NICHITA STANESCU - autor canonic Varianta text literar: Poveste sentimentalit Curent literar: N EOMODERNISM 1, Particularitati ale unui text poetic studiat, apartinand lui Nichita Stanescu 14244+546+748+9410411412 2. Particularitati ale unui text poetic studiat, apartinand neomodernismului 1424344454+64748494 10411412 7 DATE DESPRE AUTOR Nichita Stinescu este un poet neomodernist, reprezentativ pentry generatia saizecistd, care se manifesta in perioada postbelica. El debuteazg in 1960 si se remarca prin originalitatea limbajului, intr-o noua abordare a cuyantului, Criticul literar Nicolae Manolescu afirma ca universul stanescian se fundamenteaza pe o metafizicd a concretului si o fizicé a emofiilor, care ale&tuiesc un cosmos al vorbirii. Imaginarul poetic reflecta sinele care se dezvaluie paradoxal, prin incifrare si construieste un univers inedit, prin noutatea metaforei si printr-o viziune originala asupra lumii. 2 PUBLICARE Poezia Poveste sentimentala face parte din cel de-al doilea volum de versuri stanescian, intitulat O viziune a sentimentelor, publicat in 1964. Aparitia acestuia initiaza o aventura a cunoasterii totale, pe cale senzoriala. Nofiune abstract, iubirea coboara in concret si devine palpabila. Stefania Micu afirma ca Nichita Stanescu este la noi primul poet al sentimentului lucid, al exprimarit premeditate a stérii de fericire. 3 CURENT LITERAR 4 DOUA TRASATURI Neomodernismul poetic, curentul literar reprezentat de generatia saizecista, se remarci prin revenirea poeziei la adevarata ei menire, prin depasirea limitarilor proletcultiste si continuarea literaturii interbelice. Incepand cu 1960, se produce o innoire a formelor de expresie moderniste (limbajul ambiguu, metaforele subtile, imaginile insolite) gi o imbogat a lor cu trasaturi noi: imbinarea imaginatiei debordante cu luciditatea, promovyarea sensibilitatii si ironiei, utilizarea formulelor artistice diversi- ficate, prezentarea universului afectiy al individului Contemporan, preferin{? pentru discursul liric de tip confesiune, limbajului, care devine un scop in sin a asocierii, uneori ilogice, a sensurilo1 tematic sau stilistic. explorarea deplina a expresivititil , promovarea jocului de cuvinte, , inliturarea oricdrui compromis Procedeele neomoderniste, identificate in text, sunt ‘ 4 i ‘ A » sunt tem: turd existential a iubirii-creatie si latica de fac i reinterpretarea mitului cuplului origina 152 68 de eseuri pentru Bocoloureat5 TEMA, MOTIVE Pe de-o parte, iar, pe de alta parte, ambiguitatea limbajului, obtinutd cu ajutorul metaforelor inedite, astfel incat si produca un univers imaginar al *eprezentarii abstracjiunilor intr-o forma concreta. Textul prezinta cuplul adamic care aspira citre perfectiune gi catre eternizarea sentimentelor, prin abolirea conditionarilor temporale. Con- finutul ideatic este sustinut prin expresivitate la nivelul limbajului a carui decodificare presupune apelarea la imaginatia lectorului. Metafora Cuvantului coborat in concret sti la baza discursului liric $i potenteaz’ aspiratia indragostitilor catre absolut. Tema poeziei este iubirea, sentiment care, cu ajutorul cuvantului, initiazé 0 cosmogonie pornind de la ipostazele lirice eu si tu, sustinuta de motive literare: ord, cuvinte, materie etc. 6 LIRISM ‘SUBIECTIV Meditatia subiectiva asupra iubirii si asupra cuvantului contine marci lexico-gramaticale specifice, verbe si pronume la persoanele I si a Il-a: eu, tu, ne, vedeam, noi etc. z ‘SEMNIFICATIA TITLULUI Titlul analitic, alcatuit dintr-un substantiv gi un determinant adjectival, proiecteaza discursul liric in imaginar, sugerat de cuvantul poveste. Informatia paratextuala se coreleaz cu cea textual si se refera la capacitatea pe care o au sentimentele de a instaura un univers aparte. 8 RELATII DE SIMETRIE OPOZITIE Poezia este alcatuita din optsprezece versuri si trei secvente lirice. in ansamblu, ea reprezinta un discurs liric cu accente epice, sugerate de substantivul din titlu; creatia literara presupune proiectarea in imaginatie a comunicarii prin cuvant. Pronumele personale eu gi tu par, initial, intr-o relatie de opozifie; pe parcurs insé, ele se apropie pana la contopire. 9 SECVENTE COMENTATE Incipitul textului, introdus prin locutiunea adverbiala pe urma, las impresia continuarii unui discurs anterior, ajuns intr-un moment de maxima intensitate, pe tema iubirii: Pe urma ne vedeam din ce in ce mai des. Prima secventa liricA prezinta cele doua ipostaze, ew si tu, care constituie un cuplu aflat in starea originara, de gratie. Indragostitii traiesc o aventura ontologica, prin plasarea de o parte si de cealalta a timpului coborat in concret, fata de care manifesta intentia de a-I transforma intr-o coordonata subiectiva, propice apropierii lor eterne: Eu stateam la 0 margine-a orei,/ tu - la cealalta, Comparatia inedita a celor doi cu douéd toarte de amfora este o trimitere subtilA cétre Antichitate (prin motivul amforei), dar si catre originile omeni 68 de eseuri pentru Bocatoureot 153A doua secvensa lirica prezinta o comunicare afectiva (nn indragostiti, CU ajutorul cuyantului, un laitmotiv al liricii stanesciene. GAndurile Sunt astfel impartasite si distanta imaginara dintre cei doi se micgoreaza pana la anulare. Cuvantul devine axa generatoare a noului univers al iubirii; coborit in concret, el este liantul dintre cunoastere la nivelal aparentei, al priviri, Care tinde catre esenti. Vocea poeticd este coplesiti de emotia unei starj privilegiate, ancorandu-se in realitatea luat’ in stapanire si subordonatg fanteziei, Contemplarea devine starea prielnica unei noi geneze aflate sub semnul iubirii, iar vorbele au efecte concrete si devin capabile sd incline iarba, idei redate printr-o comparatie ampla, sugestiva pentru coborarea abstractului in concret. In cea de-a treia secventa, cuvintele traverseazi distanta dintre indragostiti si o anuleaza la nivel spiritual, iar implinirea sentimentului confera membrilor cuplului forfa primordial de a relua geneza universului, Prin relationare cu Logosul biblic, ei recreeazd o lume noua, spiritual: $1 cu cat te iubeam mai mult, cu atat/repetau, intr-un vartej aproape vazut,/ structura materiei, de la-nceput 10 ELEMENTE DE LIMBAJ Din punctul de vedere al limbajului artistic, se remarca forta de sugestiea metaforei (toarte de amford, stdteam la o margine-a orei, Vartejul lor putea fi aproape zarit, caderea vreunui cuvént, intr-un vartej aproape vazut), precum sicomparatia ampli, prin care abstractul coboara in concret. " PROZODIE Nerespectarea canoanelor prozodice, o trasatura a neomodernismului Poetic, este evidenta in textul cu versuri albe, masura siritm variabile. 12 CONCLUZIE In legatura cu lca stinesciana, criticul literar Eugen Simion afirmi Gd ea reprezinta o esenti, adica poezia poeziei, o interiorizare profunda a starii de gratie a creatorului. 154 68: eseur pentr Bacoloureat