EMOTIILE POZITIVE
Emotiile nu pot fi definite foarte exact in cuvinte. Ele se simt.
E foarte interesant ca desi citisem si auzisem la diverse cursuri o multime de lucruri
despre emotii mi-a luat ani de zile sa fiu constient de ele. Adica sa fiu atent in momentul in
care le simt, sa le discern si sa incerc, pe cat posibil, sa le echilibrez. Tocmai de asta imi dau
seama cat de dificil e doar sa vorbesti sau sa scrii despre ele.
Emotiile sunt strans legate de ganduri. Ambele apar practic aproximativ in acelasi
moment. De unde apar ? Se pare ca din structura chimica a corpului, din miliardele de celule
ce contin o memorie mental-emotionala genetica a tuturor stramosilor nostri, precum si
memoria influentelor mediului in care traiesti. Astfel ca, pana in momentul in care preiei
controlul asupra propriului corp, aceste ganduri si emotii incrustate genetic sau preluate ne
conduc viata, creand practic destinul nostru. Si nu e prea convenabil sa nu te conduci tu insuti,
ci stramosii tai sau persoanele din mediul tau inconjurator ce au cea mai mare influenta asupra
ta (familie, prieteni, profesori s.a.) ! Cel mai bine e sa fii tu insuti !
Putem imparti emotiile in emotii pozitive (curaj, dreptate, blandete, generozitate,
sinceritate, creativitate, bunatate, iubire, rabdare, onoare, deschidere, cinste, compasiune,
incredere s.a.) si emotii negative (tristete, suparare, frica, furie, agresiune, nerabdare,
aroganta, violenta, ingrijorare, lene, egoism, neajutorare, disconfort, nerabdare, apatie,
tensiune, confuzie, plictiseala, vinovatie, invidie, rusine, neincredere s.a). Primele sunt
constructive pentru fiinta noastra, putand duce chiar la insanatosirea corpului (fiind emise pe
un fundal de calm si luciditate, nu de agitatie). Ultimele insa sunt profund destructive.
Emotiile negative pe termen lung duc pe langa auto-imbolnavire si la comportamente
necugetate si dezechilibrate, care ne provoaca prejudicii.
Din pacate aceasta ultima situatie este cel mai des intalnita. Starea obisnuita in care
traiesc oamenii este cea de ‚lipsa de constienta’, adica de identificare cu gandurile, emotiile,
dorintele, reactiile proprii. Si de multe ori se ajunge la o ‚inconstienta’ profunda, ce se traduce
prin stari acute de suferinta, nefericire, frica, depresie, uneori chiar agresiune.
Hai sa vedem putin ce e cu aceste stari acute, specifice majoritatii oamenilor.
Suferinta – cauza ei o constituie intotdeauna lipsa cunoasterii.
Suferinta nu are nici o legatura cu evenimentele, ci cu reactia omului fata de ele. Ea nu
este provocata de ceea ce se intampla, ci de reactia subiectiva provocata de ceea ce se
intampla. Modul interior in care reactionam la o situatie este cel care ne indica ce inseamna
acea situatie pentru noi. Putem reactiona prin suferinta la un eveniment (moartea cuiva
apropiat, sa spunem) la care un strain nu simte nimic. Si ne putem transforma suferinta, chiar
in avans (constientizam ca doar corpul sau fizic a disparut, nu el insusi ; celelalte parti ale
fiintei sale inca exista, doar ca noi nu suntem ‘antrenati’ sa le vedem sau simtim). Astfel,
modificam intelesul mortii sale si deci propria noastra stare interioara. Cunoasterea
indeparteaza suferinta.
Se spune ca nimeni nu este o victima decat daca alege ca este, refuzand cunoasterea.
Iar fiecare om ar trebui sa invete sa vada modul in care isi creaza suferinta personala prin
faptul ca adopta, fara a-si da seama, o atitudine negativa fata de evenimentele vietii.
Cu frica este acelasi lucru. Cand ceva merge prost, reactiile noastre vor fi automate si
alimentate de unica emotie fundamentala aflata la baza starii de ‚lipsa de constienta’ : frica.
Ea paralizeaza vointa si propria forta, duce la pierderea constientei si atrage exact lucrul de
care ne este frica printr-o vibratie specifica. Si ea este generata de necunoastere – cu exceptia
momentelor in care frica, spaima apar ca rezultat al unor agresiuni (fizice indeosebi)
neasteptate. In acest caz e oarecum normala si naturala, dand corpului comanda “infrunta
pericolul sau fugi”. Dar oricum de cele mai multe ori duce la paralizarea fortei si agitatie
interioara.
Cand iti este frica, orice decizie ai lua fiind in aceasta stare este una contra-productiva.
Cel mai bun lucru pe care-l putem face atunci este sa o observam, sa intram in contact cu ea si
sa o simtim. Apoi ne vom imagina ceva pozitiv (cum ar fi rezolvarea benefica a situatiei),
vom simti, vom intra in aceasta stare. Incet, asteptam pana ce frica trece si increderea apare -
si in starea de calm, cu mintea limpede, vom lua decizia. Si cea mai buna decizie pe care o
putem lua este sa invatam cum sa echilibram frica si chiar cum sa o evitam de la inceput.
Adica sa acumulam cunoastere.
Acelasi lucru e valabil cand avem orice fel de emotie negativa. Nu are rost sa ne
acuzam pe noi insine ca reactionam negativ – asta e situatia, nu suntem inca suficient de
constienti si de puternici pentru a ne echilibra. Dar putem invata asta. Emotiile negative se
afla in noi, deci schimband emotia modificam practic reactia la evenimentul exterior si
insemnatatea lui pentru noi. Iar in viitor putem decide dinainte cum sa ‘simtim’ (autocontrol
emotional), si prin reactia noastra diferita se modifica insusi evenimentul. Aceasta inseamna,
in mod practic ‘actioneaza in interior si efectul se va vedea in exterior’. Invers nu prea
functioneaza.
Emotiile pozitive, pe de alta parte, nu pot fi separate de starea de conectare interioara
cu propriul suflet. Ele sunt constructive, in sensul ca ne sprijina in realizarea propriilor vise –
ne ofera o stare energetica inalta care este baza materializarii succesului. Calmul,
recunostinta, increderea in sine, bucuria, toate emotiile pozitive in general creaza premisele
echilibrului si armoniei interioare care se transpune in realizari exterioare. Dar acest echilibru
interior nu este ceva dat – trebuie sa muncim pentru el. Constienta-emotii pozitive-echilibru :
acesta este traseul de urmat.
Spuneam ca emotiile pozitive insanatosesc corpul fizic. Celulele sale contin pe langa
partea fizica si inregistrari de memorie (ganduri si emotii stocate ‘genetic’, provenind de la
stramosi sau preluate automat din mediu). S-a descoperit ca celulele emit si capteaza energie
sub forma unor particule corespunzatoare gandurilor si emotiilor (un alt fel de a spune ca ni le
transmitem unii altora, deci ca nu suntem separati in mod absolut). Emotiile afecteaza reactiile
hormonale, modificarile de respiratie si oxigenare a sangelui, schimbari ale componentelor
sale chimice. Exprimarea emotiei prin sunet poate influenta procesele fizice din corp, prin
vibratia rezonanta a sunetului cu emotia specifica unui organ. Acest lucru a fost bine cunoscut
in vechime de egipteni si chinezi. In prezent, taoistii chinezi folosesc ‘Tehnica celor 6 sunete
vindecatoare’ pentru echilibrarea energetica a organelor principale cu ajutorul emotiilor
aferente lor. (vezi cartea “Transformarea stresului in vitalitate” de Mantak Chia).
Exista o stransa legatura intre emotie (care inseamna de fapt energie in miscare) si
corpul fizic. Cand ai o emotie pozitiva de ‘blandete’, se simt furnicaturi de un anumit fel in
zona rinichilor, ca un curent sau ca o caldura (de fapt ‘energia’ rinichilor se misca si daca esti
atent o poti simti). Cand ai un sentiment negativ de ‘frica’ se simt furnicaturi de un alt fel, tot
in rinichi. Fiecare sentiment pozitiv (si negativ) e legat de cate o zona sau organ al corpului, si
atunci cand manifesti un sentiment pozitiv (sau unul negativ), energia se misca rapid prin
acele zone (organe), producand rezultate diferite ca ‘semn matematic’- la ficat, de exemplu, e
vorba de bunatate, sinceritate si furie, agresiune ; la inima – iubire, rabdare, onoare si
aroganta, violenta, graba s.a. Cand veti fi destul de atenti veti simti ‘energia’, curentul de
caldura (dar pentru asta trebuie antrenament). Manifestarea in exces a anumitor emotii
negative duce la imbolnavirea organului corespondent - asta inseamna ‘acumularea’ de
“energie negativa” in corp - iar pentru insanatosirea sa e necesara manifestarea emotiei
pozitive aferente, adica aducerea de “energie pozitiva”. Bineinteles, la procesul imbolnavirii
si insanatosirii participa mai multi factori – alimentatia, respiratia, mediul inconjurator, factori
genetici s.a. – dar ‘lucrul cu emotia, energia in miscare’, fie in sens negativ, fie pozitiv, se
pare ca are cel mai important rol.
Se spune ca poti oferi altuia numai ceea ce ai si iti oferi tie insuti. Cel mai eficient
mod de a obtine succesul este sa cultivam emotiile pozitive si sa le oferim celorlalti. Vom
avea cu totii de castigat in acest fel.
Emotiile pozitive in psihoterapie
De peste 100 de ani, psihoterapia era locul unde clientii veneau si discutau despre
problemele lor. Mai mult decat atat, oamenii in general merg si cumpara carti si se inscriu la
diverse cursuri care sa ii ajute sa isi inteleaga mai bine si sa treaca repede si eficient peste
problemele lor. In aceasta discutie despre probleme, psihoterapia cognitiv comportamentala a
reusit prin cercetare si prin multe studii sa gaseasca tehnici si metode de ameliorare a multor
tulburari si probleme cu care oamenii se confrunta in fiecare zi. Cu toate acestea, in multe
cazuri, psihoterapia uita cateodata de importanta emotiilor pozitive in tratarea unor probleme
dificile cu care se confrunta oamenii si de menea in crearea unui stil de viata sanatos si
rational.
Cercetarile in integrarea psihologiei pozitive printre tehnicile folosite de
psihoterapeutii de oriemtare cognitiv comportamentala incep sa fie aplicate din ce in ce mai
mult in cadrul sedintelor de psihoterapie, iar studiile arata ca folosirea tehnicilor axate pe
psihologia pozitiva aduc un mare beneficiu in tratarea unor simptome negative cum sunt cele
implicate in tulburarile depresive, in cele anxioase cat si in celelalte tulburari psihologice.
Martin Seligman, unul dintre cercetatorii psihologiei pozitive, a propus ca termenul global de
„fericire” poate fi impartit in 3 parti mult mai aplicabile si care pot fi intarite progresiv prin
tehnici specifice in cadrul sedintelor de psihoterapie cognitiv comportamentala pentru aceste
probleme psihologice:
Viata Placuta (The pleasant life) Aceasta parte presupune simtirea emotiilor pozitive
despre prezent, trecut si viitor, si invatarea tehnicilor prin care amplificam si marim
intensitatea si durata acestor emotii. Emotiile pozitive despre trecut includ satisfactie,
sentimentul implinirii, mandrie si serenitate, precum si exersarea exercitiillor de iertare care
ne pot ajuta in acceptarea mai usoara a anumitor intamplari din trecut. Emotiile pozitive
despre viitor includ speranta, optimism, incredere iar aceste emotii, in special speranta si
optimismul au fost documentate ca avand un efect pozitiv in ameliorarea simptomelor
depresive. Emotiile pozitive despre prezent includ satisfactia rezultata imediat din actiunile
cotidiene, iar tehnicile psihoterapiei pozitive ne invata cum sa incepem sa „savuram”
experientele prin care ne grabeam sa trecem pana acum.
Viata implicata (The Engaged life) Aceasta bucata se refera la viata in care punem
accent pe implicarea in munca, relatii intime si hobby-uri. Termenul de „fluiditate” este
folosit de specialistii in psihologia pozitiva pentru a numi acest tip de implicare. Atunci cand
suntem implicati cu totul in activitatile de mai sus, cele care ne plac si din care ne extragem
energie timpul se scurge repede iar atentia este complet focusata pe acel subiect. Una dintre
modalitatile prin care se poate antrena aceasta bucata este identificarea abilitatilor si talentelor
personale. Cu alte cuvinte, determinarea acestor „aptitudini specifice” si antrenarea practicarii
acestora cat mai des poate duce la trairea emotiilor pozitive mult mai des si mai amplu, ceea
ce duce la o ameliorarea a simptomelor negative din tulburarea depresiva si chiar din
anxietate.
Viata semnificativa (The Meaningful life) Aceasta parte a fericirii cuprinde urmarirea
intelesului in viata. Acest lucru consta in focusarea pe o „aptitudine specifica” si folosirea
acesteia la un nivel mult mai inalt, care sa serveasca unui scop macro. Aceste scopuri acopera
o arie foarte larga: domeniul religios, politic, social, familial etc. Indiferent de domeniul in
care este aplicata aceasta latura, aplicarea ei duce la sentimente de implinire si satisfactie,
precum si la un sentiment ca am facut un lucru bun cu viata noastra. Activitatile care e inscriu
in aceasta latura produc emotii pozitive ample si cu o intensitate si durata foarte mare, acestea
din urma fiind corelate semnificativ cu atingerea sentimentului de fericire. Studiile din
domeniu arata ca lipsa intelesului este o cauza in aparitia simptomelor depresive, astfel incat
gasirea acestui inteles in actiunile pe care le facem va duce la scaderea frecventei si
intensitatii sentimentului de lipsa a sperantei si intelesului vietii din tulburarea depresiva.
In concluzie, abordarea psihoteraputica care combina tehnici cognitiv
comportamentale cu tehnici din psihologie pozitiva si-au dovedit eficacitatea in tratarea cu
succes a simptomelor din tulburarea depresiva si in cea anxioasa, atat prin scaderea
simptomatologiei negative prin adresarea gandurilor negative cat si prin invatarea unor tehnici
prin care sa obtinem emotii pozotive care vor aduce o contributie semnificativa la
imbunatatirea calitatii vietii.
Aceasta inseamna nu numai o lipsa a simptomelor negative ci si o imbunatatire
semnificativa a sentimentului de bine. Acesta este determinat de prezenta emotiilor poziive in
toate planurile „fericirii” descrise mai sus.
O viata buna nu inseamna numai faptul ca nu ma simt rau sau deprimat ci si faptul ca
ma simt impacat cu trecutul meu, plin de speranta in planurile pentru viitor precum si bucuros
de activitatile pe care le fac zi de zi.
Mai mult decat atat, gasirea unor „aptitudini personale” pe care sa le exersam zi de zi
si punerea lor in slujba unor scopuri inalte care sa dea inteles vietii noastre duc la o
imbunatatire semnificativa a sentimentului de bine.
Asa ca nu uitati sa va incercati in fiecare zi sa va bucurati de lucrurile bune care vi se
intampla, cat de mici ar fi acestea, si sa va faceti planuri referitoare la activitatile viitoare!
Ce impact au emoţiile pozitive asupra vieţii noastre
Emoţiile pozitive pe care le trăim, de la recunoştinţă, bucurie, optimism, dragoste,
încredere în sine, curiozitate, inspiraţie, speranţă, amuzament şi până la pacea interioară, joacă
un rol important asupra întregii noastre bunăstări, contribuind, printre altele, la îmbunătăţirea
modului în care gândim, a capacităţii de concentrare, a condiţiei noastre fizice şi intelectuale.
Persoanele care experimentează emoţii pozitive sunt mai sănătoase, au arătat studii
anterioare, iar asta s-ar datora faptului că acestea stabilesc mai multe conexiuni sociale,
explică cercetarea efectuată de Barbara Fredrickson, de la Universitatea din Carolina de Nord
şi Bethany Kok, de la Institutul pentru Ştiinţe Cognitive Umane şi ale Creierului Max Planck,
publicată în jurnalul de specialitate Psychological Science. Concluziile studiului arată că
elementul cheie al relaţiei dintre îmbunătăţirea stării de sănătate şi emoţiile pozitive este
constituit de legăturile sociale pe care le stabilim.
De asemenea, emoţiile pozitive ne ajută să construim relaţii mai bune, arată Positivity
Blog. Atunci când există bunăstare între partenerii unui cuplu, de exemplu, cei doi
acumulează sentimente plăcute atât unul despre celălalt, cât şi în ceea ce priveşte legătura
dintre ei, care devine astfel mult mai puternică. În acest mod, conflictele şi emoţiile negative
sunt tot mai rare.
Emoţiile pozitive ne pot ajuta să ne îmbunătăţim capacitatea de concentrare,
contribuind, în acelaşi timp, la extinderea gândirii, notează W. Doyle Gentry, autorul
ghidului Happines For Dummies, într-un articol pentru [Link]. Atunci când
experimentezi emoţii pozitive, mintea ta este mult mai „deschisă", iar tu eşti mult mai curios.
De aceea, este extrem de important să fii pasionat de ceea ce faci, de domeniul pe care ţi l-ai
ales pentru a-l studia sau de locul de muncă pe care îl ai. Astfel vei privi într-o manieră
pozitivă ceea ce faci, fără a te simţi frustrat din cauza unei noi zile de lucru, sporindu-ţi
productivitatea şi sănătatea în acelaşi timp.
În plus, bunăstarea interioară ne ajută să învăţăm mai uşor. De exemplu, copiii învaţă
mult mai uşor anumite lucruri dacă le găsesc (sau le sunt prezentate) într-un mod distractiv,
interesant. În acelaşi timp, ascultăm cu mult mai multă atenţie şi interes un discurs captivant,
cu o notă de amuzament, prezentat de o persoană carismatică ce ne poate stârni curiozitatea
asupra subiectului, şi deci avem tendinţa de a reţine mai uşor informaţia.
Emoţiile pozitive ne ajută să ne îmbunătăţim şi condiţia fizică, pentru că în momentele
fericite suntem mult mai dispuşi să facem mişcare, adaugă Gentry. Oamenii fericiţi au
tendinţa de a face mai mult sport, ori de a se implica în diverse activităţi care implică jocul, ca
de exemplu tenisul, golful. Acest lucru s-ar putea datora nivelului de stimă de sine, care este
mai ridicat în cazul celor care experimentează emoţii pozitive, spre deosebire de cei care au
parte de mai multe trăiri interioare negative.
Pentru a-ţi dezvolta emoţiile pozitive încearcă să faci în fiecare zi un lucru care îţi
place. Timpul alocat pasiunilor tale te va ajuta să te relaxezi şi să evadezi din rutina sau grijile
cotidiene, lucru care te va ajuta să te simţi bine şi mai fericit.
Încearcă să găseşti o perspectivă pozitivă în orice acţiune. Chiar dacă ai trecut printr-
un eveniment nefericit sau obişnuit, caută acel element pozitiv din întreaga situaţie. De
asemenea, încearcă să cauţi oportunităţi în viitor, stabilindu-ţi obiective realizabile.
Zâmbeşte! Acest lucru are efecte benefice asupra sănătăţii tale psihice şi fizice.
Zâmbetul ajută inima să se refacă după ce a trecut prin evenimente nefericite, a arătat un
studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Kansas. Mai mult, atunci când râzi cu
poftă contribui la întărirea sistemului imunitar, elimini tensiunea din muşchi şi îţi
îmbunătăţeşti memoria.