CLEOPATRA MIHĂILESCU TUDORA PIŢILĂ

Descoperim
cu Tigruţa
Limba şi literatura română
Clasa a IV-a
 Cuprins
SEMESTRUL I
UNITATE/LECȚIE (conținuturi, texte suport) Pagină COMPETENȚE SPECIFICE
UNITATEA I − Sună iarăși clopoțelul! 7
1.1. Realizarea de deducții simple pe baza audierii unui text literar sau informativ
accesibil
(Actualizarea cunoștințelor din clasa a III-a) 1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte
• Textul literar (autor, titlu, personaje) de comunicare previzibile
1.4. Manifestarea atenției față de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
• Oferirea de informații din universul școlar 1.5. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
• Semnele de punctuație. Intonarea perturbările de canal
propozițiilor (Ghilimelele. Punctele de 2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/dintr-un film/a unui personaj imaginar
suspensie) urmărind un set de repere
2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
• Organizarea textului scris în pagină (proză, 2.3. Prezentarea ordonată logic şi cronologic a unui proiect/a unei activități
versuri) derulate în şcoală sau extraşcolar
• Cuvântul − formă și înțeles 2.4. Inițierea şi menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme
individuale sau de grup
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacțiuni orale
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare
1. Pata de cerneală, după Sanda Georgescu 8 – 11 3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experiențe proprii
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susține
2. Râde castanul, după Emilia Căldăraru 12 – 15 o opinie referitoare la mesajul citit
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înțelegerea de profunzime în
3. Învățătoarea, de Nina Cassian 16 – 17 cadrul lecturii
4.1. Recunoaşterea şi remedierea greşelilor de ortografie şi de punctuație în
RECAPITULARE − Dialog despre vise, redactarea de text
18 – 19
după Iuliu Rațiu 4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
4.4. Povestirea pe scurt a unei secvențe dintr-o poveste/dintr-un film/desen
EVALUARE 20 animat/a unei activități/a unei întâmplări imaginate/trăite

UNITATEA II − Din tainele cărților 21

1.1. Realizarea de deducții simple pe baza audierii unui text literar sau informativ
accesibil
• Textul narativ 1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte
• Spațiul și timpul în textul literar de comunicare previzibile
• Componentele comunicării dialogate. 1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora
1.4. Manifestarea atenției față de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
Adaptarea la particularitățile ascultătorului. 1.5. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
Formule de salut, de prezentare, perturbările de canal
de permisiune, de solicitare 2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/dintr-un film/a unui personaj imaginar
• Părțile unei compuneri. Cartea urmărind un set de repere
2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
(componente, tipuri, rolul ilustrațiilor) 2.4. Inițierea şi menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme
• Silaba. Despărțirea în silabe. Sunetul și individuale sau de grup
litera (vocale/consoane) 2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacțiuni orale
• Substantivul 3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare
3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experiențe proprii
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susține
o opinie referitoare la mesajul citit
1. Cartea cu visuri, după Otilia Cazimir 22 – 25 3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înțelegerea de profunzime în
cadrul lecturii
2. Pofta vine citind, după Ioana Bot 26 – 29 3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora
4.1. Recunoaşterea şi remedierea greşelilor de ortografie şi de punctuație în
3. Devoratorul de cărți, după Cornelia Funke 30 – 33 redactarea de text
4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
RECAPITULARE − Împărăția Fantázia în
primejdie, după Michael Ende 34 – 35
4.4. Povestirea pe scurt a unei secvențe dintr-o poveste/dintr-un film/desen
animat/a unei activități/a unei întâmplări imaginate/trăite
4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă şi pentru redactarea de texte
EVALUARE 36 informative şi funcționale

UNITATEA III − Sub umbrela toamnei 37

1.1. Realizarea de deducții simple pe baza audierii unui text literar sau informativ
accesibil
• Textul în versuri (strofa, versul). Textul 1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte
narativ cu pasaje descriptive de comunicare previzibile
• Factori care pot îngreuna comunicarea 1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora
1.4. Manifestarea atenției față de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
• Planul inițial al compunerii 1.5. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
• Cuvinte care se scriu cu grupuri de litere/ perturbările de canal
cu grupuri de sunete în aceeaşi silabă 2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/dintr-un film/a unui personaj imaginar
• Verbul (timp, persoană) urmărind un set de repere
2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
• Scrierea cuvintelor: „v-a“ și „va“ 2.4. Inițierea şi menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme
individuale sau de grup
UNITATE/LECȚIE (conținuturi, texte suport) Pagină COMPETENȚE SPECIFICE
1. Ce te legeni…, de Mihai Eminescu 38 – 39 2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacțiuni orale
3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experiențe proprii
2. Castana din poveste, după Octav Pancu-Iași 40 – 43 3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susține
o opinie referitoare la mesajul citit
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înțelegerea de profunzime în
3. Țara de dincolo de negură, după 44 – 47 cadrul lecturii
Mihail Sadoveanu 3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora
4.1. Recunoaşterea şi remedierea greşelilor de ortografie şi de punctuație în
RECAPITULARE − Balada munților, redactarea de text
48 – 49
de George Topîrceanu 4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
4.4. Povestirea pe scurt a unei secvențe dintr-o poveste/dintr-un film/desen
EVALUARE 50 animat/a unei activități/a unei întâmplări imaginate/trăite

UNITATEA IV − Clinchete de zurgălăi 51

1.1. Realizarea de deducții simple pe baza audierii unui text literar sau informativ
accesibil
• Delimitarea textului în fragmente. Planul 1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte
de comunicare previzibile
simplu de idei. Planul dezvoltat de idei 1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora
• Compunere după suport vizual 1.4. Manifestarea atenției față de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
• Prezentarea unui proiect de grup 1.5. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
• Invitația perturbările de canal
2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
• Formularea de întrebări în legătură cu 2.3. Prezentarea ordonată logic şi cronologic a unui proiect/a unei activități
textul citit derulate în şcoală sau extraşcolar
• Comunicare nonverbală 2.4. Inițierea şi menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme
• Propoziția afirmativă/negativă (Scrierea individuale sau de grup
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacțiuni orale
cuvintelor: „n-am“, „n-ai“) 3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare
• Adjectivul (Scrierea cuvintelor: „cel“ și „ce-l“) 3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experiențe proprii
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susține
o opinie referitoare la mesajul citit
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înțelegerea de profunzime în
1. Povestea unui fulguleț răzleț, după cadrul lecturii
52 – 55
Maria Ioana Vasiliu 3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora
3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară şi de informare
2. Feerie, după Cezar Petrescu 56 – 59 4.2. Redactarea unor texte funcționale scurte pe suport de hârtie sau digital
4.4. Povestirea pe scurt a unei secvențe dintr-o poveste/dintr-un film/desen
3. Crăciunel, după Cornelia Funke 60 – 63 animat/a unei activități/a unei întâmplări imaginate/trăite
4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă şi pentru redactarea de texte
RECAPITULARE − În poiana lui Moș informative şi funcționale
Decembrie, după Marta Cozmin 64 – 65
EVALUARE 66
UNITATEA V − Se cern norii de zăpadă 67
1.1. Realizarea de deducții simple pe baza audierii unui text literar sau informativ
accesibil
1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte
• Dialogul în textul literar de comunicare previzibile
• Povestirea orală a unui text/mesaj audiat 1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora
1.4. Manifestarea atenției față de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
• Începerea, menținerea şi încheierea unui 1.5. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
dialog în situații concrete perturbările de canal
• Organizatorii grafici. Tabelul. Harta lecturii 2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/dintr-un film/a unui personaj imaginar
• Pronumele (Scrierea cuvintelor: „nu-l“, „n-o“, urmărind un set de repere
2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
„nu-i“) 2.3. Prezentarea ordonată logic şi cronologic a unui proiect/a unei activități
• Scrierea cuvintelor cu î/â derulate în şcoală sau extraşcolar
• Compunerea cu expresii și cuvinte 2.4. Inițierea şi menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme
de sprijin individuale sau de grup
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacțiuni orale
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare
3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experiențe proprii
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susține
1. Pasărea de nea, după Liana Maria Petruțiu 68 – 71 o opinie referitoare la mesajul citit
3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora
2. Poveste cu Zâna Iarna, după Eugenia 3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară şi de informare
72 – 75 4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
Popa-Cohuț 4.4. Povestirea pe scurt a unei secvențe dintr-o poveste/dintr-un film/desen
RECAPITULARE − Poveste de iarnă, animat/a unei activități/a unei întâmplări imaginate/trăite
76 – 77 4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă şi pentru redactarea de texte
după Monica Rohan informative şi funcționale

EVALUARE 78 – 79
(2 probe)
SEMESTRUL AL II-LEA
UNITATE/LECȚIE (conținuturi, texte suport) Pagină COMPETENȚE SPECIFICE
UNITATEA VI − Lumea copilăriei 81
1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ
accesibil
1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte
• Oferirea de informații din universul de comunicare previzibile
extrașcolar 1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora
1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
• Solicitarea (formală şi informală) 1.5. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
• Povestirea orală a unui text/mesaj audiat perturbările de canal
• Compunere cu început sau cu sfârșit dat 2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/dintr-un film/a unui personaj imaginar
• Cuvinte cu formă apropiată și sens diferit urmărind un set de repere
2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
• Prezentarea rezultatelor unor activități 2.3. Prezentarea ordonată logic și cronologic a unui proiect/a unei activităţi
• Tabel/Organizatori grafici derulate în școală sau extrașcolar
2.4. Iniţierea și menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme
individuale sau de grup
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare
1. O locomotivă și o gară, după Tudor Arghezi 82 – 85 3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine
2. Poveste despre cum se face o poezie, 86 – 89 o opinie referitoare la mesajul citit
după Passionaria Stoicescu 3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în
cadrul lecturii
3. Răzbunarea jucăriilor, după Claudia Groza 90 – 93 3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară și de informare
4.1. Recunoașterea și remedierea greșelilor de ortografie și de punctuaţie în
RECAPITULARE − Târziu, când zăpezile sunt redactarea de text
albastre, după Fănuș Neagu 94 – 95 4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
4.4. Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/dintr-un film/desen
EVALUARE 96 animat/a unei activităţi/a unei întâmplări imaginate/trăite

UNITATEA VII − Călătorii și aventuri 97

1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ
• Relatarea unei întâmplări imaginare accesibil
• E-mailul 1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte
• Întocmirea unei hărți sau a unui plan/ de comunicare previzibile
1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora
traseu turistic 1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
• Scrierea cuvintelor cu x. Despărțirea 1.5. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
acestora în silabe perturbările de canal
• Compunere după plan propriu 2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
2.3. Prezentarea ordonată logic și cronologic a unui proiect/a unei activităţi
• Cuvântul − parte de propoziție. Predicatul derulate în școală sau extrașcolar
• Exprimarea acordului/dezacordului 2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare
3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
1. Cavalerii florii de cireș, după 98 – 101 3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine
Constantin Chiriță o opinie referitoare la mesajul citit
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în
2. Toate pânzele sus!, după Radu Tudoran 102–105 cadrul lecturii
3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora
3. George în căutare de comori prin Cosmos, 3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară și de informare
106–109
după Lucy și Stephen Hawking 4.2. Redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau digital
4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
RECAPITULARE − Evocări despre învăţătorul 110–111 4.4. Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/dintr-un film/desen
Ion Creangă, după Jean Bart animat/a unei activităţi/a unei întâmplări imaginate/trăite
4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă și pentru redactarea de texte
EVALUARE 112 informative și funcţionale

UNITATEA VIII − File din cartea naturii 113

1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ
accesibil
• Textul informativ sau nonliterar 1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte
• Povestirea unui text după un plan de idei de comunicare previzibile
1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora
• Afișul 1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
• Subiectul. Acordul subiectului cu 1.5. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
predicatul perturbările de canal
• Scrierea cu vocale sau consoane duble. 2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/dintr-un film/a unui personaj imaginar
urmărind un set de repere
Despărțirea în silabe 2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
• Organizatori grafici 2.3. Prezentarea ordonată logic și cronologic a unui proiect/a unei activităţi
• Compunere cu titlu dat derulate în școală sau extrașcolar
2.4. Iniţierea și menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme
individuale sau de grup
UNITATE/LECȚIE (conținuturi, texte suport) Pagină COMPETENȚE SPECIFICE
1. Breb, puiul de cerb, după 2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale
114 – 117 3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
Irimie Străuț 3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine
2. Zeița Ceres își plimbă slujitoarele, o opinie referitoare la mesajul citit
118 – 121 3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în
după Tudor Opriș cadrul lecturii
3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora
3. Legenda privighetorii, după o poveste 122–125 3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară și de informare
populară 4.1. Recunoașterea și remedierea greșelilor de ortografie și de punctuaţie în
redactarea de text
RECAPITULARE − De ce trăiesc pinguinii 4.2. Redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau digital
numai la Polul Sud, nu și la Polul Nord?, 126–127 4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
4.4. Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/dintr-un film/desen
după Vanessa Berlowitz animat/a unei activităţi/a unei întâmplări imaginate/trăite
4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă și pentru redactarea de texte
EVALUARE 128 informative și funcţionale

UNITATEA IX − Figuri celebre 129

• Personajul literar. Trăsături fizice şi morale 1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte
de comunicare previzibile
• Descrierea unui personaj imaginar, de film/ 1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora
de carte 1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
• Textul cu pasaje descriptive. Descrierea tip 1.5. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
portret perturbările de canal
2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/dintr-un film/a unui personaj imaginar
• Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată. urmărind un set de repere
Părţi principale şi secundare de propoziţie 2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
• Compunerea în care se introduce dialogul 2.3. Prezentarea ordonată logic și cronologic a unui proiect/a unei activităţi
sau descrierea derulate în școală sau extrașcolar
2.4. Iniţierea și menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme
• Familia de cuvinte individuale sau de grup
• Cartea poștală 2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare
1. Stejarul din Borzești, după Eusebiu Camilar 130–133 3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine
2. George Enescu, după George Sbârcea 134–137 o opinie referitoare la mesajul citit
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în
3. O vizită în atelierul lui Brâncuși, cadrul lecturii
138–141
după Cella Delavrancea 3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară și de informare
4.2. Redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau digital
RECAPITULARE − În poiana lui Moș 4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
Decembrie, după Marta Cozmin 142–143 4.4. Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/dintr-un film/desen
animat/a unei activităţi/a unei întâmplări imaginate/trăite
EVALUARE 144
UNITATEA X − La braț cu vacanța! 145
1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ
accesibil
1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte
(Recapitulare − sistematizare finală) de comunicare previzibile
1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
1.5. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
• Textul narativ. Comunicare orală perturbările de canal
• Redactare. Fonetică. Vocabular 2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/dintr-un film/a unui personaj imaginar
• Textul liric. Organizatori grafici urmărind un set de repere
2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
• Părţi de vorbire. Părţi de propoziţie 2.3. Prezentarea ordonată logic și cronologic a unui proiect/a unei activităţi
• Textul informativ derulate în școală sau extrașcolar
• Vocabular. Semne de punctuaţie 2.4. Iniţierea și menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme
individuale sau de grup
3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine
o opinie referitoare la mesajul citit
1. Tărâmul călușeilor, după Enid Blyton 146–147 3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în
cadrul lecturii
2. Vară, de Otilia Cazimir 148–149 4.1. Recunoașterea și remedierea greșelilor de ortografie și de punctuaţie în
redactarea de text
3. Există extratereștri?, după dr. Seth Shostak 150–151 4.2. Redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau digital
4.4. Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/dintr-un film/desen
EVALUARE FINALĂ animat/a unei activităţi/a unei întâmplări imaginate/trăite
152–154
(3 probe)
Lectură suplimentară recomandată 155
DICȚIONAR 156 – 157
 UNITATEA I
Sună iarăşi clopoțelul!
(Actualizarea cunoştințelor din clasa a III-a)

Ne vom aminti împreună...

• Textul literar:
– ce este un text literar;
– care sunt tipurile de text literar;
– prin ce se identifică un text literar.
• Oferirea de informații despre universul şcolar
• Semnele de punctuație. Intonarea propozițiilor
• Organizarea textului scris în pagină
• Cuvântul – formă şi înțeles

„E prima zi de şcoală. Vezi

Ce mândru-s cu ghiozdanu-n spate?
Şi toamna râde prin păduri,
Tufişurile-s vulpi roşcate!“
Elena Dragoş

7
 1. Textul literar. Autorul. Titlul. Semnele de punctuație. Ghilimelele

Pata de cerneală
după Sanda Georgescu

Primele calificative bune

începură deja să zornăie ca
niște clopoței de argint în
carnetele harnicilor școlari.
Urma o zi importantă: cea în
care învățătoarea îl va numi
„șef de clasă“ pe acel elev
care va prezenta cel mai în-
grijit caiet, care nu întârzie
deloc la ore și care nu are
nicio absență nemotivată.
În dimineața aceea, Vlăduț
și Simona sosiseră foarte devre­me
la școală. Veseli, scoaseră caietele
pe bancă și începură să răsfoiască
filă cu filă, mai întâi caietul fetiței.
În timp ce Vlăduț privea cu admirație
caietul, îi spuse o glumă Simonei:
— Rică era un elev indisciplinat și foarte slab la învățătură. La
NE AMINTIM!
sfârșitul semestrului, acesta i-a înmânat tatălui său carnetul de note.
Textul literar este o re-
Plin de amărăciune, tatăl i-a reproșat fiului: „De mult timp, Rică, n-am
latare a unui fapt real sau
mai văzut calificative atât de slabe!“
imaginar, rea­lizată într-un
limbaj expresiv, care trans­ — Cred și eu, zise Simona râzând, trecuseră atâția ani de când tatăl
mite idei și produce emoții nu mai era școlar!
cititorului. Cei doi colegi râseră zgomotos. Apoi, Vlăduț deschise și caietul său, la
fel de curat și de îngrijit, întinzându-l cu mândrie colegei sale de bancă.
— Al tău e și mai frumos, Vlăduț! recunoscu Simona, cercetând
cu atenție pagină cu pagină. Sunt sigură că tu ai să fii cel ales astăzi!
completă fetița, învârtind stiloul desfăcut între degete.
Și tot glumind și răsfoind, din neatenție, o lacrimă albastră din
stiloul Simonei picură pe una din paginile imaculate ale caietului lui
Vlăduț. Acest monstru de caracatiță își întindea vertiginos tentaculele,
înghițind însetat suprafața hârtiei. În acel moment, Vlăduț vru să
smulgă stiloul din mâinile Simonei și să-i strivească penița de pupitru.
Dar, când văzu ochii înlăcrimați, rămase cu mâna suspendată în aer.
— N-am vrut, Vlăduț, crede-mă! spuse Simona aproape lipsită de
grai. Iartă-mă, te rog… n-am făcut-o dinadins. Jur! Și obrajii i se umplură
de lacrimi. Îi voi spune doamnei învățătoare că eu ți-am pătat caietul.
— Nu, Simona, să nu faci asta! Dă-ți cuvântul de onoare că, orice ar
fi, nu-i vei spune nimic. Altfel… n-am să mai vorbesc cu tine toată viața.

8
 Constrânsă, Simona a promis că nu va spune nimic.
Toți școlarii care au participat la nefericitul incident au admirat atitudinea colegială a celor doi.
Când doamna învățătoare intră în clasă, era o liniște de necrezut.
— Copii, vă rog să scoateți caietele pe bancă, zise dumneaei. Să vedem care va fi „alesul“!
Apoi trecu pe rând, de la o bancă la alta, privind caiet după caiet, cu zâmbetul pe buze. Ultimele
caiete erau cel al lui Vlăduț și cel al Simonei. O filă… și încă una… și deodată apăru! Caracatița tâșni
pe pagină, întunecând pentru o clipă fața senină a învățătoarei. O rumoare cuprinse întreaga clasă.
Învățătoarea făcu liniște și închise mâhnită caietul băiatului. Apoi, începu să-l răsfoiască pe cel al
Simonei. Fetița ținea capul aplecat, ca să nu i se vadă lacrimile din ochi.
— Ce s-a întâmplat, Simona? De ce plângi? întrebă învățătoarea. Ar trebui să fii mândră de caietul tău!
Dar fetița nu ridica ochii din podea. Trăia o mulțime de sentimente, cărora cu greu le făcea față.
Pe de o parte, regreta promisiunea făcută lui Vlăduț, pe de alta, suferea pentru nedreptatea ce avea să
i se facă. Din cauza ei, Vlăduț nu va mai fi ales șef de clasă.
— Dacă tu nu vrei să-mi spui, poate mă vor ajuta colegii tăi. Marius, tu știi ceva?
— Nu știu nimic, doamnă! răspunse copilul fără să o privească în ochi. Era și el încurcat că spunea
o minciună.
— Poate tu, Marina? Ai ceva să-mi spui?
— Eu am intrat ultima în clasă, se eschivă ea.
— Bine! rosti învățătoarea. Ia să auzim ce știe Răducu despre supărarea Simonei.
— Eu n-am fost „atunci“ de față! se grăbi Răducu să răspundă.
— Iată cum ne apropiem de adevăr. Există, așadar, un „atunci“ despre care nimeni nu vrea să
vorbească. Poate ne spui tu, Vlăduț, ceva?
— De dimineață… când am pus caietul pe bancă… din greșeală, a căzut o picătură de cerneală și…
— Și… pentru asta plânge Simona?
— Era stiloul ei…
— Deci ea e supărată pentru că se simte vinovată și responsabilă pentru acest incident. Așa-i,
Simona?
— Nu numai stiloul, ci și mâna era a mea, izbucni fetița. Dar Vlăduț m-a pus să promit că nu voi
mărturisi nimic… altfel nu va mai vorbi niciodată cu mine.
— Am înțeles acum! adăugă învățătoarea. Dar iată că m-ai ajutat să descurc
o situație foarte dificilă. Fără această pată, mi-ar fi fost greu să decid între voi doi!
„Șef de clasă“ va fi ales Vlăduț, transformând pata de cerneală într-o diademă
a colegialității, în timp ce tu, Simona, ai dat dovadă de prietenie, care e chiar
mai importantă ca filele imaculate din caiete. Vă felicit pe amândoi!
Întreaga clasă admiră felul în care reușise învățătoarea să afle adevărul
și să facă dreptate.

VOCABULAR
rumoare: zgomot con­fuz de voci care se aud în
imaculat: fără pată, curat același timp
vertiginos: vijelios, fulgerător a se eschiva: (aici) a se scuza, a explica
constrâns: obligat diademă: podoabă în formă de cunună
incident: întâmplare ne­aș­teptată și neplă­cută a admira: (aici) a privi pe cineva cu stimă

9
 Să înţelegem textul!
NE AMINTIM!
Un text literar are: 1. Citește textul în gând, apoi cu voce tare.
• un titlu; 2. Citește:
• un autor; − enunțurile prin care Simona se scuză în fața lui Vlăduț;
• mai multe alineate și − dialogul dintre învățătoare și elevii clasei;
fragmente. − fragmentul în care învățătoarea îi laudă pe Vlăduț și pe Simona.
3. Citiți textul pe roluri.
JOCUL 4. Realizează, pe caiet, apoi completează o HARTĂ A TEXTULUI, asemă-
ÎNTREBĂRILOR nătoare celei date.
Lucrați în perechi. TITLUL TEXTULUI
Adresați întrebări co-
legului care să înceapă
cu unul dintre cuvintele:
AUTORUL TEXTULUI LOCUL UNDE SE
CINE? CE? CÂND? CUM?
PETRECE ACȚIUNEA
UNDE? DE CE? PERSONAJE
• Solicitați răspunsu­rile la
aceste întrebări.
• Schimbați rolurile. • MOMENTUL CÂND
• NUMĂRUL DE ALINEATE SE PETRECE ÎNTÂMPLAREA
• NUMĂRUL DE FRAGMENTE • ÎNVĂȚĂTURA TRANSMISĂ

Să explorăm textul!
1. Răspunde la întrebări.
• Unde și când se petrece întâmplarea?
CE PĂRERE AI? • Ce își doreau Simona și Vlăduț?
• Cum se pregăteau elevii pentru „concurs“?
• Cum consideri ges­tul
lui Vlăduț de a ascunde • Ce incident s-a petrecut în clasă?
adevărul? Argumentează. • Cum și-a dat seama învățătoarea că fetița ascunde ceva?
• Ce i-a influențat hotă­ • De ce niciunul dintre colegi nu i-a povestit întâmplarea învățătoarei?
rârea învățătoarei? De ce? • Ce decizie a luat învățătoarea?
• Este justificat entuzias­ 2. Ordonează, pe AXA TIMPULUI, momentele desfășurării întâmplării
mul colegilor la finalul în­ citite:
tâmplării? Motivează. • incidentul; • descoperirea adevărului;
• concursul; • investigația învățătoarei;
• pregătirea pentru concurs; • desemnarea câștigătorului.
• jurământul Simonei;
JOC DE ROL
Imaginează-ți un alt final
al întâmplării.
Distribuie rolurile unor
colegi și jucați sce­na ima-
gi­nată. pregătirea
pentru concurs

10
 Să comunicăm!
VORBIRE EFICIENTĂ
 Formulează enunțuri prin care să oferi informații despre situațiile
• Formulez enunțurile
ilustrate. clar, corect, concis.
• Nu mă abat de la
subiectul propus.
• Vorbim pe rând, per­
mițând partenerului de
dialog să-și exprime
propria părere.

AM AFLAT!
Pentru a reda cuvintele
rostite de un personaj, fără
Să pronunţăm şi să scriem corect! a utiliza linia de dialog,
s-au folosit ghilimelele
1. Citește enunțul. („…“).
Plin de amărăciune, tatăl i-a reproșat fiului: „De mult timp, Rică, n-am Ghilimelele se mai folo­
mai văzut calificative atât de slabe!“ sesc și pentru a marca un
• Ce semne de punctuație s-au folosit? Motivează. titlu sau un citat dintr-un
• Ce crezi că marchează semnul „…“? text.
Uneori, în texte, se folo­
2. Formulează câte un enunț, folosind cuvintele nai și n-ai. sesc și ghilimelele de tipul
3. Selectează, din text, câte trei cuvinte care: acesta: «…».
• se scriu cu grupuri de litere;
• încep cu o consoană;
• denumesc persoane. JOC:
CUVINTE PRIETENE
Asociază cuvântului
Să ne îmbogăţim vocabularul! dat alți termeni care
aparțin aceluiași domeniu,
1. Transcrie doar seria de cuvinte cu înțeles asemănător celui inițial. urmând exemplul:
• harnic, silitor, conștiincios, sârguincios;
• a decide, a hotărî, a impune, a zice;
• picătură, bob, strop, lacrimă. clasă
școală
2. Formulează enunțuri în care să evidențiezi înțelesurile diferite ale
cuvântului „mâna“.

Portofoliu
JURNAL DE LECTURĂ
Realizează un afiș (poster) în care să prezinți
Citește povestiri care se petrec în ca­drul școlar,
întâmplarea citită. reunite în volumul Recreația mare, de Mircea
Evidențiază, prin text și desen, asemănarea Sântimbreanu.
dintre întâmplarea citită și propria experiență Notează, în jurnal, titlul povestirii, numele perso­
din viața de școlar. najelor, momente ale întâmplării, propriile păreri.

11