Regnul PROTISTA
Clasificarea Regnului
PROTISTA
Pentru a clasifica PROTISTELE ne bazăm pe “asemănarea“ lor cu animalele,
plantele şi fungii, luând în considerare nutriţia drept criteriu de clasificare.
Protiste asemănătoare cu animalele PROTOZOARE
Protiste asemănătoare cu plantele ALGE
Protiste asemănătoare cu fungii MIXOMICETE şi OOMICETE
REGNULPROTISTA
Protiste asemănătoare Protiste asemănătoare Protiste asemănătoare
cu animalele Protozoare cu plantele Alge cu fungii Mixomicete şi
Oomicete
ÎNCRENGĂTURA SARCODINE ÎNCRENGĂTURAALGELOR AURII ÎNCRENGĂTURA MIXOMICETE
(RIZOPODE) (CHRYSOP HYTA) (mucegaiuri mucelaginoase)
Amibele - Diatomee Floarea tăbăcarilor
Radiolari şi Foraminiferi Stemonitis
ÎNCRENGĂTURA ZOOMASTIGINE ÎNCRENGĂTURAALGELOR VERZI ÎNCRENGĂTURA OOMICETE
(FLAGELATE) (CLOROPHYTA) (mucegaiuri de apă)
Euglena verde Verzeala zidurilor mana viţei de vie
Flagelate parazite Chlamydomonas mana cartofului
(Trypanasoma, Giardia) mana cepei şi a ustoruiului
ÎNCRENGĂTURA CILIOFORE ÎNCRENGĂTURA
(CILIATE) DINOFLAGELATELOR
Parameciul ( DINOPHYTA)
Vorticella
ÎNCRENGĂTURA SPOROZOARE
- Plasmodiul malariei
Încrengătura Sarcodine (Rizopode)
cuprinde amibele (amoebele), radiolarii şi foraminiferele
trăiesc atât în apele dulci cât şi în apele marine
hrănirea este exclusiv heterotrofă
Amiba (Amoeba proteus)
Pseudopodele au rol şi în înglobarea particulelor alimentare → FAGOCITOZĂ Amiba
se hrăneşte cu alte protozoare şi bacterii
Unele amibe parazitează vertebratele inclusiv omul, producând boli.
Entamoeba histolitica
Naegleria fowleri
produce meningoencefalita
Provoacă dizenteria boală infecţioasă
contagioasă care se manifestă prin ulceraţii intestinale,
dureri abdominale violente şi diaree cu sânge.
Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
FORAM INIFERII trăiesc în mări şi oceane. Ele sunt acoperite cu un înveliş calcaros din
care s-au format depozite de cretă.
RADIOLARII prezintă spiculi silicioşi din al căror schelet a luat naştere roca numită
radiolarit.
radiolarit
Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
Încrengătura Zoomastigine (Flagelate)
cuprinde protozoare cu flageli
Euglena verde (Euglena viridis) (gr. eu=adevărat,frumos; glena=fetiţa,păpuşa; viridis= verde)
Reproducerea la Euglena verde se realizează prin diviziune
directă (amitoza) şi constă în apariţia unei strangulări longitudinale a
celulei, rezultând dintr-o celulă-mamă, două celule-fiice.
Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
FLGELATE PARAZITE
Trypanosoma gambiense Giardia intestinalis
Răspândită în zonele Africii Centrale, trăieşte în sângele Parazitează ficatul şi intestinul omului,
omului, transmisă prin înţepăturile muştei ţeţe (Glossina palpalis) producând boala numită giardioză.
(Glossina morsitans). Produce boala somnului care se manifestă prin Infectează apa, legumele crude şi cu
febră, apariţia de semne nervoase şi psihice, care duc la o stare de acestea pătrunde în organismul omului.
somn irezistibilă.
Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
Încrengătura Ciliofore (Ciliate)
cuprinde protozoare cu cili prezenţi pe toată suprafaţa membranei cu rol
în deplasare dar şi în procurarea hranei.
Parameciul (Paramoecium caudatum)
Reproducerea la Parameci se realizează:
asexuat prin diviziune transversală
sexuat prin conjugare (schimb de substanţă nucleară între cei 2 nuclei)
Un alt reprezentant al încrengăturii Ciliate este Vorticella
Este un ciliat în formă de pâlnie, care nu îşi foloseşte cilii pentru deplasare, ci pentru a-şi
“sorbi“ hrana.
Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
Încrengătura Sporozoare
cuprinde specii parazite care produc boli la animale şi om
nu au oganite de mişcare şi vacuole contractile, hrănirea se face prin absorbţie.
în cicul lor de viaţă formează spori , prin care rezistă la condiţiile nefavorabile apărute în
mediul extern, de aceea se numesc sporozoare
Plasmodiul malariei (Plasmodium malariae)
Încrengătura algelor aurii (Chrysophyta) (DIATOMEE)
reprezintă un gup numeros de alge microscopice, trăiesc atât în apele dulci cât şi în apele sărate
în citoplasmă există un nucleu dar şi cromatofori care conţin nu numai pigmenţi verzi dar
şi portocalii, care le conferă o culoare galben-aurie
caracterul lor fundamental este impregnarea peretelui celular cu dioxid de siliciu care
devine astfel un fel de “carapace“ extrem de rezistentă şi divers ornametată.
Fragilaria amphyceros Tabellaria fenestrata Meridion circulare
Asterionella formosa Synedra ulna Pinnularia viridis
se deplasează sacadat, prin contracţii ale citoplamei sau plutesc pasiv
după moartea lor, carapacele cad pe fundul apei şi formează straturi de siliciu, depozite ce intră
În alcătuirea unei roci care se numeşte diatomit
diatomitul este utilizat în fabricarea vopselelor, a filtrelor, ca adaos în compoziţia pastei de dinţi
şi pentru verificarea clarităţii lentielor
Cymbella helvetica Arachinodiscus ornatus
Încrengătura algelor verzi (Chlorophyta)
reprezintă grupul cel mai diversificat de alge
sunt verzi deoarece pigmenţii dominanţi sunt cei clorofilieni
trăiesc în apele dulci şi sărate pe soluri, stânci umede, scoarţa copacilor
Verzeala zidurilor (Pleurococcus vulgaris)
Este o algă cu talul unicelular [Link]ăieşte în grupe de 2 - 4 sau 8 celule
rezultate prin diviziunea uneia; se întâlneşte pe ziduri şi pe scoarţa copacilor.
Chlamydomonas
Este o algă răspândită în apele dulci stagnante.
Are talul unicelular mobil prevăzut la polul anterior cu 2
flageli.
Încrengătura dinoflagelatelor (Dinophyta) (Pyrrophyta)
sunt alge unicelulare
sunt răspândite în toate regiunile geografice, în ape şi chiar pe zăpadă, cele mai multe sunt marine
şi se întâlnesc alături de diatomee
Celula prezintă 2 şanţuri perpendiculare, 2 flageli şi un înveliş celular
caracteristic (teacă celulozică) care constituie un criteriu de clasificare a
dinoflagelatelor
cuprinde organisme unicelulare care trăiesc în soluri umede, pe substarturi organice aflate
în descompunere
se hrănesc heterotrof fie saprofit (cu materie organică moartă), fie parazit (cu materie organică vie)
Încrengătura Mixomicete – mucegaiuri mucilaginoase
sunt în exclusivitate saprofite
provin din celule flagelate care fuzionează formând
plasmodiul (masă citoplasmatică) în care
se află mai mulţi nuclei
în condiţii nefavorabile plasmodiul încetează să se mai
mişte, se înconjoară cu un înveliş rezistent după care
generează unul sau mai m ulţi spo. rangi.
În sporangi se formează spori prin diviziune.
Fuligo septica (Floarea tăbăcarilor)
Trăieşte pe ustensilele din lemn ale tăbăcăriilor vechi.
Are un pasmodiu de culoare galbenă.
Stemonitis fusca
Are plasmodiul şi corpurile sporiferede culoare brună.
Se întâlneşte pe lemne putrede.
Încrengătura Oomicete – mucegaiuri de apă
sunt cunoscute azi sub denumire de pseudofungi, denumire care sugerează apropierea lor
de fungi adevăraţi (au corpul format din hife foarte subţiri, filiforme, nu au clorofilă)
formează agregate celulare cu aspect de filamente
celulele sunt uninucleate şi prezintă perete celuler celulozic
Saprolegnia
Este un mucegai acvatic care se fixează şi se
hrăneşte saprofit cu resturile vegatale sau cu cadavrele
animalelor mici.
O parte din oomicete au părăsit mediul acvatic şi s-au adaptat la o viaţă facultativ sau
obligat parazită.
Aceste oomicete produc boli grave la plantele de cultură cunoscute sub numele general de mane.
Cele mai cunoscute şi răspândite mane sunt:
Mana viţei de vie (produsă de Plasmopara viticola)
Se manifestă prin apariţia pe frunze, ciorchine, cârcei, lăstari
tineri a unor pete gălbui.Ţesuturile atacate se distrug şi se usucă.
)
Mana cartofului (produsă de Phytophthora infestans)
Atacă toate organele plantei, îndeosebi
frunzele, producând brunificarea şi uscarea
frunzelor
Mana cepei şi a usturoiului (produsă de Peronospora)
Se manifestă prin apariţia pe frunze a unor pete alb - gri. Ţesurile atacate se distrug şi se usucă.
IMPORTANŢA PROTISTELOR
Participă la întreţinerea ciclurilor biogeochimice ca producători,
consumatori, descompunători;
Au rol de filtre ale mediului înconjurător (mai ales cel acvatic); sunt fertilizatori
ai solului;
Intră în alcătuirea fitoplanctonului constituind hrană pentru alte
vieţuitoare acvatice;
Protistele fotoautotrofe contribuie la oxigenarea mediului şi constituie
producătorii primari fundamentali în ecosistemele acvatice.
