Olimpiada Naţională de Matematică

Etapa Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti, 10 martie 2018

CLASA a V-a, varianta 2

Problema 1. Vlad, Luca şi Adina au cumpărat de la o librărie rechizite ı̂n valoare totală de 118
lei. Vlad a cumpărat 5 pixuri, 4 caiete şi 3 cutii cu creioane colorate, Luca a cumpărat 7 pixuri, 3
caiete şi 4 cutii cu creioane colorate, iar Adina a cumpărat 8 pixuri, 7 caiete şi 7 cutii cu creioane
colorate.
Ştiind că Luca a plătit cu 5 lei mai mult decât Vlad, iar Adina cu 4 lei mai puţin decât Vlad şi
Luca la un loc, aflaţi cât costă un creion, cât costă un caiet şi cât costă o cutie cu creioane colorate.

Soluţie. Folosim metoda grafică pentru a afla sumele plătite de fiecare copil. În reprezentarea de
mai jos, p este suma plătită de Vlad:

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
p + p + 5 + 2p + 1 = 118, de unde p = 28, deci Vlad a plătit 28 de lei, Luca a plătit 33 de lei, iar
Adina 57 de lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Folosim metoda comparaţiei pentru a afla preţul fiecărui tip de rechizite:

5 pixuri ............... 4 caiete ............... 3 cutii cu creioane ............... 28 lei

7 pixuri ............... 3 caiete ............... 4 cutii cu creioane ............... 33 lei
8 pixuri ............... 7 caiete ............... 7 cutii cu creioane ............... 57 lei

Adunând primele două relaţii obţinem

12 pixuri ............... 7 caiete ............... 7 cutii cu creioane ............... 61 lei

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Comparând cu a treia relaţie şi efectuând diferenţa, obţinem că 4 pixuri costă 4 lei, deci un pix
costă 1 leu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Înlocuind ı̂n primele două relaţii, obţinem:

4 caiete ............... 3 cutii cu creioane ............... 23 lei

3 caiete ............... 4 cutii cu creioane ............... 26 lei

Pentru a aduce la acelaşi termen de comparaţie, vom egala numărul de caiete, ı̂nmulţind cu 3
prima relaţie şi cu 4 pe cea de-a doua:

12 caiete ............... 9 cutii cu creioane ............... 69 lei

12 caiete ............... 16 cutii cu creioane ............... 104 lei

Obţinem că 7 cutii cu creioane costă 35 de lei, deci o cutie cu creioane costă 5 lei . . . . . . . . . . 1p
Înlocuind ı̂ntr-una dintre relaţii, obţinem că un caiet costă 2 lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

Problema 2. Suma a 15 numere naturale consecutive este un număr cu cifre diferite, printre
care se află cifrele 0, 1, 2 şi 4. Care este cel mai mic număr posibil dintre cele 15 numere?
 Gazeta Matematică

Soluţie. Dacă n este cel mai mic număr căutat, atunci cele 15 numere consecutive din enunţ sunt
n, n + 1, ..., n + 14, a căror sumă S este egală cu 15n + 105, adică S = 3 · 5 · (n + 7) . . . . . . . . . . 3p
Întrucât suma S este divizibilă cu 3, suma cifrelor lui S este, la rândul ei, divizibilă cu 3. Cum
0, 1, 2 şi 4 sunt cifre ale lui S, iar 0 + 1 + 2 + 4 = 7 nu se divide cu 3, rezultă că S mai are cel puţin
ı̂ncă o cifră, diferită de 0, 1, 2 şi 4. Condiţiile de minim şi de divizibilitate cu 3 conduc la faptul că
S mai are o singură altă cifră, egală cu 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Cel mai mic număr de forma 15 (n + 7) care se scrie cu cifrele 0, 1, 2, 4 şi 5 este 10 245, pentru
care se obţine n = 676 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p

Problema 3. Determinaţi numerele de forma abcd care ı̂ndeplinesc simultan următoarele condiţii:
a) suma pătratelor cifrelor este divizibilă cu 4;
b) restul ı̂mpărţirii numărului abcd la c este 7.

Soluţie. Pătratul unui număr natural este de forma 4k sau 4k + 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

a2 + b2 + c2 + d2 este divizibil cu 4 dacă a, b, c, d au aceeaşi paritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Din teorema ı̂mpărţirii cu rest există numerele naturale q şi r astfel ı̂ncât abcd = c · q + 7 şi 7 < c,
deci c = 8 sau c = 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dacă c = 8, toate cifrele sunt pare şi abcd = 8q + 7, imposibil, deoarece membrul stâng este par,
iar membrul drept este impar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dacă c = 9, toate cifrele sunt impare şi, cum ab9d dă restul 7 la ı̂mpărţirea cu 9, rezultă că
a + b + d + 9 este un număr par care dă restul 7 la ı̂mpărţirea cu 9; se obţine că a + b + d poate fi 7
sau 25 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Pentru a + b + d = 7 se obţin soluţiile 1393, 3193, 3391, 1195, 1591 şi 5191 . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Pentru a + b + d = 25 se obţin soluţiile 7999, 9799 şi 9997 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

Problema 4. Într-o cutie se află 50 de cartonaşe pe care sunt scrise primele 100 de numere
naturale nenule, astfel: pe primul cartonaş sunt scrise numerele 1 (pe o parte) şi 2 (pe cealaltă
parte), pe al doilea cartonaş sunt scrise numerele 3 (pe o parte) şi 4 (pe cealaltă parte) şi aşa mai
departe, până la al 50-lea cartonaş, pe care sunt scrise numerele 99 (pe o parte) şi 100 (pe cealaltă
parte).
Eliza scoate patru cartonaşe din cutie şi calculează suma celor opt numere scrise pe ele. Câte
sume distincte poate obţine Eliza?

Soluţie. Sumele celor două numere de pe fiecare cartonaş sunt: 3, 7, 11, 15, ..., 195, 199, adică
numerele de forma 4k − 1, unde k este un număr natural care ia valori ı̂ntre 1 şi 50 . . . . . . . . . . . 2p
Dacă 4a − 1, 4b − 1, 4c − 1 şi 4d − 1 sunt sumele de pe cele 4 cartonaşe, suma totală este
4(a + b + c + d) − 4, deci problema se reduce la a calcula numărul de valori pe care le poate lua suma
a patru numere naturale nenule a < b < c < d, cuprinse ı̂ntre 1 şi 50.
Suma minimă este 1 + 2 + 3 + 4 = 10, iar suma maximă este 47 + 48 + 49 + 50 = 194 . . . . . . 1p
Vom arăta că fiecare sumă a + b + c + d poate lua toate valorile de la 10 la 194, adică ı̂n total 185
de valori. Astfel avem:
• sumele de la 10 la 56 se obţin pentru a = 1, b = 2, c = 3 şi d luând valori de la 4 la 50:
1 + 2 + 3 + 4, 1 + 2 + 3 + 5, 1 + 2 + 3 + 6, ..., 1 + 2 + 3 + 50
• sumele de la 57 la 102 se obţin pentru a = 1, b = 2, d = 50 şi c luând valori de la 4 la 49:
1 + 2 + 4 + 50, 1 + 2 + 5 + 50, 1 + 2 + 6 + 50, ..., 1 + 2 + 49 + 50
 • sumele de la 103 la 148 se obţin pentru a = 1, c = 49, d = 50 şi b luând valori de la 3 la 48:
1 + 3 + 49 + 50, 1 + 4 + 49 + 50, 1 + 5 + 49 + 50, ..., 1 + 48 + 49 + 50
• sumele de la 149 la 194 se obţin pentru b = 48, c = 49, d = 50 şi a luând valori de la 2 la 47:
2 + 48 + 49 + 50, 3 + 48 + 49 + 50, 4 + 48 + 49 + 50, ..., 47 + 48 + 49 + 50
În concluzie, Eliza poate obţine 185 de sume diferite, şi anume toate numerele cuprinse ı̂ntre
4 · 10 − 4 = 36 şi 4 · 194 − 4 = 772, numărate din 4 ı̂n 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p