22022, 17-08 Pile (anatomie) - Wikipedia WIKIPEDIA Enciclopedia libera Piele (anatomie) De la Wikipedia, enciclopedia liber’ Pielea (cutis) constituie un invelig neintrerupt care se continua Ia nivelul marilor orificii (gur’, nas, ete.) cu 0 semimucoasi (partial cheratinizata) si care, in interiorul cavitatilor respective, devine 0 mucoasa propriu-zisa. Pielea reprezinté o suprafata receptorie extrem de vast, care asigura o sensibilitate diversi, protejeazi corpul de leziuni mecanice (rini) si microorganisme, participa la secretarea unor produse finale ale metabolismului si indeplineste de asemenea un important rol de termoregulatie, executi functiile de respiratie, contine rezerve energetice, leagi mediul inconjuritor cu. tot organismul. Imagine marita a pielii umane Suprafata Suprafata pielii nu e uniform’, pe ea fiind prezente orificii, cute si proeminente. Orificiile sunt de 2 tipuri: unele sunt mari, conducAnd in cavitatile naturale (guri, nas ete.) iar altele sunt mici, de-abia vizibile cu ochiul liber, dar bine vizibile cu lupa. Ultimele raspund fie foliculilor pilosi (din acestea risar fire de pir), fie glandelor sudoripare exocrine (porii). Toate orificiile, dar mai ales cele mari, precum gi cele foliculare, sunt intens populate de microbi, fenomen ce explic4 frecventa mare a foliculitelor. Orificiile foliculare reprezinta totodat si locul unde absorbtia percutanati a apei, electrolitilor, medicamentelor (unguente, creme etc.) si altor substante, este maxima. Cutele pielii sunt de 2 feluri: congenitale (sau structurale) si functionale, ultimele aparand odat& cu imbitranirea si sciderea elasticitatii. Cutele structurale sunt fie cute mari (plica axilara, inghinala etc.), fie microcute. Cutele mari au unele particularitati fiziopatologice ca: umiditatea mai mare fata de restul pielii, un pH alcalin sau neutru, pilozitate mai accentuata, Datorita acestor caractere, ele pot prezenta unele imbolnaviri specifice ca: micoze, fisuri, intetrigo ete. Cutele mici sau microcutele sunt prezente pe toata suprafata pielii reunind orificiile porilor; ele determina astfe! mici suprafete romboidale, care constituie expresia unei elasticitati normale. Aceste microcute dispar la nivelul cicatricelor, in starile de atrofie epidermica sau de scleroza dermica (sclerodermice). La nivelul palmelor si plantelor microcutele sunt asezate in linii arcuate dispuse paralel, realizand amprentele, cu caractere transmisibile ereditar, importante pentru identificarea juridica a individului Crestele dintre cute, dispuse de asemenea in linii paralele, prezinta pe ele orificille porilor sudoripari Cutele functionale se constituie ca urmare a scéideril elasticitatii cutanate si a contractillor musculare (ridur). Culoarea pielii depinde de: hitpsfro wikipedia orgwikiPiele_(anatomie) 182ari2022, 17-08 Pile (anatomic) - Wikipedia = cantitatea de pigment melanic care confera nuante de la pielea alba (lipsa pigmentului), pana la cea neagra (excesul de melanina). Cantitatea de melanina este determinata genetic, dar variatiile culorii pielii, dupa latitudinea geografica (de la pol la ecuator), arata si o adaptare. Melanina variaza intre anumite limite si in functie de expunerea la razele ultraviolete. = gradul de vascularizatie capilara determina nuanta roz-rosie. Vascularizatia mai abundenta a fetii produce si anumite particularitati morbide regionale: bolile congestive ale fefei sunt mai numeroase. Culoarea pielii depinde si de cantitatea de hemoglobina (paloarea in anemii). Pielea copiilor mici este bogat vascularizata si mai subtire, motiv pentru care e roza. = grosimea pielii influenteaza culoarea ei: pielea copiilor mici e mai subtire si mai rozai, pielea de pe palme si plante are o culoare gailbuie datorita stratului cornos (keratinei) mai ales in conditii de hiperkeratoza. Abundenta keratohialinei (strat granulos) confera pielii 0 culoare alba. Mucoasele sunt mai subtiri decat epidermul; keratina, keratohialina si melanina, in mod normal, la acest nivel, lipsese, astfel ci ele sunt transparente, permitand si se perceapa vascularizatia din profunzime, de unde culoarea lor rosie. in starile leucopla albe si mai rugoase. ‘ice (leucos=alb) apare keratina si keratohialina si suprafetele morbide devin Pigmentogeneza copiilor sub 1 an este deficitara si acomodarea lor la razele solare e deficitara, la ei apirdnd mai usor arsurile actinice, dup’ expuneri la soare sau raze ultraviolete. Suprafata pielii, la un om matur gi talie mijlocie, e de 1,5-1,8 m®. Greutatea ei total corespunde la circa 20% (in medie 1416 kg), din care circa 15% reprezinta hipodermul (cu variatii largi in raport cu corpolenta), circa 5% de derm si sub 1% de epiderm. Grosimea pielii variaza dupa regiuni: e subtire pe fata, frunte, genitale, este mai groasa pe toracele anterior, abdomen gi marile pliuri, Grosimea creste la spate si pe suprefetele extensorice ale membrelor, cea mai groasa e la palme si tilpi. Dintre straturile pielii epidermul e cel mai subtire (intre 0,03 si 1 mm), dermul este mai gros (are intre 0,5-0,8 mm la fat, 2 mm pe torace si 2,5), iar hipodermul are variatii mari regionale. Elasticitatea pielii se datoreaza, in primul rand sistemului fibrilar dermic si mai ales fibrelor elastice. Datoriti lor pielea e depresibila. La elasticitatea ei contribuie si paniculul adipos, ai cArui lobuli grasosi, inveliti intr-un tesut conjunctivo-elastic, functioneaza ca niste mingi minuscule de cauciue ce se deprima la apisare, dupa care insi revin la forma anterioard. Elastiitatea seade eu varsta si dispare in mai mari decit suprafata sectionatd, iar excizatele de picle (grefele) mai miei decat suprafata prelevata. Mobilitatea pielii este variabila: fay de planurile profunde este usor mobilizabilé la fata, torace, membre, penis si putin mobilizabila la nivelul palmelor, tAlpilor, pe pavilioanele urechilor si pe aripile nazale. Ea scade in procesele de scleroz& (cicatrici, scleroze secundare, sclerodermii esentiale). Functiile pielii * funcfia de aparare, impiedica patrunderea unor agenti patogeni in organism (bacterii, substante toxice, radiatii) » funcfia termoregulatoare ajuta la mentinerea unei temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supraincalzirii reduce temperatura prin evaporarea apei din sudoare, la o temperatura hitpsr. wikipedia orgie (anatorie) 282ursva022, 17:08 Piste (anatomie) - Wikipedia sczuta pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de par prin Musculus arrector pili se zbarlesc pielea avand aspectul de piele de gaind. = funcfia de aparare fafa de razele ultraviolete |a animale aceasta functie e realizata de bland sau pene, la om stratul cornos stratum corneum absoarbe si reflect cam 50% din radiatii, absorbirea radialillor se realizeaza prin pigmentul din piele melanin producénd bronzarea pielii, la o expunere extrema la aceste radiatii se poate produce cancerul de piele. = pielea ca rezervor de celule embrionare aceasta funotie este folosita de chirurgie in transplanturi. = funcfia imunologica a pielii este realizata de celulele Langerhans din piele. = functia de organ de simf este una din functiile de comunicare a pielii cu mediul inconjurator, aceasta fiind indeplinit de receptorii « de durere (fiind pana la 200/cm?), «de presiune (corpusculli Vater-Pacini), « termoreceptorii (corpusculii Krause), » receptor /a intindere (corpusculii Ruffini), » receptoriitactili sunt mai desi la buze, degete, limba, mamelon, organele genitale externe (corpusculii Meissner $i celulele Merkel). = functia de camuflaj, daca pielea este goala sau acoperita cu bland, solzi sau pene, pielea are structuri de protectie, de coloratie care ajuta pentru a ascunde animale de pradatori sau prada. Structura microscopica Piclea este constituitd din 3 invelisuri: epidermul de origine ectodermic’, dermul si hipodermul (stratul vores celular subcutanat) de origine mezodermic& (mezenchimala). Epidermul Epidermul este alcdtuit dintr-un epiteliu stratificat si pavimentos, cornificat, celulele sale find in permanenti regenerare. El este lipsit de vase sangvine, nutritia celulelor are loc prin difuzarea limfei interstitiale din derm, prin intermediul membranei bazale si prin spatiile inguste (de cca 10 : milimicroni), care separa intre ele celulele vitale ale sina eon acestui strat. Epidermul este un protector mecanic “Copencl aw Pas contra pierderilor de api din straturile profunde ale pielii si impiedica patrunderea microbilor in ele. Celulele epidermului se impart, dupa origine, aspect microscopic si functii, in doud linii distinete: keratinocitele, care constituie marea majoritate a masei celulare si melanocitele mult mai putin numeroase. tura pielil Keratinocitele provin din celulele stratului bazal, care se divid permanent, celulele fiice fiind impinse spre suprafata. Se realizeaza astfel o miscare celular lenta-ascendentf, in cursul c&reia ele se incarc& progresiv cu keratin’. Melanocitele elaboreaz pigmentul melanie, care, eliberat din ele, este stocat atat in celulele epidermice (mai ales in stratul bazal) cat si in macrofagele dermice, care astfel devin melanofore. Embriologic, ele provin din creasta neural sub forma de metabolisti care in cursul primelor luni de viata fetal migreazA spre uncle regiuni din sistemul nervos central (tuber cinereum, locus niger ete.), in peritoneu si in piele. in piele se asaza intre celulele bazale. hitpsfro wikipedia orgwikiPiele_(anatomie) 382ari2022, 17-08 Pile (anatomic) - Wikipedia Stratul bazal Stratul bazal (sau generator) este cel mai profund, find in contact cu membrana bazali. Celulele sale au un nucleu mare situat apical. La polul apical sunt dispuse granule de melanina, care are un rol fotoprotector, ferind acizii nucleici (mai ales ADN) de razele ultraviolete, cu actiune inhibanti asupra acestora. intre celulele bazale se gisesc melanocitele si corpusculii senzoriali Merkel-Ranvier. Stratul spinos Stratul spinos este situat imediat deasupra celui bazal, din care provine. in mod normal, el este alcatuit din 6-15 randuri de celule poliedrice, care pe masurA ce urca spre suprafati devin tot mai turtite, Ble sunt mai acidofile decat cele bazale, dar sunt intens vitale, acest strat find sediul unor transformari importante in eczema sau in metaplazii, si in alte numeroase afectiuni. Celulele sunt separate prin spalii inguste de cca 10 milimicroni, prin care circulé limfa interstitial nutritiva, rare celule limfocitare si se gisesc terminatii nervoase amielinice. Aceste spatii reunite constituie istemul lacunar epidermic" in care coeziunea celular’ e mentinut& prin punti intercelulare. Citoplasma celulelor se caracterizeaz pe lang formatiunile obignuite, prin filamente dispuse in manunchiuri, numite tonofibrile. Ele au un rol important in sinteza keratinei (precursori). Stratul granulos Stratul granulos este situat deasupra celui precedent, find compus din 1-5 randuri de celule turtite. Caracteristica lor ¢ abundenta granulatiilor citoplasmatice de keratohialind. Formeazit o barierd care impiedica pierderea apei. Aceasti barier’ este insa penetrata de gaze, lipide, vitamine, e hormoni sexuali, radiatii, glucoza, dar i de substante nocive (ex. nicotina). Stratul lucid Stratul lucid numit si stratul corns bazal e format din celule bogate in glicogen, eleidina si grisimi. Prezenta glicogenului atest existenta unor procese vitale necesare etapelor finale in sinteza keratinei. Acest strat este ultimul strat vital al epidermului, care impreund cu stratul cornos profund constituie aga-numita "bariera epidermica” (barier’ fa{d de apa, substanjele chimice gi microorganisme). Stratul cornos Stratul cornos este cel mai superficial. El este aletuit din doua straturi: stratul cornos profund sau conjunct si cel superficial sau disjunct numit si exfoliator. in cel profund celulele cornoase sunt alipite, in cel superficial celulele au conexiuni laxe, desprinzindu-se la suprafati. Celulele cornoase normale au forma de solzi, nucleul este disparut ca si organitele celulare, iar celula apare ca un sac format dintr-un invelig de keratina gi un continut bogat in grisimi osmiofile (lipoide de colesterol). Deasupra stratului cornos si amestecat cu celulele stratului disjunct, se gaseste un strat functional (fiziologic) rezultat din prelingerea secretiei sudoripare si sebacee, si din debriurile celulelor cornoase $i a substanfei intercelulare. Acest strat numit filmul sau mantaua (pelicula) lipo-proteica acida a pielii (pH=4,5-5,5), confer o protectie fati de microorganisme si fati de substantele chimice. Pe suprafata pielii si intre celulele stratului disjunct, se gisesc microorganisme din flora saprofiti, Numirul acestor germeni scade treptat spre profunzime, ei fiind opriti la nivelul stratului conjunctiv. hitpsr. wikipedia orgie 482ari2022, 17-08 Pile (anatomic) - Wikipedia Dermul Dermul constituie scheletul nerezistent conjunctivo-fibros al pielii. El este separat (si totodat reunit) de epiderm prin membrana bazala. Membrana bazala ‘Membrana bazali este aledtuitd dintr-o impletire de fibre epidermice si dermice. Ea indeplineste o functie de filtru selectiv, pentru substantele provenite din derm si care servesc la nutritia epidermului, dar constituie si a doua ,bariera” pentru substantele ce ar putea patrunde din epiderm. Straturile Dermul este compus din doua straturi, Stratul superficial subepidermic cuprinde papilele dermice sio zona subtire situat sub ele. El este denumit strat subpapilar si se caracterizeaza prin elemente fibrilare gracile, elemente celulare mai numeroase, substanta fundamental mai abundenta gi o vascularizatie si inervatie bogata (plexuri subpapilare). Stratul profund numit dermul propriu-zis sau corionul este mult mai gros, este mult mai rezistent si e compus preponderent din fibre colagenice, elastice si reticulare.Pielea este 7% din greutatea corporala. Celulele Celulele sunt prezentate de fibroblasti, fibrociti, histocite, mastocite, limfocite si plasmocite cu specificul lor functional. Substanta fundamentala Substanta fundamental afara de mucopolizaharide acide e bogat in api, confine siruri (mai ales sodiu si calciu), proteine, glicoproteine si lipoproteine, glucoz (care la acest nivel are o concentratie identicd cu cea din plasma, in timp ce in epiderm este redusi la 1/3). Hipodermul Hipodermul este stratul care separa pielea de straturile subiacente. El este aledtuit din lobuli de celule grase (lipocite) continand trigliceride, cu rol de rezerva nutritiva si de izolator termi mecanic. Acesti lobuli sunt separati prin septe conjunctive, in care se gisesc vase si nervi. O structura tegumentara mai deosebita este linia apocrina. Ea se intinde de la axila, in regiunea mamelonara si coboara convergent lateral spre perineu. Este alcdtuita din aglomerari celulare clare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. fn aceasta acceptiune glanda mamaria poate fi privitd ca o glanda apocrina enorma cu o structura corelata cu functia sa secretorie. fntre modalitatea secretorie a glandei mamare gi glandele apocrine sunt relatii apropiate, in sensul cd: » celulele secreta un continut bogat de proteine; « tipul celular secretor se caracterizeaza prin ,decapitarea” polului secretor al celulelor glandulare. Anexele pielii Anexele cutanate sunt reprezenate de fanerele si glandele pielii. hitpsfro wikipedia orgwikiPiele_(anatomie) 582ari2022, 17-08 Pile (anatomic) - Wikipedia Fanerele Fanerele sunt organe anexe ale pielii diferentiate la suprafata ei, cu functie de apirare a organismului, fiind prezente la om sub forma unghiilor i a parului. Unghia Unghia (unguis) este format dintr-o lama cornoas dur’, distal’, numitA corpul unghiei (corpus unguis), alcdtuit din limbul si patul unghial si o ridicind (radix unguis), situat{ proximal, corespunznd partii acoperite de un repliu cutanat, numit plica supraunghiala, care se prelungeste pe laturile unghiei. Plica acopera Iunula, portiunea roza, palida semilunara a corpului, care in profunzime, se continua eu radacina. Lama unghiala e format dintr-o portiune superficial dura si un strat profund moale. Stratul dur este regenerat de matricea unghiala (portiunea cea mai profunda a ridicinei), in timp ce stratul moale ia nastere prin cornificarea celulelor patului unghial, pe care zace unghia. Sub marginea liber a unghiei se gaseste santul subunghial, la nivelul caruia epidermul, cu stratul sau cornos, se continua cu unghia, formand hiponichium-ul. Limbul unghiei este unghia propriu-zisi si este format din celule solzoase, cheratinizate. Cele de la suprafata limbului se continua la nivelul plicii supraunghiale cu stratul cornos al epidermului formand eponichium (perionix). Parul Firul de par este alcatuit din dous parti: una exten’, vizibila, libera, numit& tulpind sau tijd si o parte ascunsi profund in derm, numiti ed folicul pilosebaceu sau radacina ‘30-2000 um a i (radix pili). Ultima se termina printr- ~ o parte umflata ca o maciuca, numit& bulb al pirului (bulbi pili) cresterea parului se produce in regiunea bulbului. Bulbul, in partea sa cea mai profunda, prezinta o scobitura in care patrunde papila dermici nutritiva a parului, —intens —_vascularizata, Culoarea firelor de par este diferit’: blonda, rosie, castanie, neagra. Ea este determinaté de un pigment brun- griunfos sau rosiatic, care se formeazi in bulb. Parul alb al ‘Strucura pielii umane cu un folicul pilos (radacina firului de par) senectutii se datoreaz4 patrunderii aerului in tijd. pened Ld 1500-1500 um (ea) '00-30.000 um Faszien, Sehnen, Knochen Tija Tija se dezvolt’ din epiderm si este cornoasi, flexibil’, elastic’, groas intre 0,006-0,6 mm, cu Tungimea care variaz intre citiva milimetri, pana la peste un metru, Lungimea si densitatea variaza regional si este legata de sex, pilozitatea fiind mai accentuata in regiunea capului, pe fata la barbat, in axile, in regiunea pubian&, pe torace si abdomen (la barbat). Foliculul pilosebaceu hitpsfro wikipedia orgwikiPiele_(anatomie) 682artr2002, 1708 Piale analomie)- Wikipedia Foliculul pilosebaceu reprezint& o invaginatie in profunzime a pielii, care prin varful siu ajunge pana in hipoderm. El contine firul de par si are anexate glanda sebacee si un o fibri musculara neteda, muschiul piloerector. Glandele pielii Glanda sebacee Glanda sebacee este glanda acinoasa (in ciorchina). Ea o holocrina, sebumul secretat Iuand nastere prin degenerescenta groasa a celulelor care cptusesc peretii glandei. in regiunile numite seboreice (nas, frunte, menton, ureche, mediosternal etc.) aceste glande sunt hipertrofiate, conferind regiunilor respective 0 onctuozitate si o reactivitate particulard. Functia acestor glande este endocrino-dependenta (sistemul hipofizo-steroidic cortico-suprarenal si grisimea pielii, care unge stratul cornificat al epidermusului si parul, fi apard de apa, microorganisme, inmoaie pielea. Canalele glandelor sebacee se deschid de obicei in sacii pielosi. Glandele sudoripare Glandele sudoripare sunt tubulare, fiind terminate cu un glomerul secretor. Ele sunt de doud tipuri: glandele ecrine mai mici, dispuse aproape toat suprafata corpului si care se deschid direct Ja suprafata epidermului prin pori si glandele apocrine, mult mai mari, dispuse numai la nivelul axilelor, in jurul mamelonului si la perineu. Glandele ecrine elimina produsul fara a modifica struetura celulelor, ce riman intaete: sudoarea claborata de ele ¢ apoasa si bogata in sdruri, cu un pH acid, fara continut proteic sau parti din celulele secretante. Glandele apocrine sunt merocrine: secretia lor rezulta in parte din eliminarea unei parti din celulele secretante. Ele intra in functie dupa pubertate, fapt ce araté endocrino-dependenta lor. Ele se vars in infundibulul folicular, sudoarea lor este mai viscoasé, mai bogaté in proteine gi are un pH neutru, ceea ce explicd infectia lor frecventa. Glandele sudoripare secret sudoarea, care contine mari cantititi de ap si, evaporand-o regleaz astfel temperatura corpului. in afari de ap’ sudoarea contine produscle metabolismului azotat (urea) si diferite saruri. Referinte Bibliografie » Kardorff Bernd: Gesunde Haut - Lexikon von A bis Z. Springer Verlag Berlin Heidelberg, 2004, ISBN 3-540-20565-9 » Deutschmann Gerhard: Die Haut und ihre Anhangsgebilde. Springer Wien 2005, ISBN 3-211- 83670-5 » Robert F, Schmidt, Gerhard Thews, Florian Lang (Hrsg.): Physiologie des Menschen. Springer, Berlin, 2000, 28. Auflage. ISBN 3-540-66733-4 . Seiten: 649-671 (Temp.) bzw. 555f (Durchbl.), bzw. 235-243 (Schmerzrez.) Legaturi externe » wissenschafl.de: Ein bisschen Sonne pur tut gut (hitp://www.wissenschafl.de/wissen/news/253 505.html) Forscher empfehlen, fur kurze Zeit auch ungeschiitzt in die Sonne zu gehen, um den Vitamin D-Spiegel zu ethéhen hitpsro wikipedia orghwikiPiele_fanatorie) 782ari2022, 17-08 Pile (anatomic) - Wikipedia * haut.de - die Informationsquelle (http:/www.haut.de) - Das Informationsportal zum Thema Korperpflege + [en] Rezeptoren der Haut (http://staff. washington.edu/chudler/receptor.htm!) » [en] Lab-created skin helps wounds heal (http:/articles.cnn.com/2009-11-02/health/growing. ski n_1_skin-grafts-collagen?_s=PM:HEALTH) Arhivat (https://web.archive.orgiweb/20120501163 326/http://articles.cnn.com/2009-11-02/health/growing.skin_1_skin-grafls-collagen?_s=PM:HE ALTH) in 1 mai 2012, la Wayback Machine., 02 noiembrie 2009, Val Willingham, CNN * Cu pielea sub lupa (http://adevarul.ro/sanatate/medicina/cu-pielea~lupa-1_50ac9ee77042d5a6 6386fca7/index.html), 16 mai 2009, Adevarul, Adevaru! » De ce au ajuns oamenii sa aiba pielea deschisd la culoare? (https:/www.descopera.ro/dnews/ 10669027-de-ce-au-ajuns-oamenii-sa-aiba-pielea-deschisa-la-culoare), 15 martie 2013, Descoperé - sursa (https:/www.fi.com/intIicms/s/2/8cf677e8-8518-11¢2-9ee3-00144feabdc0.ht miffaxzz2NR2oNxun) + 30 de boli de piele ameninta sdnatatea la serviciu (http:/www.evz.ro/detalii/stir/30-de-boli-de-p iele-ameninta-sanatatea-la-serviciu-923772.html), 11 martie 2011, Ramona Dragomir, Evenimentul zilei ‘Adus de la https:liro. wikipedia org/w/index. php ?title=Piele_(anatomie)&oldid=15188810 hitpsro wikipedia orghwikiPiele_fanatorie) 88