aa, SOGNITROM * =SSniTROmM. SCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A (DYSFUNCTIONAL ATTITUDES SCALE, FORM A) Copyright © Danie! David (pentru versiunea in limba romana) SC COGNITROM SRL, sr. Pistorulul, nr 32, Cluj-Napoca; Punct de lueru: st. Erollr, uy Napoca Teli 0264-431499; Fax: 0264-431499'; "GSM: O74 B08210;; oink [email protected]; CULL R 14033431 5 cont BRD Cluj: ROSSBROETSOSVOSTOOSE SOG 5SCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE FORMA A SCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A (DYSFUNCTIONAL ATTITUDES SCALE, FORM A) Copyright © Daniel David (pentru versiunea in mba romana) INTRODUCERE Depresia clinica este o conde diferité de stare de ttistete care survin uneor tn viata fecaruia dintre noi. Conform DSM IV-R (2000), persoanele ‘afectate de depresie clinica se Simt tite gi far8 speranta stiptamani de-a randul, De cele mal multe ori, acestea tsi pierd tnéorl nu $€ Pot Concentra suficlent nici macar pentra activitaile cotidiene De regula, Persoanele deprimate petrec multe ore géndindu-se la sinucidere, moarte sau la faptul ca te 8 fimal bine dac& nu ar mai exista, Aceste simptome sunt asemndtoare Cu cele intalnite ta Permoenela care tec prin siti de dofu, tna in cazul depiesial clhioe ‘te lipsese Grenimentele de plerdere, fe manifestarile dureaz8 cu mult mal mult decat ar ft normal in astiel de situa. Manifestirle mentionate produc difcutati majore de adaptare, tulburarea Gepresiv majors constund si una dintre cauzele importante de deces, n asociere cu ideatia suicidara, Printre cele mai eficiente metode de tratament In tulburarea depresiva majora se ‘num&ra interventile cognitiv-comportamentale, Elementul central care diferentiaza abordarile Cognitiv-comportamentale de celelalte abordari psihoterapeutice este conceptualizarea Soantva a problemelor psihice. Conceptualizarea cognitva oferé cacrul de interpretare si explicare @ modului in care au apérut si s-au mentinut probiomele pacientulu Terapille coanitv-comportamentale pleact de la asumptia c& emotile gi problemele emotionale ale Cameniior provin din medul n care acesta interpreteaza si gandesc asuprasitustilor do viata (Ellis, 1994; Beck, 1996). Perspectva Iui Aaron Beck asupra depresiei (Beck, 1967; Beck, Rush, Emery $i Shaw, 1878) porneste de la asumptia ca depresivii au scheme de sine biasate negativ, care filveaza informatia pozttva tn avantajul aspectelor negative. © schema cogniiva este o Structuré de cunogtinte care interactloneaza cu informatile noi, orientand selectiv atentia, Srpectantele, interpretarle $1 reactualizerea din memorie (Wiliams, Watts, MacLeod si Mathews, 1997). Aspectele relevante asociate cu sinele se structureaza o data cu experienta Personela; in timp, anumite elemente centrale sunt interrelationete cu un numar mare de informa, devenind astfel mai accesible. Astel, ele ajung s& ghideze modul in care sunt interpretatesituatile ambigue, precum si codarea gi reactualizarea din memorie a Informatiel Inc&rcate emotional (Wiliams gi colab., 1997). In timp ce schemele se prezinté ca structu cognitive existente tn mintea persoanei, credintele centrale (le., core beliefs") sunt Continuturle specitice ale schemelor respective (Beck, 1964),(1) Gandirea de tip , totul sau nimiot — ‘endinia de a gandi in termeni extremi sau absolutist (2) Inferenta arbitrara - tendinta de a ‘Tage concluzii negative tn abserta unor date care sale susting (4) Maximizare / Minimizare ~ tendinta de a ‘xagera importanta evenimentelor negative $!¢e 2 minimiza semnificatia evenimentelor poztve, (8) Etichetarea si generalizarea excesiva - {endinta de a trage concluzii negative globale Pe baza unui singur exempluvapt sau a unui Incidentcaz izolat, ignorand aspectele care ar putea sugera 0 concluzie alternativa, » (2) aprobare, (9) perfectionism, (4) nevoia de a-i muitumi pe Cella, (5) evitarea slabiciunilor, (6) controtul omotilor, (7) dezaprobarea, (8) cerinjele absolutiste i (8) nevola de 2:1 impresiona pe ceilat Analzele factoriale efectuate pe cele dou forme paralele releva structuri diferte, in functie de populatiatinta, Astfel, Cane, Olinger, Gotlib $1 Kuiper (1986) au anatizat forma A a PAS folosind un grup nonclinc de 664 de student! §i au 92sit dol factori pe care au numit stvaluarea performantslor (peformance evaluation) i -aprobare din partea celorlalt*SCALA DE ATITUDINI DISFUNC TONALE, FORMA A Go| sau chiar tri factor (Floye, Scogin si Chapin 2004), DESCRIEREA ITEMILOR Cel 40 de itemi ai scale sunt formulati ca afirmatii care stau, in general, la baza Gandini Idiosincratice tpic depresive. Réspunsul la flecare item ofera informati referitoare la atludnie dsfunctionale ale perscanei, care funcioneaza Ca scheme prin intermediul c&rora Persoana ii construeste reatatea (Weissman $i Beck, 1978). Spre exemplu itemul 4 - ,Dacd nu reusesc sa fac totul bine de fiecare data, nu voi fi ‘especial de cella reflects o attudine distunctionala gi este evaluat pe 0 scala Lickert de la 1= sunt cu totul de acord 2 sunt in mare masura de acord 3 = sunt intrucatva de acord 4= suntneutry ‘5 = sunt intrucatva In dezacord 6 = sunt In mare masurd in dezacord 7 = sunt In dezacord total Scala DAS-A, indic& masura in care atitudinite disfunctionale sunt considerate ca find Propri géndiri subiectui: cu cat scorul total este mal mare, cu atat nivelul atitudinitor disfunctionale este mai mare. ADMINISTRARE $I COTARE Scala se administreaza in varianta crelon-hartie, atat Individual, ct gi tm grup. In azul administra tn grup, este indicat ca grupurile 8 nu fie mai mari de 15 persoane. Se Ge 15 persoane, numérul examinatorior trebuie $4 creased, pastrandu-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate,SCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A Materiale necesare * Scala cu instructiunite de completare; * Foaia de raspuns; * Instrument de seri. Conditii de administrare * Mediu securizant si ferit de zgomote: “Persoana examinata sa fle motvata pentru completarea Scalei si odihnita, * Mobiler si ituminare adecvate, care s& permita Subiectului examinat Completarea in conditi bune a foil de raspuns; * _In-cazul apicéri in grup, sala trebuie 68 fe suicent de mare pentru a oferi Confort persoanelor examinate. Instructiuni de aplicare Scala se administreaza fara limits de timp. Dupai ce materalele si condtile necesare pentru administrarea ‘Scalei sunt asigurate, Persoanei examinate i se spune: Acest chestionar cuprinde o serle de atitudin! gi convingeri pe care unele Persoane le au in diverse situatil. Citi! cu atentie fiecare afirmatic $1 decideti tn ce imisurd suntoti sau nu de acord cu ea, Utilizai pentru flocare afirmatie, din scala Prezentata mai jos, cifra care corespunde in cea mal mare masuré ‘modului in care 94nd, Alegeti un singur réspuns pentru flecare afirmatie in Parte. Deoarece oamenii Sunt diferi, nu exist& réspunsuri corecte sau gresite. Pentru a va asigura cd o anumita atitudine va caracterizeaza, aveti in vedere modul tn care ganditi in cea mal mare parte timpulul (in general. Cotarea raspunsurilor Fiecare item al DAS-A este cotat pe o scald Lickert dela 1 la 7 Variantele de raspuns sunt 1 = sunt cu totul de acord 2 sunt in mare masuré de acord 3 = sunt intrucatva de acord 4= sunt neutru 5 = sunt intrucatva in dezacord 6 = sunt in mare masura tn dezacord 7 = sunt in dezacord total In functie de continut,itemii sunt cotati direct sau invers. rato item sunt cotati ca find adaptatv daca réspunsul merge spre aprobere sau ‘cord total (itemi cotati direct):SCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A Forma A: item 2 29 6 30 12 35 7 37 24 40 Cella temi ai scale! sunt cotati in directa. inversa: 7 = sunt cu totul de acord 5= sunt In mare masura de acord 5= sunt intrucatva de acord 4 sunt neutry 3 = sunt intrucatva tn dezacord 2 sunt in mare méisurd tn dezacord ‘= sunt In dezacord total Fidelitate Simllare prezint& o anumitastabiltate in timp (Dempster 5i Brainerd, 1995) Fideltatea unui instrument de masurare este cel mat adesea exprimaté pe baza {imp un subiect obtine rezultate similare la un test sau scala, Int-un studiu pe populatie de limba englez’, Weissman $i Beck (1978) gisesc un Coeficient de fidelitate (Alfa Cronbach) de 0.89 pentru ambele forme si o corelatie de 0.81 Intre DAS-A si DAS-B,DASA T Adults (varsta cuprins’ inte 18-73 ani, m=34.42) Femei BarbatiT ‘Subiecti lipsa Total date sex Scor total M 131.32, 136.50 93.87 425.92 AS_|—2ait 24.16 27.08 28.87 N 398 163 421 682, a [a1 73 a4 36} Validitate 31 Stata baza elaboréricelor doua forme paralele, A §i 8 Intrun stuiu efectuat pe populatie romaneasca (Macavei, 2006 - Iucrare nepublicaté)s-a incercat determinarea masuri in care atiudinile disfunctionale (mésurate cu DAS-A) se asociaza cu anumite emoti i cogniti Specifice, conform modului teoretic propus (de Aaron Beck (Beck, 1967; Beck [Link], 1979), Asumptia de baz a modelului amintit esteSCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A (manitestari de ordin emotional, comportamental,fziologic, cognitiv); © ssociere pozitiva inte attudinle disfunctionale si emotile negative; © asociere poziiva inte atitudinile distunctionale masurate cu DAS-A si alte credinte dezadaptative; Nivel educational ‘Scoaié primara Scoala profesional Liceu = ‘Scoala postiiceala = Facultate = Studil postuniveristare = Altceva = Date lipsa, 769 Min= 15 Max.= 73 405 ‘Statut marital N= 667 Date lips N=134 326 241SCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A sinelomatoogiel de tip depres, exprimaté_prin emeti, comportamente, credinje gi Manifest8ri fziologice specific, Prof! distresului emotional ~ POE (Profie of Emotional Distress- Oprig si Macavel, 2006) este un instrument de 26 de itemi care masoara prezenta emotilor negative funcionale 51 distunctionale (ca anxietatea, ‘nariorarea, deprimarea, tristetea); utlizeazs Principiul de Constructie al Proflulu dispozitiiorafective, forma scurts (Citorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottr, si Jacobsen, 1999) si se bazeaza Pe teoria lui Albert. Elis asupra distresului motional (Ellis, 1994). Instrumentul ere Proprietpsinometrice bune (Oprg si Macavei, sub Profil dispozitior atective ~ forma scurtd ~ POMS-SV (Profile of Mood States— Short Version - Shacham 1983) este un instrument de 47 de itemi care masoara emotile Positive si negative, Procedura de luery a implicat in prima faze Solicitarea_consimfémantului de Partclpare la studiu, dupa care subiecfi au fost completat Individual cate un pachet continand instrumentele mentionate anterior, far limita de. timp. Rezulatele erata c& prezenta attudinior disfunctonale se asociaza pozitiv cu alte 60 PDE = scala de depresio 12.71 | 628 | eit <6 | 319 POMS-VS scor total 50.08 | 2961 [224 |~<30 | > 80 Pentru toate modaiittie de evaluare a emotilor negative, diferentele tntre grupele oxtreme au fost semnificative (tabelul 5). Lund in considerare numarul Felativ mic de Sublect,rezultatele obtinute reprezinta un argument in plus pentru validtatea versiunii tn limba romana a DAS-A,SCALA DE ATITUDIN! DISFUNCTIONALE, FORMA A Tabelul 8. Comparailintre grupe extreme la DASA oe Grapat 7 RS W F PDE" scar otal Ridicat | 714403} a0 | —ag PDE ~ scala de (cae Mediu” | 43223 | 23.83 | agp Soazut | 123.14] —aa67 ] er grupete) PDE= cor total I de PDE - scala de 10.37, depresie mets | 810r| ear) en] 1087 Scazut | 73208] aaa] ae] RSS | stupele) POE: Scor total Ridieat | 78843 | 2588] —a5- 1 Fo ap Mediu | 10897) 37.34 | Fay Bete. Scat | eai7 | sez] aa] Rt srupele) Mn concluzie, datele disponibile pana tn acest moment Sugereaza ci varianta tn limba romana 2 DAS-A are proprietati psihometrice bune, ‘asemanatoare variantei originale, in limba englez8, Datortélimitelorstudilor existente pana in acest moment, pana fa investigati vitloare, se impune prudenta in utlizarea DAS-A, varianta in ‘limba romana, ETALONARE Gotele sau clasele stabilte asupra grupulu de referita constituie etalonul sau tabelul Ge norme. Cotele brute capata semniicatie numai dacé sunt aportate la etalon, Pentru Constructia etaloanetor am utiizat 701 subiecti ropriei persoane, Intrucat nu exista diferente semniticative in functie de sex (t = 230, p > .05),, Ctaloanele sunt valabile att pentru femei, cat gi pentru barbati 10SCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A ~ DAS-A (N= 682) Clase Descriere ‘Soran T Nivel foarte soazut al altudinior distanchonale | —=76 W Nivel Sczut al attudinilor disfunctionale BOE Tr Nivel mediv al atitudinilor distancfonare 113-442 Vv Nivel ridicat al atitudinilor disfunctionale TA3169 Vv Nivel foarte ridicat al atitudinilor distanctionale 2170] 1 Mite arte nicieat al attudinordstuncjonaie | S479 WWSCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A BIBLIOGRAFIE Abu, M. (1998). Construea gi utlizarea testelor Psihologice. Cluj-Napoca: Editura Clusium, Anastasi, A (1988). Psychological Testing. 6 dition. New York: Macmillan, APSYA (2000). Diagnostic and statistical manual of ental disorders (fourth edition revised) ‘American Psychiatric Association: Washington, Beck, AT. (1964), Thinking and depression Theory and therapy. Archives of General _ Psychiatry, 10, 861-671 Beck, AT. (1967). Depression: Causes and_treatment. Philadelphia: University of Pennsylvania Press, Beck, AT. (1976). Coanitive therapy and the emotional disorders. New York, NY: Penguin Books, Beck, AT. (1976). Coanitive therapy for emotional disorders. International New York: University Press, Beck AT., Brown, G., Steer, RA, si Weissman, AN, (1981). Factor Analysis of the Dysfunctional Atttude Scale in a Clinical Population, Pe chological Assessment -lourmal of Consulting and Clinical Psychology, 3, 478-489, Beck, J.S. (1996). Coantve therapy: Basics and beyond, New York: Guilford Press. Beck, J.S. (1995), lve therapy. Basics and beyond, New York: Gulford Press Beck, AT., Rush, AJ, Shaw, BF, gi Emery, G. (1979) itive therapy of depression. New York: Guilford Press. Cane, [Link], [Link] .LH., $i Kuiper, N A (1986). Factor structure of the Dysfunctional Attitude Scale in a student population, Journal of Clinical Psychotoay, 42, 307-308 ‘Chamberlain, J.M., $i Haaga, [Link], (2001). Unconditional self-acceptance and psychological health. Journal of Rationa-Emotive & Cognitve-Behavior Therapy, 1 163-176 David, D. (2006). Metodologia cercetari cinice, Fundamente, lagi: Editura Polirom. Dempster, IN. $1 Brainerd, C.J. (1895). Inference and inhibition in cognition. San Diego, CA: ‘Academic Press, Dent, J. $1 Teasdale, J.D. (1988). Negative cognition and the Persistence of depression, Jounal of Abnormal Psychology, 97, 29-34. PiGluseppe, R., Leat, R., Exner, T. si Robin, MW. (1988). The developmen tof a measure of fationalfirational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy, Edinburgh, Scotland, DPiLorenzo, ., Bovbjerg, D., Montgomery, G., Valdimarsdotir, H, si Jacobsen, P. (1999) The pplication of a shortened version of the profile of mood states In a ‘sample of breast Cancer chemotherapy patients. Brish Journal of Health Psychology, 4, 315-326 Eis, A. (1994), Reason and emotion in psychotherapy. New York: Carol Publishing Group,SCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A Floyd, M., Scogin, F, $1 Chapin, WF (2004). The Dysfunctional Attitudes Scale: factor Structure, reliability, and validity with older adults. Aging aMental He: 153 -160, Hollon, &.., $i Kendall, P.c. (1980), Cognitive sett-statements in depression: Development of én sutomalic thoughts questionnaire. Cognitive There, and Research, 4, 383-395, Lazarus, R.S. (1891), Emotion and Sdaptation. Oxford University Press: New York Macavei, B. (2002). A Romania adaptation Of the Attitudes and Beliefs Scale 2 Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 2 105-122, Marton, P., Churchard, M., gi Kutcher, $. (1983). Cognitive Distortion in Depressed Adolescents. Journal of Psychiatric Neuroscience. 48, 103-107, Messick, S. (1995). Validity of Psychological ‘Assessment. American Psyeholoaist. 50, 741- 749, Opris, $i Macavei, B. (2005). The distinction between functional and dysfunctional negative emotions; An empirical analysis. Joumal of ¢, initive_and_Behavioral Psychotherapies, 5, 181-195 Opri, D., $1 Macavei, B. (2007), The Profle of Emotional Distress; Norms for the Romanian Population. Journal of Cognitive and Behavioral Ps hotherapies, i Parker, G., Bradshaw, G., $1 Blignaut, |, (1984) Dysfunctional attitudes: Measurement, Significant constructs and links with depression, Acta Psychiatrica Scandinavica, 70, 90-96. Shacham, N. (1983) A shortened version ofthe profile of mood states. Journal of Personality Assessment, 47, 305-306, Siva, F. (1998). Psychometic Foundations and Behavior Assessment. Sage Publications, Spielberger, C.D. (1983). Manual for the State-Tralt Anxiety Inventory (STAN). PaloAlto, CA: Consulting Psychologists Press, Weich, S., Churchil, R., si Lewis, G. (2003). Dysfunctional attitudes and the common mental cisorders in primary care, Journal of Affective Disorders, 75, 269-278 Weissman, AN. (1979). The Dysfunctional Altitude Scale: A validation study. Dissertation Abstracts Intemational, 40, 13898-19908. (University Microfime No. 78-19, 533) Weissman, AN., $i Beck, A.T.(1978, November) Development and validation of the functional Attitude Scale: A preliminary investigation Paper presented at the meeting of the Association for the Advancement of Behavior ‘Therapy, Chicago, Willams, J.M.G., Watts, F\N., MacLeod, C., $i Mathews, A (1997). Cognitive Psychology and Emotional Disorders. Chichester, England: Wiley.SCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A SCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A (DYSFUNCTIONAL ATTITUDES SCALE, FORM A) ‘Nume $i prenume: Prezentats mai jos, ci ganditi. Alegeti un singur raspune pentru fi Deoarece oamenii Sunt diferiti, nu exista réspunsuri corecto say aresite, Pen asigura cd 0 anumits stuine va caracterizeazé, avetiin vedere mont are ganditi in cea mai mare parte « timpului (in general). 4 2 | 3 4} 5 | 6 | , ‘Sunt in ‘Sunt ‘Suntin whe | stat, | ally | sum | wiht | Sa ae ‘acord masura de ‘de acord neutru in masura in total - acord le acor dezacord dezacord Nr. Afirmatii Raspune Ot _| Este dificil sa fi fericiva daca nu est Prezentabiva, inteligenva, bogav/a, si creativia, Fericrea depinde In mai mare masuré de attudinea ‘mea fata de mine, decat de ce 2 | simt ali fata de mine 03 | Oamenil mei vor aprecia probabil in mal mica masurd, daca voi comite o greseaia, 04 | Dac nu reusese sa fac tol bine de fecare data, nu vol firespectat de ceil Chiar $i asumarea unui risc minor este un lueru Nesabuit, deoarece pierderile pe care °5 | te antreneaza pot h dezastruoase. 06 | Fol! céstiga respectu altel persoane, chiar daca nu esti deosebit de talentat inir-un domeniu oarecare. 07 | MY Pot fl ferclva decat daca sunt admiral de majoriatea Persoansior pe care le cunose. 08 | A cere ajutorul cuiva este un semn de siabichune 09 | Daca nu ma descur la fel de bine ca ati, inseamna ca sunt o persoand inferioara, 10 | Dacé esuez Ia locul de munca, inseamna ca sunt un ratat. 11 | Daca nu pot face un hier ca lumea,alunci nici nu maria sale apuci de et 12 | Este in regula sa fac oresel, deoarece pot Invata din ele, 13, | Daca cineva nu este de acord cu mine, asta inseamna probabil c& nu ma simpatizeaza, 14 | Daca esuez partial, este la fel de rau ca picand 85 fi un om ratat. 16 | Daca aii aia cum esti reatate, te vor aprecia In mal micd masura, 16 | Daca o persoana pe care o lubese numa lubeste, inseamna c& sunt un nimeniSCALA DE ATITUDINI DISFUNCTIONALE, FORMA A 17_| Oactivitate ii poate oferi piacere indiferent de rezultatul ol 18 | Inainte de a se apuca de ceva, omul trebule 88 stie C8 are sorti de izbanda, 19 | Valoarea mea ca persoana depinde in mare masura de parerea Celorlalti despre 20 | Daca nu imi fixez aspirati trate, voi devenio persoana de mana a doua™ 21 | Pentru a fio persoand veloroasa, trebule 6 flu cu adevarat exceptional iv ool putin | lun domeniuy important. 22 | Camenii care au idei bune sunt mai valorosi decat ceil 23 | Daca fac o greseatd este normal sa fu suparat 24 | Pérerea mea despre mine este mai importanté decat coea ce cred afi despre mine, 25 | Pact vreau sa fu o persoana buna, moralé gi valoroasa; trebule s@ ajut po orcine ae evoie de ajutor. 26 | Daca pun o intrebare las impresia ca sunt o persoana inferioard 27__| Este groaznic sa fl dezaprobat de persoanele importante pentru tne. 26 | Daca nu al pe cine s8 te spriji, esti condamnat ia tristete 29) | Pot realize lucrur importante chiar daca nu ma harfuiese oa pe un edlav. 30_| Este posibil ca cineva sa fie dojenit fara ea asta sa supere, 31_| Nu pot avea incredere ceilali, deoarece m-ar putea trata cu cruzime. 82_| Nu poti fi fercit, daca cella nu te plac. $8. | Este mai bine $8 renuntla propril tau interes, pentru a face pe plac celor din fur 34_| Fericirea mea depinde in mai mare masura de alfii decat de mine. 35_| Nu am nevoie de aprobarea celoriali pentru a fi feria 36_| Dacé eviti problemele, acestea dispar de la sine. 37_| Poti ferict, chiar dac’ plerd multe din parle bune ale vie 38_| Este foarte important ce cred alii despre mine, 39 | lzolarea de ceilati duce la nefericire, 40_| Potfifericit, chiar daca nimeni nu ma lubeste is