarea testului MCMI original a con­
paranoid �i ca pot deveni in mod periodic stat in trei pa�i secvenµali: (a) crearea unui
beligeranti, exprimandu-�i iluziile iratio­ cluster iniµal de itemi cu baza teoretica, (b)
nale, care sunt totu�i conectate intre ele �i reducerea clusterului de itemi din motive
care sunt de o natura care emana gelozie, rationale, (c) selectarea itemilor pentru a
persecutie sau [Link]. in functie de conste­ stabili doua forme provizoriu echivalente
de instrumente.
latia celorlalte sindroame asemanatoare, pot
exista semne clar conturate de gandire �i
idei de referinta, tulburate. [Link] lor de dis- 2.7.1. Crearea clusterului de itemi
pozitie sunt, de obicei, ostile �i au impresia
ca ceilalti se poarta urat cu ei. Suspiciunea, Construqia testului MCMI a mers cu un
vigilenta �i starea de alerta fata de posibilele pas mai incolo decat procedura tradiµ­
tradari sunt in mod tipic concomitente. onala de seleqie a itemilor cu conµnut
 62
MCMI-III: Inventarul Clinic Mulciaxial Millon

Exprimarea tulburarilor de personalitate de-a lungul domeniilor funcponale �i

structurale de personalitate - Prototipuri
Prototipul Schizoid
Opera\ionalizarea functional-structurala
Procesele func\ionale Atributele structurale
lndiferent expresiv (de exemplu, se prezmta fntr-o stare Imagine de sine satisficitoare (de exemplu, dovede§te
emotionala inactiva, neinsufletita, temperata, fara energie introspectie §i cunoa�tere de sine minima; pare insensibil la
§i vitalitate; este impasibil, plictisitor, neinsufle\it, flegmatic; implica\iile emo\ionale §i personale ale vie\ii sociale de zi cu zi,
prezinta deficite la nivelul activarii, a expresiv1ta\ii motorii §i a parand indiferent la laudele sau criticile celorlalti)
spontaneita\ii)
Neimplicat din punct de vedere social (de exemplu , pare Reprezentiri insuficiente (de exemplu, reprezentarile inteme
indiferent �i distant. rar impres1onat de actiunile �i sentimentele sunt pu\ine la numar §i minim articulate, in mare parte fara
celorla�i: alege activita\i solitare, este inzestrat. cu pu\ine numeroase percep\ii sau amintiri ale relatiilor cu alte persoane,
interese .umane". dispare din peisaj; este distantat sau discret, posedand pu\in din interactiunea dinamica dintre impulsuri �i
nu i�i dore§te �i nici nu se bucura de rela\iile apropiate, prefera conflicte care caracterizeaza persoanele bine adaptate)
un rol periferic in mediile sociale, in activita\i §i in familie)
Siracicios cognitiv (de exemplu, prezinta deficien\e in Organlzare nediferen1iata (de exemplu. saracie interioara,
diverse sfere de cuno�tinte §i dovede§le procesari cognitive un impuls slab de indeplinire a nevoilor, fo�ari minime de a
vagi §i haotice, mai ales in ceea ce prive§le problemele sociale; se apara sau de a rezolva conflicte interne sau de a face fata
deseori comunicarea cu ceilal\i nu este focalizata; i�i pierde cerin\elor externe; structurile morfologice interne pot fi eel mai
scopurile §i inten\ille. sau comunicarea este transmisa printr-o bine caracterizate prin contextul lor limitat §i patternul steril)
logica haotica sau indirecta)
Mecanismul de intelectuaHzare (de exemplu, descrie Dispozi�e apatici (de exemplu, nu este afectuos, manifesta
experien\ele interpersona!e §i afective intr-un mod practic, intrinsec o lipsa de sensibilitate, glacialitate §i rigiditate; prezinta
abstract, impersonal sau mecanic; acorda aten\ie in pnmul nevoi reduse de afectiune §i sexuale, rareori manifestand
rand aspectelor formale §i obiective ale evenimentelor sociale sentimente calduroase sau intense; aparent este incapabil sa
§i emo!ionale) experimenteze majoritatea emotiilor- placere, triste\e, sau furie
- la orice nivel)

Corespondenta OSM/MCMI (Schizoid)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCMl-111
A. Un pattern pervaziv de deta§are fa\a de relayile sociale 92. Sunt singur (singura) mare parte a timpului §i prefer sa fiu
§i o arie restransa de exprimare emotionala in mediile 8§8.
interpersonale, incepand cu varsta adulta timpurie §i pana in
prezent. intr-o mul\ime de contexte, a§a cum este indicat de
patru (sau mai multe) din urmatoarele:

(1) nu dore§te §I nici nu se bucura de rela\iile apropiate, nici 105. Aproape ca nu imi doresc prietenii apropiate.
macar de faptul de-a fi parte din familie
(2) alege aproape intotdeauna activita\i solitare 27. Atunci cand pot alege, prefer sa fac lucrurile de unul singur/
una singura.
(3) are interese !imitate sau chiar inexistente fata de experien\ele 46. intotdeauna am avut un interes mai scazut fata de sex
sexuale cu o alta persoana comparativ cu majoritatea persoanelor.
 63
Validitatea teoretica a MCMI

(4) gas e§te placere in pu\ine activita\i (sau chiar niciuna) 148. Pu\ine lucruri in via\a imi ofera placere.
(5) nu are priete ni apropia\i sau confiden\i in afara de rude de 165. in afara de familia mea, nu am a�i prieteni apropia\i.
gradul unu
(6) se arata indiferent fa\a de laudele sau criticile din partea
altora
(7) demonstreaza raceala emo\ionala, deta§are sau o 10. Pu\inele sentimente pe care se pare ca le am le exteriorizez
afectivi tate aplatizata rareori in fata lumii.

Prototipul Evitant
Operationalizarea functional-structurala
Procesele func\ionale Atributele structurale
Expresiv iritabil ( de exemplu, transmite o nelini§te, o timiditate Imagine de sine instrainata (de exemplu, se vede pe sine ca
pennanenta, o stare evitanta §i nelini§tita; reac\ioneaza fiind nepotrivit, inadecvat §i inferior din punct de vedere social,
exagerat la evenimente inofensive §i le judeca rapid ca fiind justificandu-§i astfel izolarea §i refuzul de a fi in preajma altor
ridicole, criticandu-le §i dezaprobandu-le) oameni; se simte necarismatic, i§i devalorizeaza propriile
realizari §i raporteaza un sentiment persistent de singuratate §i
de gol interior)
Interpersonal evitant (de exemplu, se distan\eaza de Reprezentari contrariante (de exemplu, reprezentarile interne
activita\ile care implica rela\ii personale intime §i prezinta o sunt compuse din amintiri rapid reactivate, intense §i conflictuale
is torie vasta de episoade de anxietate sociala §i neincredere; ale unor rela\ii problematice timpurii, capacitate redusa de a fi
cauta sa fie acceptat, dar nu este doritor sa se implice decat experimentat sau de a-§i aminti sa fi fost satisfacut, dispune
daca este sigur ca este placut, pastrand distan\a, pentru a evita de pu\ine mecanisme de canalizare a nevoilor, impulsurilor, de
sa fie criticat sau umilit) rezolvare a conflictelor sau de deviere a stresorilor externi)
lnatent cognitiv (de exemplu, examineaza cu pruden\a mediul Organizarea fragila (de exemplu, prezinta un complex
in vederea detectarii poten\ialelor pericole §i este preocupat de nejustificat de emo\ii haotice, depinde aproape exclusiv de o
ganduri §i observa\ii intruzive §i disruptive; aceste idei irelevante singura modalitate de rezolvare §i descarcare, aceea de evitare,
tulbura §irul gandurilor §i interfereaza cu comunicarea sociala §i scapare, iluzie; pomind de aici, atunci cand are de infruntat
evaluarea acurata) riscuri personale, oportunita� noi, sau stres neanticipat, p u\ine
structuri morfologice sunt prezente pentru a fi desfa§urate §i
exista pu\ine pozi\ii de sprijin asupra carora sa revina, neavand
suficiente decompensari regresive)
Mecanism de fantasmare (se bazeaza excesiv pe imagina\ie Dispozipe indurerata (de exemplu, descrie o stare de tensiune
pentru a dobandi gratificare, pentru a1i construi increderea in constanta §i confuza, triste\e §i furie; oscileaza intre dorin\a de
sine §i pentru a rezolva conflictele; se retrage in visare pentru afec\iune, frica de a fi respins, jena §i insensibilitate)
a-§i descarca in siguranta impulsurile zadamice de afec\iune �i
furie)
 64
MCMI,III: lnvencarul Clinic Mulciaxial Millon

Corespondenta DSM/MCMI (Evitant)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCMl-111
A. Un pattern pervaziv de inhibi\ie sociala, sentimente de 40. Consider ca sunt o persoana tematoare §i inhibata.
inadecvare �i hipersensibilitate la evaluare negativa, incepand
din perioada adulta timpurie �i pana in prezent intr-o varietate
de contexte, indicata de patru (sau mai multe) din urmatoarele:
(1) evita activitatile profesionale care implica contact 69. Evit majoritatea situa\iilor sociale pentru ca ma a�tept ca
interpersonal semnificativ, datorita fricii de critici, dezaprobare, oamenii sa ma critice sau sa ma respinga.
sau respingere

(2) nu dore�te sa se implice in rela\iile cu oamenii decat daca 127. Nu ma implic in rela\ii cu oamenii decat atunci cand sunt
este sigur ca este placut sigur/sigura ca ace�tia ma plac.
(3) dovede�te retineri fata de rela\iile intime deoarece ii este 18. Mi-e frica sa ma apropii prea tare de o alta persoana,
frica sa nu fie ruiinat sau ridiculizat pentru ca in cele din urma s-ar putea sa ajung sa fiu ridiculizat/
ridiculizata sau facut/facuta de ruiine.
(4) este preocupat sa nu fie criticat sau respins in situa\iile 99. in societate sunt aproape intotdeauna foarte ingrijorat/
sociale ingrijorata de ce ar putea gandi al\ii despre mine ii tensional/
tensionata.
(5) se inhiba in situapile interpersonale noi datorita sentimentului 174. Cu toate ca imi este frica sa leg noi prietenii, imi doresc sa
de inadecvare am mai multe decat am in prezent.
(6) se vede pe sine ca fiind nepotrivit din punct de vedere social, 141. Simt ca majoritatea oamenilor au o parere proasta despre
lipsit de farmec personal, sau inferior 'fata de al\ii mine.

(7) este deosebit de ezitant in a se angaja in riscuri personale 84. Sunt prea nesigur/nesigura pe mine ca sa rise sa incerc
sau in a se angaja in orice activitati noi datorita acestea s-ar ceva nou.
putea dovedi a fi stanjenitoare

Prototipul Depresiv
Operationalizarea functional-structurala
Procesele funciionale Atributele structurale
Expresiv nefericit (de exemplu, infa\iiarea �i postura transmit Imagine de sine - lipsit de valoare (de exemplu, se considera
o stare de tristete care nu poate fi alinata, melancolie, jale, daca a fi lipsit de importanta, fara valoare ca persoana §i fa\a de
nu durere; abatut §i descurajat in mod iremediabil, infati§eaza in altii, inadecvat §i fara succes in toate domeniile in care vrea
permanenta o stare de lipsa de speranta §i de nefericire) sa razbata; plictisitor, sterp, incapabil; se vede pe sine ca fiind
inconsecvent §i nevrednic, daca nu chiar vrednic de dispret o
persoana care ar trebui sa fie dezaprobata, careia ar trebui sa
i se diminueze meritele �i care ar trebui sa se simta vinovata
pentru ca nu prezinta trasaturi sau realizari demne de lauda)
 65
Validitatea teoretid a MCMI

Interpersonal- lipslt de apirare (de exemplu, considerand ca Abandonare de obiecte (de exemplu, reprezentarile inteme
trebuie sa se simta vulnerabil, ca poate fi oricand atacat §i ca ale trecutului par a fi uitate, ca §i cum experien\ele timpurii au
este fara aparare, ii va implora pe al\ii sa fie grijulii §i protectivi fost golite sau devitalizate, fie golite de elementele lor bogate �i
cu el; se teme de abandon sau parasire, se va comporta intr-o vesele, fie scoase din memorie, lasand persoana sa se simta
maniera primejdioasa §i va cauta sau va cere asigurari de abandonata, deprivata, inlaturata, izgonita §i parasita)
afec\iune, stabilitate �i devotament)
Cognitiv pesimist (de exemplu, manifesta atitudini de invins Organizare epuizati (de exemplu, scheletul pentru structurile
§i fataliste in legatura cu aproape orice lucru; vede lucrurile in morfologice este putemic slabit, manifestand metode slabe de
eel mai rau mod posibil §i se a§teapta mereu la ce este mai rau; coping §i strategii defensive saracacioase, goale §i lipsite de
se simte impovarat, descurajat §i pustiit; ofera cea mai sumbra fo�a §i focalizare, rezultand intr-o capacitate diminuata daca nu
interpretare a evenimentelor prezente, sentimentul ca niciodata ajunsa la limita de a ini\ia ac\iuni §i de a regla emo\ii, impulsuri
lucrurile nu se vor imbunata\i) §i conflicte)
Mecanism asce tic (de exemplu, se angajeaza in ac\iuni in care Dispozi�e melancolici (de exemplu, este in mod tipic cople§it
se poate dezminti pe sine, autopedepsi §i chinui, considerand de durere, mohorat, inlacrimat. nefericit �i posac; ii este
ca oamenii trebuie sa manifeste peniten\a §i sa fie lipsi\i de caracteristic sa se ingrijoreze §i sa aiba ganduri negre; moral
gratificarile vie\ii; exista nu numai o respingere a placerilor, dar scazut, iar starile disforice rareori se remit)
face §i acte dure de auto-pedepsire §i de auto-distrugere)

Corespondenta DSM/MCMI (Depresiv)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCMl-111
Vezi DSM-IV 20. Cea mai mare parte a vie\ii mele, inca de cand eram copil,
am avut ganduri triste.
112. Am fost descurajat (descurajata) §i trist (trista) mare parte
din via\a mea, inca de cand eram tanar (tanara).
123. Mi-a fost intotdeauna greu sa nu ma simt melancolic
(melancolica) §i nefericit (nefericita).
151. Nu am reu§it niciodata sa scap de sentimentul ca sunt lipsit
(lipsita) de valoare pentru ceilal\i.
47. Tind sa ma invinova\esc intotdeauna cand lucrurile merg
prost.
145. imi petrec via\a ingrijorandu-ma in legatura cu un lucru sau
altul.
133. Chiar §i in perioadele bune, mi-a fost intotdeauna frica ca
lucrurile se vor inrauta\i in curand.
25. Adesea ma simt vinovat (vinovata). fara sa cunosc un motiv
anume.
 66
MCMI,111: lnventarul Clinic Multiaxial Millon

Prototipul Dependent
Operationalizarea functional-structurala
Procesele func1ionale Atributele structurale
Expresiv incompetent (de exemplu, se sustrage de la Imagine de sine - nepotrivit {de exemplu, se vede pe sine ca
responsabilita\ile de adult, comportandu-se ca �i cum ar fi fiind slab, fragil §i inadecvat; demonstreaza lipsa de incredere
neputincios §i cautand ingrijire de la al\ii; este docil §i pasiv, ii in sine, minimalizandu-§i propriile atitudini §i competente §i
lipsesc competentele functionale §i evita auto-afinnarea) pomind de aici este incapabil sa faca lucruri pe cont propriu)
Interpersonal submisiv (de exemplu, are nevoie excesiv de Reprezentari - imature (de exemplu, reprezentarile inteme
sfaturi §i reasigurari; se supune unei figuri mai puternice, care sunt compuse din impresii infantile fa\fi de a�ii, idei nesofisticate,
poate sa aiba grija de el, fara de care s-ar simti tulburator de amintiri incomplete, impulsuri elementare §i copilaroase §i
singur §i de neajutorat; este compliant, impaciuitor §i pacifist, competen\e minime de a gestiona §i de a rezolva stresorii)
fiindu-i frica sa fie abandonat §i sa trebuiasca sa aiba singur
grija de el)
Cognitiv naiv {de exemplu, se contrazice rareori cu alte Organizare nedezvoltata (de exemplu, datorita faptului ca
persoane §i poate fi U§0r convins, naiv §i credut; ofera o atitudine ii incredinteaza pe altii cu responsabilfatea de a-i satisface
naiva fata de dificuttatile interpersonale, atenuand problemele nevoile §i de a face fata sarcinilor de adult, exista o structura
obiective §i trecand lini§tit pe tanga evenimentele suparatoare) morfologica deficitara §i o lipsa de diversitate in reglarea
interna a controlului, lasand un amestec de abilitag adaptative
relativ nedezvoltate §i nediferenyate §i un sistem elementar de
functionare independenta)
Mecanism de interiorizare (de exemplu, este fenn devotat altei Dispozi�e pa,nica (de exemplu, este in mod caracteristic
persoane, pentru a intari credinta ca intre ei exista o legatura prietenos, blajin §i necompetitiv; evita cu sfiala tensiunea
de nedespartit; i§i sacrifica perspectivele proprii in favoarea sociala §i conflictul interpersonal)
celor1alti pentru a exclude posibilitatea unor conflicte sau
amenin\ari ale relaQei !or)

Corespondenta DSM/MCMI (Dependent)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCMl-111
A. 0 nevoie pervaziva §i excesiva de a fi ingrijit, care conduce 16. Sunt o persoana foarte placuta §i ascultatoare.
la un comportament submisiv §i agatator §i frica de separare,
incepand cu varsta adulta timpurie pana in prezent intr-o
varietate de contexte, a§a cum este indicat de cinci (sau mai
multe) din urmatoarele:
(1) prezinta dificultati in a lua decizii in viata de zi de zi fara a 94. Ceilalti pot sa ma faca U§0r sa imi schimb ideile, chiar §i
primi o cantitate uria§a de sfaturi §i asigurari de la ceilalti dupa ce cred ca m-am decis deja asupra unui lucru.
(2) are nevoie ca ceilalti sa i§i asume responsabilitatea pentru 73. Deseori le permit celorlal� sa ia decizii importante pentru
majoritatea domeniilor din viata lui mine.
(3) prezinta dificultati in a-§i exprima dezacordul fata de altii 169. Sunt intotdeauna dispus (dispusa) sa cedez in favoarea
deoarece se teme ca ar pierde sprijinul sau aprobarea acestora. altora intr-o neintelegere, pentru ca imi este frica de supararea
Neta: Nu includ frici realiste de pedeapsa sau respingerea lor.
(4) prezinta dificulta\i in a in�ia proiecte sau in a face lucruri de 35. Deseori renunt la a face unele lucruri de frica faptului ca nu
unul singur (datorita lipsei de incredere in deciziile sau abilitagle le voi face bine.
proprii §i nu o lipsa de motiva�e sau de energie)
 67
Validicacea reoretica a MCMI

(5) merge excesiv de departe doar pentru a obtine ingrijire §i 45. intotdeauna ma straduiesc sa le fac pe plac celor1alti, chiar
spnjin din partea altora, pana la punctul de a se oferi sa faca §i daca imi sunt antipatici.
lucruri care fl sunt neplacute
(6) se simte incomod sau neajutorat cand este singur datorita 135. Ma inspaimanta gandul de a fi singur (singura), fara ajutorul
fricilor exagerate ca este incapabil sa i§i poarte singur de grija cuiva apropiat pe care sa ma pot baza.
(7) cauta urgent o alta relatie ca §i sursa de ingrijire §i sprijin
atunci ciind o relatie apropiata se sfa�e§te
(8) este preocupat in mod nerealist cu fricile de a fi lasat singur 108. Ma preocupa §i ingrijoreaza foarte mult gandul ca a§ putea
pentru a-§i purta de grija fi lasat (lasata) singur (singura) §i va trebui sa-mi port singur
(singura) de grija.

Prototipul Histrionic
Opera�onalizarea functional-structurala
Procese functionale Atribute structurale
Expresiv dramatic (de exemplu, reaqioneaza exagerat, este Imagine de sine - sociabil (de exemplu, se vede pe sine ca
schimbator, obraznic §i absorbit de ceea ce face; nu tolereaza fiind sociabil, stimulator §i carismatic; ii face placere perspectiva
inactivitatea, acest lucru rezultand in reaqii impulsive, extrem de a-§i face cuno§tinte pe baza aspectului fizic §i urmarind sa
de emo\ionale §i teatrale; prezinta predilectie pentru exaltarea aiba o via\a ocupata �i orientate spre ob\inerea placerilor)
de moment, aventuri trecatoare §i hedonism imprevizibil)
Interpersonal - cautator de aten�e (de exemplu, solicits in Reprezentari-superficiale (de exemplu, reprezentarile inteme
mod activ laude §i ii manipuleaza pe ceila�i pentru a ob\ine sunt compuse in mare parte din amintiri superficiale ale rela\iilor
asigurari, atentie §i aprobare necesara; presupune multa trecute, colectii aleatoare de emo\ii §i conflicte pasagere §i
atentie, este U§Uratic, orgolios §i exhibitionist seductiv, mai ales izolate, impulsuri §i mecanisme inconsistente)
sa
cand i§i dore§te fie in centrul aten�ei)
Cognitiv-nestatomic (de exemplu, evita gandurile Organizare separati (de exemplu exista, in sens larg, o
introspective, este excesiv de influen\abil §i grijuliu la structure morfologica neglijent imbinata, in care procesele
evenimentele externe trecatoare §i vorbe§te la modul general; reglarii §i controlului intern sunt impra§tiate §i neintegrate,
integreaza slalb experien\ele, rezultand intr-o inva\are difuza §i implicimd metode ad-hoc pentru franarea impulsu rilor,
judeca� nechibzuite) coordonarea mijloacelor de aparare §i rezolvarea de conflicte,
conducand la mecan1isme care, din necesitate, trebuie :sa
fie
cuprinzatoare §i exhaustive pentru a men\ine coeziunea §i
stabilitatea psihica §i dear atunci cand are succes i§i izoleaza §i
i§i separa gandurile, emo\iile §i ac\iunile)
Mecanism de disoclere (de exemplu, modifica §i reconstituie Dlspozi�e nestatornica (de exemplu, manifesta emo\ii foarte
in mod regulat prezentarile propriei persoane pentru a crea schimbatoare §i superficiale; este vioi, insufletit §i impetuos §i
o succesiune de fa\ade social atractive dar schimbatoare; se manifesta tendinte ca este U§or de tulburat, suparat sau plictisit)
angajeaza in activita� care ii distrag aten\ia perntru a evita
sa integreze �i sareflecteze asupra gandurilor §i emo\iilor
neplaOJte)
 68
MCMI, III: lnvencarul Clinic Mulciaxial Millon

Corespondenta DSM/MCMI (Histrionic)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCMl-111
A. Un pattern pervaziv de emotivitate §i de cautare de atentie 57. Cred ca sunt o persoana foarte sociabila §i comunicativa.
excesiva, incepand cu varsta adulta timpurie §i pana in prezent,
intr-o varietate de contexte, a§a cum este indicat de cinci (sau
mai multe) din urmatoarele:

(1) nu se simte comod in situatiile in care nu este in centrul 88. Nu stau niciodata izolat (izolata) cand sunt la o petrecere.
aten�ei
(2) interactiunea cu ceilalti este adesea caracterizata printr-un 21. imi place sa flirtez cu persoanele de sex opus.
comportament sexual seducator sau provocator neadecvat

(3) da dovada de schimbari rapide §i expresii superficiale ale 12. imi arat sentimentele U§Or §i repede.
emotiilor

(4) i§i folose§te in permanents aspectul fizic pentru a atrage

atentie asupra propriei persoane
(5) are un stil de vorbire excesiv de general §i lipsit de detalii
(6) manifesta exprimari ale emo\iilor auto-dramatice, teatrale §i 51. Cand lucrurile devin plictisitoare, imi place sa stamesc eu
exagerate ceva agita\ie.
(7) este sugestionabil, u�or influentat de ceilalti sau de 32. intotdeauna sunt in cautare de a-mi face prieteni noi §i de a
circumstante cunoa9te oameni noi.
(8) considera rela\iile a fi mull mai intime decal sun! in realitate 80. imi este foarte U§Or sa-mi tac mu�i prieteni.

Prototipul Narcisist
Opera�onalizarea func�onal-structurala
Proces,ele functionale Atributele structurale
Expresiv arogant (de exernplu, se comporta intr-o maniera lmaginea de sine - adrnirabil (de exemplu, se considera a fi
aroganta, ingamfata, infatuata §i dispre\uitoare, ne\inand cont de vrednic de lauda, special, unic §i ,ca merita o mare admira\je;
regulile conven\ionale irnparta9 ite de lumea sociala, vazandu-le actioneaza intr-o maniera grandioasa sau increzatoare, deseori
ca fiind naive sau neaplicabile in cazul sau; demonstreaza o fara realizari paralele; are un foarte putemic sim\ al valorii
neglijare indolenta fata de integritatea personala §i o indiferenta proprii in ciuda faptului ca este vazut de ceilalti ca fiind egoist,
fa\a de drepturile celorlal\i) nechibzuit §i arogant)
Interpersonal - exploatator (de exemplu, se simte indrepta\it, Reprezentiri - construite (de exemplu, reprezentarile inteme
nu este empatic 9 i a9teapta sa i se faca favoruri speciale fara sa sunt compuse mai mult decat in mod obi9 nuit din amintiri ireale
i§i asume responsabilitay eichivalente; se folose9te, fara ru9 ine, �i schimbatoare ale rela\iilor trecute; impulsurile §i conflictele
de ceilal9 pentru a-§i intensifica §i a-§i indeplini dorin\ele) intolerabile sunt prompt reinnoite odata ce are nevoie, in limp
ce altele sunt deseori artificiale §i pretenijoase)
 69
Validicacea teorecica a MCMI

Cognltiv expanslv (de exemplu, are o imagina\ie nedisciplinata Organizare - lloglci (de exemplu, structurile morfologice
§i manifesta o preocupare fata de iluzii imature §i de auto-marire subiacente strategiilor de coping §i defensive tind sa fie fragile
cu privire la succes, frumuse\e, sau dragoste; este foarte pu\in §i evidente, se arata mai bine orchestrate decat sunt in realitate,
to�at de realitatea obiectiva, i§i ia liberta\i fata de anumite fapte i§i regleaza impulsurile doar marginal, i§i canalizeaza nevoile
§i deseori minte pentru a scoate in evidenta o iluzie despre el) cu restric\ii minime §i i§i creeaza o hume interioara in care
conflictele sunt indepartate, e§ecurile sunt rapid indreptate, iar
mandria este reafirmata fara efort)
Mecanism de rai;onalizare (de exemplu, se amage§te pe sine Dlspozltie lndiferenti (de exemplu, manifesta un aer general
§i este superficial in inventarea unor motive plauzibile pentru de non§alanta, calm desava�it §i seninatate simulata; se arata
a-§i justifica comportamentul central pe propria persoana §i impresionat sau optimist, dar acest lucru se schimba atunci
nechibzuit din punct de vedere social; se folose§te de pretexte cand increderea narcisista ii este zguduita, moment in care
pentru a se plasa in cea mai favorabila lumina posibila, in ciuda furia, ru§inea sau vidul sunt afi§ate pentru o scurta perioada de
lipsurilor sau a e§ecurilor evidente timp)

Corespondenta DSM/MCMI (Narcisist)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCMl-111
A. Un pattern pervaziv de mare\ie (in imaginatie sau
comportament), nevoie de admiratie §i lipsa de empatie,
incepand cu perioada adulta timpurie §i pana in prezent intr-o
varietate de contexte, a§a cum este indicat de cinci (sau mai
multe} din urmatoarele:
(1) are un simt mare\ de importanta de sine (de exemplu, i§i 67. Am multe idei care sunt prea avansate pentru vremurile
exagereaza realizarile §i talentele, se a§teapta sa fie considerat noastre.
superior fara a fi proportional cu realizarile sale}
(2) este preocupat de iluzii nelimitate privind succesul, puterea, 6. Oamenii nu mi-au oferit niciodata suficienta recunoa§tere
inteligenta, frumusetea sau dragostea ideala pentru lucrurile pe care le-am facut.
ca
(3} crede este .special" §i unic §i poate fi in\eles sau ar trebui 159. Cineva ar trebui sa fie destul de exceptional pentru a-mi
sa se relationeze doar cu alti oameni speciali sau cu statut in\elege talentele speciale.
ridicat (sau institu\ii}
(4) necesita admira\ie exagerata 144. Cred ca depun o groaza de eforturi pentru a-i face pe
oameni sa admire lucrurile pe care le spun sau le fac.
(5) prezinta un simt de indreptatire, a§teptari ira\ionale pentru un 31. Cred ca sunt o persoana deosebiti, care merita aten�e
tratament deosebit de favorabil sau de o confonnitate automata speciala din partea celor1atti.
fa\a de a§teptarile proprii
(6) este exploatator cu oamenii, profita de altii pentru a-§i atinge 85. Nu ii invinovatesc pe cei care profita de cineva care le
scopurile pennite.
(7) ii lipse§te empatia: 11u este dispus sa recunoasca sau sa 93. Unii membri ai familiei mele spun ca sunt egoist (egoista) §i
identifice sentimentele sau nevoile celorlalti ca ma gandesc doar la mine.
(8) este deseori invidios fata de al\ii sau crede ca altii sunt 26. Alte persoane imi invidiaza aptitudinile.
invidio§i pe el
(9) etaleaza comportamente sau atitudini arogante, trufa§e 5. $tiu ca sunt mai bun (buna) decat restul lumii, a§a ca nu-mi
pasa ce cred oamenii.
 70
MCMI-III: lnvencarul Clinic Multiaxial Millon

Prototipul Antisocial
Operationalizarea functional-structurala
Procesele functionale Atributele structurale
Expresiv impulsiv (de exemplu, este pripit §i imposibil de lmaginea de sine - se autoguvemeaza (de exemplu, se vede
stapanit. ac\ioneaza intr-o maniera spontana, in care deciziile pe sine ca fiind neincatu�at de restricyile obiceiurilor sociale ji
se iau intr-o frac\iune de moment; este neprevazator, nechibzuit de constrangerilor loialitavlor personale; valorizeaza imaginea §i
§i imprudent, nereu§ind sa-§i faca planuri, sa ia in considerare se bucura de sentimentul de libertate, neimpovarare §i ferit de
alternative sau sa fie atent la consecin\e) constrangeri fata de oameni, locuri, obliga�i, sau rutine)
Interpersonal iresponsabil (de exemplu, este nedemn de Reprezentari - devalorizate (de exemplu, reprezentarile
incredere §i inconstant, e§uiind sa realizeze sau negand in mod interne cuprind rela�i degradante §i corupte care indeamna la
inten\ionat obliga\iile personale de natura maritala, parentala, atitudini razbunatoare §i impulsuri salbatice care sunt urmarite
ocupa\ionala, sau financiara; incalca sau violeaza in mod pentru a strica idealurile §i comportamentele culturale stabilite,
activ drepturile celorial\i; nu respecta codurile sociale stabilite, pentru a devaloriza sentimente personale, dar ravne§te intens la
realizand comportamente necinstite sau ilegale) achizi\iile materiale ale societatii respinse de el}
Cognitiv - deviant (de exemplu, interpreteaza evenimentele Organizare - indisciplinat (de exemplu, structurile morfologice
§i rela\iile conform credin\elor §i dogmelor sociale neortodoxe; interioare care contin impulsuri sunt renumite pentru numarul
este dispretuitor fa\a de idealurile tradi\ionale, nu reu§e§te sa se lor redus, la fel cum sunt §i eforturile de a infrana energiile §i
conforrneze norrnelor sociale §i este dispre\uitor fa\a de valorile atitudinile refractare, conducand la nerespectarea U§oara a
conven\ionale) controlului, a pragurilor joase pentru descarcare ostila sau
erotica, auto-exprimare neinlantuita §i o intoleranta evidenta
fa\a de intarzieri sau frustrari)
Mecanism - exprimare gestuala �i verbala (de exemplu, Dispozi�e - insensibil (este insensibil, iritabil §i agresiv
tensiunile interioare care ar putea cre§te prin amanarea a§a cum sunt exprimate intr-o clasificare larg raspandita in
exprirnarii gandurilor ofensive §i a actiunilor rauvoitoare sunt in\elegerea, compasiunea §i remu§carea sociala; manifesta o
rareori inabu§ite; impulsurile respinse social nu sunt reinnoite lipsa de politete grosolana §i o neglijare ofensiva §i nechibzuita
in forrne sublime, dar sunt emise direct pe cai pripite, de obicei fata de siguranta propriei persoane §i a altora)
fara vina sau remu§cari)

Corespondenta DSM/MCMI (Antisocial)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCMl-111
A exista un pattern pervaziv de neglijare §i incalcare a 53. Pedeapsa nu m-a oprit niciodata din a face ceea ce am vrut
drepturilor celorla�i, care apare incepand cu varsta de 15 ani,
a§a cum este indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele:
(1) nu reu�e§te sa se conformeze normelor sociale cu privire la 113. Am avut probleme cu legea de cateva ori.
comportamentele legale, exprimate prin indeplinirea repetata a
unor aqiuni care justifica arestarea
(2) caracter necinstit, a§a cum este indicat prin numeroase 139. Sunt foarte bun (buna) in a inventa scuze cand intru in
minciuni, folosirea alter persoane sau utilizarea celorlaly pentru incurcatura.
profit s8u placere personala
(3) impulsivitate sau nereu§ite in a face planuri viitoare 166. in majoritatea cazurilor ac\ionez repede §i nu gandesc
lucrurile pana la capat, 8§8 cum ar trebui.
(4) iritabilitate §i agresivitate, 8§8 cum este indicat prin lupte sau
atacuri fizice repetate
 71
Validitarea reoretici a MCMI

(5) neglijenta nechibzuita fata de siguran\a propriei persoane

§i a celorlalij
(6) iresponsabilitate consecventa, a§a cum este indicata 101. Cred ca nu imi asum multe din responsabilitaple familiei
prin e§ecuri repetate de a sustine o ocupatie consistenta sau atat de series pe cat ar trebui.
obliga\ii financiare cinstite
(7) lipsa de remu§cari, a§a cum este indicat prin faptul ca ii este 38. Fae tot ce vreau, fara sa ma ingrijoreze efectele asupra
indiferent daca fura, rane§te sau se comporta unit cu altii celorial\i.
B. Persoana are eel puyn 18 ani
C. Exista dovezi de tulburare de comportament cu debut inainte 17. Ca §i adolescent (adolescenta), am avut numeroase
de varsta de 15 ani. n
probleme, datorita comportamentului nepotrivit pe care aveam
la §coals.

Prototipul Sadie
Opera\ionalizarea func�onal-structurala
Procesele functionale Atributele structurale
Expresiv - precipitat (de exemplu, este predispus sa Imagine de sine - domic de lupta (de exemplu, este mandru
reac\ioneze intr-un mod subit, nea§teptat §i nejustificat; este sa se caracterizeze ca fiind foarte competitiv, energic §i
reactiv §i indraznet in mod nechibzuit; atras de provocare, rise incapatanat; valorizeaza aspecte legate de sine care prezinta o
�i vatamare; nu este �ovaielnic, nu ii este frica de durere, de imagine bataioasa, despotica §i orientate spre putere)
pericol sau de pedeapsa)
Interpersonal dur (de exemplu, demonstreaza satisfactie Reprezentari - pemicioase (de exemplu, reprezentarile
atunci cand intimideaza, constrange §i umile§te alte persoane; interne ale trecutului sunt puse in evidents de relatiile timpurii
exprima frecvent comentarii sociale verbale abuzive §i ironice §i care au generat energii putemice orientate spre agresivitate §i
manifests un comportament distructiv sau violent fizic) atitudini rautacioase, la fel ca §i printr-o lipsa contrastanta de
amintiri placute, afecte ginga§e, conflicte inteme, ru§ine, sau
senti mente de vinova�e)
Cognitiv - dogmatic (de exemplu, are un repertoriu de opinii Organizare - eruptiv (de exemplu, in ciuda unei structuri
puternice §i !imitate, este persistent §i incapatanat in pastrarea morfologice coezive compusa din comenzi, mijioace de aparare
propriilor concep\ii gre§ite; manifests un autoritarism larg §i cai de exprimare modulate adecvat in mod curent, schimbarea
raspandit, intoleranta sociala §i prejudeca\i) vitezei energiilor putemice §i explozive de o natura agresiva §i
sexuala, ameninta sa produca reaqii nestapanite care distrug
§i invadeaza periodic constrangeri competente din alte puncte
de vedere)
Mecanism de izolare (de exemplu, poate actiona cu sange Dispozi�e ostili (de exemplu, are un temperament iritabil §i
n
rece §i poate fi foarte deta§at de impactul pe care au actele nerves, care se aprinde rapid in discu�i af\agoase §i lupta fizica;
sale distructive asupra altora; vede lucrurile pe care le violeaza este crud, rau §i neascultator, doritor sa faca rau sau chiar sa ii
ca fiind impersonale, ca §i simboluri ale grupurilor devalorizate chinuie pe altii pentru a obtine ceea ce dore§te)
lipsite de sensibilitate umana)
 72
MCMI III: Invencarul Clinic Multiaxial Millon
1

Corespondenta DSM/MCMI (Sadie)

Criteriul DSM-111-R lteml analog! MCMl-111
Vezi DSM-111-R 116. A trebuit sa fiu foarte dur (dura) cu unii oameni pentru a le
arata care le e locul.
95. ii infurii de multe ori pe ceilal\i prin faptul ca le dau ordine.
9. Deseori ii critic sever pe a�ii, daca ace§tia ma enerveaza.
14. Cateodata pot fi destul de dur (dura) §i rau (rea) in rela\iile
cu familia mea.
64. Nu §tiu din ce cauza, dar cateodata spun rauta\i doar pentru
a-i face pe ceila�i neferici\i.
87. Deseori, ma enervez pe oamenii care fac lucrurile lent.
28. Cred ca este necesar sa existe limite stricte de comportament
pentru membrii familiei mele.
Tulburarea de personalitate sadica nu a fost inclusa in DSM-IV

Prototipul Compulsiv
Operationalizarea functional-structurala
Procesele functionale Atributele structurale
Expresiv disciplinat (de exemplu, are o via\a regulata, foarte lmaginea de sine - conJtiincios (de exemplu, se vede pe
structurata §i strict organizata; perfec\ionismul interfereaza cu sine ca fiind devotat activita\ilor, harnic, demn de incredere,
luarea de decizii §i indeplinirea sarcinilor) meticulos §i eficient in mare masura, pana la excluderea
activita\ilor placute; ii este frica sa faca erori, sa judece gre§it §i
pomind de aici supraevalueaza in legatura cu propria persoana
aspecte care dovedesc disciplina, perfectionism, precau\ie §i
loialitate)
Interpersonal respectuos (de exemplu, manifesta o aderen\a Reprezentari - ascunse (de exemplu, doar acele reprezentari
neobi§nuita fa\a de conven\iile §i regulile sociale de buna interne, cu afectele §i atitudinile lor inteme asociate care pot
cuviin\a; este meticulos §i excesiv de con§tiincios in legatura fl aprobate social, sunt permise con§tiin\ei sau exprimarii
cu lucrurile ce \in de moralitate §i etica; prefera rela\iile comportamentale; ca §i rezultat, aqiunile §i amintirile sunt
personale politicoase, formale §i corecte, insistand de obicei ca foarte reglate, impulsurile !imitate §i interzise; conflictele
subordona�i sa adere la regulile §i metodele personal stabilite) personale §i sociale sunt negate defensiv, sunt indepartate de a
fi con§tientizate §i men\inute sub control strict)
Cognitiv - rigid (de exemplu, construie§te lumea in termeni Organizare - compartimentati (de exemplu, structurile
de reguli, reglari, programari §i ierarhii; este rigid, incapa\anat morfologice sunt rigid organizate intr-un sistem strans unificat,
§i indecis §i este foarte tulburat de idei §i obiceiuri nefamiliare divizat in constela\ii numeroase, distincte §i separate de
sau nea§teptate) impulsuri, amintiri §i cogni\ii cu pu\ine cai deschise pentru a
permite interac\iunea intre aceste componente)
Mecanism de formare a reactiei (de exemplu, prezinta in mod Oispozi�e solemna (de exemplu, este incordat, nefericit §i
repetat ganduri pozitive §i comportament laudabil din punct de inver§unat; i§i interzice sa aiba sentimente calduroase §i i§i
vedere social, care sunt diametral opuse sentimentelor mai controleaza sever majoritatea emo\iilor)
adanci opuse sau interzise; manifests un caracter rational §i
maturitate atunci cand trebuie sa faca fats circumstan\elor care
starnesc furie sau spaima la alte persoane)
 73
Validitatea ceoretica a MCMI

Corespondenta DSM/MCMI (Compulsiv)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCM�II
A. Un pattern pervaziv de preocupari legate de ordine, 29. De obicei, oamenii ma considera o persoana serioasa �
perfectionism §i control mintal §i interpersonal, cu pretul rezervata.
flexibilita\ii, sinceritatii §i eficientei, incepand cu perioada adulta
timpurie §i pana in prezent, intr-o varietate de contexte, a§a cum
este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele:
in DSM-IV este· etichetata drept tulburarea de personalitate
obsesiv-compulsiva
(1) este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare, sau 82. Ma asigur intotdeauna ca munca mea este bine planificata
programari, pana cand esenta majors a problemei este pierduta §i organizata.
{2) dovede§te un perfectionism care interfereaza cu indeplinirea 114. 0 buna cale de a evita gre§elile este aceea de a avea un
sarcinilor (de exemplu, este incapabil sa finalizeze un proiect mod constant de a face lucrurile.
deoarece standardele sale excesiv de stricte nu sunt indeplinite)
(3) este excesiv de devotat activitatilor §i productivitapi, pana 97. Cred in maxima care spune ca e bine sa te culci devreme §i
la eliminarea activita\ilor placute �i a prieteniilor (nemotivate de sa te treze§ti devreme.
nevoi economice evidente)
137. intotdeauna fac in a§a fel incat sa imi termin munca inainte
de a ma preocupa de activitati placute.
{4) este supracon§tiincios, meticulos §i inflexibil, cu privire la 172. Oamenii irni spun ca sunt o persoana foarte corecta §i
aspectele ce tin de moralitate, etica sau valori (nemotivate de morala.
identificari culturale sau religioase)
(5) este incapabil sa renun\e la obiecte invechite sau inutile
chiar §i atunci cand nu au nicio valoare sentimentala
(6) este ezitant sa delege sarcini sau sa lucreze cu a�ii, in afara
cazului in care ace§tia se supun modului sau exact de a face
lucrurile
(7) adopta un stil zgarcit a tat fata de sine, cat §i fata de al\ii; banii 59. Tin foarte bine evidenta banilor mei, astfel incat sa fiu
sunt vazuti ca ceva ce trebuie strans pentru catastrofe viitoare pregatit (pregatita) in caz ca a§ avea nevoie de ei.
(8) dovede§te rigiditate §i incapatanare 2. Am o parere buna despre reguli, pentru ca acestea sunt un
ghid bun de urmat.

Prototipul Negativist
Opera�onalizarea functional-structurala
Procesele funciionale Atributele structurale
Expresiv-plin de resentimente (de exemplu, se ab�ne sa Imagine de sine - nemu11umit (de exernplu, se percepe pe
indeplineasca e xpectantele altora, dand frecvent dovada sine ca fiind nein\eles, ghinionisl neapreciat §i injosit de catre
de procrastinare, ineficienta, comportarnent incapatanat, a�ii; recunoa§te ca este in mod caracteristic suparat, nemu�umit
contradictoriu §i obositor; se arata satisfacut atunci cand §i dezamagit de via\a)
demoralizeaza §i submineaza placerile §i dorintele altora)
 74
MCMI-III: Invencarul Clinic Mulciaxial Millon

Interpersonal - incapatanat (de exemplu, i�i asuma roluri Reprezentari - fluctuante (de exemplu, reprezentarile inteme
contradictorii �i schimbatoare in rela\iile sociale, in special ale trecutului includ un complex de rela\ii deghizate, punand
acceptare subordonata �i plina de remu�cari �i autonomie in mi§care sentimente �i tendinte contradictorii §i amintiri
categorica �i ostila; exprima invidie §i du§manie fata de cei care incompatibile, care sunt actionate de dorinta de a degrada
sunt mai noroco§i; este obstructionist §i neintelegator cu altii, realizarile §i placerile celorlalti fara a se obseiva in mod clar ca
exprimand atitudini negative sau incompatibile) face aces! lucru)
Cognitiv - sceptic (de exemplu, este cinic, nesigur §i Organizare - divergenta {de exemplu, exista o distribuye
neincrezator, abordand evenimentele pozitive cu neincredere evidenta in patternul structurilor morfologice, astfel incat
�i posibflitatile viitoare cu pesimism, furie §i agitatie; are o mecanismele de coping §i cele defensive sunt adesea orientate
perspectiva mizantropica asupra v1etii; este nemultumit �i spre scopuri incompatibile unele cu allele, lasand o mare parte
protesteaza, manifestand dispret �i aducand comentarii din conflicte nerezolvate, iar deplina coeziune psihologica
sarcastice la adresa celor care au o soarta fericita) este adesea imposibila, prin virtutea faptului ca satisfacerea
impulsurilor sau a nevoilor anuleaza sau inverseaza in mod
inevitabil un alt impuls)
Mecanism de transfer (de exemplu, i§i descarca furia §i alte Dispozitie iritabila (de exemplu, este frecvent extrem de
emotii tulburatoare in mod pripit sau folose�te mecanisme sensibil, temperamental §i irascibil, dupa care urmeaza
incon§tiente pentru a le schimba directia de la eel care i le-a retragere in sine §i indispozitie; este adesea iritabil §i nelini§tit; ii
provocat la persoanele mai putin importante; i�i manifesta desconsidera in mod nejustificat pe cei cu autoritate §i este U§Or
dezaprobarea prin mijloace de substitut sau pasive, ac\ionand plictisit sau deranjat de catre al\ii)
nepotrivit sau dezorientat §i comportandu-se intr-un mod
neatent sau nepasator)

Corespondenta DSM/MCMI (Negativist)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCMl-111
Vezi DSM-IV 7. Daca familia mea face prea multe presiuni asupra mea, tind
sa devin furies (furioasa) �i sa opun rezistenta in a face ceea
ce vor ei.
115. Altii ma invinovatesc adesea pentru lucruri pe care nu le­
arn facut.
79. Sunt deseori morocanos (morocanoasa) �i imbufnat
(imbufnata).
50. Nu ii suport pe cei "mari §i tari", care cred ca intotdeauna pot
face lucrurile mai bine decat mine.
126. Majoritatea oamenilor de succes din ziua de azi au fost fie
noroco�i, fie necinsti\i.
36. Deseori, imi manifest sentimentele de suparare §i apoi ma
simt foarte vinovat (vinovata) din cauza aceasta.

in DSM-IV, acesta este .tulburarea de personalitate pasiv-agresiva (tulburarea de personalitate negativistaf

 75
Validicarea reoretica a MCMI

Prototipul Masochist
Operationalizarea func�onal-structurala
Procesele functionale At ributele structurale
Expresiv cumpatat (de exemplu, se prezinta pe sine ca fiind in­ Imagine de sine- nemeritat (de exemplu, se auto-degradeaza,
tolerant, cumpatat §i virtues: nu este doritor sa caute experiente centrandu-se pe trasaturile personale cele mai rele, subliniind
placute , se abtine sa i§i manifeste bucuria fata de viata; aqio­ prin urmare ca merits sa fie facut de ru§ine. umilit §i devalorizat,
neaza intr-o maniera modesta �i de auto-eclipsare, preferand simte ca nu a reu§it sa se ridice la a§teptarile celorla�i §i prin
sa se situeze intr-o lumina inferioara sau intr-o pozitie abjects) urmare merita sa suporte consecinte dureroase)
Interpersonal respectuos (de exemplu, se distanteaza de cei Reprezentari compromise (de exemplu, reprezentarile de
care sunt in permanents suportivi, relationandu-se cu cei fata obiecte sunt compuse din relatii trecute nereu§ite §i realizari
de care se poate sacrifica §i poate fi serviabil, permitandu-le personale subapreciate, din emoVi pozitive §i impulsuri erotice
acestora §i chiar incurajandu-i sa ii exploateze, sa se poarte transpuse in opusele lor cele mai putin agreabile, din conflicte
urat cu el §i chiar sa profite de el; interpreteaza in mod gre§it interne intentionat agravate, din mecanisme de reducere a starii
incercarile altora de a fi de ajutor §i solicits condamnare prin de disforie care sunt subminate de procese care intensifica
acceptarea unor acuzatii nemeritate §i a unor critici injuste) disconfortul)
Cognitiv modest (de exemplu, ezita sa interpreteze observatiile Organizare inversati (de exemplu, structurile morfologice,
in mod pozitiv de frica ca facarnd astfel, acestea ar putea sa datorita unei schimbari semnificative la nivelul polaritatii durere­
nu dobandeasca o forma problematica sau sa atinga rezultate placere, prezinta calitaV duble §i care se afla in opozitie - una
problematice §i auto-denigrante; ca §i rezultat are obiceiul de mai mult sau mai pu\in conven\ionala, cealalta opusul primei
a exprima in repetate randuri atitudini §i sperante contrare - rezultand in schimbari repetitive ale afectului §i intenVei,
credintelor §i sentimentelor prielnice) modificand canalele nevoii de gratificare cu cele care conduc
la frustrare §i angajandu-se in actiuni care produc consecinte
opuse §i chiar de auto-sabotare)
Mecanisme de exagerare (de exemplu, i§i reaminle§te in mod Dispozi�e disforici (de exemplu, experimenteaza un complex
repetat nedreptatile trecute §i anticipeaza deziluzii viitoare ca §i mixt de emotii, cateodata incredibil de temator, nenorocit §i
mijloace de a cre§te starea de nefericire la niveluri homeostatice; trist §i cateodata chinuit §i plin de suferin\a; afi§eaza in mod
i§i submineaza scopurile personale §i i§i saboteaza §ansele inten\ionat o infati§are jalnica §i melancolica, deseori cu scopul
fericite pentru a spori sau men\ine nivelul de suferinta §i durere de a starni vina §i lipsa de contort la altii)
cu care s-a obi§nuit)

Corespondenta DSM/MCMI (Masochist)

Criteriul DSM-111-R ltemi analogi MCMl-111
Vezi DSM·l/l·R 19. Mi se pare ca imi aleg prieteni care in cele din urma ajung
sa ma trateze urat.
70. Ma gandesc adesea ca nu merit lucrurile bune care mi se
intampla.
43. Deseori ma simt trist (trista) sau [Link] (tensionata)
imediat dupa ce mi s-a intamplat un lucru bun.
161. Par sa creez situa� in interaqiunea cu ceila�i, in care sunt
ranit (ranita) sau ma simt respins (respinsa).
104. Nu ma pot bucura de prea multa placere pentru ca nu simt
ca O merit.
122. Mi se pare ca irosesc �nsele care imi apar in cale.
90. Cateodata devin derutat (derutata) §i ma simt suparat
(suparata) cand oamenii sunt draguy cu mine.
 76
MCMI-III: Invencarul Clinic Mulciaxial Millon

Prototipul Schizotipal
Operationalizarea functional-structurala
Procesele functlonale Atributele structurale
Expresiv excentrlc (de exemplu, manifesta manierisme lmaginea de sine - instriinat (de exemplu, manifests in mod
stangace §i neobi§nuite: este perceput de catre ceilalti ca fiind repetat dileme §i iluzii sociale §i experiente de depersonalizare,
anormal §i predispus sa se comporte intr-o maniera ciudat de nerealizari §i disocieri; se considers un nenoroclt, avand ganduri
discreta, distantata, curioasa sau bizara) periodice referitoare la vidul §i lipsa de sens a vietii)
Interpersonal rezervat (de exemplu, prefera singuratatea §i Reprezentari haotice (de exemplu. reprezentarile interne
izolarea, avand cateva ata§amente §i obligatii personale cat constau intr-un amestec de bucati de relatii §i afecte, nevoi
se poate de provizorii; a deviat pe parcursul timpului in roluri §i impulsuri intamplatoare §i canale de reglare necoordonate,
voca\ionale periferice §i in activitati sociale clandestine) care sunt doar periodic competente pentru reglarea starii de
tensiune, ajustarea nevoilor §i medierea de conflicte)
Cognitiv autist (de exemplu, capacitatea de a .citi" gandurile Organizare fragmentari (de exemplu, prezinta o limits
§i sentimentele altora este deosebit de disfunc\ionala; combina permeabila a egoului; procesele de coping §i cele defensive
informatiile sociale cu lucruri personale irelevante, un discurs sunt ordonate din intamplare intr-un ansamblu neglijent de
detaliat, idei de referinta §i remarce metaforice; este adesea structuri morfologice, conducand la actiuni nesistematice,
predispus la ruminatii interioare, pare cufundat in ganduri §i in care gandurile §i afectele elementare sunt direct emise cu
pierdut in reverii, prezentand ocazional un tip de gandire magica, cateva idealizari bazate pe realitate §i dezintegrari semnificative
iluzii corporale. presupuneri enigmatice, credinte excentrice §i o aditionale spre un nivel structural psihotic, posibil chiar §i in
estompare a realita�i §i a imaginatiei) prezenta unui stres de intensitate medie)
Mecanism de distrugere (de exemplu, particularita\ile bizare Dispozitie - distrat sau insensibil (de exemplu, este excesiv
§i gandurile idiosincratice par sa reflecte o retragere sau o de nelini§tit §i stanjenit, in special in intalnirile sociale; este
inversare a actiunilor sau ideilor anterioare care au starnit agitat §i foarte vigilent, dovedind neincredere in altii §i fata de
stari de anxietate, conflict, sau vina; comportamentul ritualic motivele acestora, care persista in ciuda familiarizarii progresive
sau magic este realizat cu scopul de a se cai sau de a anula cu ace§tia); sau (de exemplu, are o infati§are mohorata, apatica,
presupusele faradelegi sau gandurile .,rele") lene§a, nefericita; manifesta deficite pronuntate in relatiile
directe cu oamenii §i in exprimarea emotionala)

Corespondenta DSM/MCMI (Schizotipal)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCMl-111
A. Un pattern pervaziv de deficite sociale §i interpersonale, 162. Deseori, ma pierd in ganduri §i uit de ceea ce se intampla
marcat de un disconfort pronuntat §i o capacitate redusa in jurul meu.
pentru relatii apropiate, precum §i de distorsiuni cognijive sau
perceptive §i excentricitati ale comportamentului, incepand cu
perioada adulta timpurie §i pana in prezent, intr-o varietate de
contexte, a§a cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre
urmatoarele:
(1) idei de referinta (excluzand iluziile de referinta) 138. Cand tree pe langa oameni, irni pot da seama ca vorbesc
despre mine.
(2) credinte neobi§nuite §i gandire magica care influenteaza 76. Am mereu ganduri ciudate de care a§ dori sa scap.
comportamentul §i sunt incompatibile cu normele culturale (de
exemplu, superstqii, convingerea in clarviziune, telepatie, sau in
.al §aselea simf; la copii §i adolescenti exista iluzii §i interese
deosebne pentru lucrurile bizare)
 77
Validitatea ceoretica a MCMI

(3) exper ien\e perceptive neobi§nuite, inclusiv iluzii corporale 71. Adesea, cand sunt singur (singura), simt cu intensitate, in
apropiere, o prezenta invizibila.
(4) gandire §i limbaj ciudate (de exemplu, vagi, amanuntite, 117. Uneori oamenii cred ca vorbesc despre lucruri ciudate sau
metaforice, foarte complicate §i stereotipe) diferite de lucrurile despre care vorbesc ei.
(5) suspiciune sau ideatie paranoida 8. Oamenii fac haz de mine pe la spatele meu, vorbind despre
felul in care ma comport sau arat.
(6) afecte neadecvate sau comprimate 156. Nu inteleg de ce unii oameni imi zambesc.
(7) comportament sau infa\i§are care este ciudata, excentrica
sau neobi§nuita
(8) nu are prieteni apropiati sau confidenti in afara de rude de 48. Cu mult timp in urma am decis ca este mai bine sa am pupn
gradul intai de-a face cu oamenii.
(9) anxietate sociala excesiva care nu se diminueaza odata cu 158. Sunt foarte tensionat (tensionata) in preajma oamenilor pe
tamiliarizarea persoanelor §i tinde sa fie asociata mai degraba care nu ii cunosc bine, pentru ca s-ar putea c a ei sa vrea sa
cu frici paranoide, decat cu pareri negative despre sine imi faca rau.

Prototipul Borderline
Operationalizarea func�onal�structurala
Procesele functionale Atributele structurale
Expresiv spasmodic (de exemplu, manifesta un nivel de Imagine de sine nesigura (de exernplu, experimenteaza o
energie nesistematic cu izbucniri bru§te, nea§teptate, impulsive; stare de identitate confuza manifestata prin imaturitate §i ezitare,
da dovada de schimbari nea§teptate, endogene ale dispozitiei adesea cu sentimente subiacente de vid interior; cauta sa i§i
§i ale controlului inhibitor; i§i pune constant in pericol activarea indrepte ac\iunile precipitate §i sa i§i schimbe imaginea prin
§i echilibrul emotional §i se angajeaza in comportamente exprimarea remu§carilor §i comportament de auto-pedepsire}
recurente de suicid sau de auto-mutilare)
Interpersonal paradoxal (de exemplu, cu toate ca are nevoie Reprezentari disonante (de exemplu, reprezentarile
de atentie §i afectiune, este incapa\anat, manipulativ, capricios, interne includ cuno§tinte elementare inventate nepremeditat,
toate intr-un mod nea§teptat, frecvent obtinand mai degraba dar frecvent expulzate, avand ca rezultat amintiri §i nevoi
respingere decat sprijin; reactioneaza frenetic cand ii este frica contradictorii, atitudini discordante, emotii opuse, impulsuri
de abandon sau izolare, dar adesea intr-un mod furies, ager §i schimbatoare §i strategii nepotrivite pentru reducerea
auto-distructiv) conflictului)
Cognitiv capricios (de exemplu, are percep\ii sau ganduri Organizare divlzata (de exemplu, structurile interne exists
foarte schimbatoare, fluctuante §i opuse privind evenimentele intr-o configura\ie clar segmentata §i rezistenta in care este
trecute; are emotii contrastante §i ganduri contradictorii in observata o nevoie pronuntata de consistenta §i congruenta
legatura cu propria persoana §i cu ceilalti, in special dragoste, intre elernente; nivelurile de con§tiinta se schimba des §i
furie §i vina; datorita comportamentului lui starne§te in ceilal\i rezulta in mi§cari rapide dincolo de limite care separa de obicei
reacVi oscilante §i contradictorii, creand astfel reactii sociale percep\iile, amintirile §i afectele contradictorii, care conduc
conflictuale §i confuze) la scindari periodice ce rezulta intr-o stare de func\ionare
§i coeziunea psihica limitata, rezultand adesea in episoade
psihotice pasagere §i relationate cu starea de stres}
 78
MCMI-III: Invencarul Clinic Mulciaxial Millon

Mecanism de regresle (de exemplu, cand se simte tensienat, Dispozi�e lablli (de exemplu, nu reu§e§te sa determine ca
prezinta un nivel de dezvoltare al tolerantei la frustrare, nivelurile de dispozitie instabila sa fie conforme cu realitatea
controlului impulsului §i adaptarii sociale mai intarziat; ca §i externa; se schimba vizibil de la starea de normalitate la
adolescent nu poate sa faca fa\a cerintelor adultilor §i opune depresie, la entuziasm, sau are perioade de tristete §i apatie
rezistenta printr-un comportament imatur sau chiar extrem de presarate cu episoade de furie neadcvata §i intensa §i intervale
infant ii) scurte de anxietate sau euforie)

Corespondenta DSMIMCMI (Borderline)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCMl-111
A. un pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale,
imaginii de sine �i afectelor �i o impulsivitate pronuntata
incepand cu varsta adulta timpurie §i pana in prezent intr-o
varietate de contexte, a�a cum este indicat de cinci (sau mai
multi) dintre urmatoarele:
(1) eforturi frenetice de a evita abandonul real sau inchipuit. 120. � face ceva cu adevarat disperat pentru a impiedica
Nota: Nu este inclus comportamentul suicidar sau de auto­ persoana pe care o iubesc sa ma paraseasca.
mutilare descris la Criteriul 5
(2) un pattern de relatii interpersonale instabil §i intens 98. Sentimentele mele fata de oameni.i importanti din viata mea
caracterizat de oscila\ii intre extremele idealizarii �i devalorizarii oscileaza deseori intre iubire §i ura.
(3) perturbare a identita\ii: imagine de sine sau identitate de sine 72. Ma simt fara seep 9i nu 9tiu spre ce ma indrept in viata.
evident §i persistent instabila
(4) impulsivitate in eel putin doua arii care sunt potential auto­ 41. Am facut, din impuls, multe lucruri proste 9ti, care in final mi­
vatamatoare (de exemplu, cheltuieli, sex, abuz de substante, au cauzat probleme serioase.
mod nesabuit de conducere a ma�inii, mancat compulsiv). Nota:
Nu include comportamentul suicidar sau de auto-mutilare inclus
in Criteriul 5
(5) comportamente, gesturi, amenintari recurente de suicid, sau 154. Am incercat sa ma sinucid.
comportament de auto-mutilare
(6) instabilitate afectiva datorata unei reactivitati pronuntate a 83. Dispozitia mea pare sa se schimbe foarte mult de la o zi
dispozi\iei (de exemplu, episoade intense de disforie, iritabilitate la alta.
sau anxietate, care dureaza de obicei cateva ore 9i doar in
cazuri rare mai mult de cateva zile)
(7) sentimente cronice de vid interior 142. Simt frecvent ca nu exista nimic inauntrul meu, ca §i cum
a§ fi gel (goala) pe dinauntru.
(8) furie intensa necorespunzatoare sau dificultati de control al 30. in ultima vreme imi vine sa distrug lucrurile.
furiei (de exemplu, manifestari frecvente de irascibilitate, furie
permanenta, lupte fizice repetate)
(8) ideatie paranoida trecatoare, legata de starea de stres sau 134. Cateodata, cand lucrurile incep sa mearga rau in viata
simptome disociative severe mea, ma simt ca �i cum mi-a� pierde mintile, sau ca 9i cum ceea
ce se intampla nu ar fi real.
 79
Validicacea ceorecica a MCMI

Prototipul Paranoid
Organizarea func�onal-structurala
Procesele functionale Atributele structurale
Expresiv defensiv (de exemplu, este foarte prudent, prevazator Imagine de sine - intangibil (de exemplu, are idei persistente
in anticipare a �i inlaturarea potentialelor rautati �i viclenii; este referitoare la importanta proprie, percepand atacuri asupra
persistent §i foarte rezistent la sursele influen\elor §i controlului propriei persoane care nu sunt evidente pentru altii, pretinzand
extern) ca prejudiciu §i abuz personal, acpuni §i evenimente complet
inofensive; se mandre§te ca este independent, ezita sa aiba
incredere in algi, este foarte izola� de§i experimenteaza frici
intense legate de pierderea identitatii, a conditiei sociale, a
capacita\ii de auto-determinare)
Interpersonal impertinent (de exemplu, poarta ranchiuna §i Reprezentiri constante (de exemplu, reprezentarile interne
este neiertator; manifesta o atitudine certareata, capricioasa, ale relatiilor timpurii semnificative sunt o configura\ie stabila §i
iritata fata de noile cuno§tinte; accelereaza iritarea §i furia inevitabila a unor credinte §i atitudini putemic suspnute care
testand loialitatea celorlalti §i manifestand o preocupare sunt propulsate de convingeri rigide, care in schimb, sunt
intruziva §i amanun\ita fa\a de motivele ascunse) aliniate intr-un mod cu totul deosebit, cu o ierarhie stabila de
asumptii, temeri §i suspiciuni putemic sustinute, dar nefondate)
Cognitiv suspicios (de exemplu, este in mod neintemeiat Organizare - inflexibili (de exemplu, comprimare §i
sceptic, cinic §i neincrezator in motivele celorlal\i, inclusiv ale inflexibilitate sistemica a structurilor morfologice subiacente,
rudelor, prietenilor §i partenerilor, interpretand evenimentele coping defensiv putemic inradacinat, mediere de conflicte §i
inofensive ca §i inten\ii ascunse sau conspirative; dezvaluie nevoia de gratificare creeaza un sistem supraincordat, care
tendinte de a citi in\elesuri ascunse in probleme benigne este atat de intransigent in ajustarea lui la circumstantele
§i exagereaza dificulta\ile tangen\iale sau minore in dovezi care se schimba incat este probabil ca stresorii neanticipati sa
de ipocrizie §i tradare, in special cu privire la fidelitatea §i accelereze izbucnirile explozive)
corectitudinea sotului/sotiei sau a partenerului/partenerei de
viata)
Mecanisme de proiec�e (de exemplu, neaga in mod activ Dispozi�e irascibili (de exemplu, manifesta o conduita rece,
trasaturile personale indezirabile §i le atribuie altora; nu i§i ursuza, grosolana §i nespirituala; incearca sa para lipsit de
vede propriul comportament §i caracteristici neplacute, dar este afectiune §i impersonal, dar este iritabil, invidios, gelos, se
foarte alarmat §i critic la trasaturile similare ale celorlalti) ofenseaza foarte U§Or §i reaqioneaza cu suparare)

Corespondenia OSM/MCMI (Paranoid)

Criteriul DSM-IV ltemi analogi MCMl-111
A. 0 neincredere §i suspiciune pervaziva fata de al�i referitoare 49. inca de cand eram copil a trebuit mereu sa fiu atent (atenta)
la faptul ca motivele lor sunt interpretate ca fiind rauvoitoare, la oamenii care incercau sa ma in§ele.
incepand cu varsta adulta timpurie §i pana in prezent intr-o
varietate de contexte, a§a cum este indicat de patru (sau mai
multe) dintre urmatoarele:
(1) banuie§te fara a avea o baza suficienta, ca ceilalti ii 103. Unii oameni vicleni incearca adesea sa i§i asume meritul
exploateaza, ii tac rau sau ii in§eala pentru lucrurile pe care le-am facut sau gandit eu.
(2) este preocupat de indoieli nejustificate in legatura cu 175. Exista oameni care se presupune ca imi sunt prieteni, dar
loialitatea sau corectitudinea prietenilor sau partenerilor carora le-ar placea sa imi faca rau.
 80
MCMI-III: Invencarul Clinic Mulciaxial Millon

(3) ezita sa aiba incredere in altii datorita temerilor neintemeiate 167. Am mare grija sa imi tin viata cat mai private, pentru ca
ca informatia va fi utilizata in scopuri malitioase impotriva lui nimeni sa nu poata profita de mine.
(4) interpreteaza comentariile sau evenimentele benigne ca 146. intotdeauna ma intreb care este adevaratul motiv pentru
avand semnificatii ascunse, de degradare sau de amenintare care cineva se poarta foarte frumos cu mine.
(5) in mod repetat poarta ranchiuna, de exemplu, nu iarta 6. Oamenii nu mi-au oferit niciodata suficienta recunoa§tere
insultele, ofensele, nepolite\urile pentru lucrurile pe care le-am facut.
42. Nu iert niciodata o insulta sau nu uit o situatie jenanta in care
m-a pus cineva.
(6) percepe atacuri la adresa propriei persoane sau a renumelui 33. Daca cineva m-ar critica pentru ca am facut vreo gre�eala,
propriu, care nu sunt evidente celorlalti §i reactioneaza rapid cu a§ aduce §i eu imediat in discu\ie unele dintre gre§elile acelei
manie sau cotraataca persoane.
(7) prezinta suspiciuni recurente, fara justificari, in ceea ce 89. imi urmaresc indeaproape familia ca sa §tiu cine este §i
prive§te fidelitatea sotului/sotiei sau a partenerului/partenerei cu cine nu este de incredere.
care are rela\ii intime

Tabelul 2.3. ltemii·prototipici pentru scalele Axei I MCMl-111

Anxietate (Scala A)
58 Am devenit foarte nelini§tit (nelini�tita) in ultimele saptamani.
75 in ultima vreme transpir foarte mult §i ma simt foarte tensional (tensionata).
124 Cand sunt singur (singura) §i departe de casa, incep deseori sa ma simt tensionat (tensionata) §i nelini�tit (nelini�tita).
147 Exists anumite ganduri care continua sa imi vina din nou §i din nou in minte.
164 Exists evenimente groaznice din trecut care revin in mod repetat pentru a-mi bantui gandurile §i visele.
170 Repet anumite comportamente la nesfar§it, cateodata pentru a-mi reduce ingrijorarea, iar alteori pentru a preveni un rau.

Somatoform (Scala H)
4 Ma simt slabit (slabita) §i obosit (obosita) mare parte din timp.
11 imi este greu sa-mi mentin echilibrul atunci cand merg.
37 Mi se intampla de foarte multe ori sa nu mai simt nici o senzatie in unele parti ale corpului.
55 in ultimele saptamani ma simt sleit (sleita) de puteri fara niciun motiv anume.
74 Nu prea pot sa dorm §i ma trezesc la tel de obosit (obosita) ca §i atunci cand m-am dus la culcare.

Bipolar: Maniacal (Scala N)

3 imi place sa tac atat de multe lucruri diferite, incat nu ma pot hotari cu care sa incep.
54 Se intampla de multe ori sa ma simt foarte bine dispus (dispusa) §i plin (plina) de entuziasm tara nici un motiv.
in trecut mi s-a spus de catre altii ca am devenit prea interesat (interesata) §i prea entuziasmat (entuziasmata) in privinta a
96
prea multe lucruri.
Am avut multe perioade in viata mea cand am fost atat de vesel (vesela) §i am consumat atat de multa energie, incat apoi
106
am devenit prost dispus (dispusa).
125 Unii oameni devin iritap fats de mine pentru ca, spun ei, vorbesc prea mult sau prea repede pentru ei.
 81
Validicarea reorecica a MCMI

Tabelul 2.3. ltemii prototipici pentru scalele Axei I MCMl-111 (contmuare)

Distimie (Scala D)
24 Am inceput sa ma simt un ratat (o ratata) acum cayva ani.
56 De ceva timp incoace, ma simt foarte vinovat (vinovata) pentru ca nu mai pot face lucrurile bine.
62 Am devenit destul de descurajat (descurajata) §i intristat �ntristata) de viata in ultimul an sau doi.
86 De ceva timp ma simt trist (trista) §i melancolic (melancolica) §i parca nu pot scapa de aceasta stare.
111 Mi se pare ca mi-am pierdut interesul pentru multe lucruri pe care le consideram placute, ca de exemplu sexul.
130 Nu mai am energia de a ma concentra asupra responsabilitatilor de zi cu zi.

Dependenta de alcool (Scala B)

52 Arn o problema cu alcoolul care mi-a cauzat dificultay mie §i familiei mele.
77 Am dificultati mari in a-mi controla impulsul de a bea in exces.
100 Cred ca nu sunt pre8 diferit (diferita) de parintii mei in 8 fi un fel alcoolic (alcoofica).
152 Am o problems cu bautura, pe care am incercat fara succes sa o rezolv.
23 (Fals) Consumul de alcool nu mi-a cauzat niciodata probleme reale la serviciu.

Dependenta de droguri (Scala T)

13 Obiceiurile mele legate de consurnul de droguri mi-au creat frecvent o serie de necazuri in trecut
39 Consumul 8§8 numitelor droguri ileg8Ie poate fi nechibzuit, dar in trecut am avut nevoie de ele.
66 Obiceiul meu de 8 consum8 droguri in exces m-a facut pe vremuri sa lipsesc de la serviciu.
91 Consumul a§a-numitelor droguri ile98le a dus la certuri in familia mea.
118 Au existat perioade in care nu rezistam pe parcursul zilei fara sa consum droguri cumparate pe strada.
136 �tiu ca am cheltuit mai mulp bani decat ar fi trebuit cumparand droguri ilegale.

Tulburarea de stres post-traumatic (Scala R)

109 Arnintirea unei experiente foarte neplacute din trecut revine adesea pentru a-mi bantui gandurile.
129 �i 8cum, dupa ata\ia ani, mai am CO§maruri in legatura cu un eveniment care a reprezentat o amenintare pentru viata mea.
Ma simt nelini§tit (nelini§tita) §i adorm greu pentru ca amintiri dureroase ale unui eveniment din trecut continua sa se
149
deruleze in mintea mea.
160 Viata mea actuala este inca tulburata de franturi ale unui luau groaznic care mi s-a intamplat.
173 Inca ma mai simt ingrozit (ingrozita) atunci cand ma gandesc la o experien\a traumatica pe care am avut-o cu ani in urma.

Tulburarea de gandire (Scala SS)

34 in ultima vreme, m-am sim\it complet distrus (distrusa).
61 Exista idei care imi vin mereu in cap §i de care nu pot scapa.
68 in ultima vreme simt ca trebuie sa ma gandesc de mai multe ori la acela§i lucru fara vreun motiv anume.
78 Chiar §i cand sunt treaz (treaza), nu prea observ oamenii care sunt in preajma mea.
 82
MCMI-III: Invenrarul Clinic Mulciaxial Millon

Tabelul 2 3. ltemii prototipici pentru scalele Axei I MCMl-111 (continuare)

102 inca de cand eram copil am pierdut treptat contactul cu l umea reala.
168 De foarte multe ori aud lucruri atat de bine incat ma deranjeaza.

Oepresia majora (Scala CC)

1 in ultima vreme, am senza\ia ca ma parasesc puterile, chiar §i dimineata.
44 in prezent ma simt teribil de abatut (abatuta) §i trist (trista) in cea mai mare parte a timpului.
107 Mi-am pierdut in intregime pofta de mancare §i am probleme cu somnul in majoritatea nop�lor.
128 Ma simt foarte deprimat (deprimata) fara vreun motiv de care sa-mi dau seama.
150 Cand ma gandesc ca incepe iar o noua zi, ma simt foarte trist (trista).
171 M-am gandit serios in ultima vreme sa-mi pun capat zilelor.

Tulburarea d eliranta (Scala PP)

63 De ani buni, numero§i oameni imi spioneaza viata personala.
119 Oamenii incearca sa ma faca sa cred ca sunt nebun (nebuna).
140 Cred ca exista o conspira\ie impotriva mea.
153 Cineva a tot incercat sa imi controleze mintea.
 100
MCMI�l11: Invenrarul Clinic Mulciaxial Millon

3.7.4. Dezvoltarea scorurilor BR pentru 3.7.5. Tabelele de transformare finala a

scalele X, Y �i Z scorurilor BR
Bazate pe cercetarile conduse de sca­ Tabelele de transformare finala a scorurilor
lele Dezvaluire (X), Dezirabilitate (Y), BR pentru cele 24 de scale clinice �i pentru
Devalorizare (Z) ale testului MCMI-II scalele X, Y �i Z sunt prezentate in Anexa
(Millon, 1987), scorurile BR de 85 si, dea- C. Exceptand scala X, transformarile rea­
supra acestuia au fost fixate sa indice cele lizate pentru barbati sunt diferite de cele
mai ridicate 10% scoruri din populatia de pentru femei.
pacienti, BR de 75-84 a indicat urmatoarele
15% scoruri, BR de 35-74 au definit pro­ S-au facut eforturi pentru a �antiona o
centul mediu de 60% dintre pacienti, iar distributie naµonala cat mai reprezentativa
scorurile BR mai mici de 35 au definit 15% posibil in termeni de variabile ce tin de
din cele mai joase scoruri cele mai joase subiect potenµal semnificative precum gen,
din popuiatie. La fel cum s-a intamplat �i in varsta, etnie, regiunea geografica, statut
cazul scalelor clinice, scorurile dintre punc­ marital si clasa socio-economica. Analizele
tele ancora au fost obµnute prin interpolare statistice formale ale subgrupurilor nu au
lineara. Tabelul 3.4 arata frecventa catego­ condus la distinctii semnificative bazate pe
riilor de scoruri BR pentru scalele X,Y, Z aceste variabile. Studiile facute pe relatiile
pentru e�antioanele de dezvoltarea combi­ dintre aceste variabile ce tin de subiecµ �i
nata �i validarea incruci�ata. scorurile BR realizate de testul MCMI-11
. .
au aratat unele diferente la nivelul cresterii
Tabelul 3.4. Frecventa scorurilor BR pentru scalele scalelor �i a configuratiilor de profil. Totu�i,
X. Y �i Z din e�antionul total nu este clar daca aceste diferente reflecta
Categoria scorurilor BR X y z distributiile pe e�antioane sau caracteris­
0-34 14.1% 15.7% 15.9% ticile "adevarate" care diferentiaza aceste
35-74 57.8% 58.9% 53.6%
subpopulaµi. in cazurile in care datele au
75-84 16.3% 16.5% 16.6%
85-115 11.8% 9.0% 13.9% fost analizate, diferentele
• sunt consistente
Nola. N=998. in general cu scorurile de prevalenta con-
siderate clinic (de exemplu, prevalenta mai
mare considerata a fi dinica a tulburarilor
de abuz de droguri �i a personalitatii antiso­
ciale printre barbaµ; o prevalenta mai mare
 145
Validicacea in raport cu criceriile externe

Figura 4.33. Bro,ura clinicianului pentru referintele privind evaluarea (continuare)

Evalua\i in continuare severitatea acelor sindroame clinice pe care le-ati socotit mai sus ca fiind pe locurile 1, II
�i III; aceste evaluari ale severitatii vor fi situate in sec\iunea din mijloc a grilei. Tine\i minte faptul ca decizia
cu privire la severitatea sindromului nu este exclusiva; acest ]ucru inseamna ca doua sindroame clinice pot fi, de
exemplu, ambele considerate ca fiind pronuntate. Utilizati urmatoarele defini�i pe post de ghid atunci cand decideti
severitatea acestora:

SLAB Simptomele sunt prezenre. dar neinsemnate �i doar ocazionale. Ele nu sunt, de obicei, de natura
clinica. Nu sunt necesare interventii clinice doar pe bai.a acestor simptome.
MODERAT Aceste sindroame nu sunt suficient de problematice pentru a fi
(Sub-Sindrom) nevoie de tratament activ pentru ele. Ele sunt tolll�i problematice pentru pacient �i/sau pentru ceilalti,
de obicei intr-tUI mod mai mult sau mai pu\u1 tranzitoriu. Aceste simptome pot fi asociate, ocazional,
cu probleme minore sociale, ocupa\ionale, sau familiale. Tratamen111/ ar trebui considerat ca fiind
opfional.

SINDROM Simptomele sunt suficient de problematice pentru ajustifica diagnosticul de sindrom clinic.
Dificulta\ile in functionarea sociala, ocupa\ionala �i/sau familiala sunt c/ar prezente �i se recomanda
tratament.

SINDROM Presupune prezenta simptomelor clinice severe �i/sau pre/11ngite, care deterioreaza in mod
EVIDENT considerabil toatefimcJiile psihosocia/e. Ele mecesita o evaluare �i definire foar1e clara in vederea
stabilirii daca 1ra1ament11/ ar trebui sau nu sa fie realizat intr-un cadru spitalizat.
SINDROM Simptomele sunt intense� disfimcfionale, fiind la fel de debilizante �i pe plan social �i ocupational.
EXTREM DE Ele necesita. de obicei. tratament in cadru spitalicesc.
SEVER

PASUL 3: Evaluati pana la trei dintre cele mai proeminente trasiituri de personalitate �i severitatea acestora.
in continuare, indrepta\i-va catre grila de Personalitate din coloana din dreapta de sus. ldentificati ace! pattern de
personalitate care se potrive�te eel mai bine pacientului sau capteaza modul particular de funqionare al acestuia
�nand seama de descrierile oferite in partea B. in mod tipic, putini pacien\i corespund doar unui singur tip de
personalitate; ei au, de obicei, trasaturi sau particularitati specifice a doua sau trei pattemuri. A�a cum ati vazut in
sec�unea de Evaluari ale Sindroamelor Clinice, exista coloane pentru o a doua �i o a treia op\iw1e. Cea mai potrivita
a doua op�une poate fi trecuta sub cea de-a doua coloana. Daca se poate aplica �i o a treia op�une, umple\i cercul
corespW1Zator de sub cea de-a treia coloana.

Evalua\i, in continuare, severitatea acestor pattemuri de personalitate tn partea de jos a grilei. Tine\i minte ca
deciziile pe care le lua\i cu privire la severitatea simptomelor nu sunt exclusive; acest lucru inseamna ca doua
pattemuri pot fi ambele considerate ca fiind, de exemplu, tulburari sau trasllturi.
Utiliza� defini\iile unnatoare ca �i ghid atunci cand decide\i gradul de severitate:
 146
MCMI�III: Invencarul Clinic Multiaxial Millon

Figura 4.33. Bro�ura clinicianului pentru referin\ele privind evaluarea (continuare)

[Link] Prezen\a trasaturilor de personalitate, minore, dar bine-definire. Prezente in mod curent, ele reprezintli
un amestec de traslituri clare, dar nesemnificarive din punct de vedere clinic, care se incadreaza in
clasa normalita(ii.
STILUL 0 configura(ie distinctiva �i caracteristica de trasaturi de personalitate care este in fond de o nan1ra
s11bclinica; [Link] dacli ocazional exis1a dificulrii{i adaptalive, nu es1e indicat un lratamenr doar pe baza
acestora.

TULBURARE Pattemul de personalitate este suficient de problematic pentru a justifica 1111 diagnostic c linic.
Caracteristicile deterioreaza/impiedicii in mod categoric jimc{ionarea cotidiana, avand ca �i
consecin\e dificultafi adap1a1ive periodice, dar semnificalive. (Nota. Evaluarile de personalitate de tip
schizotipal. paranoid �i borderline ar trebui sa fie considerate eel putin la nivel de ,.tulburari" �i nu de
,,stiluri" sau ,,trasiituri.'') Este indical tralamentul nespitalizat.
TULBURARE Caracteristicile de personalitate sunt de naturli severa �i persistenta. Acestea impiedicii in mod
PRONUNTATA pronunfat �i repelal func\ionarea psihosociala. Este categoric nevoie de tratament, de cele ma.i multe
ori in context nespitalicesc, dar frecYent �i in context spitalicesc.
TULBURARE Trlisliturile de personalitate sunt inlense, cronice # pervazive, deseori de naturli cu totul deosebitli �i
EXTREMDE expresiva �i mereu [Link]. Este necesar tratament spitalizar.
SEVERA

PASUL 4: Notap certitudinea pe care o avep cu privire la diagnosticul stabilit. Masura m care va simtiti
siguri in legatura cu evaluarea pe care a\i facut-o depinde in mare parte de complexitatea cazului �i de gradul in
care a\i avut ocazia sa studiati simptomele �i caracteristicile acestuia. Utilizand ghidul care unneaza mentionati
in grilele potrivite nivelului increderii pe care il avet i cu privire la fiecare dintre sindroamele �i tulburarile pe care
le-a\i evaluat.

RIDICAT Decizii [Link] pe infonnafii substan\iale �i o in\elegere solid! a simptomelor/trlisliturilor evaluate mai
sus; aceste decizii pot fi considerate a fi corecte.
MEDIU Decizii bazate pe informa\ii corecte �i pe o in\elegere clinicli adecvata a simptomelor/trasaturilor
evaluate mai sus. 0 evaluare mai precisa ar conduce toru�i la obvnerea unor infonna�i suplimentare.
REDUS Decizii care se bazeaza pe inforrnaVi sarlicacioase; intelegerea simptomelor/trlisan1ri1or evaluate
mai sus sw1t doar de naturii superficialii in acest moment. Este posibil ca infonna�ile adi�onale sli
sporeascf1 validitaL�a acestor decizii.

PASUL 5: Notap scorurile BR MCMI-Ill actuate ale acestui pacient. Aminti/i-va: Nu revizui� scorurile
BR MCMI-lll ale pacientului dumneavoastra inainte de a le nota in seqiunea de mai jos de linia neagra. Scrieti
numerele sconuilor BR rn ambcle coloaue dupa ce ati tenninat evaluarea.
 191
Administrarea �i cocarea MCMII-III

11. Codul diagnosticului : DSM- IV Axa II (5 3. Niciunul dintre scorurile BR de la

cifre) scalele modelelor clinice de perso­
nalitate (de la 1 la SB) nu sunt peste
59. in acest caz, niciun pattern clar
[Link]. Teste invalide de personalitate nu iese la iveala din
datele testului �i prin urmare inter­
Un test MCMI-III e considerat invalid daca
pretarea nu este indicata.
se indepline�te oricare din urmatoarele
conditii.
>

6.2.2. Cotarea manuala

1. Scorul brut al scalei Validitate (scala
V) e mai mare de 1. Asta inseamna ca Cotarea manuala a testului MCMI-III
doi sau mai multi itemi din indicele reprezinta o procedura foarte complexa
de validitate (itemii 65, 110 �i 157) care conduce de multe ori la cotarea unor
au fost notati ca adevarati. Itemii la
, >
gre�eli. Pentru a cre�te precizia, fiecare test
care rata de raspuns adevarat este trebuie cotat de doua ori. in timpul cotarii
foarte mica indica lipsa de atentie manuale, trebuie avute in vedere mai multe
acordata de client continutului ite­ lucruri. Mai intai, singurul item prevazut cu
mului �i probabil dificultatea de a-1 raspunsul Fals �i vazut ca un item prototi­
citi �i intelege. Aprobarea unui sin­ pal (adica 2 puncte) e itemul 23, pe scala
gur item dintre ace�tia indica faptul de dependenta de alcool. Toµ ceilalti itemi
ca protocolul testului are o validitate carora li se raspunde cu Fals valoreaza un
indoielnica si clinicianul ar trebui sa punct. In al doilea rand, toti itemii de pe
ia aceasta informatie in considerare scalele Y �i Z (Dezirabilitate �i Devalorizare)
cand interpreteaza rezultatele. valoreaza un punct.
2. Scorul brut pe scala X (Dezvaluire) e
mai mic de 34 sau mai mare de 178. Primul pas in cotare presupune: pacientul sa
Scorurile care sunt atat de extreme aiba eel puµn 18 ani, sa nu existe mai mult
indica faptul ca responsabilul a luat de 12 itemi care sa aiba raspunsuri duble
prea mult sau prea putin in conside­ sau sa fie fara raspuns, iar scorul indicelui
rare simptomele semnificative, pana de validitate sa fie mai mic de 2. Celelalte
la un astfel de nivel incat rezultatele doua conditii de invaliditate descrise mai
>

nu pot fi interpretate. sus trebuie verificate doar in momentul in

 197
Incerpretarea MCMil,III

turi de a controla astfel de distorsionari tic, mai ales daca pacientul a fost onest, a
fac parte din traditia testului MCMI. in vrut sa se autodezvaluie sau, a fost, pe de
Capitolul 6 au fost discutate patru calibrari alta parte, reticent �i retinut Indicele de
ale scorurilor BR. Fiecare poate servi ca un dezvaluire este calculat pornind de la aba­
semn al posibilelor tendinte stilistice, situa­ terea pozitiva sau negativa din raza medie
tionale sau de personalitate �i ca un index a unui scor mixt total brut calibrat pentru
de complicaµi, care pot afecta fidelitatea �i scalele l-8B (vezi Capitolul 6). Scala X e
validitatea scorurilor testului MCMI-III. singura scala MCMI-III la care un scor
redus poate fi interpretat clinic. Daca scorul
brut pentru aceasta scala e sub 34 sau peste
7.1.1. lndicele de validitate (Scala V) 178, protocolul trebuie considerat invalid.
Aproximativ 10% din cei care au raspuns la
Primul dintre indicii evaluati este eel de
itemi obtin scoruri BR de minimum 85 �i
validitate, format din trei itemi ciudati sau
aproximativ 25% de 75 �i peste.
foarte improbabili (itemii 65, 110 �i 157).
Cand doi sau mai multi dintre ace�ti itemi
sunt marcati cu Adevarat, protocolul este
considerat invalid Cand scorul este 0, pro­ 7.1.3. lndicele de dezirabilitate
tocolul este considerat valid, iar scorul 1
(Scala Y)
indica o validitate indoielnica. Un proto­
col avand scorul 1 trebuie interpretat cu Indicele de Dezirabilitate (scala Y) evalu­
precautie. in ciuda caracterului sau concis, eaza gradul in care rezultatele pacientului au
indicele de validitate este foarte sensi­ fost afectate de tendinta lui de a se inrati�a
bil la raspunsurile neglijente, confuze sau social agreabil, moral sau stabil emoµonal.
aleatore. Scorurile BR de peste 75 pe scala Y indica
tendinta de a se plasa intr-o lumina favora­
bila �i atractiva. Cu cat scorul e mai ridicat,
7.1.2. lndicele de dezvaluire (Scala X)
cu atat e mai probabil ca pacientul sa fi
Indicele de dezvaluire (scala X) este eel ascuns un anumit aspect din problemele
de-al doilea indice care poate semnaliza sale psihologice sau interpersonale.
un comportament de raspuns problema-
 198
MCMI,III: Invencarul Clinic Mulriaxial Millon

7.1.4. lndicele de devalorizare (Scala Z) moderata a problemelor emotionale pre­

zente, ce poate fi corectata astfel incat sa
Indicele de Devalorizare (scala Z) reflecta nu afecteze validitatea interpretativa a tes­
de obicei tendinte opuse celor reflectate de tului. in cazul in care scala X este scazuta
scala Y. Totu�i, se intampla ca ambii indici �i scalele Y �i Z sunt ridicate, pacientul a
sa fie in acela�i timp ridicati, mai ales in produs simptome �i caracteristici antitetice,
cazul pacientilor care sunt neobi�nuit de ridicand intrebari in legatura cu validitatea
deschi�i. De obicei, scorurile BR peste 75 profilului. Aceasta configuratie e obtinuta,
ale indicelui de devalorizare sugereaza o ocazional, de pacientii cu tulburari depre­
tendinta de autocritica sau autodevalori- sive severe, de obicei, de tipul celor agitati.
zare, prin prezentarea mai multor probleme (Raportul interpretativ computerizat ofera
emotionale �i personale decat cele ce pot fi o analiza a semnificatiei configuratiei sca­
relevate obiectiv. Un scor extrem de ridicat lelor X, Y si' Z).
necesita o analiza profunda nu doar pentru
a realiza o evaluare mai precisa a ceea ce De remarcat sunt �i alte patternuri de pro­
s-ar putea dovedi a fi un nivel distorsionat fil. Persoanele testate care vor dori sa se
al problemelor psihologice, dar �i sa deter­ prezinte in cea mai buna lumina vor avea
mine daca acesta semnifica un ,,strigat de un scor scazut pe scala X �i unul ridicat
,, pe scala Y. Cercetarile realizate pe testul
ajutor venit de la un pacient care experi­
menteaza o tulburare emotionala extrem de MCMI-II au aratat, in cazul acestor indi­
puternica. vizi, o tendinta
' de a avea scoruri ridicate
la unele scale de personalitate. in functie
de dorinta lor de a parea cooperanti, incre­
7.1.5. Consideratii legate de stilul de zatori in sine sau con�tiincio�i, indivizii
raspuns de acest fel vor avea scoruri foarte inalte
la scalele Dependent, Narcisist, respec­
La fel ca �i in cazul altor masuratori, scalele tiv Compulsiv. Diferenta este ca astfel de
X, Y �i Z pot fi interpretate in concordanta profiluri nu au, de obicei, cre�teri pe ori­
cu 1nodelul lor configural. De exemplu, care dintre scalele orientate pe simptoame,
un scor BR redus la scalele Dezvaluire �i precum scalele de Patologie severa de per­
Dezirabilitate, combinat cu un scor ridicat sonalitate sau scalele Sindroamelor Clinice
la scala Devalorizare, sugereaza o exagerare Moderate. Dificultatea de a face diferenta
 208
MCMI, III: lnvencarul Clinic Mukiaxial Millon

in testul MCMI-III a fost creata in scopuri Prima trasatura care caracterizeaza patter­
practice. Acest fel de delimitari nu exista nurile clinice de personalitate reprezinta
in realitate. Cum pot fi atunci interpretate o stabilitate fragila in conditiile unui stres
numeroasele valori peste BR 75 �i cum se subiectiv. Ca toate sistemele de lucru,
reflecta acestea asupra severitatii �i functio­ personalitatile normale manifesta o inte­
nalitaµi patologiei personale? grare functional-structurala sub mai multe
aspecte. De exemplu, personalitatile nor­
in cazul in care mai multe scale de tulbu­ male se angajeaza in comportamente care
rari au valori peste BR 75, nu toate au parte reduc la minim incompatibilitatea dintre
de o interpretare egala. Li se da intaietate nevoile organismului �i presiunea mediului,
interpretativa primelor doua sau trei cele un proces de feedback negativ care mentine
mai inalte scale din configuratie. Acestea integritatea sistemelor lor psihice. Totu�i,
pot fi interpretate ca tulburari de personali­ personalitatile patologice pun in practica
strategii care produc feedback pozitiv, in
tate. Alte scale care sunt sdizute in aceasta
mod necugetat, amplificand astfel dificulta­
configuratie, insa cu o valoare tot peste BR
tile lor adaptative. in cele din urma, avand
75, pot fi interpretate ca stiluri de persona­
in vedere u�urinta cu care indivizii deja tul­
litate, acest lucru insemnand ca in anumite
burati devin vulnerabili la evenimente care
contexte �i momente individul poate mani­
reactiveaza trecutul �i avand in vedere �i
festa anumite trasaturi caracteristice acestor inflexibilitatea �i insuficienta mecanismelor
tulburari, pe langa cele care formeaza con­ efective de relationare, ace�tia devin sus­
figuratia iniµala. Ca regula generala, cu cat ceptibili la noi dificultati �i dezorganizari.
e mai ridicat numarul de scale cu valori de Trebuind sa faca fata e�ecurilor recurente,
peste BR 75, cu atat e mai mare gradul de fiind anxio�i in legatura cu conflictele vechi
patologie a personalitatii. Daca e dorita o �i nerezolvate care revin �i fiind incapabili sa
precizie mai mare, pot fi utilizate trei tra­ adopte noi strategii adaptative, ei pot sa se
saturi ce caracterizeaza patologia, pentru intoarca la metode patologice de a face fata
a localiza un pacient pe un continuum de �i in cele din urma la cr�terea perceptiilor
la un stil de personalitate relativ normal subiective �i distorsionate asupra realitaµi �i
la patologia tulburarii de personalitate. la producerea de sindroame clinice.
(Millon, l 969/1983). Aceste caracteristici
sunt descrise in paragrafele urmatoare. Cea de-a doua caracteristica ce distinge
modelele patologice e inflexibilitatea lor
 209
Incerp retarea MCMJl,III

adaptativa. Sistemele de personalitate sunt tendinta de a adaposti cercurile vicioase -

sisteme deschise in tranzaqii active cu e o consecinta a rigiditatii personalitatii
contextele lor psihice, familiale, sociale �i patologice. Numeroasele constrangeri pe
culturale. Pentru personalitatile normale, care indivizii cu tulburari de personali­
aceasta inseamna flexibilitatea rolurilor, tate le aduc in mediul lor social rezulta
preluarea initiativei din cand in cand pen­ inevitabil in procese de feedback care
tru modificarea contextului �i cateodata perpetueaza �i intensifica dificultatile
adaptarea la ceea ce ofera mediul, in con­ preexistente. Comprimarea protectiva, dis­
formitate cu polaritatea activ - pasiva a torsiunea cognitiva �i suprageneralizarea
teoriei evoluµoniste. Indivizii normali dau sunt exemple de procese prin care indivizii
dovada de flexibilitate in aceste schimbari, i�i restrang oportunitatile de invatare, inte.r­
astfel incat initiativele
' sau reactiile
' lor sunt preteaza gre�it evenimente simple �i calme
proportionale �i potrivite cerintelor situati- �i le provoaca celorlalti reactii care le reac­
onale. Daca, totusi,' nu mai exista adecvare tiveaza probleme mai vechi. In consecinta,
�i proporponalitate, putem afirma ca inter-
patternurile patologice de personalitate sunt
aqiunea e data de persoana. Strategiile
in sine patogene, generand �i perpetuand
alternative utilizate de individ pentru a
dileme, provocand noi situatii neplacute �i
se relationa cu ceilalti, pentru a-�i atinge
obiectivele �i pentru a face fata stresului punand in mi�care episoade ego-distonice
sunt de obicei putine la numar �i puse in (auto-distructive) fata de cei din jur, facand
practica intr-un mod foarte rigid. De cele astfel ca problemele deja existente sa per­
mai multe ori individul nu e capabil sa se siste �i mai mult, sa se �i agraveze.
adapteze efectiv la diferite circumstante
�i incepe sa-�i modifice mediul pentru a Testul MCMI-III contureaza doua nive­
evita in mod obiectiv evenimente neutre luri diferite de gravitate, BR de 75 �i BR
care sunt percepute ca stresante. In con­ de 85, care pot cu u�urinta sa descrie gra­
secinta, posibilitatile individului de a testa dul de funqionalitate a unui anume profil
�i a dobandi strategii noi �i mai adaptative de personalitate. In general, cu cat scorul
sunt reduse, iar experientele de viata sunt BR este mai ridicat, cu atat este mai mare
tot mai limitate. posibilitatea ca individul sa n1anifeste mai
accentuat cele trei caracteristici ale patolo­
A treia caracteristica ce deosebe�te pat­ giei personalitatii, care au fost descrise 1nai
ternurile patologice de cele normale - o sus. Interpretarea exacta a acestor praguri
 212
MCMI,111: Invencarul Clinic Mulciaxial Millon

de personalitate borderline e oarecum 7 .6. lnterpretarea scalelor fateta

,
similar din punct de vedere al tulburarilor.
Acest individ poate sa se comporte intr-un Grossman
mod imprevizibil, iritat sau sa adopte un
Dupa cum au fost descrise in Capitolul s,
comportament ursuz, pasiv, sa reactioneze
,
scalele fateta Grossman ofera o perspec­
cateodata impulsiv �i ostil, sa anticipeze res­
tiva mai detaliata a constructelor masurate
pingerea din partea celorlalti, sa alterneze
de cele 11 scale ale Patternurilor Clinice
intre tristete absoluta �i un negativism irati­
.
onal, pentru ca apoi sa manifeste remuscari
de Personalitate �i de cele trei scale de
Patologie severa de personalitate. Fiecare
�i regret.
dintre cele 14 scale prezinta la randul ei trei
scale fateta, fiecare dintre acestea reflectand
La fel ca in cazul datelor testului, deter­
unul dintre cele mai importante domenii
minarea nivelului de functionalitate a
structural-funqionale de exprimare (vezi
structurii personalitatii unui pacient se
Capitolul 2) ale acelui construct de perso­
datoreaza �i. posibilitatii de a recurge la
nalitate. Interpretarea scalelor fateta poate
informatii istorice de calitate, provenite mai
ajuta la generarea de ipoteze clinice in ceea
ales din instrumente secundare. Indivizii
ce prive�te dificultatile in functionarea
care au in prezent o tulburare distorsio­ > •

neaza de cele mai multe ori informatiile personalitatii, care tin de domeniul clinic,
legate de istoricul personal. De exem�lu, ajutand la indicarea direqiilor de tratament
pacient-ii depresivi redau o imagine extrem specifice �i relevante. Terapia care izvora�te
de sumbra evenimentelor �i circumstante­ direct din evaluare reprezinta un scop,
lor trecute. intrebarea e daca trasaturile de pe termen lung, al �tiintei clinice mature
personalitate identificate de testul MCMI­ (Millon, 1990, 1999; Millon �i Davis, 1996;
III au afectat in mod semnificativ �i cronic Millon �i colab., 2004).
capacitatea pacientului de a funqiona.
Pentru ca scalele fateta sa fie considerate
interpretabile pentru o scala de personali­
tate primara, scorul scalei de personalitate
ar trebuie sa fie BR de 65 sau mai mult.
Prin urmare, rezultatele scalelor fateta pot
fi interpretate cu succes pentru scalele de
personalitate primara cu un scor u�or sub
 213
Incerpretarea MCMII � III

limitele de diagnostic de 75 �i 85, dar nu in care se prezinta pacientul, de rapoartele

cu mult sub aceste valori. Interpretarea oferite de alti speciali�ti sau de alte per­
scalelor fateta ar trebui sa se focalizeze pe soane din contextul social al pacientului �i
fatetele asociate cu cele mai mari trei scale de impresiile clinice.
de personalitate care au un scor BR mai
mare sau egal cu 65. (Profilul MCMI-III �i Cand examineaza scalele fateta cu valori
Raporturile Interpretative includ un gra­ ridicate, clinicianul trebuie sa fie atent la
fic al fatetelor pentru cele mai ridicate trei posibilele domenii care se suprapun. De
scale de personalitate cu un scor BR mai exemplu, atat scala de personalitate narci­
mare sau egal cu 65;a se vedea Capitolul 6). sista, cat �i cea histrionica au scale fateta
ancorate in domeniul funcµonarii interper­
Prima etapa in interpretarea scalelor fateta sonale. Daca aceste doua scale au valorile
este notarea scorurilor clientilor la cele cele mai ridicate din scalele de personali­
mai ridicate trei scale de personalitate cu tate MCMI-III (o combinatie frecventa),
un scor BR mai mare sau egal cu 65. in este necesar sa se determine daca ,,cau­
general, numai scorurile fateta care ating tarea de atentie interpersonala' (expresia
un BR mai mare de 75 ar trebui interpre­ interpretarii histrionice), sau ,,exploatator
tate. Trebuie avut in vedere ca scalele fateta interpersonal" (expresia interpretarii nar­
nu sunt elaborate pentru a specifica toate cisiste), este cea mai precisa descriere a
domeniile personologice ale individului, stilului de interactiune interpersonala a
mai degraba ele sunt concentrate pe acele subiectului. in acest demers, trebuie avut in
domenii care sunt mai proeminente, aces­ vedere urmatoarele trei intrebari:
tea fiind �i cele mai problematice cand
persoana se confrunta cu dificultati psihice. 1. Care dintre cele trei scale fateta are
De obicei scalele fateta cu valorile cele mai scorul eel mai ridicat �i cat de semni­
ridicate sunt cele mai importante in ceea ce ficativa este diferenta
' fata
' de celelalte?
prive�te patologia personalitaµi individului. Sa ne gandim la un caz in care exista
insa, in cazul in care doua scale fateta au diferente mari intre valorile scalelor
valori la fel de ridicate (adica valori egale, primare, un exemplu care are un scor
sau cu scoruri BR intre care sunt diferente ' BR de 110 la scala Narcisist �i de 68 la
de 1 sau 2 puncte), va trebui sa se tina cont scala Histrionic. Este foarte probabil ca
de intrebarile adresate acestuia, de starea pacientul sa manifeste o tulburare pro-
 215
Inrerprecarea M CMII �III

reglare antisocial (izbucniri impulsive); 7.7. lnterpretarea scalelor

astfel, sistemul de aparare bazat pe impulsi­
vitate genereaza o nevoie de a fi observat �i moderate �i severe pentru Axa I
lipsa atentiei tinde sa genereze ie�iri impul­
Deoarece personalitatea este un construct
sive. Aceasta interpretare este destul de u�or
integrativ intrinsec, este necesara interpre­
de observat.
tarea scalelor de baza �i severe de pe Axa II
�i a fatetelor acestora. Integrarea profilurilor
Alte relatii
' insa nu sunt la fel de evidente. reflecta un fapt de baza al vietii umane: de�i
De exemplu, configuratia mai rara 2Af 5
mulµ indivizi pot fi descri�i ca avand multe
(evitant cu elemente narcisiste), in care caracteristici diferite, acestea pot fi sinteti­
rezultatele scalelor fateta
, evidentiaza
, stilul zate in mod organic sau concret.
cognitiv expansiv al patternului de perso­
nalitate narcisist, impreuna cu imaginea de in contrast, tulburarile de pe Axa I pot
sine instrainata a unui individ cu personali­ ,
reflecta o serie de ,,boll medicale, diferite,
tate evitanta. Odata ce aceste elemente sunt astfel incat de�i interpretarea profilului
combinate cu observatiile £acute asupra scalelor Axei I este posibila, nu este la fel
pacientului, judecata clinica il poate ghida de importanta pentru natura acestor tul­
pe clinicianul perspicace sa recunoasca burari, cum este in cazul celor de pe Axa
faptul di stilul cognitiv nardsist (expansiv) II. Partial acest lucru reflecta realitatea
pare sa fie mai mult o fatada adoptata de clinica �i anume ca comorbiditatea dintre
acest individ pentru a combate sentimen­ mai multe diagnostice de pe Axa I poate
tele pervazive de instrainare, teama, tristete fi mediata printr-o a treia variabila, sau
etc. in funqie de coeziunea psihica a indi­ poate fi in intregime intamplatoare. Astfel,
vidului, ar fi prudent sa luam in considerare in timp ce fiecare construct de pe Axa II
ipoteza ca expansiunea cognitiva, posibil se raporteaza contextual �i mutual la cele­
alimentata de mecanismul de fantasmare al lalte tocmai pentru ca personalitatea este
patternului de tip evitant, este precursorul vazuta ca o singura cale organica, ,,abcesele
unui episod psihotic, non-bizar, legat de �i stranuturile" de pe Axa I pot reflecta pro­
tulburarile afective. Acest lucru nu poate fi cese patologice discrete, adesea cu substrat
confirmat, desigur, doar de catre informatia neurochirnic.
oferita de scalele fateta. Totu�i, dupa cum
demonstreaza acest exemplu, ele pot fi indi­ Prin urmare, interpretarea scorurilor BR
catori ai unor zone problematice ascunse. ridicate pentru Axa I este destul de simpla.
 216
MCMI Ill: Invencarul Clinic Mulciaxial Millon
1

Scorurile BR intre 60 �i 74 sunt sugestive, angajatorul sau. Bob a lucrat timp de 10 ani
dar nu suficient de graitoare pentru pato­ ca paznic la un spital privat. A fost trimis
logia silnptomelor de pe scala, decat daca la evaluare, deoarece ii ameninta pe ceilalti
sunt cele mai mari scoruri din acel segment angajati �i a fost vazut punand o arma in
al profilului. ScorurHe incadrate intre 75 dulapul sau. Relatiile de munca ostile �i
�i 84 (inclusiv) sugereaza prezenta sindro- izbucnirile violente au fost o problema de
1nului clinic inerent scalei. Scorurile de 85 mai multa vreme, dar cu precadere in ulti­
sau mai mari, sunt un indicator puternic al mul an. Posibilitatea concedierii era serios
simptomatologiei patologice. luata in cakul.

Bob atribuia aceste probleme diferentelor

7 .8. lntegrarea rezultatelor de pe de opinie pe care le avea in mod frecvent
Axa I si Axa II cu supervizorul sau. El reclama nivelul
foarte slab de pregatire al celorlalµ anga­
Reamintiµ-va ca Axa II este conceptualizata jati �i considera ca plangerile repetate sunt
ca un context imunologic integrat, din care responsabile pentru imaginea sa de ,,anga­
simptomele separate de pe Axa I i�i extrag jat problem[( El recuno�tea ca a amenintat
intelesul. Deoarece fiecare persoana este verbal colegii de serviciu, dar se apara sus­
un compus individual, clinicienii trebuie µnand di astfel de amenintari sunt facute
sa apeleze la teoria clinica �i experienta frecvent �i de catre alti membri ai echipei.
cazuistica proprie, atunci cand analizeaza li vedea pe multi dintre colegi ca ,,betivi
intrepatrunderile dintre profilul de per­ incompetentr: Sustinea ca adusese arma
sonalitate, simptomele clinice �i istoricul la serviciu, deoarece vroia sa o lase la un
psihosocial. magazin de arme in drum spre casa.

7.8.1. Studiu de caz Bob recuno�tea consumul ocazional de

alcool, dar sustinea ca nu consuma mai
in acest punct, putem examina in detaliu mult de �ase sticle de bere la sfar�it de sap­
rezultatele obtinute de un respondent la tamana. El nu vedea consumul de alcool ca
testul MCMI-III. Cazul se refera la Bob S., fund o problema, de�i fusese condamnat de
un barbat caucazian de 48 de ani, divor­ doua ori pentru condus sub influenta alco­
tat, care a fost trimis spre evaluare de catre olului �i i�i pierduse permisul de conducere