BILANȚUL TOTAL

ȘI EVOLUȚIA
NUMERICĂ A
POPULAȚIEI

Bilanțul total al populației = suma algebrică dintre bilanțul natural (ca expresie a sporului natural)
și bilanțul migratoriu (ca expresie a sporului migratoriu) /1000 locuitori/an

Imigranți → Mișcare migratorie → Emigranți

Populația
totală

Nașteri → Mișcare naturală → Mortalitate

BILANȚUL TOTAL AL
POPULAȚIEI
↓
↓ Bn ↓ ↓ Bm ↓
Rata - Rata + Rata - Rata
natalității mortalității imigranților emigranților
Bn = bilanț natural Bm = bilanț migratoriu
▪ valorile bilanțului total (BT)sunt foarte variabile, în funcție de nivelul celor 2 bilanțuri parțiale (bilanțul natural și cel
migratoriu):
▫ suprapunerea unui BN ridicat cu un BM ridicat => valori foarte mari ale BT (pozitiv)
◦ Exemplu: micile țări din zona Golfului Persic, slab populate dar cu mari resurse energetice, au cunoscut
cea mai rapidă creștere numerică a populației în ultima parte a sec. XX-lea și începutul sec. XXI
▫ multe state vest-europene înregistrează un bilanț total pozitiv (BT), aproape exclusiv pe baza unui BM excedentar
◦ Exemplu: Olanda, Germania, Franța
▫ suprapunerea unui BN scăzut - ori chiar negativ – cu un BM negativ => descreșterea numerică a populației (BT negativ)
◦ Exemplu: România, Estonia etc.
▪ valorile BT pot fi negative și în perioadele confruntărilor militare ◦ decese pe linia frontului
◦ decese generate de condițiile grele de viață ale
populație civile (foamete, boli)
◦ deportări forțate
◦ refugiați etc.
▪ valorile BT variază și în interiorul granițelor statale:
▫ regiuni repulsive (dinamică negativă), al cărui BT este scăzut din cauza unor mai multor cauze:
• economice (regiunile rurale, agricole)
• hazarduri (naturale, industriale, conflicte interne)
• politică locală etc.
▫ regiuni atractive (dinamică pozitivă), al cărui BT pozitiv este generat aproape în exclusiv pe bilanțul migratoriu:
regiunile industriale
▪ din punctul de vedere al distribuției bilanțului total (dominant în funcție de nivelul de dezvoltare și starea economică) se
pot remarca 6 categorii de state
• state cu BT rezultat din BN și BM ridicat ◦ Ex.: state în curs de dezvoltare, care dispun de resurse naturale sau
agricole bogate, a căror exploatare necesită un volum mare de forță de
muncă:
▫ statele din zona Golfului Persic
▫ unele state mai avansate din Africa (ex. R. Sud Africană)
▫ unele state din America Latină
• state cu BT rezultat din BN ridicate și valori ușor negative ale BM ◦ Ex.: țări africane, multe afectate de conflicte
interne
◦ state din Asia de Sud (India, Vietnam, Filipine)
◦ state ale Americii Latine (Mexic)
• state cu BT rezultat din BN moderate și valori pozitive ale BM ◦ Ex.: SUA, Canada, Argentina, Australia, Singapore
• state cu BT rezultat din BN moderate și valori negative ale BM ◦ Ex.: state în curs de dezvoltare care au
înregistrat o scădere impresionantă a natalității în
ultimele decenii
• state cu BT rezultat din BN reduse/ negative și valori pozitive ale BM ◦ Ex.: statele vest-europene dar și Japonia cu
populație îmbătrânită
• state cu BT rezultat din BN reduse/ negative și valori negative ale BM ◦ Ex.: state central-europene și est-
europene (țările fostului bloc comunist)

Țările „emergente” sunt cele de unde pleacă un număr semnificativ de persoane. Ele prezintă (de regulă) un
bilanț natural foarte ridicat (Mexic, India - Fig. 1/pag. 28, Pakistan, Bangladesh, Vietnam).
Acest comportament demografic a condus la o serie de modificări sensibile în structura populației pe țări și
mărimea demografică a acestora.
Analizând creșterea totală a populației pentru perioada 1950-2010 (DOC 1 și DOC 2/ pag. 29) în state extraeuropene
care au avut, în momentul inițial, o populație mai mică decât a României, se observă că această creștere a fost deosebit
de mare, cu valori cuprinse între 2 și 5 ori.
În același timp, populația țărilor europene a înregistrat creșteri reduse și chiar foarte reduse.
Prin compararea celor două tabele (DOC 1 și DOC 2) se remarcă diferențieri semnificative de creșteri ale populației
între țările europene și cele extraeuropene.
 Există încercări de proiecție a populațiilor unor țări și a ierarhiei primelor 20 de state, din momentul actual, până
la mijlocul secolului nostru (2050). Din analiza tabelului din DOC 3/ pag. 29, se observă o modificare a ierarhiei acestor țări, în
sensul creșterii deosebite a populațiilor unor țări africane și asiatice, precum și schimbarea posibilă în ierarhia primelor
patru țări.
Există anumite estimări privind evoluția demografică a statelor în prezent cele mai populate, pe o perioadă care
are în vedere jumătatea secolului XXI. Se observă că ar putea să aibă loc o inversare a pozițiilor Chinei și Indiei, ca
rezultat al sporului natural în scădere al primei țări.
De asemenea, se poate observa scăderea populației unor țări precum Federația Rusă, Japonia și creșterea
deosebită a altora (Pakistan, Nigeria, Etiopia, Egipt).
O serie de țări, chiar dacă vor crește sub raport demografic, vor coborî în ierarhia relativă (SUA, Indonezia,
Brazilia).
Aceste aprecieri au un caracter aproximativ, evoluția demografică fiind influențată de o serie de factori (sporul
natural, sporul sau deficitul migratoriu, comportamentul demografic al comunităților, măsuri legislative, nivel economic), a
căror evoluție este greu de anticipat.

▪ Evoluția numerică a populație în funcție de nivelul de dezvoltare economică (se observă că populația va crește foarte mult în
țările mai puțin dezvoltate economic „statele Sudului”

▪ Evoluția numerică a populație în țările cu cea mai numeroasă populație (top 10)
▪ Creșterea (%) a populației Globului între anii 2010- 2017

▪ Distribuția populației sub 30 de ani în anul 2012

▪ Țări cu populație în scădere între 2013-2030

▪ Țări cu cea media de vârsta cea mai mică și ce mai mare (anul 2013 în comparație cu estimările pentru 2030)

▪ Evoluția numerică a populației Globului (repartiția pe state) până în anul 2100

▪ Rata anuală de creștere a populației Globului

▪ Principalele „coridoare” de migrație în prezent

▪ Statele cu cel mai mare număr de imigranți (anul 2015)

▪ Bilanțul migratoriu în 2030

▪ Fluxuri migratorii interne și internaționale actuale
Aplicații:
▫ Indicați principale fluxuri migratorii internaționale. Menționați câteva cauze ale acestor deplasări, care sunt
câteva din consecințele acestor deplasări de populație pentru statele gazdă dar și pentru cele emergente
▫ Analizați rutele de imigrație din anul 2015 în Europa. Indicați care sunt principalele state emergente și cauzele
care au condus la creșterea numărului de imigranți în acel an
▫ Identificați statele cu cel mai mare sau cel mai mic număr de imigranți la 1000 de locuitori

▫ Identificați principale rute ale migrației clandestine (și ea contribuie la modificarea bilanțului total). Menționați
câteva cauze ale acestea. Identificați țările de proveniență a migranților clandestini
▫ Identificați statele europene care înregistrează cel mai mare număr de imigranți clandestini și menționați
motivul/ motivele pentru care aceste state sunt preferate de imigranții clandestini

▫ Analizați harta și indicați cauzele valorilor diferite ale bilanțului migrator în statele europene
▫ Realizați un tabel în care să indicați (în ordine descrescătoare) statele europene în funcție de procentul de
imigranți