0% au considerat acest document util (0 voturi)
41 vizualizări2 pagini

Climatologie

Documentul analizează indicele puterii de răcire a vântului la două stații meteorologice din România, Parâng și Omu. La stația Parâng, condițiile predominante sunt de stres hipocaloric și foarte frig, în timp ce la stația Omu condițiile predominante sunt de risc de degerături. Stația Parâng este mai echilibrată din punct de vedere bioclimatic.

Încărcat de

Husker Dou
Drepturi de autor
© Public Domain
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
0% au considerat acest document util (0 voturi)
41 vizualizări2 pagini

Climatologie

Documentul analizează indicele puterii de răcire a vântului la două stații meteorologice din România, Parâng și Omu. La stația Parâng, condițiile predominante sunt de stres hipocaloric și foarte frig, în timp ce la stația Omu condițiile predominante sunt de risc de degerături. Stația Parâng este mai echilibrată din punct de vedere bioclimatic.

Încărcat de

Husker Dou
Drepturi de autor
© Public Domain
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.

PRELUCRAREA DATELOR CLIMATOLOGICE DE TEMPERATURĂ ȘI UMEZEALĂ

RELATIVĂ
INDICELE PUTERII DE RĂCIRE A VÂNTULUI (WINDCHILL)

Zonele de studiu sunt stația din vârful Parâng situată în Carpații Meridionali în
grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotru la altitudinea de 1548m și stația din vârful Omu situată în masivul
Bucegi, aflat la cea mai mare altitudine de 2504m din România și una dintre cele mai mari altitudini din
Europa.
În figura 1, indicele Windchill dobândește, la stația Parâng, valori ce descriu mai
mult o stare de stres hipocaloric, ce caracterizează lunile ianuarie, februarie, martie și decembrie, luna
ianuarie având cea mai înaltă valoare de 1094,1 W/m2. Stări predominante la această stație, pe lângă cea
menționată anterior, este cea de discomfort accentuat din lunile mai, iunie, iulie, august și septembrie, și
foarte frig în lunile aprilie, octombrie și noiembrie.
În figura 2, la stația Omu indicele Windchill dobândește valori caracteristice stării
de risc de degerături instantanee în lunile ianuarie, februarie, martie și decembrie, luna februarie având
cea mai mare valoare de 1581,5 W/m2. Stări predominante la această stație, pe lângă cea menționată
anterior, este cea de foarte frig din lunile iunie, iulie și august, stres hipocaloric în lunile mai, septembrie
și octombrie, și de risc de degerături în condiții de expunere prelungită în lunile aprilie și noiembrie.
În general stările predominante sunt de foarte frig și stres hipocaloric la stația
Parâng și cele de risc la stația Vârful Omu, deci stația cea mai echilibrată din punct de vedere bioclimatic
este cea de la Parâng, stația Vârful Omu fiind de cele mai multe ori la extreme.
Tabelul nr. 1 Tipurile de bioclimat conform Indicelui puterii de răcire a vântului Pr (W/m2)
Luna Parâng Vârfu Omu
Puterea de răcire a Efecte fiziologice Puterea de răcire a Efecte fiziologice
vântului – Pr (W/m ) 2
vântului – Pr (W/m )2

I Stres hipocaloric Risc de degeraturi


1094,1 1571,4 instantanee
II Stres hipocaloric Risc de degeraturi
1068,0 1581,5 instantanee
III Stres hipocaloric Risc de degeraturi
1035,7 1476,3 instantanee
IV Risc de deger. in
Foarte frig condit. de exp
918,3 1304,0 prelungită
V 765,3 Disconfort accentuat 1120,0 Stres hipocaloric
VI 663,6 Disconfort accentuat 992,1 Foarte frig
VII 614,9 Disconfort accentuat 910,9 Foarte frig
VIII 601,9 Disconfort accentuat 914,5 Foarte frig
IX 725,8 Disconfort accentuat 1037,0 Stres hipocaloric
X 817,6 Foarte frig 1168,4 Stres hipocaloric
XI Risc de deger. in
Foarte frig cond. de exp
948,4 1330,0 prelungită
XII Stres hipocaloric Risc de degeraturi
1008,9 1487,9 instantanee

Figura 1. Puterea de răcire a vântului pentru stația din Parâng

Figura 2. Puterea de răcire a vântului pentru stația din Vârful Omu

S-ar putea să vă placă și