Jocul didactic în lecția de matematică

Conceptul de joc didactic

Definitie 1. Jocul didactic este un tip de joc care îmbina elementele instructiv-
educative cu
elementele distractive.

Definitie 2. Jocul didactic este un tip de joc prin care institutorul

consolideaza, precizeaza,
verifica si îmbogateste cunostintele predate copiilor, înlesnind rezolvarea
problemelor propuse acestora, le pune în valoare si antreneaza capacitatile
creatoare ale acestora.

Definitie 3. Jocul didactic este o forma de activitate atractiva si accesibila

copilului, prin
care se realizeaza sarcinile instructiv-educative ale învatamâ ntului. El
reprezinta un ansamblu de actiuni si operatii care, paralel cu destinderea,
buna dispozitie si bucuria, urmareste obiective de pregatire intelectuala,
tehnica, morala, fizica a copilului. Asadar, atunci câ nd jocul este utilizat în
procesul de învatamâ nt, el dobâ ndeste functii psiho-pedagogice semnificative,
asigurâ nd participarea activa a copilului la lectii sporind interesul de
cunoastere fata de continutul lectiilor.

Între jocul didactic si procesul instructiv-educativ exista o dubla legatura:

jocul sprijina si
îmbunatateste procesul instructiv-educativ fiind însa si conditionat de acesta
prin pregatirea anterioara a copilului în domeniul în care se desfasoara jocul.

Jocul didactic constituie una din principalele metode active, deosebit de

eficienta în
activitatea instructiv-educativa cu prescolarii si scolarii mici. Importanta
acestui mijloc de
instruire si educare este demonstrata si de faptul ca reprezinta nu numai o
metoda de învatamâ nt, ci si un procedeu care însoteste alte metode sau poate
constitui o forma de organizare a activitatii copiilor.

Valentele formative ale utilizarii jocului didactic matematic în cadrul

lectiei de matematica a prescolarului si a scolarului mic
Pentru sporirea eficientei lectiilor cu continut matematic pentru
preîntâ mpinarea esecului
scolar, eliminarea supraîncarcarii este necesar a introduce în lectie elemente
de joc prin care sa se îmbine într-un tot armonios atâ t sarcini si functii
specifice jocului, câ t si sarcini si functii specifice învataturii.

Folosit cu maiestrie, jocul didactic matematic creeaza un cadru organizatoric

care
favorizeaza dezvoltarea curiozitatii si interesului copiilor pentru tema
studiata, a spirilului de investigatie si formarea deprinderilor de folosire
spontana a cunostintelor dobâ ndite, relatii de colaborare, ajutor reciproc,
integrarea copilului în colectiv.
Jocurile didactice matematice au un mare rol în consolidarea, adâ ncirea,
sistematizarea si
verificarea cunostintelor în dezvoltarea multilaterala a prescolarilor si a
scolarilor mici.

Prin intermediul jocului didactic acestia îsi îmbogatesc experienta cognitiva,

învata sa
manifeste o atitudine pozitiva sau negativa fata de ceea ce întâ lnesc, îsi educa
vointa si pe aceasta baza formativa îsi contureaza profilul personalitatii.

Jocul didactic este necesar deoarece prin el copilul trece lent, recreativ, pe
nesimtite spre o activitate intelectuala serioasa.

Jocul didactic realizeaza cu succes conexiunea inversa. Prin joc, atâ t cadrul
didactic
câ t si copilul primesc informatii prompte despre efectul actiunii de predare-
învatare, despre valoarea veridica a cunostintelor sau a raspunsurilor pe care
copilul le da la sarcina didactica pusa în evidenta.

Prin aceasta informatie inversa, imediat efectiva despre randamentul si

calitatea
procesului didactic devine posibila reactualizarea, reconstientizarea si
aprecierea procesului învatarii, dâ nd posibilitatea institutorului sa controleze
si autocontroleze cum au fost însusite, întelese elementele cunoasterii.
Confirmarea imediata a raspunsului are un efect psihologic dinamizant,
mobilizator pentru elev, stimulâ ndu-i activitatea ulterioara de
învatare. Bucuria succeselor mareste încrederea în fortele proprii,
promoveaza progresul
intelectual al celui care învata.

Prin folosirea jocului didactic se poate instaura un climat favorabil conlucrarii

fructuoase între copii în rezolvarea sarcinilor jocului, se creeaza o tonalitate
afectiva
pozitiva de întelegere, se stimuleaza dorinta copiilor de a-si aduce contributia
proprie. În joc institutorul poate sugera copiilor sa încerce sa exploreze mai
multe alternative, se poate
integra în grupul de elevi în scopul clarificarii unor directii de actiune sau
pentru selectarea
celor mai favorabile solutii.

Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informatii, se pot verifica si
consolida
anumite cunostinte, priceperi si deprinderi, se pot dezvolta capacitati
cognitive, afective si
volitive ale copiilor.

Copiii pot fi activizati sa rezolve în joc sarcini didactice cu mari valente

formativeducative
cum sunt: analiza si sinteza situatiei problema, identificarea situatiei,
descrierea
acesteia, identificarea personajelor si descrierea lor, formularea de întrebari
pentru
clarificari, elaborarea de raspunsuri la întrebari, aprecierea solutiilor prin
comparare,
explorarea consecintelor.

Prin mobilizarea speciala a activitatii psihice jocul didactic devine terenul

unde se pot
dezvolta cele mai complexe si mai importante influente formative:
-i se creeaza copilului posibilitatea de a-si exprima gâ ndurile si sentimentele;
îi da prilejul
sa-si afirme eu-l, personalitatea;
-stimuleaza cinstea, rabdarea, spiritul critic si autocritic, stapâ nirea de sine;
-prin joc se încheaga colectivul clasei (grupa), copilul este obligat sa respecte
initiativa
colegilor si sa le aprecieze munca, sa le recunoasca rezultatele;
-trezeste si dezvolta interesul copiilor fata de învatatura, fata de scoala, fata de
matematica;
-contribuie la dezvoltarea spiritului de ordine, la cultivarea dragostei de
munca, îl
obisnuieste cu munca în colectiv;
-cultiva curiozitatea stiintifica, framâ ntarea, preocuparea pentru descifrarea
necunoscutului;
-trezeste emotii, bucurii, nemultumiri.

Caracteristicile jocului didactic matematic

Jocul didactic este o activitate instructiv-educativa care are o structura
specifica îmbinâ nd
în mod organic partea distractiva cu instructia, mentinâ nd însa specificul de
activitate didactica prin structura sa.

Jocul didactic se deosebeste de alte jocuri prin anumite caracteristici si

anume: scopul
didactic, sarcina didactica, elemente de joc, continutul matematic, materialul
didactic
folosit si regulile jocului.

Scopul didactic - se formuleaza în legatura cu cerintele programei scolare

pentru clasa
respectiva, reflectate în finalitatile jocului. Formularea trebuie sa fie clara si sa
oglindeasca
problemele specifice impuse de realizarea jocului respectiv.

Sarcina didactica - reprezinta problema pe care trebuie sa o rezolve copii în

mod concret
în timpul jocului (recunoastere, denumire, descriere, reconstituire,
comparatie) pentru a realiza scopul propus. În general, un joc didactic are o
singura sarcina didactica. Gradul de realizare al sarcinii didactice si calitatea ei
se constituie în forma de evaluare.

Elemente de joc – trebuie sa se împleteasca strâ ns cu sarcina didactica si sa

mijloceasca
realizarea ei în cele mai bune conditii, constituindu-se în elemente de
sustinere ale situatiei de învatare, ele pot fi dintre cele mai variate: întrecerea
individuala sau pe echipe, cooperarea între participanti, recompensarea
rezultatelor bune, penalizarea greselilor comise de catre cei antrenati în
jocurile de rezolvare a exercitiilor sau problemelor, surpriza, asteptarea,
aplauzele, încurajarea,etc.

Continutul matematic - trebuie sa fie accesibil, recreativ si atractiv prin

forma în care se
desfasoara, prin mijloacele de învatamâ nt utilizate, prin volumul de
cunostinte la care se
apeleaza. El reprezinta cunostintele predate anterior, sau care urmeaza sa fie
predate copiilor.

Materialul didactic - reusita jocului didactic matematic depinde în mare

masura de
materialul didactic folosit, de alegerea corespunzatoare si de calitatea
acestuia. Materialul
didactic trebuie sa fie variat, câ t mai adecvat continutului jocului, sa slujeasca
câ t mai bine
scopului urmarit. Astfel se pot folosi: planse, jucarii, folii, fise individuale,
cartonase, jetoane,truse de figuri geometrice.

Regulile jocului - pentru realizarea sarcinilor propuse si pentru stabilirea

rezultatelor
întrecerii se folosesc reguli de joc propuse de institutor sau cunoscute în
general de elevi. Aceste reguli concretizeaza sarcina didactica si realizeaza în
acelasi timp sudura între aceasta si actiunea jocului. Regulile de joc
transforma de fapt exercitiul sau problema în joc, activâ nd întregul colectiv la
rezolvarea sarcinilor primite. Ele trebuie sa fie formulate clar, corect, sa fie
întelese de elevi si în functie de reguli se stabileste si punctajul.

Un exercitiu sau o problema de matematica poate deveni joc didactic

matematic daca
îndeplineste urmatoarele conditii:
-urmareste un scop si realizeaza o sarcina didactica;
-foloseste elemente de joc în vederea realizarii sarcinii propuse;
-foloseste un continut matematic accesibil si atractiv;
-utilizeaza reguli de joc cunoscute, anticipate si respectate de elevi.
Metodologia organizarii si desfasurarii jocului didactic matematic

Sub aspect metodic, jocul didactic necesita o pregatire detaliata. În jocurile

didactice,
institutorul nu mai are rolul de a preda cunostintele, de a prezenta si a da de-a
gata solutiile unei probleme. El provoaca anumite probleme, anumite situatii
în fata carora sunt dusi copiii. Acestia vor descoperi singuri calea de rezolvare,
doar în cazul în care jocul este mai dificil, solutia va fi sugerata discret de
dascal.

Explicatiile cadrului didactic vor fi câ t mai simple si scurte, adecvate

scopului urmarit prin
joc, punâ ndu-se accent pe întelegerea elementelor esentiale. Unele precizari
se pot face pe
parcursul desfasurarii jocului. Câ nd jocul se repeta, se poate renunta la
explicatii.

Raspunsurile la întrebarile jocului pot fi date prin actiune sau prin

explicatii verbale.
Institutorul va acorda atentie deosebita copiilor cu o exprimare greoaie sau
capacitate de
întelegere mai redusa, acestia fiind mereu antrenati si încurajati.
Reusita jocului este conditionata de proiectarea, organizarea si desfasurarea
lui metodica,
de modul în care, cadrul didactic asigura concordanta între elementele care-l
definesc.

Pentru aceasta se impun niste cerinte de baza:

-pregatirea jocului didactic matematic;
-organizarea judicioasa a acestuia;
-respectarea momentelor jocului;
-ritmul si strategia conducerii lui;
-stimularea elevilor în vederea participarii active la joc;
-asigurarea unei atmosfere prielnice;
-varietatea elementelor de joc (complicarea jocului).

Pregatirea jocului didactic matematic presupune:

-pregatirea institutorului (studierea continutului si a structurii jocului;
pregatirea
materialului didactic: procurarea sau confectionarea lui);
-împartirea corespunzatoare a copiilor;
-distribuirea materialului necesar desfasurarii jocului.

Desfasurarea jocului cuprinde urmatoarele momente:

-introducerea în joc (prin discutii pregatitoare);
-anuntarea titlului si scopului acestuia (sarcina didactica);
-prezentarea materialului;
-explicarea si demonstrarea regulilor jocului;
-fixarea regulilor;
-demonstrarea jocului de catre institutor;
-executarea de proba a jocului;
-executarea jocului de catre copii;
-complicarea jocului sau introducerea unor noi variante;
-încheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau individuale).

Introducerea în joc se face în functie de tema acestuia. Uneori se face printr-o

discutie cu
efect motivator, printr-o expunere, pentru a stâ rni interesul si atentia copiilor,
sau direct prin prezentarea materialului.

Anuntarea jocului se face în termeni precisi, excluzâ nd explicatiile ambigue.

Explicarea jocului fiind un element hotarâ tor ,institutorul are urmatoarele

sarcini:
-sa faca copiii sa înteleaga sarcinile ce le revin;
-sa precizeze regulile jocului;
-sa prezinte continutul jocului, principalele etape în functie de regulile jocului;
-sa arate modul de folosire al materialului didactic;

-sa precizeze sarcinile conducatorului de joc si cerintele prin care copilul

poate deveni
câ stigator.
Fixarea regulilor. Regulile realizeaza legaturile dintre sarcina didactica si
actiunea
jocului. Fiecare joc didactic are cel putin doua reguli:
-prima regula traduce sarcina didactica într-o actiune concreta, atractiva,
astfel exercitiul
este transpus în joc;
-a doua regula are rol organizatoric si precizeaza câ nd trebuie sa înceapa sau
sa se termine
o anumita actiune a jocului, ordinea în care trebuie sa intre în joc.

Executarea jocului. Este important de remarcat faptul ca ritmul si

intensitatea jocului
didactic trebuie sa creasca treptat, de aceea se evita în timpul jocului
interventiile inutile. Pentru a mentine si chiar mari interesul pentru jocul
respectiv este bine sa se introduca pe parcurs unele
reguli noi, materiale noi si în special sa se complice sarcinile didactice.
Executarea jocului începe la semnal. Se reamintesc regulile si se dau indicatii
organizatorice.

Jocul copiilor poate fi condus direct de institutor sau indirect, câ nd

institutorul participa
si el la joc, fara sa interpreteze rolul de conducator. Pe parcursul jocului,
cadrul didactic poate
trece de la conducerea directa la cea indirecta.

Sarcinile conducatorului de joc sunt:

-sa imprime ritmul jocului;

-sa mentina atmosfera de joc;
-sa urmareasca evolutia jocului, evitâ nd momentele de monotonie, de
întrerupere;
-sa controleze modul în care se realizeaza sarcina didactica;
-sa activeze toti copiii la joc;
-sa creeze cerintele necesare pentru ca fiecare participant sa rezolve sarcina
didactica în
mod independent sau în colaborare;
-sa urmareasca comportarea copiilor, precum si relatiile dintre ei;
-sa urmareasca respectarea regulilor jocului.

În încheierea jocului cadrul didactic formuleaza concluzii asupra felului în

care s-a
desfasurat jocul, s-au executat sarcinile primite, asupra comportarii copiilor,
facâ nd recomandari
si evaluari cu caracter individual si general.

Rezultatele jocului creeaza numeroase manifestari spontane de bucurie sau

suparare, de
multumire sau regret care nu lasa indiferenti nici pe elevi, nici pe dascali.
Jocul trebuie oprit la timp, lasâ ndu-se câ teva minute pentru strâ ngerea
ordonata a
materialului folosit, atâ t cel demonstrativ, câ t si cel individual, obisnuind în
acest fel pe elevi cu
ordinea si disciplina în munca.

Clasificarea jocurilor didactice matematice

Jocurile didactice folosite în predarea matematicii sunt dificil de clasificat,

existâ nd
numeroase criterii care pot îmbraca forme diferite:
-jocuri didactice sub forma de exercitii bazate pe întrecere;
-jocuri de creatie;
-jocuri distractive;
-jocuri de perspicacitate;
-jocuri logico-matematice;
-jocuri desfasurate pe baza de materiale;
-jocuri mute.

Dupa momentul de folosire în cadrul lectiei, exista urmatoarea

clasificare:

-jocuri didactice matematice, ca lectie completa, de sine statatoare;

-jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise ale lectiei (de
exemplu la începutul lectiei, pentru captarea atentiei);
-jocuri didactice matematice în completarea lectiei, intercalate pe parcursul
lectiei
(câ nd copii dau semne de oboseala) sau în final.

Dupa continutul capitolelor de însusit în cadrul matematicii sau în

cadrul claselor
exista:
-jocuri didactice matematice pentru aprofundarea însusirii cunostintelor
specifice
unei unitati didactice (lectie, grup de lectii, capitol sau subcapitol);
-jocuri didactice matematice specifice unei vâ rste si clase.
Dupa continutul unitatilor de învatare, se disting urmatoarele tipuri de jocuri:
-jocuri didactice matematice pentru însusirea cunostintelor despre culori,
orientare
spatiala, elemente si notiuni de geometrie;
-jocuri logico-matematice pentru însusirea cunostintelor despre multimi;
-jocuri didactice matematice pentru însusirea sirului de numere naturale;
-jocuri didactice matematice pentru însusirea operatiilor cu numere naturale:
adunare,
scadere, înmultire, împartire;
-jocuri didactice matematice pentru însusirea notiunii de fractie;
-jocuri didactice matematice pentru însusirea si consolidarea unitatilor de
masura.

Jocurile logico-matematice. Caracteristici si clasificari

O categorie speciala de jocuri didactice matematice este data de jocurile

logicomatematice,
care urmaresc cultivarea unor calitati ale gâ ndirii si exersarea unei logici
elementare.

Materialul didactic necesar organizarii jocurilor logico-matematice este o

trusa cu figuri
geometrice (trusa lui Z. Dienes) cu 48 piese care se disting prin 4 variabile,
fiecare avâ nd o serie de valori distincte dupa cum urmeaza:
-forma cu patru valori: triunghi, patrat, dreptunghi, cerc;
-culoare cu 3 valori: rosu, galben, albastru;
-marime cu 2 valori: gros, subtire.

Piesele poseda cele 4 atribute în toate combinatiile posibile, fiecare fiind

unicat
(4 × 3 × 2 × 2 = 48).

În organizarea jocului se poate folosi trusa completa sau o parte din ea.
Elevii trebuie sa cunoasca bine dimensiunea pieselor logice sau a figurilor
geometrice, sa
descrie proprietatile lor geometrice. În acest scop este necesar a relua
anumite activitati din
cadrul gradinitei si a le adapta la cerintele specifice organizarii instructiv-
educative ale
învatamâ ntului primar.

Dupa notiunile folosite si operatiile logice efectuate de elevi se poate face

urmatoarea
clasificare a jocurilor logico-matematice:
-jocuri pentru construirea multimilor;
-jocuri de aranjare a pieselor în tablouri;
-jocuri de diferente;
-jocuri pentru aranjarea pieselor în doua cercuri (operatii cu multimi);
-jocuri de perechi;
-jocuri de transformari ;
-jocuri de multimi echivalente (echipotente).
Fiecare tip de joc are mai multe variante; parcurgerea întregii game de
variante nu este
obligatorie si nici strict necesara pentru a trece la jocurile de tipul urmator.