GHERASIM CĂTĂLIN MARIUS

CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE

BRAŞOV, str. Hermann Oberth, nr.1, cod 500331
COD DE ÎNREGISTRAREColegiul Psihologilor din România:1BV0139
COD PSIHOLOG: 00283
COD ÎNREGISTRARE TEP (Tabloul Experților Psihologi):020TEP
OPERATOR DATE CU CARACTER PERSONAL NR.:9007
TELEFON : 0268/417007 şi 0744/846669
FIŞA DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ
Nr.152/03.04.2017

în vederea încadrării în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale şi a

planificării beneficiilor, serviciilor şi intervenţiilor pentru copilul cu dizabilităţi şi/sau
cerinţe educaţionale speciale*

Numele şi prenumele copilului: Ş .R.M.

Data naşterii: .........2004

I. Diagnostic medical: -
II. Psihodiagnostic: TULBURARE DE ANXIETATE MODERATĂ COD 300.02
DEFICIENŢĂ MINTALĂ UŞOARĂ (DEBILITATE MINTALĂ) COD 317
DISLEXIE COD 315.00, DISGRAFIE COD 315.1, DISCALCULIE COD 315.1.

Secţiunea 1
Evaluarea personalităţii copilului
a) Procesele psihice:
Aria senzorială (observaţie comportamentală, interviul, Matricile progresive Raven SPM
PLUS, Testul de personalitate HSPQ – Eysenck, Scala de evaluare a tulburărilor din adolescenţă –
forma scurtă APSF-SF COGNITROM, Proba de memorie verbală Rey, Proba de memorie vizuală
Carrard, Proba de calcul Kraepelin, Proba de măsurarea memoriei logice – M.L. , Proba Labirint,
Atenţie distributivă Praga, Atenţie concentrată Toulouse Pieron, test de măsurarea atenţiei
distributive – A.D romb., test de măsurarea atenţiei concentrate în câmp perceptiv – CMA, test de
măsurarea reactivităţii motorii – R.M., test de măsurarea timpului de reacţie – TR; teste proiective:
desenul familiei – Colette Jourdan-Ionescu şi Joan Lachance, testul omului – Goodenough, testul
arborelui – Koch).
• Dezvoltarea senzorială:
– integritatea sau afectarea senzorială (descriere): răspunde moderat la informaţiile
primite din mediu;
– prezenţa deficienţelor remarcate (verificate sau declarate) : nu sunt aspecte care să fie
remarcate.
• Percepţia este la nivelul moderat scăzut.
• Dezvoltarea psihomotricităţii este corespunzătoare vârstei şi nu este afectată.
• Motricitatea fină este dezvoltată la un nivel mediu: apucarea, culesul, eliberarea,
aruncatul, ajungerea la un obiect sunt rezolvate corespunzător nivelului mediu. Manipularea
unilaterală şi bilaterală este la un nivel mediu – reactivitatea motorie este la un nivel mediu –
0,875.
• Lateralitatea dominantă este cea stângă.
• Motricitatea grosieră este dezvoltată la un nivel bun: ortostatismul este bun, nu sunt

1
deficienţe de statică şi mers sau probleme de echilibru.
• Deficienţe de coordonare nu sunt prezente- timpul de reacţie este bun , media de
răspuns T.R. este 0,338 secunde.
• Deplasarea (se realizează cu sau fără sprijin/ajutor, pe ce distanţe se realizează prin
forţe proprii): se realizează fără sprijin sau ajutor pe orice distanţă prin forţe proprii.
• Deplasarea cu mijloacele de transport publice se realizează cu însoţitor sau autonom:
deplasarea cu mijloacele de transport publice se realizează autonom.
• Reprezentarea este la un nivel mediu scăzut.

Aria logică (Matricile progresive RAVEN SPM PLUS, NEPSY II, Proba de memorie
verbală Rey, Proba de memorie vizuală Carrard, Proba de calcul Kraepelin, Proba de măsurarea
memoriei logice – M.L., Proba Labirint, Atenţie distributivă Praga, Atenţie concentrată Toulouse
Pieron, test de măsurarea atenţiei distributive – A.D romb., test de măsurarea atenţiei concentrate
în câmp perceptiv – CMA, test de măsurarea reactivităţii motorii – R.M., test de măsurarea
timpului de reacţie – TR;
 Gândirea (inclusiv nivelul operaţional) : - se află în stadiul operaţional concret
raportat unei vârste de 7,0 ani şi nu unei vârste de 12,7 ani care ar corespunde unui stadiu
operaţional formal. Copilul înţelege şi aplică operaţii logice, sau principii, pentru a ajuta la
interpretarea experienţelor specifice sau a percepţiilor la un nivel foarte scăzut.
 Achiziţii majore - aplicând abilităţi logice, copilul a învăţat relativ greu să înţeleagă
ideile de conservare, număr, clasificare, şi multe alte idei concrete cu numeroase lacune.
– potentialul actual al copilului - ce ştie să facă, ce poate să facă:
• recunoaşte/denumeşte obiecte la un nivel mediu
• grupează obiectele/după ce criterii - la un nivel mediu după criteriu formă şi
mărime.
• cunoaşte schema facială/corporală la un nivel mediu şi submediu.
• indică/denumeşte/deosebeşte culorile la un nivel bun.
• ştie să numere singur sau cere ajutor : cere ajutor pentru numărat, nu se descurcă.
• recunoaşte simboluri (cifre, imagini, caractere, litere, cuvinte) foarte greu – nu ştie
să scrie şi să citească, prezintă disgrafie şi discalculie, se chinuie pe silabe dar nu poate.
• capacitatea de a lua decizii singur este foarte scăzută (este dependent de bunica sa).
• capacitatea de a emite ipoteze foarte scăzută.
• capacitatea de a face faţă responsabilităţilor este foarte redusă.
• capacitatea de a face faţă situaţiilor de criză şi/sau stresului este mult scăzută.
• capacitatea de a-şi organiza timpul propriu în desfăşurarea programului zilnic/
obişnuit este aprope nulă – execută doar ce i se cere şi doar când înţelege.
• capacitatea de a finaliza o sarcină simplă, singur sau cu ajutor este la un nivel
moderat.
• capacitatea de a finaliza o sarcină complexă, singur sau cu ajutor este la un nivel
scăzut.
• orientarea temporo-spaţială este foarte scăzută.
• Memoria:
– tipul memoriei : memorie verbală Rey –foarte scăzută : 30 cuvinte coeficient 0,789,
memoria vizuală Carrard –foarte scăzută 2 puncte – coeficient 0.260, memorie logică –
foarte scăzută – coeficient 0,534.
– capacitatea mnezica nivel foarte scăzut.
• Atenţia:
– stabilitate foarte scăzută, calcul aritmetic KRAEPELIN – coeficient 0,213- foarte
slab.
– concentrarea foarte slabă – coeficient exactitate Touluse Pieron: 0,603, coeficient
atenţie concentrare în câmp perceptiv CMA- 0,543.
– distributivitate foarte slabă : coeficient exactitate Labirint - 0,378, coeficient
exactitate Praga – 0,588, coeficient exactitate A.D. romb – 0,529.
2
• Motivaţia:
– tip extrinsec.
– modalitate specifică de manifestare prin imitare.
• Imaginaţia:
– dezvoltarea în raport cu vârsta cronologică: dezvoltarea este scăzută fiind la nivelul
unei vârste de 7 ani şi nu la nivelul de 12 ani.
– conţinut, utilitate şi utilizare : imageria este mai scăzută, este folosită moderat în
acţiunile şi activităţile minorului având o utilitate medie.
• Aria voinţei:
– modalitate de manifestare şi context : voinţă scăzută în sfera de învăţare
– forma negativă de manifestare : se retrage când este întrebat, refuză să încerce să
scrie sau să citească.
b) Activitatile psihice: Limbajul si comunicarea - deficienţe/tulburări ale limbajului şi
comunicării care afectează stabilirea relaţiilor cu mediul:
– modul în care comunică sau se exprimă copilul în relaţiile interumane/cu mediul :
comunicare şi exprimare mai greoaie.
– vocabularul: activ, pasiv, dezvoltare : slab dezvoltat atât vocabularul activ cât şi cel
pasiv.
– însuşirea vorbirii/întârzierea limbajului (fonetic, lexical, semantic, gramatical): nu
prezintă întârziere notabilă de limbaj din punct de vedere fonetic, lexical, dar cu
probleme în sfera limbajului semantic şi gramatical datorate înţelegerii scăzute.
– dificultăţi de pronunţie : nu sunt.
– tulburări instrumentale (scris/citit/calcul mental simplu/complex, rezolvarea de
probleme simple/complexe) – prezintă disgrafie, dislexie, discalculie, rezolvarea
problemelor simple/complexe este greoaie – proba de calcul Kraepelin 0,213.
– utilizeaza in comunicare limbajul semnelor (după caz) : nu este cazul.
– utilizeaza in comunicare limbajul Braille (după caz) : nu este cazul.
– înţelege un mesaj simplu şi/sau complex, rostit şi/sau scris : înţelege mai greu
mesajele simple sau complexe prin instructajul rostit. Instructajul scris nu poate fi
citit.
– comunică cu/prin receptarea de imagini/desene/fotografii : destul de greu.
• Jocul (observaţia clinică) : este la un nivel moderat scăzut.
• Învăţarea ( NEPSY II, RAVEN SPM PLUS) : este la un nivel scăzut, prezintă
greutăţi reale de înţlegere şi dificultăţi de învăţare pronunţate.
• Munca (observaţia clinică, RAVEN SPM PLUS) este la un nivel scăzut, execută în
general sarcini simple prin imitaţie şi repetiţie.
• Creativitatea ( testul arborelui Koch, testul desenul fmiliei - Colette Jourdan-
Ionescu şi Joan Lachance şi testul omuleţului – Goodenough ) este la un nivel mediu
scăzut.

Concluzii:
Nivelul de dezvoltare intelectuală (testul/proba psihologică folosită)

• Vârsta de dezvoltare : 7,5 ani

• Coeficientul de dezvoltare : RAVEN SPM PLUS - IQ 65 puncte : deficienţă
mintală uşoară (debilitate mintală) – percentil 1, nivel de dezvoltare V
„deficienţă intelectuală”
Nivelul dezvoltării psihomotricităţii – nivel mediu.
c) Însuşirile psihice:
• Trăsături de temperament (observaţia clinică, Wiwerma - Heymans): temperament
sentimental: emotiv, nonactiv, secundar. Este fragil, sensibil, emotiv, timid şi nehotărât,
nesigur pe el. Prezintă o resemnare anticipată şi o teamă paralizantă de face ceva.
• Deprinderi / aptitudini, interese, aspiraţii ( observaţia clinică, HSPQ ) : evidenţierea
3
 potenţialului individual: este curios, uneori comod alteori ostil şi mai dur, vioi,
disciplinat- caută să nu deranjeze pe cei din jur; este deseori mai distant dar prevenitor;
în general rezistent dar nepăsător şi dependent de grup.

• Atitudini/comportament:
– manifestări, preocupări în general de ajutor în gospodăria bunicii
– probleme de comportament, reactivitatea copilului : comportament în general de
execuţie a sarcinilor fizice dar mai puţin a celor mentale. Reactivitate medie : coeficient
de reactivitate motorie : 0,875.
– prezenţa/absenţa stereotipiilor comportamentale, gestuale şi/sau verbale : sunt
absente stereotipiile comportamentale, gestuale şi /sau verbale.

– prezenţa comportamentului hiperkinetic: nu este prezent.

– alte tulburări de comportament – nu sunt.
• Caracter moderat deschis.

d) Aria afectivităţii:
– controlul emoţiilor (stabilitate/instabilitate, maturitate/imaturitate): instabilitate
pronunţată, imaturitate prezentă.
– tip de ataşament (dependenţă/autonomie): dependenţă de aparţinători (bunică)
crescută.
– capacitatea de adaptare emoţională la context de viaţă (conform vârstei): adaptare
emoţională scăzută conform vârstei cronologice de 12,7 ani.
– patologia afectivităţi: crize, anxietate, depresie, blocaj, agitatie psihomotorie etc.:
copilul prezintă o tulburare de opozionism provocator la nivel subclinic; probleme
şcolare (scor 64T APS-SF) nivel uşor; anxietate generalizată la nivel subclinic (scor
61T APS-SF); stres posttraumatic la nivel subclinic(scor 60T APS-SF); probleme
interpersonale la un nivel subclinic (scor 64T APS-SF).
– sentimente, pasiuni : sentimente de iubire pentru bunica şi bunicul patern care-l cresc,
are pasiunea de a conduce autovehicole rutiere.

Secţiunea a 2-a
Comportamentul social adaptativ

A. Relaţiile intrafamiliale (coroborat cu fişa de evaluare socială) - existenţa părinţilor,

implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia : părinţii biologici sunt absenţi în viaţa
copilului (mama nu a văzut-o de când era mic, iar tatăl biologic este în detenţie pentru
infracţiunea de crimă).
a) Existenţa fratilor, implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia : nu există nicio
relaţionare.
b) Persoana de referinţă pentru copil : bunica paternă care este şi tutorele copilului.
c) Raportarea acestora (a-d) la copil : doar bunica şi bunicul patern sunt persoanele
din viaţa copilului în această perioadă.
d) Comportamentul copilului în familie faţăde membrii familiei (relaţia cu părinţii,
fraţii, alte persoane relevante) : este un comportament normal. Ascultător spre
obedient.
e) Atitudinea copilului faţă de sine : nu are încredere în el, ar dori să facă mai mult
dar nu poate.
f) Agresivitate/autoagresivitate : nu sunt astfel de situaţii.
g) Capacitatea copilului de adaptare la mediu şi persoane : prezintă o adaptare la
mediu şi persoane la un nivel mediu-scăzut.

4
 h) Proiectul de viitor al copilului
• Gradul de autonomie (deprinderi de autoservire, igiena personală, îmbrăcare
/dezbracare, gradul de dependenţă şi/sau independenţă faţă de o altă persoană, control
sfincterian etc.) este la un nivel mediu – are deprinderi de autoservire, igiena personală
bună, control sfincterian bun, este dependent de bunica paternă dar uneori se poate
descurca şi singur.
• Gradul de maturitate este scăzut.
• Influenţa părinţilor asupra dezvoltării copilului este absentă.
i) Capacitatea de a face efort şi rezistenţa la efort fizic este bună dar la efort
intelectual este scăzută.

Secţiunea a 3-a
Integrarea socială

a) Relaţia cu şcoala (din discuţiile cu copilul, părinţii şi, după caz, evaluarea
pedagogică de la cadrul didactic) : nu se descurcă la multe materii deoarece nu ştie să
scrie şi să citească dar nu are probleme comportamentale.
b) Existenţa unor relaţii de prietenie: există câţiva prieteni pe care îi are copilul la
şcoală.
c) Implicarea copilului în activităţi extracurriculare (de exemplu, activităţi sportive,
de creaţie): copilul nu este implicat în nici un fel de alte activităţi extracurriculare.
d) Apartenenţta la alte grupuri sociale (de exemplu, culte religioase) : nu sunt
informaţii despre alte grupuri sociale.

Concluzie: Nivelul maturizării psihosociale : copilul are o maturizare psihosocială

la un nivel scăzut.

Secţiunea a 4-a
Alte observaţii clinice relevante

Nu reuşeşte să comunice în sarcină atunci când are de efectuat sarcini sau activităţi relativ
simple datorită şi unei tulburări de anxietate moderate.

Secţiunea a 5-a
Profilul psihologic

Ş. R.M. (după APS-SF, HSPQ – profile ataşate în anexă, desenul familiei, testul
arborelui, desenul persoanei): Ştefan este un observator mediocru, caută să vadă, să înţeleagă
ceea ce se petrece în jurul lui. Prietenos cu cei pe care-i cunoaşte. Altruism moderat- scăzut–
caritabilitate scăzută, nu sare în ajutorul altora, uneori nepăsător. Îi place să fie în centrul atenţiei la
un nivel moderat. Îi plac glumele făcute altora. Prezintă tendinţa de a înţelege la un nivel scăzut.
Este uneori activ dar are momente în care nu vrea să facă nimic refuzând sarcini evident uşoare.
Nu este prea preocupat prea mult de situaţiile care-i incită simţurile, având o senzorialitate sub
medie – nu este estetic, este mai detaşat şi insensibil.
Agresiunea este foarte scăzută: se poziţionează rar competitiv faţă de ceilalţi, se poate
controla cu greutate, este iertător şi evită conflictele chiar şi atunci când este provocat.
Impulsivitatea este scăzută: acţionează în general calculat, controlat, planificându-şi acţiunile fiind
un copil mai degrabă răbdător şi nu spontan.
5
 Dominanţa este scăzută: nu este persuasiv şi autoritar, evită rolurile de conducere, este
supus. Rezistenţa fizică este bună, rezistenţa intelectuală este foarte scăzută şi când nu este motivat
scade randamentul şi mai mult.
Joaca este la un nivel mediu : este în moderat jucăuş şi jovial, mai puţin sportiv, dar are
nevoie şi de încurajare.
Posibilităţi intelectuale sunt foarte scăzute – Raven SPM PLUS – QI 65 puncte : deficienţă
mintală uşoară (debilitate mintală) – percentil 1, nivel de dezvoltare V „deficienţă intelectuală”.
Personalitate parțial echilibrată. Emotivitatea primară este crescută.
Tendinţe psihastenice uşoare, labilitate psihoafectivă moderată. Nervozitatea este moderată.
Tendinţe psihotice uşoare. Nevoia de ajutorare este foarte mare : caută ajutorul celorlalţi, caută
sprijin emoţional din partea celorlalţi, în special la bunica lui de care este foarte ataşat.
Tendinţele deviante sunt la nivel moderat: are unele comportamente deviante social dar se
comportă convenţional, comun normal, integrat normei, fiind în general supus. Are alteori tendinţe
de a fi rebel şi refractar.
Minorul prezintă o deficienţă mintală uşoară – debilitate mintală, disgrafie, dislexie
şi discalculie la un nivel moderat precum şi o tulburare de anxietate moderată.

Secţiunea a 6-a

Recomandări pentru planul de abilitare-reabilitare a copilului

(cu precizarea obiectivului specific în cazul serviciilor)

a) Grup de suport/socializare pentru copil : înscrierea copilului în activităţi

culturale şi sportive – dans, înot, atletism, fotbal, etc.
b) Servicii de logopedie pentru copil/alte servicii de specialitate: nu este cazul.
c) Terapii ocupaţionale pentru copil: se reomandă terapie ocupaţională pentru
copil.
d) Tipul de psihoterapie necesara abilitării-reabilitării copilului : nu este cazul.
e) Reevaluarea psihologica şi data reevaluarii : peste 1 an în data de 07.03.2018.
f) Evaluare psihiatrica : se recomandă evaluare psihiatrică.
g) Suspiciune abuz : nu este suspiciune de abuz.
h) Consiliere psihologică/Grup de suport pentru părinţi: consiliere de suport.
i) Tipul de terapie pentru părinţi : nu este necesară.
j) Alte recomandări : se recomandă înscrierea în CES (cerinţe educative speciale).

Data evaluării Semnătura şi parafa psihologului clinician

................ Dr. CĂTĂLIN MARIUS GHERASIM

Psiholog clinician principal
Expert psiholog secțiunea minori și familie

...............................................................