Tema 3_4_aplicatie

Cum ați putea utiliza la clasă verbalizarea gândirii?

Dați exemple de activități specifice.

Cadrul de învățare ERR

EVOCAREA REALIZAREA SENSULUI REFLECŢIE
Solicitare cu scopul de a-şi În această a doua etapă, se vine în În etapa de reflecţie se consolidează
aminti ceea ce ştiu sau cred contact cu informaţiile sau ideile noi. cunoştinţele noi şi se restructurează
că ştiu despre un subiect, Se încearcă înţelegerea sensului şi a schemele mintale pentru a include în
despre o problemă ce semnificaţiei acestora. Este cunoscut ele noile cunoştinţe. Prin aceasta
urmează a fi supuse faptul că ceea ce este înţeles este învăţarea este autentică şi eficientă.
procesului de învăţare. învăţat mai uşor. Contactul cu Orice învăţare este caracterizată
informaţia nouă se poate lua pe mai printr-o transformare autentică şi
Obiective:
multe căi: durabilă a structurilor cognitive ale
1.conştientizarea propriilor subiectului care se obiectivează în
- prin lectura unui text;
cunoştinţe despre un subiect comportamente eficiente, adecvate
ce urmează a fi pus în - prin vizionarea unui film; situaţional. Necesitatea acestei etape
discuţie; este dată de :
- prin audierea unei prelegeri /
2.implicarea activă în conferinţe; · trebuie să se ajungă la
activitatea de învăţare- exprimarea ideilor şi informaţiilor
- prin efectuarea unui experiment;
conştientizarea propriilor întâlnite, cu propriile cuvinte. Atunci
cunoştinţe, a valorii şi - prin schimbul de idei (discuţii) în când informaţiile sunt plasate într-un
limitelor acestora, realizarea cadrul unui grup. context care are sens (personal),
unei mai bune corelaţii între înţelegerea este mai profundă şi mai
A realiza sensul unor idei înseamnă a durabilă.
cunoştinţele deja deţinute şi
le înţelege adecvat. Deoarece
cele noi, care urmează a fi
înţelegerea este activitatea · Gândirea critică este
învăţate, ceea ce favorizează
fundamentală și permanentă a favorizată într-o atmosferă în care
înţelegerea;
gândirii, esenţial în realizarea ei este este încurajată diversitatea de opinii.
3.stimularea curiozităţii şi implicarea cognitivă activă în Schimbul de idei contribuie la
interesului, motivarea învăţare, în procesarea informaţiei sporirea capacităţii de exprimare şi
angajării într-o învăţare necesare rezolvării unor probleme înţelegere a acestora. Se poate
autentică, eficientă prin diverse. A te implica cognitiv activ materializa prin realizarea în scris
evocarea cunoştinţelor înseamnă a-ţi pune întrebări şi a pune (un eseu) sau oral (argumentarea,
deţinute; întrebări altora pentru a înţelege pledoaria pro sau contra ceva).
lucrurile. Esenţiale sunt întrebările pe
În faza de evocare, învăţarea
care subiectul şi le pune sieşi însuşi.
se contextuali-
În această etapă se urmăreşte:
zează şi se focalizează pe
anumite sarcini şi obiective, 1. menţinerea interesului şi
fapt care-i asigură eficienţa. sporirea implicării în activitatea de
învăţare, care au debutat în etapa de
evocare;
2. încurajarea pentru stabilirea
scopurilor, realizarea de analize,
sinteze, comparaţii, abstractizări şi
generalizări ajungând la o
conceptualizare adecvată;
3. susţinerea efortului de a-şi
monitoriza propria înţelegere, de a
progresa în ceea ce priveşte integrarea
noilor cunoştinţe în schemele
cognitive deja deţinute, care astfel, se
restructurează permanent.
Unul din motivele pentru care gândirea logico-matematică nu se mai dezvoltă suficient la
copiii noștri și avem din ce în ce mai mulți elevi cu dificultăți reale la gimnaziu sau note mici
la Capacitate pe subiecte mult mai simple față de acum un deceniu-două, este acela că în
metodica învățătoarelor a început să domine stilul ”secretarial” de a rezolva probleme. Se
lucrează en-gros, la rând, din zeci de auxiliare și culegeri, mult cu pixul în mână, fără
ridicarea ochilor din caiet, fără conștientizarea și verbalizarea relațiilor logice din ”probleme
și exerciții”.
Formarea pe etape a acţiunilor mintale este legată de schimbările complicate multiaspectuale,
legate de formarea la om a acţiunilor, imaginilor, noţiunilor noi. Conform acestei teorii în
instruire trebuie respectate 6 etape, la care au loc schimbările.
La prima etapă se formează baza motivaţională a acţiunii, se stabileşte relaţia dintre subiect şi
scopurile, obiectivele acţiunii care trebuie de realizat şi faţă de conţinutul materialului propus
pentru însuşire.
La a doua etapă se stabileşte schema orientativă a acţiunii, se evidenţiază sistemele de
orientare şi indicaţiile, de care trebuie de ţinut cont la realizarea acţiunii. Pe parcursul însuşirii
acţiunii această schemă permanent se verifică şi se precizează.
La a treia etapă subiectul realizează acţiunile necesare bazându-se pe modele de acţiune
prezentate la schema de bază de orientare în acţiune.
La a patra etapă are loc verbalizarea cu voce tare a acţiunii. În rezultatul instruirii multiple a
acţiunii prin rezolvarea sistematică corectă a diferitor probleme decade necesitatea folosirii
schemei orientative. Conţinutul ei se redă prin limbaj, care devine sprijin pentru acţiune.
La a cincea etapă are loc formarea acţiunii prin limbaj extern pentru sine, „treptat‖ dispare
latura sonoră externă a limbajului.
La a şasea etapă procesul limbajului „iese‖ din conştiinţă, lăsând în ea doar rezultatul final –
conţinutul obiectual al acţiunii, are loc prelucrarea acţiunii în plan mintal.

Gândirea critică necesită timp din mai multe motive: trebuie să descoperim ceea ce credem
despre acel ceva nou (explorare arheologică a ideilor, convingerilor şi experienţelor
anterioare), urmează exprimarea acestor gânduri în propriile noastre cuvinte, pentru a auzi
cum sună, apoi comunicarea gândurilor către ceilalţi, care permite feedback-ul lor (ajută la
şlefuirea ideilor şi reflectarea în continuare). Când gândurile sunt verbalizate într-o atmosferă
care încurajează comunicarea, ideile se formulează şi se clarifică mai bine.

Imaginea mintală dispune de atributul vizualizării. În plan mintal se elaborează o imagine cu

atribute vizuale, chiar dacă la origine informația nu a fost obținută pe canal vizual. Imaginea
mintală dispune de atributul verbalizării. Prin cuvânt se denumește obiectul reprezentării sau
se poate declanșa o imagine mintală. Cuvântul are și un rol reglator, de coordonare a
imaginilor mintale.

La orele de matematică și informatică, pentru dezvoltarea gândirii algebrice și algoritmice se

folosește teoria constructivistă drept cadru teoretic pentru delimitarea demersurilor
metodologice care să ducă la dezvoltarea gândirii critice, prin construcția de noi idei și
conținuturi, realizarea de conexiuni matematice, lansarea demersurilor de chestionare, crearea
spațiului de muncă și procesare individuală și în grup, conectarea ideilor matematice
provenite din diferite strategii de abordare ale elevilor, verbalizarea raționamentelor,
desprinderea și înțelegerea generalizărilor, reverbalizare, aplicarea generalizărilor etc., făcând
în acest fel apel la mai multe „literații” științifice, lingvistice, sociale, numerice,
antreprenoriale etc.
Se poate îmbunătăţi gândirea critică prin intermediul unor metode pedagogice, ca de exemplu:
reducerea volumului materialului pentru curs, perfecţionarea pregătirii profesorilor pentru a
încuraja o mai mare interacţiune cu elevul şi utilizarea unor abordări mai eficiente de tip
proiect sau inductive, crearea cadrului de chestionare, realizare de conexiuni, verbalizări ale
raționamentelor, generalizări etc.
Gândirea conștientă îi face pe oameni să atribuie o importanță disproporționată atributelor
care sunt accesibile, plauzibile și ușor de verbalizat, în dauna altor atribute care sunt, în
realitate mai importante.