PROIECT DIDACTIC

Instituția de învăţământ: LTPLS ,,Mihai Eminescu″

Profesor: Beșliu Natalia
Data: martie 2019
Clasa a V-a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: BASMUL
Tema: Situații specifice basmului
Text-suport: „Prâslea cel voinic și merele de aur”, cules de Petre Ispirescu
Tipul lecţiei: Lecţie de însușire de noi cunoștințe
Obiective cognitive:
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
 să precizeze particularităţile basmului;
 să sesizeze diferenţa dintre basmul popular şi cel cult;
 să recunoască elemente specifice basmului în fragmente de text indicate;
 să identifice mesajul moral-educativ pe care îl au basmele;
Obiective afective:
 să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;
 să manifeste curiozitate şi interes faţă de activitatea de lectură;
 să se implice emoţional în atmosfera fabuloasă a basmului şi să
interiorizeze sistemul de valori estetice dobândite cu prilejul receptării.
Obiective psihomotorii:
 să utilizeze tehnici variate pentru înţelegerea textului literar;
STRATEGII DIDACTICE
Metode şi procedee: conversaţia euristică, exerciţiul, lucrul cu textul, învățarea
prin descoperire, explicaţia, metoda R.A.I.
Metode de evaluare: observarea curentă, chestionarea orală
Forme de organizare: activitate frontală, activitate pe grupe de elevi, activitate
individuală. -Curriculum şcolar naţional
2. metodice:
 Crișan, Alexandru, Dobra, Sofia, Sâmihăian, Florentina, Limba română.
Manual pentru clasa a V-a, ed. a VI-a, Humanitas Educaţional, 2003
 Scenariul desfăşurării activităţii

[Link] organizatoric 1 min

Profesorul consemnează absenţii şi asigură un climat favorabil derulării

activităţii de învăţare. Se stabileşte ordinea şi se pregătesc cele necesare
desfăşurării lecţiei.

2. Captarea atenţiei şi crearea momentului afectiv 5 min

Se distribuie mapele cu fişele de lucru. Se comunică rolul acestora în lecţia

ce urmează să se desfăşoare.
Pentru a-i introduce în lumea minunată a basmului, elevii
vizionează un material în Power Point – un fragment din opera literară
„Unde fugim de-acasă? (aproape teatru, aproape poeme, aproape poveşti)”
de Marin Sorescu:
„Fără veste, intraţi într-o poveste.
Aşa, fără vorbe prea multe, unul după altul, cu mine în frunte.
Luaţi-o pe poarta pe care scrie "A fost doar odată, ca niciodată", care
ne aşteaptă desferecată. I-am spus portarului că aveţi treabă pe-aici, fiindcă
voi sunteţi cei doisprezece pitici. De fapt, sunteţi douăzeci și șase (dac-o să
observe, ceilalți spuneţi: "Suntem rezerve.")…
Atenţie! Aici, la fiecare pas, te poţi întâlni cu primejdia, nas în nas. Uite,
parcă ne-ar fi auzit, un balaur s-a şi ivit… Mirela, aruncă tu acum o gresie, să
nu-şi facă balaurul cine ştie ce impresie. Să ştie şi el că noi l-am citit pe
Ispirescu Petre şi ştim că apar munţi înalţi, numai dacă arunci în urmă cu
nişte pietre...
Dar balaurul-cu el te pui?… E lângă noi, cum bine vedem. Opriţi-vă, n-
are niciun rost să mai fugim, când nu mai putem. Balaurul s-a oprit şi el, la un
pas. De ce-o fi strâmbând din nas?
Zice:
-Hei, voi sunteţi din povestea Melele de aul? (e peltic, un pic).
Răsuflăm uşuraţi.
-Bată-te să te bată de balaur! Povestea Merelor de aur e pe aleea
cealaltă, frăţioare. N-ai văzut tăbliţa indicatoare?
In concluzie, bine c-a fost o confuzie.”

[Link] cunoştinţelor anterior însuşite, prin verificarea temei

pentru acasă 5 min
 Se verifică tema pentru acasă (PREZENTAREA PE ETAPELE ACTIUNII),
dar şi nivelul de aprofundare a cunoştinţelor asimilate ora anterioară despre „Timp
şi spaţiu în naraţiune. Personajele basmului”, prin metoda R.A.I (Răspunde –
Aruncă - Întreabă).

4. Comunicarea titlului lecţiei în curs de desfăşurare şi enunţarea

obiectivelor cognitive 2 min

Se comunică elevilor titlul lecţiei: Situații specific basmului Trăsăturile

basmului și obiectivele cognitive. Se notează pe tablă. În discuţie frontală cu
elevii, se descrie problema ce urmează a fi studiată, precum şi utilitatea ei.

5. Prezentarea sarcinilor de învăţare şi dirijarea învăţării 24 min

În această etapă are loc contactul direct cu textul basmului. Elevii vor lucra
pe șase grupe, astfel încât fiecare grupă va lucra sarcinile din fișele de lucru care
au rolul de a ajuta elevii să identifice particularitățile speciei. (ANEXA 1).
Prin tehnica Florii de lotus se identifică particularităţile basmului. (ANEXA
2).
Se concluzionează elementele specifice basmului:
• Locul şi timpul - nedeterminate.

• Elemente reale și elemente fantastice

• Personaje reale cu puteri supranaturale si personaje fantastice

• Ajutoarele eroului

• Formule iniţiale, mediane, finale.

• Personaje care întruchipează binele şi ră[Link] binelui asupra răului.

Pentru a-și însuși cunoștințele, fiecare grupă numește un raportor care va trece
la tabla și va prezenta celorlalți colegi elementele descoperite cu privire la tema
respectivă, oferind exemplele extrase de el. În timp ce fiecare grupă își păstrează
rezultatele, celelalte grupe își notează pe caiet informațiile transmise.
 După rezolvarea sarcinilor , elevii, dirijați de către profesor, dau definiţia
basmului:
Basmul este o narațiune în proză, de întindere medie, în care întâmplări
reale se împletesc cu întâmplări fantastice, iar personajele înzestrate cu însuşiri
supranaturale intră în conflict cu forţele răului pe care le înving.
În continuare, profesorul îi informează pe elevi despre etimologia cuvântului
,,basm”, dar şi despre clasificarea basmelor, după origine.
Termenul îşi are originea în limba bulgară: basm=invenţie, închipuire,
născocire, scornire. După origine, basmele se clasifică în: basme populare și basme
culte.
“Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm popular, fiindcă este creat
de un autor necunoscut ( anonim) și este transmis prin viu grai, pe cale orală, din
generație în generație. Petre Ispirescu a cules acest basm și l-a publicat, făcându-l
astfel cunoscut. El este autorul culegerii Legende sau basmele românilor, în care a
cuprins multe creații populare.
Apreciind operele literare populare, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan
Slavici, Barbu Ștefănescu Delavrancea și alți scriitori au creat și ei basme; basmele
create de autori cunoscuţi se numesc basme culte. Basmul circulă oral în variante,
ceea ce evidenţiază caracterul colectiv.

6. Obţinerea performanţei şi asigurarea feedback-ului 10 min

Pe parcursul activităţii, profesorul verifică modul de lucru şi corectează

eventualele erori de conţinut şi de formă.
În această etapă, elevii primesc sarcina de a identifica trăsăturile basmului în
fragmente de text la prima vedere, afişate pe ecran. (ANEXA 3).

7. Asigurarea retenţiei 1 min

Se vor identifica şi înlătura eventualele erori, lacunele din răspunsurile

elevilor.
Profesorul face aprecieri despre gradul de participare a elevilor la activitate,
evidenţiind şi notând elevii care s-au remarcat prin corectitudinea, originalitatea şi
promptitudinea răspunsurilor.
Pentru participarea la lecţie, elevii vor fi recompensaţi cu diploma Călător
prin ţara basmului (ANEXA 4).

8. Asigurarea transferului 1 min

 Se comunică tema pentru acasă. Se oferă două variante:
T1 – Descrieţi şi apoi desenaţi unul dintre personajele sau obiectele indicate mai
jos, aşa cum vi le închipuiţi: Prâslea, cei doi fraţi ai lui Prâslea, fata cea mică a
împăratului, zmeul care a furat-o pe fata cea mică, cloşca cu puii de aur.
T2 – Creează un basm de o pagină, pornind de la următoarea situaţie: „Din
împărăţia lui Verde împărat au dispărut soarele şi luna…”(ANEXA 5)

9. Evaluarea activității 1 min

Fiecare elev ,,spune” cum se simte la sfârşitul orei, selectând una dintre
imaginile care reprezintă feţe vesele şi feţe triste, argumentând. Sunt comunicate
elevilor impresiile despre lecţie. (ANEXA 6)

ANEXA 1
FIŞE DE LUCRU
GRUPA I
TIMP ȘI SPAȚIU
 Găseşte şi transcrie structuri din textul basmului în care se prezintă:
a)timpul când au loc întâmplările narate;
b)spaţiul în care se desfăşoară acestea.

Exemple: ”A fost odată ca niciodată” – timpul

...avea pe lângă palaturile sale...” – spaţiul
“În fundul grădinii avea...”
În basm, timpul și spaţiul întâmplărilor sunt imaginare, nu pot fi indicate cu precizie.

GRUPA A II-A
ELEMENTE FANTASTICE/ ELEMENTE REALE

Notează cu R elementele reale şi cu F elementele fantastice:

 existenţa împăratului şi a fiilor săi; R

 dorinţa feciorilor de a-i prinde pe hoţi; R

 existenţa mărului cu mere de aur; F

 furtul merelor de aur de către zmei; F

 existenţa tărâmului celuilalt; F

 lupta lui Prâslea cu zmeii; F

 transformarea lui Prâslea şi a zmeului în focuri; F

 salvarea lui Prâslea de către zgripsoroaică; F

 convorbirea dintre Prâslea şi corb; F

 furca fermecată care toarce singură. F

GRUPA A III-A
PERSONAJE REALE (CU PUTERI SUPRANATURALE) ȘI PERSONAJE
FANTASTICE
Grupează personajele enumerate în personaje reale cu puteri supranaturale și în
personaje fantastice:
Prâslea, fraţii cei mari, împăratul, zmeii, fetele de împărat, balaurul, zgripsoroaica și
puii, argintarul.

GRUPA A IV-A :
AJUTOARELE EROULUI
Personajele care îl ajuta pe erou sunt:
a. ființe umaneși sau fantastice – fata de împărat, zgripsoroaica
b. animalele sau păsările - corbul
c. obiectele și substanțele cu puteri supranaturale – seu, bici, cloșca cu puii de aur, furca
etc.
Dă exemple pentru fiecare situație.

GRUPA a V-a
FORMULE CARACTERISTICE BASMULUI
Care este formula cu care începe basmul?
Dar formula cu care se încheie basmul?
Unde apar în basm formule precum: “Se luară deci după dâra sângelui şi merse,
merse...”, „Și-nainte cu poveste, că d-aicea mult mai este.”?

FORMULA INIŢIALĂ :“ A fost odată ca niciodată...”, are rolul de a introduce cititorul

în lumea fantastică.
Când Prâslea pleacă împreună cu fraţii săi pe dâra de sânge,drumul este marcat de o
FORMULĂ MEDIANĂ, prin care este semnalată deplasarea în spațiu: “Se luară deci după dâra
sângelui şi merse, merse...” Așadar, există formule mediane prin care se sugerează deplasarea în
spaţiu, durata („şi se luptară, şi se luptară zi de vară până-n seară”) sau continuarea acţiunii
(„căci cuvântul din poveste înainte mult mai este”).
Basmul se încheie cum a început, tot cu o FORMULĂ: “Şi încălecai pe-o şa...” de data
aceasta FINALĂ, care are rolul de a-l readuce pe cititor în lumea reală, anunţându-l că povestea
a luat sfârşit.

GRUPA A VI-A
PERSONAJE CARE ÎNTRUCHIPEAZĂ BINELE (POZITIVE) ȘI PERSONAJE
CARE ÎNTRUCHIPEAZĂ RĂUL (NEGATIVE)
În basm, participă la acţiune un număr mare de personaje care reprezintă valori
morale opuse: binele sau răul.
Grupează personajele enumerate în cele două categorii de mai sus:
Prâslea, fraţii cei mari, împăratul, zmeii, fetele de împărat, balaurul, zgripsoroaica și puii,
argintarul, corbul.
VICTORIA BINELUI ASUPRA RĂULUI

Cum este finalul basmului: optimist sau trist?

+ CIFRE SPECIFICE (FATIDICE)

Care este cifra care se repeta cel mai des?
În basme există CIFRE SPECIFICE, NUMITE FATIDICE : 3,7,9...
Prâslea se luptă cu trei zmei, salvează trei fete ...
ANEXA 3

1. „A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopşorul pere şi
răchita micşunele; de când se băteau urşii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se
sărutau, înfrăţindu-se.” (Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte)

2. „Se duse, se duse, până ce dete de o pădure, în care întâlni pe Murgilă, şi pe care îl opri pe loc,
ca să mai întârzie noaptea. Merse după aceea mai departe şi dete peste Miazănoapte…”
(Balaurul cel cu şapte capete)

3. „Când îl văzură alde gloatele venind teafăr, alături cu o soţioară de-i râdeau şi stelele de
frumoasă, îl primiră cu mare bucurie; şi urcându-se din nou în scaunul împărăţiei, domni şi trăi în
fericire, până se istoviră.
Iară eu încălecai p-o şea şi v-o spusei dumneavoastră aşa.” (Aleodor Împărat)

4. „Aleodor plecă… Când, iaca se întâlnește cu un corb ce avea o aripă ruptă. Și voind să vâneze
corbul, el îi zise:
- Făt-Frumos, Făt-Frumos, decât să-ți încarci sufletul cu mine, mai bine ai face să-mi legi
aripa, că mult bine ți-oi prinde.
Aleodor îl ascultă, căci era băiat viteaz și de treabă, și îi legă aripa. Când era să plece,
corbul îi zise:
- Ține penița asta, voinicule, și când vei gândi la mine, eu voi fi la tine.” (Aleodor
Împărat)

5. „Vulpoiul se dete de trei ori peste cap şi se făcu un voinic, ştii colea, cum ţi-e drag să te uiţi la
el.” (Pasărea măiastră)

6. „Scorpia ospătă pe Făt-Frumos, iară el îi dete şi dânsei înapoi capul ce i-l luase cu săgeata,
carele se lipi îndată cum îl puse la loc, şi după trei zile plecară mai departe. .” (Tinereţe fără
bătrâneţe şi viaţă fără de moarte)
ANEXA 4
TEMA PENTRU ACASĂ

T1 – Descrieți și apoi desenați unul dintre personajele sau obiectele

indicate mai jos, așa cum vi le închipuiți: Praslea, cei doi frați ai lui
Praslea, fata cea mică a împăratului, zmeul care a furat-o pe fata cea
mică, cloșca cu puii de aur.
T2 – Creează un basm de o pagină, pornind de la următoarea situaţie:
„Din împărăţia lui Verde împărat au dispărut soarele şi luna…”

ETAPELE LECŢIEI
1. MOMENTUL ORGANIZATORIC
Salutul; profesorul notează absenţii, pregăteşte materialele didactice, stabileşte atmosfera
pentru începerea lecţiei.

2. VERIFICAREA TEMEI ŞI ACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR ANTERIOARE

Profesorul verifică tema scrisă; elevii numiţi prezintă rezolvarea temei
Se fac corectările şi se dau explicaţiile necesare.
Profesorul verifică dacă elevii şi+au însuşit cunoştinţele din lecţia anterioară prin întrebări:
 Cum caracterizaţi cele 3 caractere(oral, anonim, colectiv) ale basmului?
 Care este motivul pentru care Prâslea cel voinic pleacă pe tărâmul celălalt.
 Care sunt obstacolele întâlnite de el în realizarea misiunii lui?
 Cum aţi descrie deznodământul basmului?
Elevii numiţi răspund la întrebări, se fac corectările şi completările necesare atât de către
professor, cât şi de către elevi.

3. CAPTAREA ATENŢIEI
Profesorul împarte elevii în grupe de câte 5 (se obţin 4 grupe), fiecare grupă va extrage
dintr-un săculeţ un bileţel pe care este notată o cerinţă la care toată grupa trebuie să găsească o
soluţie.
GRUPA 1:
Sunteţi reporteri pe tărâmul zmeilor. Alegeţi unul dintre personajele de pe acest tărâm şi
realizaţi un interviu cu el.
GRUPA 2:
Sunteţi reporteri pe tărâmul lui Prâslea cel voinic. Alegeţi unul dintre fraţi şi
luaţi-i un interviu.
GRUPA 3:
Sunteţi vizitatori pe tărâmul zmeilor. Folosiţi-vă imaginaţia şi descrieţi-l!
GRUPA 4:
Puneţi-vă în locul scriitorului Petre Ispirescu şi găsiţi o altă pedeapsă pentru fraţi.
Fiecare grupă îşi alege un reprezentant care să prezinte rezolvarea sarcinii.

4. ANUNŢAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR

Profesorul anunţă subiectul lecţiei „ BASMUL Prâslea cel voinic şi merele de aur-
explorarea textului” şi obiectivele formulate pe înţelesul elevilor.
Elevii noteaza titlul în caiete.

[Link] ÎNVĂŢĂRII
Profesorul cere elevilor să stabilească timpul şi locul întâmplării, răspunzând la întrebările
indicate de el, din manual, de la pag.243.
Se vor nota pe tablă:
 Timpul întîmplării, al naraţiunii: este un timp imaginat, ireal; formula „a fost odată ca niciodată”
ne sugerează că timpul nu poate fi indicat cu precizie.
 Spaţiu :în basm există două tărâmuri, aflate la mare distanţăunul de celălat, fiecare cu o
înfăţişare şi reguli proprii.
Elevii îşi notează datele pe caiete.
În continuarea lecţiei, profesorul cere elevilor să grupepersonajele în:
 Personaje principale, secundare, episodice (vor identifica eroul basmului)
 personaje care reprezintă binele, personale care reprezintă răul,
 personaje cu însuşiri supranaturale.
Elevii vor fi întrebaţi de ce iese Prâslea întotdeauna învingător.
Elevii rezolvă cerinţele.

6. OBŢINEREA PERFORMANŢEI ŞI ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI

Se realizează pe tot parcursul lecţiei

7. TEMA PENTRU ACASĂ

Ca temă, elevii au rubrica “Observaţi!” pag 245
Vor descoperi cifrele magice din basm.

OBSERVAŢII:

Scumpii mei,
 Ţineam neapărat să fiu alături de voi în minunata
călătorie prin lumea basmului pe care sunt convins că l-
aţi citit. Tatăl meu l-a povestit tatălui marelui culegător,
Petre Ispirescu, iar voi, la rândul vostru sper să –l
povestiţi şi altora.
Sfatul meu este să aveţi mereu în tolba voastră o
carte, că nu se ştie niciodată cât bine vă poate aduce.
Cartea va fi întotdeauna mărul vostru de aur.
Dar nu vreau să vă ţin din treabă. Am o rugăminte
la voi. Ştiţi, am tras prea tare de frânghie și s-au cam
amestecat firele poveştii.
Dacă-mi arătaţi că aţi citit basmul, aveţi de la mine
câte un măr de aur.

Prietenul vostru,
Prâslea

Anexa 1

Prâslea cel voinic vă cere ajutorul!

Așezați întâmplările în ordine cronologică:

 Prâslea reușește să-l rănească pe hoț și îi duce tatălui merele dorite.

Numai Prâslea are curaj să coboare pe tărâmul celălalt.
Invidioși, frații mai mari vor să-l piardă pe mezin și dau drumul frânghiei, în loc
să-l scoată din prăpastie.
Un împărat avea în grădina sa un măr cu mere de aur, dar erau furate înainte de a
se coace.
Prâslea se căsătoreşte cu fata cea mică de împărat şi moşteneşte împărăţia.
Împreună cu frații săi, pleacă în căutarea hoțului.
Mulți voinici încearcă să prindă hoțul, dar nu reuşesc
Ei anunţă moartea mezinului şi se căsătoresc cu fetele cele mari.
Fraţii mai mari ai lui Prâslea nu izbutesc nici ei să prindă hoţul merelor.
Salvând puii unei zgripsoroaice, aceasta îl ajută şi Prâslea ajunge în împărăţia
tatălui său.
Prâslea îşi încearcă și el norocul pentru a prinde hoțul.
Acesta este recunoscut de fata cea mică şi de tatăl său, iar fraţii mai mari sunt
pedepsiţi.
Se luptă cu zmeii, eliberează fetele și transformă palatele zmeilor în mere.
Angajat ucenic la un argintar, Prâslea îi îndeplineşte dorinţele fetei celei mici de
împărat.
Anexa 2

FIŞÃ DE LUCRU

Clasificaţi urmãtoarele întâmplãri în douã grupe: reale şi imaginare.

- existenţa împãratului şi a fiilor sãi;

- existenţa mãrului cu mere de aur;
- furtul merelor ;
- furtul merelor de cãtre zmei ;
- dorinţa fiilor de împãrat de a-l prinde pe hoţ;
- pãtrunderea lui Prâslea pe tãrâmul celãlalt;
- lupta lui Prâslea cu zmeii;
- ajutorul dat lui Prâslea de fata de împãrat;
- discuţia cu corbul;
- uciderea balaurului;
- salvarea puilor de zgripsor;
- salvarea lui Prâslea de cãtre zgripsoroaicã;
- tentativa fraţilor de a scãpa de Prâslea;
- salvarea fetelor de împãrat;
- transformarea palatelor în mere;
- furca şi cloşca de aur;
- pedepsirea fraţilor;
- nunta fraţilor cu fetele de împãrat;
- existenţa meşterului argintar;
- angajarea lui Prâslea ca ucenic;
- nunta lui Prâslea;
- rãsplata primitã de mezin.

REALE IMAGINARE
Anexa 3

principal secundare

Basmul
Prâslea cel voinic și merele de aur
PERSONAJE

episodice
Anexa 4