REGNUL PLANTAE

Cuprinde – organisme eucariote pluricelulare, fotoautotrofe;

Clasificare (după diferenţierea ţesuturilor conducătoare şi a organelor vegetative):

1) Plante avasculare (Talofite) - fără ţesuturi conducătoare (vase lemnoase şi liberiene);

- fără organe vegetative (rădăcină, tulpină, frunze) =>corp numit tal;

2) Plante vasculare (Cormofite) - au ţesuturi conducătoare;

- au organe vegetative (rădăcină, tulpină, frunze) => corp numit corm;

1) Plantele avasculare (Talofite)

a) Alge pluricelulare - organisme acvatice fotoautotrofe;

- alge verzi (Chlorophyta) - Spirogyra - mătasea broaştei, Ulva - salata de mare;

- alge roşii (Rhodophyta) - prezintă pigment verde (clorofilă) şi pigmenţi carotenoizi (ficoeritrina şi
ficocianina) ce predomină; Ceramium;

- alge brune (Phaeophyta) - conţin pigment verde şi pigment brun care predomină (fucoxantina) –
Sargassum, Fucus.

b) Briofitele (muşchii)

Clasificare: Briate - ex. muşchiul de pământ, muşchiul de turbă;

Importanţă: împiedică eroziunea solului, menţin umiditatea solului, indicatori pentru schimbările
survenite în ecosisteme; au format cărbunii (turba).

2) Plantele vasculare (Cormofite)

a) Pteridofite (ferigi) – Sporofite - cormofite fără flori şi seminţe, care se înmulţesc

prin spori.

Clasificare: Filicate - ex. feriguţa şi feriga comună

Importanţă: ferigile fosile au format cărbunii superiori; unele sunt utilizate ca plante

decorative; rizomul unor ferigi este utilizat ca vermifug (combaterea viermilor intestinali);

b) Spermatofite - cormofite cu flori si seminţe;

1) Gimnosperme (conifere, răşinoase) – gimnos = golaş; sperma = sămânţă;

- cormofite cu flori incomplete (fără ovar), nu fac fructe şi au seminţe golaşe (neînchise în fruct);

- sunt arbori şi arbuşti, care au glande rezinifere => produc răşină;

- ex. brad, molid, pin, tisă, lariţă (zadă), ienupăr;

- importanţă: lemnul este utilizat în construcţii, industria mobilei, industria celulozei şi hârtiei; răşina
este utilizată în producerea de diluanţi, insecticide; din mugurii de conifere se obţin siropuri
expectorante; plante decorative;

2) Angiosperme – angios = închis; sperma = sămânţă;

- cormofite cu flori complete (cu ovar), care au sămânţa închisă în fruct;

- sunt ierburi, arbuşti, arbori;

- după fecundaţie, ovulul se transformă în sămânţă, iar ovarul în fruct;

- după numărul de cotiledoane din sămânţă, angiospermele se clasifică în:

- dicotiledonate - măr, măceş, fasole, mazăre, varză, ridiche,cartof, floarea -soarelui, fag,stejar;

- monocotiledonate - lalea, crin, ceapă, usturoi, grâu, secară, porumb;

Floarea: totalitatea petalelor=corola, totalitatea sepalelor=carpela

- importanţă: rol important în circuitul CO2 şi a O2 în natură; principalii producători; au valoare

nutritivă, medicinală, decorativă; multe specii arboricole sunt folosite în industria mobilei, a
construcţiilor; din fibrele unor plante (in, bumbac, cânepă) se fac diverse ţesături.

V. REGNUL ANIMALIA

Cuprinde - organisme pluricelulare, eucariote, heterotrofe, cu celule lipsite de perete celular

(metazoare);

Clasificare: Nevertebrate: Celenterate, Platelminţi, Nematelminţi, Anelide, Moluşte, Artropode;

Vertebrate : Peşti, Amfibieni, Reptile, Păsări, Mamifere.

1) Încrengătura Celenterate (Cnidaria)

Clasificare:

1.1) clasa hidrozoare - la care predomină stadiul de polip – ex. hidra de apa dulce;

1.2) clasa scifozoare - la care predomină stadiul de meduză – ex. meduza fără văl;

2) Încrengătura Platelminţi (viermi laţi)

Clasificare:

2.1) clasa trematoda (Platelminti-viermi lați)- endoparaziţi - ex. viermele de gălbează –>parazit în
ficatul oilor;

2.2) clasa cestoda - endoparaziţi - ex. teniile –> paraziţi în intestin subţire al omului, porcului, vacii.

Viermii paraziţi au: organe de fixare (ventuze şi cârlige), sistem reproducător foarte dezvoltat, stadiile
larvare în alte gazde.

3) Încrengătura Nematelminţi (viermi cilindrici)

Clasificare:

3.1) clasa nematoda - cuprinde specii parazite ca limbricul, trichina, oxiurul.

4) Încrengătura Anelide (viermi inelaţi)

Ex:rama, lipitoarea

Clasificare:

4.1) clasa oligochete - viermi care au doar cheţi (fără parapode)

- sunt hermafrodiţi (fecundaţie încrucişată) - ex. râma;

4.2) clasa hirudinee - lipsesc parapodele şi cheţii; hermafrodiţi - ex. lipitoarea.

5) Încrengătura Moluşte

Clasificare:

5.1) clasa gasteropode - melcul de livadă, limaxul, ghiocul, Limnea;

5.2) clasa lamelibranhiate - scoica de râu, scoica de lac, midia, stridia;

5.3) clasa cefalopode - sepii, caracatiţe.

6) Încrengătura Artropode (artron = articulaţie, podos = picior)

Clasificare:

6.1) clasa arahnide - ex - scorpioni, capuşe, păianjeni;

6.2) clasa crustacei - ex - rac, crab, rac, homar, langustă, dafnie, ciclop;

6.3) clasa insecte ex - muscă, albină, fluturi, gândaci.

7) Încrengătura cordate

Clasificarea vertebratelor: cinci clase – peşti, amfibieni, reptile, păsări, mamifere.

7.1) Clasa Peşti

Caractere generale - vertebrate acvatice; au corp hidrodinamic; tegumentul produce solzi; prezintă
înotătoare perechi (pectorale şi abdominale –> rol de cârmă) şi neperechi (dorsală, anală –> rol de
echilibru, şi codală –> propulsie); au respiraţie branhială; fecundaţia externă sau internă;

Clasificare: peşti osoşi: sturioni, crap, scrumbie, ştiucă, şalău.

Pesti cartilaginosi: rechinii

7.2) Clasa Amfibieni

Caractere generale - vertebrate tetrapode; sunt adaptate la viaţa terestră, dar sunt legate de mediul
acvatic prin modul de reproducere şi respiraţia cutanee; au tegument subţire, umed, foarte
vascularizat, neted - fără solzi, bogat în glande; respiraţia e branhială (la stadiile larvare), pulmonară
şi cutanee la adulţi; fecundaţia este externă;

Clasificare:

-ordinul urodele - amfibieni cu coadă - ex. salamandra, tritonul, proteul;

-ordinul anura - amfibieni fără coadă - ex. brotăcelul, broasca de lac, broasca râioasă

7.3) Clasa Reptile

Caractere generale - tetrapode terestre; au tegument îngroşat, acoperit cu solzi cornoşi sau plăci
cornoase, lipsit de glande tegumentare, uscat –> năpârlire; membrele sunt scurte, situate pe părţile
laterale ale corpului –> deplasare prin târâre (membre absente la şerpi); respiraţie pulmonară;
fecundaţie internă.

Clasificare:
-ordinul lacertilieni - ex. şopârle, varani, guşteri, iguane;

-ordinul ofidieni - ex. şerpi constrictori - şarpele de casă, pitonul, şarpele boa,

şerpi veninoşi - vipera, crotalul;

-ordinul chelonieni - ex. broaşte ţestoase (caretul, broasca ţestoasă de uscat);

-ordinul crocodilieni – ex. gavialul, aligatorul, crocodilul de Nil.

7.4) Clasa Păsări

Caractere generale - tetrapode homeoterme (au temperatura corpului constantă, indiferent de cea a
mediului), adaptate la deplasarea în mediul aerian; corp fusiform (aerodinamic); membre anterioare
transformate în aripi; membre posterioare adaptate la diverse moduri de locomoţie (mers, înot,
alergare); schelet format din oase pneumatice; sternul are carenă pentru prinderea muşchilor
pectorali foarte dezvoltaţi; tegumentul nu are glande sudoripare; la păsările înotătoare, tegumentul
prezintă glanda uropigee - secretă grăsime cu care sunt unse penele; tegumentul produce pene, puf,
fulgi, solzi pe membrele posterioare, cioc şi gheare; fecundaţia este internă; sunt ovipare –> depun
ouă clocite în cuib de către femelă sau mascul; puii sunt îngrijiţi de părinţi; au cloacă –> o cavitate
prevăzută cu un singur orificiu extern - orificiu cloacal; în cloacă se deschid căile urinare, intestinul
gros şi căile genitale.

Clasificare:

– Acarenate – ex. struţul african, casusarul, pasărea kiwi;

– Carenate – ex. rândunica, vrabia, codobatura, cioara, gaiţa;găina, prepeliţa, fazanul,

păunul,curcanul, bibilica, dropia, potârnichea;barza, cocostârcul, egreta, bâtlanul, ţigănuşul,
lopătarul;răpitoare de zi: uliul, vulturul, şoimul, şorecarul;răpitoare de noapte: bufniţa, cucuveaua,
striga, ciuful;porumbelul, turtureaua,cucul;ciocănitoarea;raţa, gâsca, lebăda;pelicanul,
cormoranul;pinguinii.

5) Clasa Mamifere

Caractere generale - tetrapode homeoterme, cele mai evoluate; tegumentul produce păr şi glande
mamare (produc lapte cu care vor fi hrăniţi puii); alte producţii ale tegumentului - cornoase (gheare,
unghii, copite, coarne) şi glandulare(glande sebacee şi sudoripare); au dinţi care se deosebesc între ei
prin formă şi rol; dentiţia este adaptată la modul de hrană al adultului (erbivor, carnivor, omnivor);
membrele au adaptări pentru modul de viaţă; fecundaţia este internă; sunt vivipare (nasc pui).

Clasificare:- după modul de reproducere şi dezvoltare embrionară:

– Placentare

Insectivore – ex. cârtiţă, arici, chiţcan;

Chiroptere – ex. liliac;

Edentate – ex. leneş, furnicar;

Rozătoare – ex. hârciog, castor, veveriţă, popândău, iepure, şoarece, şobolan,

marmotă;

Cetacee – ex. balene, delfini, caşaloţi;

Pinipede – ex. focă, morsă;

Carnivore – ex. feline (pisică, râs, leu, tigru, panteră, ghepard, jaguar,), canide (lup, câine, vulpe), urs
brun, urs polar, raton, panda, nevăstuică, dihor, vidră, nurcă, jder, bursuc;

Proboscidieni – ex. elefantul;

Paricopitate – ex. porcul, mistreţul, hipopotamul, cerbul, capra, antilopa, cămila, lama, oaia, vaca,
girafa;

Imparicopitate – ex. calul, zebra, rinocerul;

Primate – ex. maimuţe cu coadă (cercopitecul, babuinul, lemurul); maimuţe fără coadă – antropoide
(cimpanzeul, gorila, urangutanul) omul.

CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ROMÂNIA

Animale ocrotite în România: cocoşul de munte, corbul, striga, ciuful, dropia, egreta mare, lopătarul,
pelicanul comun, pelicanul creţ, piciorongul, broasca ţestoasă de uscat dobrogeană, capra neagră,
marmota, lupul, râsul, ursul carpatin etc.

Plantele ocrotite în România: larice, tisa, laleaua pestriţă, bujorul românesc, floarea de colţ, papucul
doamnei, garofiţa Pietrei Craiului, narcisa, etc.

TEMA

1. La mamifere, sângele pompat de inimă circulă într-un sistem închis de vase, reprezentate de
artere, vene și capilare.

a) Caracterizaţi o arteră precizând: denumirea arterei, tipul de sânge transportat, sensul circulaţiei
sângelui prin artera respectivă, compartimentul inimii cu care comunică.

b) Explicați afirmația următoare: „Hematiile au rol în transportul gazelor respiratorii”.

c) Calculaţi masa apei din plasma sângelui unui sportiv de performanță, ştiind următoarele: - sângele
reprezintă 8% din masa corpului; - plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui; - apa
reprezintă 90% din masa plasmei sangvine; - masa corpului sportivului este de 89 Kg. Scrieţi toate
etapele parcurse pentru rezolvarea cerinţei.

d) Completaţi problema de la punctul c) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii
ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.

2. Se încrucişează două soiuri de castraveți, unul cu fructe mari (M) și cu țepi (ț) şi altul cu fructe mici
(m) și fără țepi (Ț). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În F1 se obțin organisme
hibride. Prin încrucişarea între ei a hibrizilor din F1, se obţin în F2 16 combinaţii de factori ereditari.
Stabiliţi următoarele:

a) genotipul părinților;

b) tipurile de gameţi formaţi de organismele din F1;

c) numărul combinațiilor din F2 care sunt homozigote pentru ambele caractere; genotipul
organismelor din F2 care au fructe mici, cu țepi.

d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii ştiinţifice
specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o. Scrieţi toate etapele rezolvării problemei.
3. Organismele vii sunt încadrate în cinci regnuri: Monera, Protiste, Fungi, Plante și Animale.

a) Numiți două grupe de vertebrate și câte un exemplu reprezentativ pentru fiecare grupă.

b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Eubacteriile sunt încadrate în regnul

Monera”.

c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Regnul Plante”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest
scop, respectaţi următoarele etape: - enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme; - construirea,
cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect şi în
corelaţie noţiunile enumerate