Universitatea de Stat „Alecu Russo”din Bălţi

Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului

Catedra de științe economice

Oleiniuc Maria Chiseliov Lilia Slutu Rodica

CULEGERE DE PROBLEMЕ
LA DISCIPLINELE
„Economia firmei”, „Marketing”, „Logistică”,
„Managementul aprovizionării şi desfacerii”,
„Managementul calității”
pentru studenții la specialitățile
363.1 „Business şi administrare”,
364.1 „Finanțe și bănci”,
361.1 „Contabilitate” (Ciclul I)

Bălți, 2018
334+658(076.1)
O-42

Culegerea de probleme a fost aprobată la şedinţa catedrei de ştiinţe economice

(procesul-verbal nr.18 din 27 iunie 2017), la şedinţa Comisiei Metodice a
Facultăţii de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului (procesul-verbal nr. 2
din 04 decembrie 2017), la şedinţa Consiliului Facultăţii de Ştiinţe Reale,
Economice şi ale Mediului, procesul-verbal nr. 5 din 05 decembrie) și
recomandată pentru editare la ședința Senatului Universității de Stat „Alecu
Russo”din Bălţi (procesul-verbal 8 din 17 ianuarie 2018).

Autori:
Maria OLEINIUC, doctor în științe economice
Lilia CHISELIOV, lector superior universitar
Rodica SLUTU, lector universitar

Recenzenți:
Leonid BABII, profesor universitar, doctor habilitat în științe economice
Rodica PERCIUN, doctor habilitat în științe economice, conferențiar cercetător
Alla TRUSEVICI, conferențiar universitar, doctor în științe economice
Victoria POSTOLACHE, doctor în științe economice

Oleiniuc, Maria.
Culegere de Probleme la disciplinele "Economia firmei", "Marketing",
"Logistică", "Managementul aprovizionării şi desfacerii", "Managementul calităţii"
pentru studenţii la specialităţile 363.1 "Business şi administrare", 364.1 "Finanţe şi
bănci", 361.1 "Contabilitate" : (Ciclul 1) / Oleiniuc Maria, Chiseliov Lilia, Slutu
Rodica ; Univ. de Stat "Alecu Russo" din Bălţi, Fac. de Ştiinţe Reale, Econ. şi ale
Mediului, Catedra de ştiinţe econ. – Bălţi : INCE, 2018. – 111 p. : tab.
Referinţe bibliogr.: p. 109-110 (22 tit.) şi la sfârşitul cap. – 100 ex.
ISBN 978-9975-3202-3-8.
334+658(076.1)
O-42

ISBN 978-9975-3202-3-8.
© Maria Oleiniuc, 2018
© Lilia Chiseliov, 2018
© Rodica Slutu, 2018
© INCE, 2018

2
 CONȚINUT

INTRODUCERE................................................................ 4

CAPITOLUL 1
ECONOMIA FIRMEI........................................................ 6

CAPITOLUL 2
MARKETING..................................................................... 19

CAPITOLUL 3
MANAGEMENTUL APROVIZIONĂRII ȘI
DESFACERII...................................................................... 36

CAPITOLUL 4
LOGISTICA ÎNTREPRINDERII..................................... 59

CAPITOLUL 5
MANAGEMENTUL CALITĂȚII.................................... 82

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE..................................... 109

3
 INTRODUCERE

Lucrarea prezentă este destinată studenţilor la specialitățile

„Business şi Administrare”, „Finanțe și bănci”, „Contabilitate” (ciclul I)
pentru a facilita promovarea orelor practice şi de laborator la
disciplinele „Economia firmei”, „Marketing”, „Logistică”, „Manage-
mentul aprovizionării şi desfacerii”, „Managementul calității”.
Prezenta lucrare are menirea de a facilita, în primul rând,
desfășurarea orelor practice la disciplinele respective. Totodată, ea
oferă studenților posibilitatea pregătirii individuale către susținerea
probelor de verificare – testări, examene curente.
Lucrarea propune seturi de aplicații la temele cuprinse, de
obicei, la disciplinele enumerate anterior studiate în instituțiile de
învățământ superior cu profil economic, ciclul I (licență)
Scopul principal al lucrării date constă în formarea
deprinderilor de soluţionare a aspectelor practice privind gestiunea
economică a stocurilor, indicatorii de consum şi valorificare,
elaborarea programului de aprovizionare, planificarea volumului de
desfacere, determinarea evoluției cotei de piață, determinarea
efectului de îndatorare şi rentabilitatea financiară a întreprinderii,
determinarea criteriului de segmentare, calcularea livierului
financiar etc.

4
 Importanţa analizării problemelor în domeniilor cercetate
constă în justificarea măsurilor şi elaborarea recomandărilor
practice pentru îmbunătăţirea desfăşurării activităţii întreprinderii.
În cadrul lucrării sunt elaborate probleme pentru principalele
categorii şi activităţi ale managementului, precum: gestiunea
economică a stocurilor, coeficientul defectelor, uzura anuală, uzura
cumulată şi valoarea de bilanţ.
Aplicațiile propuse în fiecare capitol al lucrării au, de regulă,
o structură-tip.
Încercările de a găsi soluțiile corecte la aplicațiile propuse se
vor încununa cu succes doar dacă, în prealabil, vor fi consultate
sursele bibliografice corespunzătoare – manuale, lucrări metodice,
consemnări la prelegeri etc.

5
 Capitolul 1
ECONOMIA FIRMEI

6
 Problema 1. Firma X producătoare de automobile a vândut în
anul perioada tₒ în țara Y 1200 de automobile, în timp ce desfacerile totale
pe această piață au reprezentat 73000 bucăți automobile, din care 31400
din import. În perioada t1 aceeași firmă a comercializat 1340 automobile
în țara Y, din totalul vânzărilor pe această piață, ce s-au ridicat la 74600
bucăți, din care 32700 au provenit din import. Să se determine evoluția
cotei de piață a firmei X în ambele perioade.

Problema 2. Pe piață țării „A” s-a înregistrat, în perioada tₒ,

un volum total al vânzărilor de mărfuri de 1700 mln. unități monetare
(u.m.) din care, importurile de mărfuri au reprezentat 450 mln. u.m.
O întreprindere străină „Z” a exportat pe piața țării respective un volum
de mărfuri de 40 de mln. u.m. În anul următor nivelurile se modifică,
reprezentând, în ordine, 1850 mln. u.m. 670 mln. u.m. și respectiv, 48 mln.
u.m. Să se calculeze care au fost cotele de piață ale întreprinderii „Z”?

Problema 3. În perioada tₒ cota de piață a întreprinderii „A”

a fost de 26%, iar pentru perioada t1 se prevede o creștere cu 7%.
În condițiile în care piața de referință a întreprinderii va înregistra un ritm
de creștere de 1,5% să se calculeze care va fi cota de piață a întreprinderii
în perioada t1.

Problema 4. La nivelul unei firme, la sfârşitul anului se cunosc

următoarele date:
 încasările totale: 1145 mil. u.m.;
 ponderea costurilor materiale în costurile totale: 70%;
 cheltuielile salariale: 25 mil. u.m.;
 capitalul total folosit: 280 mil. u.m.;
 impozitul pe profitul brut: 23%.
Se cere: a) profitul brut; b) profitul net; c) rata profitului, calculată
în toate formele cunoscute.

Problema 5. Salariul nominal brut în luna ianuarie a fost de

4500000 u.m. şi a înregistrat o creştere de 3% în februarie. Calculaţi
salariile nominale nete din cele două luni, ştiind că, pentru un venit între
2250000-3583000, impozitul lunar net este de 471650, plus 18% pentru
ceea ce depăşeşte suma de 2250000 u.m.

7
 Problema 6. Care este numărul maxim de lucrători pe care îi
poate angaja o firmă la care se cunosc datele din tabel:
Număr Număr Producţia Salariul Preţul de vânzare
lucrători (L) utilaje (K) fizică totală (u.m.) a unui bun
1 1 10 25 7
2 1 23 25 7
3 1 30 25 7
4 1 38 25 7
5 1 44 25 7
6 1 43 25 7
7 1 48 25 7

Problema 7. Se cunosc următoarele date:

 Qo = 1100buc.;
 materii prime, materiale, combustibil ș.a pentru consumul
productiv = 13000 u.m.;
 cheltuieli salariale = 400 u.m., din care fixe 8%; amortizarea =
2000 u.m.;
 cheltuieli generale ale firmei = 1000 u.m.
În perioada ulterioară, producţia se dublează, cheltuielile variabile
se modifică proporţional cu producţia. Care este evoluţia CTM?

Problema 8. O firmă cu 8 lucrători are 4 utilaje. Productivitatea

medie a lucrătorilor este de 4 piese/om/oră. Salariații lucrează de luni până
joi, câte 8 ore/zi, iar vineri, 6 ore. Cum se modifică randamentul
săptămânal al utilajelor, dacă productivitatea lucrătorilor creşte cu 12%,
iar vineri se lucrează doar 5 ore?

Problema 9. Producţia unui bun oarecare presupune costuri fixe

de 550000 u.m. şi costuri variabile pe produs de 750 u.m. Firma are o cifră
de afaceri de 1,5 mil. u.m., din care 10% este profitul. Ce cantitate de
bunuri şi servicii a produs şi a vândut firma? Care este costul unitar?

Problema 10. Firmă are următoarele cheltuieli anuale:

 chirie: 1 mil.u.m.;
 întreţinerea clădirii: 1 mil.u.m.;
 materii prime şi material: 2 mil.u.m.;
 combustibil, energie, apă tehnologică: 1 mil.u.m.;
 salariile lucrătorilor din secţii: 2 mil.u.m.;
 salariile lucrătorilor din compartimentul administrativ: 0.5 mil.u.m.
8
 Firma utilizează capital în valoare de 250 mil., din care 50% este
capital fix cu durata de funcţionare de 20 ani.
Calculaţi:
a) costul fix, costul variabil, costul total;
b) costul marginal, când producţia creşte de la 5.000 la 5.500 piese
pe an, iar costurile variabile se modifică în aceeaşi proporţie cu producţia;
c) profitul total al firmei şi rata profitului (la încasări şi la capital),
dacă preţul de vânzare al pieselor produse este 3.000 u.m.
Ce consecinţe are creşterea producţiei asupra profitului total şi
asupra rentabilităţii firmei?

Problema 11. Întreprindere dispune de capital propriu în valoare

de 9500 u.m. Pentru realizarea proiectului trebuie să împrumute încă 4500
u.m. Determinaţi efectul de îndatorare şi rentabilitatea financiară a
proiectului, dacă rata dobânzii este de 11%, iar rentabilitatea economică a
proiectului – 65%.

Problema 12. O întreprindere dispune de capital propriu în

valoare de 7960 u.m. Pentru a-și realiza proiectul de investiţii trebuie să
împrumute încă 16000 u.m. Determinaţi randamentul capitalului total
investit şi rentabilitatea financiară a proiectului, dacă rata dobânzii este de
8%, iar rentabilitatea economică – 73%.

Problema 13. O întreprindere produce case de marcat şi cunoaşte

că cererea pentru acestea este următoarea: în luna iunie 350 buc., în luna
septembrie 950 buc., în luna octombrie 750 buc., şi în luna noiembrie 650
buc. În stoc există 550 de case de marcat iar ciclul de producţie este
de 3 luni. Fiecare casă de marcat este alcătuită din 4 CIP-uri al căror timp
de producţie este de 3 luni şi pentru care există stoc de 1300 buc. Fiecare
CIP este format din 2 algoritmi care se produc într-o lună. Elaboraţi planul
de producţie al întreprinderii.

Problema 14. O întreprindere produce utilaje şi cunoaşte că

cererea pentru acestea este următoarea: în luna mai -90 buc., în iulie
60 buc., în septembrie 110 buc. Ciclul de asamblare al unui utilaj este de
3 luni. Fiecare utilaj este alcătuit din 4 piese metalice al căror timp de
producţie este de 1 lună şi pentru care există stoc de 150 buc. O piesă
metalică este pusă în funcţiune de 8 rulmenţi care pot fi produşi într-o lună.
Elaboraţi planul de producţie al întreprinderii.
9
 Problema 15. O întreprindere produce mobilă. Conform
contractelor trebuie de finisat din luna aprilie până în decembrie câte
6 seturi de mobilă în fiecare lună. Pentru asamblarea mobile este nevoie
de 1 lună. Fiecare set de mobilă este alcătuit din 640 de piese de lemn a
căror producerea durează 2 luni şi pentru care există stoc de 4800 piese.
Piesele de lemn sunt asamblate cu ajutorul unor şuruburi câte 4 la fiecare
piesă de lemn. Producerea șuruburilor durează 2 luni. Elaboraţi planul de
producţie al întreprinderii.

Problema 16. O întreprindere produce boxe şi cunoaşte că cererea

pentru acestea este următoarea: în luna mai 4700 unități, în luna iunie 4300
unități, în luna septembrie 7600 unități şi în luna noiembrie 5200 unități.
În stoc există 2780 de boxe, iar ciclul de asamblare al unei boxe este
de 1 lună. Fiecare boxă este alcătuită din 2 difuzoare al căror timp de
producere este de 3 luni şi pentru care există stoc de 880 buc. Elaboraţi
planul de producţie al întreprinderii.

Problema 17. O societate comercială, cu obiect de activitate

producţia industrială, a realizat în perioada tₒ o cifră de afaceri anuală de
200 milioane u.m. şi cheltuieli totale de 120 milioane u.m., iar în perioada
t1 a obţinut o cifră de afaceri de 250 milioane u.m., cheltuind 160 milioane
u.m. Comparaţi ratele de rentabilitate pentru cei doi ani, formulând o
concluzie şi motivând evoluţia lor.

Problema 18. O societate comercială dispune de un capital tehnic

de două miliarde lei, din care 80% capital fix, cu o durată de funcţionare
de 4 ani. Capitalul tehnic consumat anual, în expresie valorică, este:
a) 800 milioane u.m.;
b) 500 milioane u.m.;
c) 200 milioane u.m.;
d) 400 milioane u.m.

Problema 19. Un producător cunoaşte faptul că preţul unitar la

bunurile pe care le oferă spre vânzare pe piaţă este de 11000 u.m. Costurile
fixe (CF) la societatea sa comerciala sunt de 6500000 u.m., iar costurile
variabile pe unitatea de produs (CVM) sunt de 3500 u.m. Ce cantitate de
bunuri trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru a obţine
un profit de 8500000 u.m.?

10
 Problema 20. La nivelul unei firme, la sfârşitul anului se cunosc
următoarele date:
 încasările totale: 150 miliarde de u.m.;
 ponderea costurilor materiale în costurile totale – 80%;
 salariale: 20 miliarde de u.m.;
 capitalul total folosit: 300 miliarde de u.m.;
 impozitul pe venitul pers. Juridice: 25%.
Determinaţi: a) profitul brut; b) profitul net; c) rata profitului,
calculată în toate formele cunoscute.

Problema 21. O întreprindere „A” își desfășoară activitatea în

domeniul comerțului și obține venituri exclusiv din vânzarea produselor
comercializate. Se cunosc următoarele date: preț de vânzare unitar – 35
u.m./buc; cantitatea vândută – 280 buc.
Să se calculeze cifra de afaceri înregistrată de întreprindere.

Problema 22. În cazul întreprinderii producătoare „B” se cunosc

următoarele date:
 costuri fixe totale: 45000 u.m.;
 costul variabil mediu: 300 u.m./buc.;
 volumul producției fizice: 120 buc.
Întreprinderea obține venituri exclusiv din comercializarea
întregii producții fizice realizate. Să se calculeze valoarea costurilor totale
înregistrate de întreprindere.

Problema 23. O întreprindere „C” își desfășoară activitatea în

domeniul comerțului și obține venituri exclusiv din vânzarea produselor
comercializate. Se cunosc următoarele date: profit –15000 u.m.; costuri
totale – 34000 u.m.
Să se calculeze rata profitului raportat la cifra de afaceri.

Problema 24. În întreprinderea „D” își desfășoară activitatea în

domeniul comerțului și obține venituri exclusiv din vânzarea produselor
comercializate. Se cunosc următoarele date: profit – 30.000 u.m.; cifra de
afaceri – 65.000 u.m.
Să se calculeze rata profitului raportat la costurile totale.

11
 Problema 25. În cazul întreprinderii producătoare „A” se cunosc
următoarele date:
 preț de vânzare unitary: 20.000 u.m./buc.;
 costuri fixe totale: 6.000.000 u.m.;
 costul variabil mediu: 5.000 u.m./buc.
Întreprinderea obține venituri exclusiv din comercializarea
producției fizice realizate. Întreprinderea obține profit pentru un volum al
producției fizice vândute mai mare de:
a) 350 bucăți;
b) 380 bucăți;
c) 400 bucăți;
d) 200 bucăți.

Problema 26. Să se calculeze cota de piață a întreprinderii „A”

care acționează pe piața „X” dacă se cunosc următoarele date:
 volumul vânzărilor înregistrat de întreprindere: 65000 u.m.;
 volumul vânzărilor totale înregistrat pe piața „X”: 120.000 u.m.

Problema 27. Capitalul propriu al unei societăţi pe acţiuni

însumează 2500000 u.m. şi e format din 2500 acţiuni simple a câte 1000
lei fiecare. Societatea încasează din vânzarea producţiei 2 mil.
u.m., cheltuielile şi consumurile de producţie fiind:
 consumuri directe de materii prime şi material: 800000 u.m.;
 cheltuieli privind retribuţia muncii lucrătorilor din activitatea
de producţie: 600000 u.m.;
 cheltuieli indirecte de producţie: 121000 u.m.
Ştiind că adunarea generală a acţionarilor a hotărât distribuirea de
dividende în proporţie de 35% din profitul net anual, să se calculeze
mărimea dividendelor plătite pentru fiecare acţiune şi mărimea profitului
destinat modernizării producţiei.

Problema 28. Întreprinderea a utilizat creditul în următoarele

condiţii:
 suma creditului: 25000 u.m.;
 perioada de credit: 30 zile;
 rata anuală a dobânzii, stipulată în contractul de credit, este de
13% anual.
Să se determine care va fi suma dobânzii aferente creditului primit.
12
 Problema 29. Calculaţi mărimea dobânzii bancare pe lunile
perioadei de creditare, utilizând următoarea informație:
 mărimea creditului: 55000 u.m.;
 termenul de creditare: un an;
 rata anuală a dobânzii:11,5%;
 numărul perioadelor de grație: 4 luni.

Problema 30. Pentru lansarea afacerii un antreprenor a decis să ia

un credit cu următoarele condiţii de creditare:
 suma creditului: 8000 u.m.;
 data acordării: 01.01.a.c.;
 data finală a contractului: 31.12.a.c.;
 cota de credit: 12%;
 condiţii de rambursare a creditului (la alegerea
antreprenorului):
a) data finală a contractului de credit;
b) plăţi egale semianuale;
c) plăţi egale în fiecare trimestru;
d) perioada de graţie la credit: 4 luni, apoi plăţi egale în fiecare
trimestru;
 periodicitatea achitării dobânzii: trimestrial.
Determinați care sunt cele mai avantajoase condiții de rambursare
a creditului.

Problema 31. Debitorul a utilizat creditul în următoarele condiţii:

 suma creditului: 12000 u.m.;
 perioada de credit: 30 zile;
 rata anuală a dobânzii, stipulate în contractul de credit este de
14% anual;
 pe data de 11 a lunii, debitorul a rambursat 2000 u.m. din suma
creditului.
Să se determine care va fi suma dobânzii aferente creditului primit.

Problema 32. Întreprinderea „Stejar” a pus în funcţiune un utilaj,

a cărui valoare de inventar este de 16435 u.m., valoarea rămasă probabilă
– 1035 u.m., durata de funcţionare utilă – 5 ani, norma uzurii – 20%.
Să se calculeze suma uzurii anuale, uzura acumulată şi valoarea
de bilanţ conform metodei liniare.
13
 Problema 33. Întreprinderea „Midela” a pus în funcţiune un utilaj
cu valoarea de inventar de 11720 u.m., valoarea rămasă probabilă – 890
u.m., durata de funcţionare utilă – 5 ani. Utilajul are capacitatea
de a fabrica 95000 piese. Întreprinderea şi-a propus să producă în anul
I – 15500 piese; II – 21500 piese; 32400 piese; IV – 17000 piese;
V – 8600 piese.
Să se calculeze uzura anuală, uzura cumulată şi valoarea de bilanţ,
conform metodei în raport cu volumul de produse fabricate.

Problema 34. Întreprinderea „Mirela” a pus în funcţiune un utilaj

cu valoarea de intrare 5700 u.m., valoarea rămasă probabilă – 500 u.m.,
durata de funcţionare utilă – 5 ani.
Să se calculeze uzura anuală, uzura cumulată şi valoarea de bilanţ,
conform metodei ratei descrescătoare

Problema 35. Întreprinderea „Market” a pus în funcţiune un utilaj,

a cărui valoare de intrare este de 12000 u.m., valoarea rămasă probabilă –
600 u.m., durata de funcţionare utilă – 5 ani, norma uzurii – 20% (100/5),
întreprinderea a hotărât să dubleze norma de uzură.
Să se calculeze uzura anuală, uzura cumulată şi valoarea de bilanţ,
conform metodei soldului degresiv

Problema 36. O societate comercială, cu obiect de activitate

producţia industrială, a realizat în perioada tₒ o cifră de afaceri anuală de
200 milioane u.m. şi cheltuieli totale de 120 milioane u.m., iar în perioada
t1 a obţinut o cifră de afaceri de 250 milioane u.m., cheltuind 160 milioane
u.m. Comparaţi ratele de rentabilitate pentru cei doi ani, formulând
o concluzie şi motivând evoluţia lor.

Problema 37. Determinați productivitatea muncii angajaților

exprimate în unități de timp, unități naturali și unități valorice.
Întreprinderea a confecționat 600 unități de produse, iar prețul
mediu de comercializare este de 300 u.m. Un număr de 5 angajați a muncit
300 de zile în an, câte 8 ore pe zi.

Problema 38. Î.I. „ADC” este specializată în producerea şi

comercializarea hăinuţelor pentru copii. În anul trecut numărul de produse
pe care le-au confecţionat este de 400 unităţi, iar preţul mediu de

14
comercializare a unui produs constituia 300 u.m. Un număr de 4 angajaţi
au muncit 280 de zile în an şi câte 8 ore în fiecare zi.
Determinaţi productivitatea muncii angajaţilor exprimate în
unităţi de timp, unităţi naturale și unităţi valorice.

Problema 39. Întreprinderea „A” produce trei tipuri de produse:

„B”, „C”, „D”. cantitatea producției fabricate constituie, respective 850,
730, 520 unități, prețul de vânzare fiind: 146, 188, 458 u.m. Consumurile
variabile totale constituie pentru fiecare produs 9000 u.m., 82500 u.m.,
130000 u.m., iar consumurile fixe totale alcătuiesc 140000 u.m.
Să se calculeze volumul producției pentru care întreprinderea va
atinge pragul de rentabilitate.

Problema 40. Un proprietar unei mici brutării în care sunt încadraţi

8 angajaţi, fiecare având un salariu lunar specific funcţiei sale. Repartiţia
angajaţilor şi salariul lunar al acestora se prezintă în următorul tabel.
În baza datelor prezentate se cere de determinat salariul mediu lunar,
fondul de salarizare și cheltuielile salariale totale pentru afacerea Anei.
Determinați salariu net al unui muncitor.
Salariul lunar
Funcţia Nr. de persoane Salariul lunar, lei
Director 1 5800
Contabil 2 1500
Brutari 3 4000
Muncitor 2 3700

Problema 41. După un studiu de piaţă, Anna (croitoreasă) a

determinat o cerere mărită la pijamale pentru copii din bumbac, care se
vând la un preţ mediu de 175 lei/bucata. Capitalul propriu Anei este 45000
lei. Ea coasă împreună cu mama sa, şi ea croitoreasă, câte 4 unităţi pe zi.
La un orar de 5 zile pe săptămână, ele vor confecţiona 80 unităţi pe lună.
Pentru aceasta Anna are nevoie de 2 maşini de cusut a cite 4800 lei, un
salariu pentru fiecare a câte 4200 lei, aparat de casă 2600 lei, telefon – 250
lei, mobilier: raft, masă, vitrină – 3350 lei. Pentru o unitate de producţie
va fi necesar 1,2 m de ţesătură la preţ de 45 lei/m şi furnitură în sumă de
10 lei. Cheltuieli pentru adaptare – 3500 lei. Întreţinerea atelierului – 3500
lei lunar (servicii comunale şi servicii telefonice). Vor mai apărea alte
cheltuieli operaţionale 3050 lei (la începutul inițierii afacerii).

15
 1. Calculaţi necesarul de capital pentru iniţierea atelierului de
croitorie;
2. Determinaţi ponderea mijloacelor băneşti proprii şi a celor
împrumutate;
3. Determinaţi rezultatul financiar al afacerii.
Determinarea rezultatului financiar al afacerii
Categoria de cheltuieli Conţinutul operaţiilor Suma, lei
economice
1. Procedurile legate de
înregistrarea afacerii
2. Adaptarea localului pentru
deschiderea atelierului
3. Procurarea maşinilor de cusut
4. Procurarea meselor, rafturilor
pentru vânzarea produselor,
aparat de casă, telefon
5. Procurarea materiei prime şi a
materialelor pentru 80 unităţi
6. Fondul de salarizare pentru
1 lună, inclusiv defalcări
în fondul social şi asigurarea
medicală
7. Cheltuieli de întreţinerea
atelierului
8. Alte cheltuieli operaţionale
neprevăzute
Total mijloace băneşti

Problema 42. Capitalul propriu 8500 lei, capitalul împrumutat –

18500 lei, rentabilitatea economică (Re) – 12%, rata dobânzii (D) – 6%.
Să se determine efectul de îndatorare.

Problema 43. Calculați profitul net al întreprinderii în cazul când

ea se finanţează prin capital propriu și prin capital împrumutat, cunoscând
datele de mai jos:
- costul proiectului: 17800 u.m.;
- costul capitalului (împrumutat şi propriu): 13,5%;
- rata rentabilităţii: 22%;
- cota impozitului pe venit: 18%.

16
 Problema 44. Întreprinderea A și B produc aceleaşi produse:
D şi E. Preţul de vânzare al acestor produsei este de 320 lei bucata. Costurile
fixe se ridică respectiv la 700.000 şi 1.300.000 lei. Costurile variabile
unitare sunt pentru produsul D – 160 lei, iar pentru produsul E – 148 lei.
Să se calculeze volumul producţiei la care profitul este „zero”.

Problema 45. Pentru producerea a 1330 bucăţi din bunul C

întreprinderea are următoarele consumuri:
 materii prime şi materiale: 14600 mii lei;
 combustibil şi energie: 7380 mii lei;
 salarii şi contribuţii angajaţilor în activitatea de producţie:
8236 mii lei;
 uzura mijloacelor fixe productive: 5300 mii lei.
Întreprinderea vinde toate 1450 bucăţi, obţinând o rată a
rentabilităţii de 16% (calculată la costuri). Să se determine: costul
vânzărilor, profitul brut, preţul de vânzare a unei bucăţi.

17
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. NISTORESCU, TUDOR. Economia întreprinderii, Bucureşti:

Editura Universitaria, 2012. 978-606-510-970
2. PETCU M. Analiza economico-financiară a întreprinderii.
Bucureşti: Ed. Economică, 2009, 326p.
3. TIRON, R., IGNAT,M. Finanţele întreprinderii: sinteze, teste,
probleme. Chișinău: Ed. A.S.E.M., 2006, 128p.
4. SAVA, C.; LAZOC, R. Economia întreprinderii, Timişoara: Ed.
Brumar, 2001, 273p.
5. https://www.scribd.com/.../Economie-Probleme-Rezolvate (citat
12.01.2017)

18
 Capitolul 2
MARKETING

19
 Problema 1. Să se determine dimensiunile pieței produselor
într-o localitate (cu o populație de 7650 locuitori) ce atrage lunar o
populație nerezidentă de 11100 persoane, știind că mărimea medie
a unei cumpărături la acestea produse este de 69 g, iar frecvența
medie de cumpărare este de 2,5 ori/lună.

Problema 2. Piața actuală a produsului „N” în localitatea

A este reprezentată de cumpărătură medie lunară de 0,217 kg
efectuată de 64530 de cumpărători.
Ca urmare a unei politici promoționale susținute a
producătorului se observă o creștere a clientelei cu 8620 persoane
lunar și o intensificare a cumpărării, ajungându-se la 0,333
kg/persoană lunar.
Să se determine dimensiunea cantitativă a pieței actuale
și a pieței potențiale a produsului „N” și să se stabilească contribuția
celor trei căi (extensivă, intensivă, mixtă) la modificarea
mărimii pieței.

Problema 3. Să se calculeze vânzările atrase de două

localităţi A şi B dintr-o localitate intermediară T, aflată la o distanţă
de 39 de km de localitatea A (1,5 milioane locuitori) şi de 15 km
faţă de localitatea B (200.000 locuitori).
Să se stabilească, pe traseul dintre A şi B, ariile de atracţie
comercială ale celor două localităţi, respectiv punctul în care
(Ca=Cb).

Problema 4. Să se calculeze vânzările atrase de localitățile

A și B dintr-o localitate intermediară C, situată la o distanță de 73
Km de A și 97 Km de B, știind că populația localității A este de
64700 locuitori și a localității B de 54680 locuitori.

Problema 5. Să se calculeze procentul vânzărilor cu

amănuntul pe care orașul A le pierde în favoarea orașului B, știind
că distanța dintre ele este de 83 km, iar populația este de 132600
locuitori și respectiv pentru orașul B 657700 locuitori.

20
 Problema 6. Un produs alimentar „X” oferit pe piața de o
întreprindere „Z”, care este consumat în perioada tₒ de 2,8 milioane
de persoane, înregistrându-se un consum anual mediu pe o persoana
de 25 kg, va fi consumat în perioada t1 de 4,8 milioane persoane,
înregistrându-se un consum anual mediu pe o persoana de 28 kg.
Să se determine contribuția (ponderea) celor trei căi de
dezvoltare a pieței întreprinderii – extensivă, intensivă și mixtă.

Problema 7. In perioada tₒ, din totalul cifrei de afaceri

înregistrate cu un produs întreprinderea „E” deține o cotă de piață
de 9%, iar întreprinderea „M” o cota de piața de 18%. În perioada
t1 cifra de afaceri a întreprinderii „E” este cu 6% mai mare, iar a
întreprinderii „M” cu 5%. Cunoscând faptul că cifra de afaceri totală
înregistrată cu produsul respectiv este, în t1, cu 9% mai mare ca în
tₒ, să se calculeze la ce nivel se situează cotele de piață ale celor
două întreprinderi?

Problema 8. Întreprinderea a segmentat o piață în 5 zone

(A, B, C, D, E) iar vânzările anuale estimate pe aceste piețe sunt de
400000 unități, 200000 unități, 700000 unități, 300000 unități și
respectiv 400000 unități Volumul anual de vânzări pentru fiecare
vânzător diferă în cele 5 zone astfel: 40000 unități, 30000 unități,
40000 unități, 50000 unități, 60000 unități.
Să se determine dimensiunea forței de vânzare necesară și
distribuția ei pe zone.

Problema 9. În urma unei anchete de piaţă desfăşurată pe un

eşantion de 1500 de familii, prin care s-a urmărit сonsumul de lapte
al populaţiei, au fost obţinute următoarele rezultate:
Consumul de lapte
Criteriu Populația total Consumatori
Sex: Masculin 850 660
Femenin 650 340
Vîrsta: sub 30 ani 600 420
31-50 500 430
peste 50 400 150
Să se determine care va fi criteriul de segmentare, utilizând
metoda Belson.
21
 Problema 10. Întreprinderea „A” dorește să afle ce criteriu este
mai preferat – clasa modelului sau vârsta, pentru a segmenta piața. A fost
analizat un eșantion de 5000 de persoane, dintre care 500 de consumatori.
Distribuția subiecților
Criteriu Populația total Consumatori
Model
1. A 720 100
2. B 1640 172
3. C 2640 228
Vârsta
1. sub 30 ani 700 144
2. 31-50 1560 160
3. peste 50 2740 196
Să se determine care va fi criteriul de segmentare, utilizând
metoda Belson.

Problema 11. O firmă producătoare de produse alimentare a

analizat un eșantion de 10000 de personae care aparțin unor anumite
categorii sociale, demografice, geografice, cu scopul de a explica
consumul de băuturi răcoritoare.
Distribuția eșantionului
Criteriu Populația total Consumatori
Venituri
1. Mari 3500 520
2. Medii 2450 403
3. Mici 4500 277
Zona geografică
1. Nord 3450 345
2. Centru 2150 456
3. Sud 4400 399
Vârsta
1. sub 30 ani 2740 339
2. 31-50 5785 751
3. peste 50 11475 110
Sex
1. Masculine 4720 510
2. Femenin 5280 690
Stare civilă
1. Celibatari 7000 819
2. Căsătoriți 3000 381
Să se determine care va fi criteriul de segmentare, utilizând
metoda Belson.
22
 Problema 12. În urma unui studiu de piaţă desfăşurat pe un
eşantion de 1400 de persoane, prin care s-a urmărit consumul de vin al
populaţiei, au fost obţinute următoarele rezultate:
Consumul vinului
Criteriu Populația total Consumatori
Sex
1. Masculine 800 740
2. Feminin 600 320
Vârsta
1. sub 30 ani 400 250
2. 31-50 700 520
3. peste 50 300 180
Să se determine care va fi criteriul de segmentare , utilizând
matodaBelson.

Problema 13. O rețea de magazine dorește să deschidă un nou

magazin într-o anumită zonă comercială. Pentru aceasta a realizat un
studiu asupra situației vânzărilor în zona respectivă, divizează zona
comercială în microzone distinct, în funcție de distanța dintre consumatori
și magazine. Informațiile sunt prezentate în tabel.
Situația vânzărilor a zonei comerciale
Microzone (Zi) Distanța (Di), Populația (Pi), Vânzări/loc.(Vpi),
km loc. u.m.
A 0 - 0,5 8250 5000
B 0,5 - 1,0 15100 2850
C 1,0 - 1,5 27410 1200
D 1,5 - 2,0 46900 650
E >2,0 - -
Să se determine care va fi repartizarea capacității de atracție în
cadrul zonelor și estimarea vânzărilor/m². Dimensiunea medie a
magazinelor este de 1230 m² și pentru distanțe mai mari de 2 km vânzările
se estimează la 38 mil.u.m.

Problema 14. Rețeaua de magazine din problema anterioară

consideră că două din magazinele existente, situate în altele microzone,
atrag consumatorii din zonă analizată (vânzări de aproximativ 83 mil.u.m.).
Aceste vânzări se vor reduce cu 35% odată cu deschiderea unui nou
magazine.

23
 Să se determine care sunt principalele diferențe între vânzările
estimate în situația în care nu există noul magazin și care va fi estimarea
vânzărilor/m² în condițiile care se va deschide noul magazin.

Problema 15. O firmă producătoare de produse alimentare are,

la începutul anului, în fabricație 45 de sortimente de astfel de produse.
Pe parcursul anului introduce alte 9 noi sortimente în fabricație și renunță
la producerea a 12 sortimente.
Să se determine ritmul înnoirii și, respectiv, al diversificării
sortimentale.

Problema 16. O firma care activează în industria textilă are trei

linii de producție: jachete pentru femei (A), jachete pentru bărbați (B) și
jachete pentru copii (C). Știind că linia de fabricație A cuprinde 8 articole,
linia B – 5 articole, iar linia C – 7 articole, se cere să se determine care
sunt dimensiunile gamei de produse a firmei respective (lungime, lățime,
adâncime).

Problema 17. Un preşedinte de companie l-a întrebat pe un

manager de produs nou ce câştig potenţial aduce un produs nou propus,
dacă ar fi lansat pe piaţă. Răspunsul a fost: „Profituri de 5 milioane de euro
în cinci ani”. Apoi, preşedintele a întrebat care ar fi valoarea pierderilor,
în eventualitatea unui eşec al produsului. Răspunsul primit a fost: „Un
milion de euro”. În final, preşedintele i-a cerut managerului de produs să
renunţe la proiectul propus.
Sunteţi de acord cu această decizie? Argumentaţi răspunsul.

Problema 18. O firmă doreşte să lanseze pe piaţă un nou produs.

Date fiind caracteristicile acestui nou produs, firma consideră că ar putea
să se obţină, pe piaţă, două niveluri ale vânzărilor: unul ridicat, având o
probabilitate de obţinere de 65% şi altul redus, cu o probabilitate de 35%.
Realizarea acestui nou produs presupune cheltuieli în valoare de 100000
u.m., iar costul campaniei de lansare se estimează la 57000 u.m. Firma a
realizat unele estimări preliminare, estimări care-i permit să prevadă
vânzări de 200000 u.m. în cazul unui nivel ridicat al cererii, şi respectiv
90000 u.m. în cazul unei cereri reduse pe piaţă pentru produsul respectiv.
Ce decizie trebuie să adopte firma în legătură cu lansarea noului
produs,dacă doreşte maximizarea profitului său?

24
 Problema 19. O întreprindere studiază posibilitatea lansării pe
piață a unui nou produs. Variantele posibile sunt:
 lansarea produsului A, cu o investiție de 13000000 u.m. cu un
cost variabil unitar 2500 u.m. Prețul de vânzare unitar este 5000 u.m.;
 lansarea produsului B, cu o investiție de 19000000 u.m. cu un
cost variabil unitar 2800 u.m. Prețul de vânzare unitar este 4600 u.m.;
În urma studiilor se estimează că din produsul A se vor vinde 2600
bucăți în fiecare an, în timp ce, dacă firma va allege produsul B, vânzările
anuale vor fi de 3100 bucăți.
Ciclul de viață estimat pentru ambele produse este de 5 ani, iar
rata de actualizare este de 10%. Presupunem că toate încasările și plățile
se fac în numerar, iar costurile fixe sunt incluse în valoarea investiției.
Care va fi produsul lansat pe piață?
Problema 20. Situaţia firmei Unic producătoare şi distribuitoare
de produse de uz casnic este următoarea:
Situația portofoliului de activități
Produsul Vânzări Vânzările celui Rata de Cota Ponderea
(mlrd.lei) mai puternic con- creştere a relativă de în total
curent (mlrd. lei) pieţei (%) piaţă (%) vânzări (%)
A 130 90 20
B 50 46 8
C 76 70 16
D 50 130 36
E 85 150 50
Reprezentaţi grafic matricea BCG a portofoliului de activităţi și
completați tabelul.
Problema 21. Analizați, utilizând metoda B.C.G., portofoliul de
activități al unei firme prestatoare de servicii. Situația portofoliului de
activități este prezentată în tabelul următor:
Situația portofoliului de activități
Vânzările celui mai Rata de Cota Ponderea în
Vânzări
Serviciul puternic concurent creştere a relativă de total vânzări
(mlrd.lei)-
(mlrd.lei) pieţei (%) piaţă(%) (%)
A 60 50 7
B 25 28 4
C 125 40 6
D 30 70 15
E 20 80 21
Reprezentaţi grafic matricea BCG a portofoliului de activităţi și
completați tabelul.
25
 Problema 22. O anchetă asupra unui eşantion de 700 de persoane
în care s-au analizat preferinţele consumatorilor pentru două mărci
de vin „Cabernet” (marca 1) şi „Sau.v.ignion” (marca 2) a realizat
următoarea distribuţie a aprecierilor referitoare la patru caracteristici ale
acestor mărci:
 culoarea;
 mirosul;
 gustul;
 preţul.
Distribuţia aprecierilor
Marca Foarte Favorabil Satisfăcător Nefavorabil Foarte
favorabil nefavorabil
Marca 1
Culoarea 150 202 138 125 85
Mirosul 212 246 101 74 67
Gustul 130 185 198 122 65
Prețul 80 88 260 178 94
Marca 2
Culoarea 234 242 97 80 47
Mirosul 85 100 143 246 146
Gustul 150 210 193 90 57
Prețul 88 137 239 148 88
Care dintre cele două mărci se bucură de cele mai bune aprecieri?

Problema 23. Magazinul „XXXXX,” specializat în desfacerea

vinului, doreşte să realizeze o campanie de reduceri de preţ pentru toate
produsele pe care le comercializează, în scopul creşterii cu 20% a
încasărilor.
Să se stabilească limita maximă a acestei reduceri, cunoscându-se
următoarele date:
- cifra de afaceri lunară: 4.500 lei;
- volumul desfacerilor: 380 sticle vin / lună.
Campaniile anterioare de reduceri de preţ arată că la o reducere cu
10%, volumul desfacerilor creşte cu aproximativ 17%

Problema 24. La o licitaţie pentru câştigarea unui contract, patru

firme participă cu următoarele oferte de preţ. Ce preţ trebuie să ofere cea
de-a cincea firmă pentru a câştiga contractul?

26
 Ofertele de preţ şi probabilitatea câştigării contractului
Firma Oferta Profitul Probabilitatea Profitul scontat
de preţ firmei câştigării (mii lei)
(mii lei) (mii lei) contractului
A 9500 100 0,81 81
B 10000 600 0,36 216
C 10500 1100 0,09 99
D 11000 1600 0,01 16

Problema 25. O întreprindere înregistrează cheltuieli variabile

unitare de 37000 lei şi cheltuieli fixe totale de 15 miliarde lei pentru
obţinerea unui produs. Vânzările ale produsului sunt de 55000 bucăţi.
Ce preţ ar trebui să stabilească firma, dacă doreşte să obţină un
profit de 28%.

Problema 26. Întreprinderea A produce vin pe care îl vinde en-

gros-iștilor, comercianţilor detail-işti şi direct consumatorilor. Preţul de
producţie al unui litru de vin este de 3,2 lei, marja en-gros-istului de15%
şi marja detail-istului de 35%.
Care este preţul final către en-gros-ist, către detail-ist şi direct
consumatorilor?

Problema 27. Un antreprenor produce şi vinde suvenire din lut.

Pentru producerea unui suvenir el consumă:
 2 litri de apă, iar preţul unui 1 m³ de apă este de 16,19 lei;
 100 gr. de lut, preţul la 1kg de lut este de 19 lei;
 20 ml. de glazura pentru argilă, preţul la 140 mil. de glazură este
100 lei;
 2 KW consumă pentru un procesul de ardere în cuptor, preţul la
1 KWT/h este de 2,12 lei. În cuptor încap 20 de suveniruri la o singură
tranşă;
 marja de profit pe care ar vrea s-o stabilească antreprenor este
de 18 lei la fiecare bucată produsă;
 în medie antreprenorul produce 44 de suvenire pe zi şi lucrează
22 de zile pe lună.
1. Calculați care sunt cheltuielile totale pentru un produs;
2. Calculaţi preţul unui produs.

27
 Problema 28. O firma produce 450000 bucăți de produse, cu un
cost unitar de 220 unități monetare (u.m.) are trei alternative pentru
distribuția mărfurilor sale:
a) prin rețeaua proprie a firmei;
b) prin firme intermediare;
c) o formula combinată, respectiv, circulația cu ridicata va fi
realizata de firma producătoare, iar vânzarea cu amănuntul va fi realizata
de firme intermediare.
Prețul unitar obținut de firma producătoare și cheltuirile
(de distribuție și de promovare) suportate de aceasta diferă de la o variantă
de distribuție la alta, și sunt prezentate în tabelului de mai jos:
Cheltuieli suportate de firmă
Prețul Cheltuieli suportate de firmă (u.m.):
Varianta distribuției unitar
De distribuție De promovare
(u.m.)
a) rețeaua proprie 350 27.000.000 7.000.000
b) firme 6.000.000 3.000.000
280
intermediare
c) formula 16.000.000 7.000.000
268
combinată
1. Determinați varianta de distribuție cea mai eficientă?
2. Determinați cantitatea minimă ce trebuie desfăcută pentru
fiecare variantă de distribuție, pentru a acoperi integral cheltuielile?

Problema 29. O firma produce o cantitate de 270 kg preparate din

carne, cu un cost unitar de 150 u.m. are trei alternative pentru distribuția
mărfurilor sale:
a) prin rețeaua proprie a firmei;
b) prin firme intermediare;
c) o formula combinată, respectiv, circulația, cu ridicata va fi
realizata de firma producătoare, iar vânzarea cu amănuntul va fi realizata
de firme intermediare.
Prețul unitar obținut de firma producătoare și cheltuirile
(de distribuție și de promovare) suportate de aceasta diferă de la o variantă
de distribuție la alta, și sunt prezentate în tabelului de mai jos:

28
 Cheltuieli suportate de firmă
Prețul Cheltuieli suportate de firmă (u.m.):
Varianta distribuției unitar
De distribuție De promovare
(u.m.)
a) rețeaua proprie 350 18.000 6.000
b) firme intermediare 320 7.000 2.000
c) formula combinată 250 3.000 1.000
1) Determinați varianta de distribuție cea mai eficientă?
2) Determinați cantitatea minimă ce trebuie realizată pentru
fiecare variantă de distribuție, pentru a acoperi integral cheltuielile?

Problema 30. Întreprinderea A are o producție în cantitate de

2.000 și folosește 4 canale de distribuție:
1) 400 bucăți prin canalul: producător-consumator;
2) 500 bucăți prin canalul: producător-detailist-consumator;
3) 600 bucăți prin canalul: producător-angrosist-detailist-
consumator;
4) 500 bucăți prin canalul: producător-exportator-importator-
angrosist-detailist-consumator.
Determinați care este numărul mediu de verigi (NMV).

Problema 31. Canalul prin care este distribuit produsul A este

format din 4 intermediari. Fiecare din intermediar fixează 25% la prețul
de cumpărare. Ce preț va plăti consumatorul pentru produsul dat, dacă
prețul cu care producătorul vinde produsul respectiv primului intermediar
este de 160 u.m.?

Problema 32. Produsul „A” este distribuit prin un canal format din
5 intermediari. Fiecare din intermediar fixează 15% la prețul de cumpărare.
Ce preț va plăti consumatorul pentru produsul dat, dacă prețul cu care
producătorul vinde produsul respectiv primului intermediar este de 754 u.m.?

Problema 33. Întreprinderea „A” își desfășoară activitatea în

localitățile B, C, D, E, F. Studiile de piață au demonstrat că populația care
consumă produsul respectiv reprezintă 45% din populația totală și
cheltuiește aproximativ 15% din venituri. În funcție de nivelul veniturilor,
populația a fost segmentată în două segmente:
 primul segment: populația cu venituri medii de 1500 u.m.;
 segmentul doi: populația cu venituri medii de 2500 u.m.
29
 În tabelul următor este prezentată populația totală a localităților și
procentul care poate fi atras de către firma „A” în fiecare segment:
Populația totală a localităților
Localitatea Populația Segmentul 1 (%) Segmentul 2 (%)
B 678000 8,5 6,3
C 713000 0,6 4,6
D 305000 10,3 3,6
E 437000 11,5 5,2
F 182000 12,0 5,6
Determinați numărul de vânzători necesari în fiecare localitate, în
condițiile în care obiectivul este acela de a obține o cotă de piață de 65%
în fiecare localitate. Realizările medii fiecărui vânzător este de 85500 u.m.

Problema 34. Întreprinderea utilizează diferite instrumente

promoționale în relațiile sale cu distribuitorii. Costul total al investiției
promoționale este de 9 mil. u.m., repartizat după cum urmează în tabel.
Pe parcurs au fost înregistrate un număr de 45000 de solicitări.
Din numărul total de solicitări doar 20% se transformă în vânzări
reale, cu o valoare medie de 1500 u.m. completați tabelul și analizați
instrumentele promoționale utilizate (din punct de vedere al rentabilității)
știind că marja de profit este de 15% din vânzări.
Costul total al investiției promoționale
Ordinea Marja
Instrument Investiții Vânzări
Solicitări de profitului Rentabilitate
promoțional (u.m.) (u.m.)
vânzare 15% (u.m.)
1500000 4450
3500000 10850
765000 930
575000 15350
85000 8978
2775000 4442
Total:

Problema 35. Întreprinderea utilizează diferite instrumente

promoționale în relațiile sale cu distribuitorii. Costul total al investiției
promoționale este de 7200000 u.m., repartizat după cum urmează în tabel.
Pe parcurs au fost înregistrate un număr de 45000 de solicitări. Din
numărul total de solicitări doar 27% se transformă în vânzări reale, cu o
valoare medie de 1450 u.m. completați tabelul și analizați instrumentele
promoționale utilizate (din punct de vedere al rentabilității) știind că marja
de profit este de 17% din vânzări.
30
 Costul total al investiției promoționale
Ordinea Marja
Instrument Investiții Vânzări
Solicitări de profitului Rentabilitate
Promoțional (u.m.) (u.m.)
vânzare 17% (u.m.)
1500000 4450
500000 10850
2765000 930
575000 15350
85000 8978
1775000 4442
Total:

Problema 36. Preţul iniţial de vânzare al unui produs X este de

30 u.m., iar costul de achiziţie al acestuia de 20 u.m. Cheltuielile de
comercializare pe unitatea de produs s-au ridicat la 5 u.m., în timp ce
cheltuielile de obţinere a unei comenzi au fost de 1,2 u.m.
Vânzările medii lunare ale produsului erau, până la
desfăşurarea campaniei de promovare a vânzărilor prin reducerea de preţ,
de 300.000 bucăţi.
Axul central al campaniei-test este reprezentat de reducerea cu
10% a preţului de vânzare a produsului selecţionat. Au fost preliminate
creşteri ale vânzărilor produsului cu 5%, 10% şi respectiv 15%.
Se cere:
a) să se evalueze impactul reducerii de preţ de 10% asupra
vânzărilor produsului şi mărimii profitului asociat acestora ştiind că firma
a făcut cunoscută reducerea clienţilor săi cheltuind 90 u.m. pentru acţiuni
publicitare specifice;
b) care ar trebui să fie cantitatea vândută din produsul selecţionat
astfel încât rezultatul brut al campaniei-test să fie nul (profit zero,
pierdere zero)?

31
 Analiza activității promoționale
Nivelul Nivelurile estimate ale
Indicatorii iniţial al vânzărilor
vânzărilor + 5% + 10% + 15%
Preţul de vânzare 30 27 27 27
Cantitatea vândută 300.000 315.000 330.000 345.000
Vânzări (1x2)
Costul de achiziţie 20
Costuri totale de achiziţie (2x4)
Marja brută (3-5)
Cheltuieli de comercializare 5
Cheltuieli totale de
comercializare (2x7)
Cheltuieli de obţinere a unei
1,2
comenzi
Cheltuieli totale de obţinere a
comenzilor (2x9)
Cheltuieli publicitare 0 90 90 90
Rezultatul (profit) brut (3) –
(5+8+10+11)

Problema 37. Preţul iniţial de vânzare al unui produs X este de

45 u.m., iar costul de achiziţie al acestuia de 25 u.m. Cheltuielile de
comercializare pe unitatea de produs s-au ridicat la 6 u.m., în timp ce
cheltuielile de obţinere a unei comenzi au fost de 2,3 u.m.
Vânzările medii lunare ale produsului erau, până la
desfăşurarea campaniei de promovare a vânzărilor prin reducerea de preţ,
de 450.000 bucăţi.
Axul central al campaniei-test este reprezentat de reducerea cu 8%
a preţului de vânzare a produsului selecţionat. Au fost preliminate creşteri
ale vânzărilor produsului cu 5%, 10% şi respectiv 15%.
Se cere:
1) să se evalueze impactul reducerii de preţ de 8% asupra
vânzărilor produsului şi mărimii profitului asociat acestora ştiind că firma
a făcut cunoscută reducerea clienţilor săi cheltuind 120 u.m. pentru acţiuni
publicitare specifice.
32
 2) care ar trebui să fie cantitatea vândută din produsul selecţionat
astfel încât rezultatul brut al campaniei-test să fie nul (profit zero,
pierdere zero)? Introduceți datele în tabelul.
Analiza activității promoționale
Nivelul Nivelurile estimate ale
Indicatorii iniţial al vânzărilor
vânzărilor + 5% + 10% + 15%
Preţul de vânzare
Cantitatea vândută
Vânzări (1x2)
Costul de achiziţie
Costuri totale de achiziţie (2x4)
Marja brută (3-5)
Cheltuieli de comercializare
Cheltuieli totale de
comercializare (2x7)
Cheltuieli de obţinere a unei
comenzi
Cheltuieli totale de obţinere a
comenzilor (2x9)
Cheltuieli publicitare
Rezultatul (profit) brut (3) –
(5+8+10+11)

Problema 38. Presupunemcă, în conformitate cu estimările firmei,

există 1.500 de clienţi clasa A şi 2.500 de clienţi clasa B în toată ţara.
Un client clasa A necesită 38 de vizite pe an, iar un client clasa B, 15 vizite.
Firma are nevoie de o forţă de vânzare care să poată să facă 60.000 de
vizite pe an. De câţi reprezentanţi cu normă întreagă are nevoie firma?

Problema 39. Determinaţi mărimea forţei de vânzare pe care o

societate ar trebui să o angajeze pentru activitatea de teren, în condiţiile în
care se cunosc următoarele date:
Au fost identificaţi 750 de clienţi potenţiali din categoria A,
2.550 de clienţi potenţiali din categoria B şi 2.850 de clienţi potenţiali din
categoria C;

33
 Numărul vizitelor pe care un agent de vânzări trebuie să le
efectueze anual diferă în funcţie de tipul clientului, respectiv, un client din
categoria A trebuie vizitat de 34 de ori, un client din categoria B de 24 de
ori, iar un client din categoria C de 10 ori;
Un agent de vânzări angajat cu normă întreagă poate să efectueze
anual 1.000 de vizite.

Problema 40. Să se calculeze indicatorul CPM-TM (pe baza unei

audienţe ţintă ponderate) pentru următoarele vehicule publicitare şi să se
indice cel mai eficient dintre ele:
Indicatorul CPM-TM
Audienţa Costul anunţului
Suport CPMTM
ponderată (spaţiu sau timp) ($)
Revistă (pagina 4 culori) 1.696.500 7.120 -
Revistă (pagină alb-negru) 1.696.500 5.950 -
Canal TV – spot 30'' (în
5.280.000 1.900 -
timpul zilei)
Canal TV – spot 30'' (în
12.195.000 12.500 -
timp de audienţă maximă)
Post de radio – spot de 1.000.000 325 -
60''
Ziar – coloană – 21 cm 250.900 3.140 -
Panouri – 50 de bucăţi 844.930 181.660 -

34
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. ANGHEL, L., FLORESCU, C., ZAHARIA, R. Marketing – probleme,

cazuri, teste,Marketer, Editura Expert, București, 1993
2. GHIRAS-DĂNUŢ, CORNELICA Marketing: probleme rezolvate,
probleme propuse, teste. Editura: Risoprint, 2011, 157 p.
3. https://ru.scribd.com/doc/78055290/Teste-Grila-Marketing-Rezolvate
4. http://www.academia.edu/11354745/Cercertari_Marketing_grile_si_p
robleme_rezolvate
5. http://www.lectiieconomice.net/marketing/aplicatii/147-aplicatie-
marketing-determinarea-atracie-comerciale.html

35
 Capitolul 3
MANAGEMENTUL
APROVIZIONĂRII
ȘI DESFACERII

36
 Problema 1. Necesarul anual3000 kg; costul de lansare
30 lei/comandă (lot), costul de stocare 0,24lei/un leu stoc şi pean.
În funcţie de aceste elemente primare, cantitatea economică de comandat
carerezultă, prin aplicarea modelului matematic iniţial, va fi de 600 kg.
Presupunem că preţul de vânzare al furnizorului este de 2 leu pe kg. Pentru
comenzi în cantităţi de minimum 2000 kg se acordă un rabat de 0,09 lei pe kg.
Care lot este mai economic de comandat?

Problema 2. Să presupunem că necesarul de materie primă pentru

realizarea producţiei anuale estimate – 25.000 kg; preţul unitar de vânzare-
achiziţie – 9 lei/kg; costul unei comenzi (al unei acţiuni de reaprovizionare
– cost lansare comandă) – 9 lei; costul de stocare – 35% faţă de preţul
unitar de cumpărare de 9 lei/kg şi pe an. Determinați lotul economic de
aprovizionare şi elementele asociate.

Problema 3. Pentru depozitarea resurselor materiale necesare

desfăşurării activităţii proprii, o tipografie înregistrează următoarele
cheltuieli:
Cheltuielile suportate de tipografie pentru depozitarea resurselor
Indicatori Cheltuielile
Amortizarea depozitului 68.500 u.v. / an
Amortizarea a 4 electrostivuitoare 19.000 u.v. / an
Cheltuieli cu energia termică 4.000 u.v. / an
Salariul gestionarului 13.000 u.v. / an
Salariile a 6 muncitori 145 u.v. / lună
Cheltuieli cu energia electrică 85 u.v. / lună
Cheltuieli cu întreţinerea 90 u.v. / lună

Tipografia şi-a stabilit un necesar anual de aprovizionat de

2.000 tone de hârtie destinată acoperirii unei cereri relativ uniforme,
constante în timp; resursa se stochează pe 10% din suprafaţa depozitului
(diferenţa de suprafaţă serveşte la aşezarea celorlalte resurse materiale
prevăzute pentru asigurare).
De aprovizionarea cu hârtie se ocupă un economist, cu un salariu
lunar de 4000 u.v. şi un agent de aprovizionare cu un salariu lunar de
2800 u.v. Pentru lansarea unei comenzi de aprovizionare economistul
lucrează 2 ore, agentul de aprovizionare 8 ore; la efortul salarial necesitat
se adaugă cheltuielile cu poşta, telefonul şi deplasarea agentului de

37
aprovizionare la furnizor în valoare de 55 u.v. (se consideră 21 zile
lucrătoare într-o lună). Preţul unei tone de hârtie este de 100 u.v.
Pe baza datelor de mai sus se pune problema stabilirii lotului
optim de aprovizionare, a elementelor asociate (frecvenţa
aprovizionărilor, intervalul dintre două aprovizionări succesive, costul
anual al aprovizionării) şi elaborării graficelor de dinamică a tipului de
gestiune avut în vedere de modelul economico-matematic aplicabil în
exemplul de faţă şi a cheltuielilor antrenate de procesele de aprovizionare-
stocare în funcţie de natura lor.

Problema 4. Necesarul de aprovizionat cu profile laminate la o

întreprindere specializată în construcţii metalice este de 5000 de tone pe
an; cheltuielile de stocare sunt de 35 u.v. pe tonă şi an, iar cheltuielile de
lansare a unei comenzi de aprovizionare de 200 u.v. Preţul de achiziţie al
resursei materiale este de 700 u.v. pentru o tonă. Pe baza acestor elemente
se cere să se calculeze cantitatea economică de comandă-aprovizionare şi
elementele asociate.

Problema 5. O fabrică de articole din polietilenă îşi stabileşte un

necesar de aprovizionat de 3000 de tone pe an. Preţul de achiziţie practicat
pe piaţă este de 100 u.v. pe tonă. Cheltuielile de stocare reprezintă
25% faţă de preţul de achiziţie, iar cele de lansare a unei comenzi de
aprovizionare sunt de 125 u.v. Un furnizor nou pătrunde pe piaţă şi oferă
materia primă la un preţ de 99 u.v. pe tonă pentru o achiziţie de minimum
300 de tone sau la un preţ de 98 u.v. pe tonă pentru o comandă de cel puţin
500 de tone la o livrare. Pe această bază se cere definirea cantităţii
economice de comandă-aprovizionare şi fundamentarea deciziei
de acceptare sau respingere a ofertelor noului furnizor.

Problema 6. Pentru elaborarea programului şi bugetului

de aprovizionare cu tablă inox pentru o întreprindere producătoare de
utilaje destinate industriei alimentare, se au în vedere următoarele date:
- necesarul de aprovizionat (Na): 5000 t/an;
- cheltuieli de stocare (Csz): 0,095 u.v./t-zi;
- cheltuielile de lansare (C1): 145u.v./lot;
- preţul unitar de achiziţie (p): 4300 u.v./t.
Să se determine lotul optim şi elementele asociate.

38
 Problema 7. Nomenclatorul de materiale necesare unei
întreprinderi producătoare de maşini unelte cuprinde 8000 poziţii.
Necesarul de aprovizionat pe ansamblul resurselor în expresie valorică
este de 8.000.000 u.v. Întreprinderea se aprovizionează o dată pe trimestru
cu fiecare material necesar indiferent de natura acestuia, sursa de
provenienţă, destinaţia de folosire etc. Începând cu noul an de plan,
întreprinderea îşi propune aplicarea sistemuluiABC de gestiune
diferenţiată a stocurilor, în contextul căruia are în vedere să se
aprovizioneze de 10 ori pe an pentru materialele care se cuprind, după
principiul „valoare înconsum”, în zona A de importanţă, de 8 ori pe an
pentru materialele din zona B şi de 4 ori pe an pentru materialele din zona
C – de importanţă. În aceste condiţii, se cere evidenţierea efectelor
economice favorabile ale noipolitici frecvenţiale a aprovizionărilor
specifice sistemului ABC de gestiune diferenţiată a stocurilor, cunoscând
nivelul cheltuielilor de stocare care reprezintă 30% faţă de valoarea
stocului mediu şi cheltuielile de lansare a unei comenzi de aprovizionare
care sunt de 280 u.v.

Problema 8. În cadrul unei firme producătoare de echipamente

industriale şi piese de schimb, o pondere importantă în consum o deţin
două materii prime de bază: „tablă neagră – OL37-2k” şi „ţeavă – OLT-
35”. Conform proceselor tehnologice şi destinaţiilor iniţiale de consum,
gradul mediu de utilizare a acestora este de 80% pentru tablă şi 90% pentru
ţeavă, existând posibilităţi de recuperare şi refolosire numai pentru tablă
(în medie de 50%). La data de 01.10 a.c., compartimentul de aprovizionare
al firmei primeşte sarcina să asigure contractarea cantităţilor necesare din
cele două materii prime pentru anul viitor. La această dată, programul de
producţie pentru următorul an (considerat de 360 de zile) include cinci
tipuri de produse (A, B, C, D, E) şi trei tipuri de piese de schimb (P1, P2,
P3) la realizarea cărora se consumă tablă şi ţeavă. Cantităţile programate
pe fiecare poziţie şi situaţia estimată a stocurilor de producţie neterminată
pentru produsele A şi B, la care sunt preliminate astfel de stocuri, sunt
prezentate în tabelul 2. Aceste două produse înglobează doar câte un
singur subansamblu pentru care se consumă cele două materii prime, astfel
încât consumul specific programat pe subansamblu se regăseşte la nivel
de produs, după cum urmează:
a) pentru produsul A – 24 kg tablă/buc. şi respectiv 0,6 m.l.
ţeavă/buc.;

39
 b) pentru produsul B – 10 kg tablă/buc. şi respectiv 0,5 m.l.
ţeavă/buc.

Tabelul 1. Cantităţile programate pe fiecare poziţie şi situaţia estimată

a stocurilor de producţie neterminată pentru produsele A şi B
Poziţii incluse în programul de producţie pentru
anul următor
Nr.crt. Specificație Produse Piese
A B C D E P1 P2 P3
Cantități
1. programate,
bucăți
Stocuri de producţie Stocuri de producţie
2. neterminată preliminate pentru neterminată preliminate pentru
începutul anului următor sfârșitul anului următor
10 bucăţi 35 bucăţi produs 20 bucăţi
3. 15 bucăţi produs B
produs A B produs A

Celelalte trei produse (C, D şi E) înglobează, în proporţii diferite,

mai multe piese pentru realizarea cărora se consumă ţeavă şi/sau tablă,
gradul de încorporare a pieselor în produse şi consumurile specifice
programate pentru fiecare piesă fiind cele prezentate în tabelul 3.
Cunoscând situaţia existentă şi evoluţia preliminată a stocurilor de tablă şi
ţeavă (redate în tabelul 4), să se precizeze ce cantitate trebuie contractată
din fiecare materie primă pentru următorul an, în condiţiile date.

Tabelul 2. Consumurile specifice programate pentru fiecare piesă

Nr.crt. Materie Stoc Intrări Consum Interval pentru
primă existent prevăzute prevăzut care
în până până stocul de tablă
depozitele la la 31.12. şi de ţeavă
firmei la 31.12.a.c. a.c. de la sfârșitul
30.09.a.c. anului
1. Tablă 140 kg 1000kg 500 kg următor
2. țeavă 50 m.l. 250 m.l. 100 m.l. trebuie să
asigure
consumul
mediu zilnic –
20 zile

40
 Tabelul 3. Situaţia existentă şi evoluţia preliminată
a stocurilor de tablă şi ţeavă
Nr.crt. Specificație Număr de piese necesare pentru
realizarea unui produs, pe tipuri de piese
P1 P2 P3 P4 P5 P6
1. Produs C - 2 1 3 - 1
2. Produs D 2 - 1 - 2 3
3. Produs E 1 1 - 2 3 -
4. Consum specific de tablă 5 2,5 4 3 1,5 2
programat pentru fiecare
piesă, kg/buc
5. Consum specific de ţeavă 0,5 - 0,6 0,4 0,3 -
programat pentru fiecare
piesă, m.l./buc

Problema 9. Considerăm că datele culese în legătură cu trei

furnizori potenţiali (F1, F2 şi F3), au fost prelucrate pentru evaluare în
vederea alegerii celui mai avantajos dintre aceştia şi sunt cele prezentate
în tabel. Determinați punctaj total pentru fiecare furnizor.
Date privind evaluarea furnizorilor
Note
acordate Gradul (probabilitatea) de
Criterii de evaluare stabilite de criteriilor în manifestare a criteriului
cumpărător (Ki) funcţie de pj(Ki) la furnizorul:
importanţă
(Ni) F1 F2 F3
Fluctuaţia preţurilor pe parcursul
10 0,82 0,70 0,85
derulării contractelor (cât mai mică)
Gradul de asigurare a calităţii solicitate 10 0,90 0,85 0,95
Coeficientul de respectare a livrărilor
9 0,80 0,75 0,70
programate (termene)
Gradul de asigurare a cantităţilor şi
8 0,92 0,80 0,85
dimensiunilor solicitate
Termenul de satisfacere a comenzilor
7 0,90 0,88 0,80
urgente, în afara contractelor
Sistemul de preţ practicat 9 0,80 0,78 0,94
Politica de credit furnizor 8 0,86 0,80 0,75
Facilităţi acordate la livrare 9 0,76 0,70 0,70
Experienţa pe piaţă 8 0,85 0,88 0,90
Competenţa managerială 8 0,80 0,75 0,92
Posibilitatea unor acorduri de
7 0,75 0,80 0,70
reciprocitate
41
 Problema 10. O firmă de producţie de serie mare, în condiţii de
cerere cunoscută, trebuie să se aprovizioneze cu un număr de 6000
motoare pe an, la un preţ de 600 lei/buc, cheltuielile de lansare a unei
comenzi fiind de 400 u.m. iar cele de stocare a unui motor fiind de 1 u.m.
într-o zi. Să se determine în ce cantităţi trebuie să se aprovizioneze
motoarele şi la ce intervale de timp astfel încât cheltuielile totale să fie
minime în decursul perioadei de gestiune considerată la 360 zile. Cum se
modifică gestiunea economică în cazul în care, pentru lipsa de pe stoc a
unui motor apar cheltuieli suplimentare zilnice de 10 u.m.?
Problema 11. În procesul de producţie al unei firme constructoare de
maşini şi echipamente se utilizează ca o componentă de bază un rulment greu,
în construcţie specială, aprovizionat de la unicul producător intern. Pentru
anul următor (considerat de 360 de zile), acesta din urmă îşi exprimă
disponibilitatea de a acorda un rabat de 10% la preţul obişnuit (90 u.m./buc.)
în cazul în care lotul de livrare solicitat de firmă va fi de minim 50 rulmenţi
(adică este dispus să reducă preţul cu 5%, pentru întreaga cantitate, dacă
fiecare comandă de reaprovizionare a firmei este de cel puţin 70 rulmenţi).
Având în vedere numărul de echipamente comandate de clienţi pentru anul
următor, firma a estimat că ar trebui să cumpere 1080 de rulmenţi, astfel încât
consideră că rabatul oferit de producător poate fi avantajos. Dacă în cadrul
firmei cheltuielile de lansare a unei comenzi de reaprovizionare sunt de circa
120 u.m., iar cele de stocare a unui rulment sunt de 5 u.m. zilnic, ce politică
de aprovizionare va trebui să se adopte pentru a se asigura gestiunea optimă a
acestor rulmenţi?
Problema 12. În cadrul unei firme este necesară aprovizionarea
cu materia primă de bază „M”, cererea de consum fiind aleatoare
(variabilă), cu următoarea distribuţie de probabilitate:
Cererea de consum pentru materia primă „M”
Nr.crt. Cererea , tone 4 8 12 16 20 24 28
Probabilitatea
1. 0,04 0,1 0,2 0,3 0,2 0,1 0,06
apariţiei cererii pr

Dacă stocul este mai mare decât cererea, se înregistrează

imobilizări suplimentare al căror cost unitar este de 100 u.m., iar dacă stocul
este mai mic decât cererea, costurile unitare de penalizare pentru lipsa de
stoc sunt de 1500 u.m. Cunoscând că, în raport cu aceste costuri, costul de
stocare este neglijabil să se determine nivelul optim al stocului la materia
primă M, astfel încât costurile neeconomice totale să fie minime.
42
 Problema 13. Pentru alegerea furnizorului unic al unei materii
prime de bază, o firmă dispune de următoarele date privind doi furnizori
potenţiali (F1 şi F2), apropiaţi ca performanţe în raport cu criteriile
considerate relevante :
Date privind evaluarea furnizorilor
Grad (probabilitate)
Nota de de manifestare a
Criterii considerate
Nr.crt. importanță criteriilor la
relevante
a criteriilor furnizorul:
F1 F2
1. Asigurare calitate solicitată 10 0,80 0,75
2. Respectare termene de livrare 9 0,70 0,90
3. Reduceri de preţ acordate 8 0,95 0,85
Precizaţi, justificând pe bază de calcul, care din cei doi furnizori
potenţiali trebuie ales ca furnizor unic şi de ce: (a) F1, pentru că...; (b) F2,
pentru că...

Problema 13. Pentru viitoarea perioadă de gestiune (anul

următor, considerat de 360 de zile), o firmă producătoare de aparataj
electric are incluse în programul de producţie 18000 de aparate de măsură.
La fiecare astfel de aparat este necesar un ecran pentru realizarea căruia se
utilizează un material plastic transparent, consumul specific programat
fiind de 0,2 kg/bucată. În cadrul firmei, gradul mediu de utilizare a
materialului plastic este de 90%, iar cel de recuperare şi refolosire este de
50%. De asemenea, s-a estimat că în depozitele firmei vor fi 280 kg de
material plastic la începutul anului următor şi va trebui să mai rămână la
sfârșitul acestuia o cantitate care să asigure consumul mediu pentru
10 zile. În condiţiile în care cererea de consum de material plastic este
constantă pe parcursul întregii perioade, preţul de aprovizionare este de
50 lei/kg, cheltuielile aferente lansării unei comenzi de reaprovizionare
sunt de 1710 lei, iar cheltuielile anuale de stocare a unui kilogram de
material plastic sunt de 342 lei, ce decizie deaprovizionare trebuie luată
pentru a asigura gestiunea optimă a acestuia?

Problema 15. O firmă producătoare de mobilier fabrică în

decursul unei perioade de gestiune 40000 de scaune, caracterizate de un
consum specific c sp1= 0,45 m3 de lemn de stejar pe bucată. Să se determine
necesarul de lemn de stejar aferent perioadei analizate.Să se analizeze
situaţia în care firma produce, pe lîngă cantitatea precizată de scaune, şi

43
7000 mese din acelaşi material, cu un consum specific, c sp2=0,52 m3
/bucată. Să se analizeze situaţia în care, la începutul anului stocul de
producţie neterminată la mese este de 400 bucăţi, iar la sfîrşitul anului de
250 bucăţi, la mese stocul de producţie neterminată este de 3500 bucăţi la
începutul anului şi 4500 bucăţi, la sfîrşitul aceleiaşi perioade.

Problema 15. O firmă de tâmplărie a produs în perioada

anterioară de gestiune mese de tipul A pentru care, se cunosc consumurile
specifice de materiale. În decursul perioadei viitoare de gestiune, firma va
produce, pe lângă acest tip de mese, şi variantele noi de mese B şi C.
Pentru aceste produse nu sunt cunoscute consumurile specifice, dar se
cunosc coeficienţii ξI, care exprimă diferenţele de consumuri de materiale
faţă de produsul executat în perioada anterioară şi cantităţile care urmează
a fi fabricate din cele trei produse (tabel) Se cere să se stabilească
necesităţile materiale ale firmei pentru perioada viitoare de gestiune
cunoscând următoarele valori ale producţiilor programate din fiecare tip
de masă: QA=100 bucăţi, QB=75 bucăţi şi QC=50 bucăţi.
Diferenţele de consumuri de materiale faţă de produsul
executat în perioada anterioară şi cantităţile care urmează
a fi fabricate din cele trei produse
Consumul
Denumirea Unitatea de specific pentru Coeficienții ξI
materialului măsură produsul A
A B C
Cherestea uscată stejar m3 0,066 0,2 0,3
Cherestea uscată fag m3 0,45 0,3 0,5
Arace kg 0,142 -0,1 -0,2
Şurub mecanic cap
buc 8 0,15 0,25
hexagonal M 5x40
Ulei de in kg 0,62 -0,15 1
Şaibă 8,5 buc 8 0,25 -0,25

Problema 16. O firmă specializată în turnarea de piese din aliaje

neferoase şi-a propus, pentru următoarea perioadă de gestiune, realizarea
unei producţii de 10000000 unităţi valorice de piese turnate din bronz. La
momentul elaborării planului de previzionare, doar 80% din producţie este
nominalizată, ea prevăzând realizarea a cinci repere (piese) în cantităţile
şi cu normele de consum din tabel. Pe baza acestor date să se estimeze
necesarul de consum de bronz în viitorul an de plan.

44
 Cantităţile şi normele de consum a producției nominalizate
Necesar de
Producţie Norma de
consum aferent
Piesă-reper de de consum
Nr.crt. producției
executat executat (nCI), kg/buc
nominalizate
(qni), buc
(Nn), kg
1. Capac pompă K2 100000 0,5 50000
2. Bucşă Φ 110 300000 0,75 225000
3. Bucşă Φ 120 120000 0,9 108000
4. Bucşă Φ 140 300000 1,0 300000
Capac pompă-
5. 50000 0,25 12500
KM3
Total 695500

Problema 17. O întreprindere producătoare de profile din aluminiu,

utilizate pentru decoraţiuni interioare în spaţii comerciale, instituţii publice,
birouri etc. a utilizat în anul de bază 600 t lingouri din aluminiu, obținând
o producţie de 1.000.000.000 unităţi valorice. Pentru noul an de plan se
estimează o producţie de 1400000000 unităţi valorice, în condiţiile reducerii
consumului de lingouri din aluminiu cu 8% ca urmare a aplicării unor
măsuri tehnico-organizatorice.
Se cere să se determine necesarul pentru consum de lingouri din
aluminiu pentru anul următor.

Problema 18. Din scînduri de stejar se produce o serie de produse.

În anul curent, întreprinderea a primit mai multe comenzi pentru produsele sale
în mărime de 1000 de bucăți. De calculat nivelul de comandă de aprovizionare
cu scînduri pentru perioada planificată, folosind datele din tabel.
Date inițiale pentru analiză
Cantitatea de Nivelul de
Norma de Cantitatea de
№ piese la începutul comandă de
consum de pise pentru
piesei perioadei aprovizionare,
pise, m3 produs, buc.
planificate, buc. m3
18. 0,010 4 100
25. 0,007 3 500
37. 0,005 5 400
48. 0,004 4 300
73. 0,003 6 200
96. 0,002 3 300
Total

45
 Problema 19. O întreprindere mijlocie a planificat producerea a
20000 de cârlige din aluminiu de diferite forme și modele. Programă de
producere pentru anumite modele nu este. Trebuie de calculat care este
nivelul de comandă pentru fiecare model în parte.
Date inițiale pentru analiză
Produsele
Date inițiale Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Norma de consum
de aluminiu pe 0,63 0,83 1,10 1,39 1,89 2,33 2,75 3,43 4,08
produs, kg
Ponderea în
totalul producției, 8 7 7 10 14 11 9 14 20 100
%
Nivelul de
comandă de
aprovizionare de
aluminiu

Problema 20. O întreprindere de încălțăminte produce

pantofi pentru bărbați de mărimile 38-46. În baza analizei cererii
consumatorilor s-a planificat producerea a 60 mii de pantofi în dependență
de mărimile necesare. În baza datelor din tabel calculați care este nivelul
de comandă de piele.
Date inițiale pentru analiză
Mărimile
Date inițiale Total
38 39 40 41 42 43 44 45 46
Norma de
consum de piele
11,5 12 12,5 13 13,5 14 15 15 16
pentru 1 pereche
de pantofi dm2
Ponderea unor
mărimi în totalul 4 10 22 30 14 11 4 3 2 100
producției, %
Nivelul de
comandă de
aprovizionare de
piele

46
 Problema 21. Întreprinderea „X” produce cuverturi, pentru
producerea unei cuverturi este nevoie de 5m de pânză. În al treilea
trimestru al anului, reieșind din cerințele pieței și capacitatea de producție
a întreprinderii, a fost aprobat programul de producție – 8400 de produse.
La depozitul întreprinderii la 1 iulie erau d 1050 m de pânză, iar în iunie a
fost deja comandată de la furnizor, dar nu a primit 500 m Determinați
nivelul de comandă de aprovizionare de pânză pentru trimestrul al treilea.

Problema 22. O întreprindere produce un volum mare de produse

care necesită și un număr mare de subansamble. Subansamblele se poate
de le cumpărat de la furnizor la un preț de 1500 lei pe unitate sau de le
produs singuri. Costurile variabile pentru o unitate de produs constituie
1290 lei, costurile fixe – 1950 lei. Determinați care va fi strategia de
aprovizionare a întreprinderii: va cumpăra subansamble de la furnizor sau
va produce singură?

Problema 23. SRL „Groll” se ocupă de asamblarea mobilei.

Pentru un set complet de mese se achiziționează picioare (4 buc pe masă)
și blaturi.Timpul de prelucrare a comenzilor pentru picioare și blaturi
constituie, respectiv, 2 și 3 săptămâni, iar asamblarea – o săptămână.
Întreprindea a primit o comandă de 20 de mese, care ar trebui să fie livrate
în a 5-a săptămână a perioadei de planificare și 40 de mese de – a 7-a
săptămână a perioadei de planificare.În prezent, întreprinderea dispune de
2 mese finisate, 40 de picioare și 22 de blaturi. Când întreprinderea trebuie
să efectueze comanda de la furnizor pentru fiecare subansamblu.
Soluționarea problemei o reprezentați în tabelele 1, 2, 3.
Tabelul 1. Evidența planificării meselor de bucătărie
Săptămâna 1-a 2-a 3-a 4-a 5-a 6-a 7-a
Consumul brut
Stocul inițial
Consumul net
Începutul asamblării
Finalizarea asamblării

Tabelul 2. Nivelul de planificare a „Picioarelor pentru mese”

Săptămâna 1-a 2-a 3-a 4-a 5-a 6-a 7-a
Consumul brut
Stocul inițial
Consumul net
Nivelul de comandă
Finalizarea asamblării
47
 Tabelul 3. Nivelul de planificare a „Blaturilor pentru mese”
Săptămâna 1-a 2-a 3-a 4-a 5-a 6-a 7-a
Consumul brut
Stocul inițial
Consumul net
Nivelul de comandă
Finalizarea asamblării

Problema 24. O întreprindere se aprovizionează anual cu 1500 de

unități de piesa „X”. Costul lansării unei comenzi este de 24900 lei, iar
costul stocării unei piese este de 3000 lei. Determinați lotul optim de
comandă, nivelul de comandă.

Problema 25. O firmă producătoare de articole de confecţii pentru

bărbaţi a planificat pentru perioada următoare de planificare execuţia
a zece sortimente de cămăşi pentru bărbaţi. Pentru aceste sortimente,
în table se dau consumurile specifice de material şi cantităţile planificate.
Se cere să se determine necesarul de material pentru realizarea întregii
producţii prin metoda de calcul bazată pe sortimentul tip.
Structura sortimentală a producţie pentru perioada de planificare
Sortimentul Cantitatea Consumul specific,
planificată, buc. m2 /buc
Cămaşă mărimea 35 1000 0,9
Cămaşă mărimea 36 1500 1,1
Cămaşă mărimea 37 1800 1,3
Cămaşă mărimea 38 2000 1,5
Cămaşă mărimea 39 2100 1,6
Cămaşă mărimea 40 2000 1,75
Cămaşă mărimea 41 2300 1,8
Cămaşă mărimea 42 2200 2
Cămaşă mărimea 43 2100 2,2
Cămaşă mărimea 44 1900 2,4

Problema 26. O întreprindere producătoare de prefabricate din

beton, specializată pe tubulatură urmează să producă în anul de plan
următoarele:
a) 1000 bucăţi tuburi cu o greutate brută de 600 kg/ bucată;
b) 50000 bucăţi tuburi cu o greutate brută de 125 kg/ bucată;
c) 70000 bucăţi tuburi cu o greutate brută de 50 kg/ bucată;
d) 20000 bucăţi tuburi cu o greutate brută de 1000 kg/ bucată;
48
 Produsul finit bun se obţine în proporţie de 80%. Să se determine
necesarul de ciment ştiind că acesta participă într-o proporţie de 33% la
elaborarea betonului.

Problema 27. O firmă înregistrează în decursul unui an, consumurile

de materie primă redate în tabelul următor lunare, redate în tabel. Se cere să
se prognozeze valoarea consumului de materie primă pentru luna ianuarie a
anului următor Utilizând metoda mediei aritmetice simple.
Valorile consumurilor lunare de materie primă
Luna (t) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Valoarea
450 440 460 410 380 400 370 360 410 450 470 490
consumurilor, t

Problema 28. O firmă înregistrează în decursul unui an,

consumurile lunare de materie primă redate în tabel. Se cere să se
prognozeze valoarea consumului de materie primă pentru luna ianuarie a
anului următor Utilizând metoda mediilor mobile în variantele pe trei, şase
şi douăsprezece luni.
Evoluţia consumurilor lunare de materie primă
Luna (t) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Valoarea
Vânzărilor, 450 440 460 410 380 400 370 360 410 450 470 -
mii buc (Vt)
Previziunea
cu medii
- - - 450 437 417 397 383 377 380 407 443
mobile pe
trei luni
Previziunea
cu medii
- - - - - - 423 410 397 388 395 410
mobile pe
şase luni
Previziunea
cu medii
- - - - - - - - - - - 424
mobile pe un
an

Problema 29. În cazul unei firme, cererea anuală pentru un

anumit material este N=20000 unităţi fizice. Costul unitar zilnic de stocare
determinat de conducerea firmei este cs=1 $/zi şi unitate fizică. Costul unei
comenzi este constant de-a lungul perioadei de gestiune şi are valoarea
49
cl=9000 $/comandă. Se consideră valoarea perioadei de gestiune θ=360
zile. Să se determine valorile optimale ale parametrilor sistemului de
stocare şi să se reprezinte grafic dinamica stocului curent pentru primele
90 de zile ale perioadei de gestiune.

Problema 30. Cererea anuală pentru un material de construcţii de

masă este N= 300000 unităţi fizice/an. În tot timpul anului, cererea este
continuă şi constantă pe intervale egale. Costul stocajului s-a evaluat prin
calcule Având în vedere perioada de gestiune anterioară şi s-a stabilit că
are valoarea cs=0,006 unităţi monetare/unitate fizică şi pe zi. Cheltuielile
de lansare a comenzii se ridică la valoarea Cl=1440 unităţi monetare/lot şi
sunt independente de volumul lotului.
Se cere să se determine:
a) dimensiunea lotului economic optim de comandă;
b) intervalul optim dintre două aprovizionări succesive;
c) frecvenţa aprovizionărilor;
d) costurile anuale de stocare;
e) elementele anterior precizate în situaţia în care apare
posibilitatea rupturii stocului cu un cost de penalitate cp=0,014 unităţi
monetare/ unitate fizică şi pe zi;
f) să se reprezinte grafic dinamica stocului curent pentru cele
două cazuri în decursul primelor 120 de zile din cadrul perioadei de
gestiune.

Problema 31. Un magazin zilnic vinde 100 de televizoare.

Costurile de livrare a unui lot de comandă constituie 81000 lei. Costul de
stocare a unui televizor la depozitul magazinului constituie 180 de lei pe
zi. Determinați: nivelul optim de comandă,și frecvența livrărilor.

Problema 32. O întreprindere producătoare de piese de schimb,

pentru tractoare şi excavatoare pe şenile, fabrică anual 1.600.000 de bucşe
Φ 120 din materiale compozite. Din această cantitate, 40% se utilizează
pe planul intern al întreprinderii pentru producţia de role. Stocurile de
desfacere efective, exprimate în zile, înregistrate în anul de bază, au fost
de: 40, 50, 20, 35, 30, 10, 28, 20, 60, 25, 35, 44, 30, 23, 27 de zile.
Ca urmare a prevederii aplicării unui program de măsuri tehnico-
organizatorice de perfecţionare a activităţii în cadrul depozitului de
desfacere, se estimează reducerea timpului de depozitare a pieselor cu
două săptămâni. La momentul elaborării planului de desfacere în depozite
50
existau 80.000 de bucşe; până la sfârșitul anului curent, întreprinderea
urmează să mai producă 250.000 de bucşe, conform contractelor încheiate
pentru această perioadă şi 120.000 de bucăţi, reprezentândcomenzi noi
primite de la clienţi şi acceptate pentru onorare; totodată, pe acelaşi
interval, până la încheierea anului curent, întreprinderea va mai livra
400.000 de bucşe. Stocul fizic real, stabilit pe bază de inventar la începutul
noului an, este de 40.000 de bucşe. Care este volumul desfacerilor pentru
anul de plan următor, ştiind că fabrica lucrează 250 de zile pe an?

Problema 33. O întreprindere din industria de maşini-unelte a

stabilit pentru fabricaţie şi livrare, în anul de plan, o cantitate de 400.000
buc. de piese de tip i. Timpul planificat de execuţie a operaţiilor de
primire-recepţie a pieselor sosite de la secţia de fabricaţie până la
întocmirea documentaţiei de livrare şi depunere a acesteia la bancă este de
4 zile. La momentul elaborării planului de desfacere, în depozitele
întreprinderii există 100.000 buc. de piese finite de tip i; până la
sfârșitulanului curent urmează să se mai producă 35.000 de piese finite,
din care 10000 buc. reprezintă producţie suplimentară comandată de
clienţi, şi să se mai livreze 85.000 buc produse finite.
Întreprinderea lucrează 250 de zile pe an.
Pe această bază de date, să se stabilească:
a) volumul desfacerii pentru anul de plan următor;
b) stocul preliminat de produse finite la început de an.

Problema 34. O întreprindere, care fabrică organe de asamblare,

a realizat în anul de bază 600.000 buc. de produse finite; pentru anul de
plan următor îşi propune să execute 800.000 buc. de produse finite. În anul
de bază stocul de desfacere (în bucăţi) a avut următoarea evoluţie: 30.000;
20.000; 25.000; 45.000; 30.000; 55.000; 10.000; 70.000. Pentru anul de
plan următor se prevede diminuarea timpului de staţionare a produselor în
depozit cu 5 zile. Întreprinderea lucrează 250 de zile pe an.
Pe această bază să se calculeze:
a) volumul de desfacere pentru anul de plan următor;
b) stocul de desfacere fizic şi în zile.

Problema 35. Întreprinderea M prevede pentru anul de plan

următor fabricarea a 4.500.000 buc. de produse finite. Până la constituirea
unui lot unitar de livrare, produsele staţionează în depozit 18 zile. Pentru
anul următor se prevede reducerea timpului de depozitare cu 40%.
51
În momentul elaborării planului de desfacere pentru anul următor,
în depozitul de finite al unităţii de producţie se află 80.000 buc. de produse;
până la încheierea anului curent urmează să se mai fabrice 75.000 buc. –
ca producţie normală, 30.000 buc. – ca producţie restantă şi 20.000buc. –
ca producţie suplimentară. Pentru aceeaşi perioadă se prevede livrarea a
70.000 buc. – livrări normale (conform contractelor de desfacere încheiate
pentru anul curent) şi 540.000 buc. – livrări restante şi suplimentare
(desfacerea este previzibilă). Întreprinderea lucrează 250 de zile pe an.
Pe această bază, să se precizeze:
a) volumul desfacerii pentru anul de plan următor;
b) stocul de desfacere fizic şi în zile.

Problema 36. O fabrică de încălţăminte şi-a propus, pentru anul

de plan următor, realizarea a 2.000.000 de perechi de pantofi; timpul
mediu de staţionare în depozit a produselor pentru formarea unor loturi
unitare şi complexe este de 7 zile. În momentul elaborării planului de
desfacere, în depozitul produselor finite existau 35.000 de perechi de pantofi;
până la sfârșitul anului curent se prevede să se producă 200.000 de perechi
şi să se mai livreze 88.000 perechi de pantofi. La inventarul efectuat la
începutul noului an de plan s-a stabilit că în depozit existau 39.500 de
perechi de pantofi. Pe baza datelor de mai sus, se pune problema estimării
volumului desfacerilor, ştiind că fabrica lucrează 250 de zile pe an.

Problema 37. O fabrică de articole din porţelan şi-a propus,

pentru anul de plan următor, o producţie de 3.200.000 buc. de căni de ceai,
produs foarte solicitat pe piaţa internă şi internaţională datorită designului
deosebit de atrăgător. În anul de bază, s-a realizat o producţie de 9900.000
buc. de căni de ceai; stocul fizic efectiv la acest produs s-a prezentat, în
acest an, astfel: 62.000, 69.000, 160.000.000, 120.000, 110.000, 130.000,
50.000, 80.000, 50.000 de buc. Pentru anul de plan următor, prin aplicarea
unor măsuri cu caracter tehnico-organizatoric, se prevede diminuarea
timpului de staţionare a produsului în depozit, în medie, cu 35%. Să se
estimeze stocul de desfacere la produsul – căni de ceai – pentru anul de
plan, ştiind că fabrica lucrează 220 de zile pe an.

Problema 38. O întreprindere producătoare de piese de schimb,

pentru tractoare şi excavatoare pe şenile, fabrică anual 1.500.000 de bucşe
Φ 120 din materiale compozite. Din această cantitate, 38% se utilizează
pe planul intern al întreprinderii pentru producţia de role. Stocurile de
52
desfacere efective, exprimate în zile, înregistrate în anul de bază, au fost
de: 20, 15, 15, 18, 25, 20, 20, 10, 21, 15, 21, 15, 13, 35, 31 de zile. Ca
urmare a prevederii aplicării unui program de măsuri tehnico-
organizatorice de perfecţionare a activităţii în cadrul depozitului de
desfacere, se estimează reducerea timpului de depozitare a pieselor cu
10 zile. La momentul elaborării planului de desfacere în depozite existau
90.000 de bucşe; până la sfârșitul anului curent, întreprinderea urmează să
mai producă 120.000 de bucşe, conform contractelor încheiate pentru
această perioadă şi 200.000 de bucăţi reprezentând comenzi noi primite
de la clienţi şi acceptate pentru onorare; totodată, pe acelaşi interval, până
la încheierea anului curent, întreprinderea va mai livra 450.000 de bucşe.
Stocul fizic real, stabilit pe bază de inventar la începutul noului an, este de
60.000 de bucşe. Care este volumul desfacerilor pentru anul de plan
următor, ştiind că fabrica lucrează 250 de zile pe an?

Problema 39. O întreprindere din industria de maşini-unelte a

stabilit pentru fabricaţie şi livrare, în anul de plan, o cantitate de 350.000
buc. de piese de tip i. Timpul planificat de execuţie a operaţiilor de
primire-recepţie a pieselor sosite de la secţia de fabricaţie până la
întocmirea documentaţiei de livrare şi depunerea acesteia la bancă este de
5 zile. La momentul elaborării planului de desfacere, în depozitele
întreprinderii există 100.000 buc. de piese finite de tip i; până la sfârșitul
anului curent urmează să se mai producă 10.000 de piese finite, din care
7000 buc. reprezintă producţie suplimentară comandată de clienţi,
şi să se mai livreze 80.000 buc. produse finite. Întreprinderea lucrează 250
de zile pe an.
Pe această bază de date, să se stabilească: volumul desfacerii
pentru anul de plan următor şi stocul preliminat de produse finite la
început de an.

Problema 40. O întreprindere care fabrică organe de asamblare a

realizat în anul de bază 550.000 buc produse finite; pentru anul de plan
următor îşi propune să execute 850.000 buc produse finite. În anul de bază
stocul de desfacere (în bucăţi) a avut următoarea evoluţie: 25.000; 28.000;
38.000; 540.000; 37.000; 55.000; 30.000; 70.000. Pentru anul de plan
următor se prevede diminuarea timpului de staţionare a produselor în
depozit cu 8 zile. Întreprinderea lucrează 250 de zile pe an.
Pe această bază să se calculeze volumul de desfacere pentru anul
de plan următor şi stocul de desfacere fizic şi în zile.
53
 Problema 41. Întreprinderea M prevede pentru anul de plan
următor fabricarea a 3.500.000 buc. de produse finite. Până la constituirea
unui lot unitar de livrare, produsele staţionează în depozit 20 zile. Pentru
anul următor se prevede reducerea timpului de depozitare cu 33%.
În momentul elaborării planului de desfacere pentru anul următor,
în depozitul de produse finite al unităţii de producţie se află 75.000 buc.
de produse; până la încheierea anului curent urmează să se mai fabrice
60.000 buc. – ca producţie normală, 35.000 buc. – ca producţie restantă şi
28.000 buc. – ca producţie suplimentară. Pentru aceeaşi perioadă se
prevede livrarea a 95.000 buc. – livrări normale (conform contractelor de
desfacere încheiate pentru anul curent) şi 45.000 buc. – livrări restante şi
suplimentare (desfacerea este previzibilă). Întreprinderea lucrează 250 de
zile pe an.
Pe această bază să se precizeze volumul desfacerii pentru anul de
plan următor şi stocul de desfacere fizic şi în zile.

Problema 42. O întreprindere îşi desfăşoară activitatea în condiţii

de concurenţă acerbă pe piaţa naţională. Studiul de marketing efectuat de
către întreprindere a depistat faptul că volumul de vânzări a întreprinderii
este în descreştere. În ultima lună, vânzările au constituit 15550 mii u.v.,
iar costurile fiind de 8200 mii u.v. Cu scopul de a atrage mai mulţi
cumpărători şi de a supravieţui, întreprinderea a elaborat o strategie de
produs în conformitate cu care s-a luat decizia de a reduce preţurile la
bunuri cu 15%.
Determinaţi cu cât va creşte volumul vânzărilor.

Problema 43. Vânzările întreprinderii pentru perioada de

gestiune au constituit 30500 mii u.v. Strategia elaborată de către
întreprindere prevede o creştere a vânzărilor până la 36200 mii u.v.
Calculaţi eficienţa strategiei de consum, cunoscând faptul, că costurile de
implementare a strategiei vor constitui 7000 mii u.v.

Problema 44. Managementul strategic al unei întreprinderi noi

create în domeniul vânzărilor, elaborează alegerea variantei a sistemului
de distribuție pentru implementarea ulterioară a lui. Întreprinderea de
consultanță le-a oferit două variante de sisteme de distribuție, fiecare din
ele Având caracteristici diferite (tabelul 1, tabelul 2).

54
 Tabelul 1. Varianta nr. 1 a sistemului de distribuție
Cheltuielile suportate de
Indicatorii
întreprindere
Cheltuielile de exploatare anuale 7040 u.c. / an
Cheltuielile anuale de transport 4480 u.c. / an
Investiții capitale în construcția centrelor de 32534 u.c. / an (termenul de
distribuție recuperare 7,3 ani)

Tabelul 2. Varianta nr. 2 a sistemului de distribuție

Cheltuielile suportate de
Indicatorii
întreprindere
Cheltuielile de exploatare anuale 3420 u.c. / an
Cheltuielile anuale de transport 5520 u.c. / an
Investiții capitale în construcția centrelor de 42810 u.c. / an (termenul
distribuție de recuperare 7,4 ani)
Efectuați evaluările comparative a variantelor și determinați care
variantă este cea mai optimală.

Problema 45. Managementul strategic al unei întreprinderi noi

create în domeniul vânzărilor, elaborează alegerea variantei a sistemului
de distribuție pentru implementarea ulterioară a lui. Întreprinderea de
consultanță le-a oferit două variante de sisteme de distribuție, fiecare din
ele Având caracteristici diferite (tabelul 1, tabelul 2).

Tabelul 1. Varianta nr. 1 a sistemului de distribuție

Cheltuielile suportate de
Indicatorii
întreprindere
Cheltuielile de exploatare anuale 6530 u.c. / an
Cheltuielile anuale de transport 4630 u.c. / an
Investiții capitale în construcția centrelor de 54350 u.c. / an (termenul de
distribuție recuperare 3,3 ani)

Tabelul 2. Varianta nr. 2 a sistemului de distribuție

Indicatorii Cheltuielile suportate de
întreprindere
Cheltuielile de exploatare anuale 5390 u.c. / an
Cheltuielile anuale de transport 5450 u.c. / an
Investiții capitale în construcția centrelor de 44820 u.c. / an (termenul de
distribuție recuperare 3,8ani)

55
 Efectuați evaluările comparative a variantelor și determinați care
variantă este cea mai optimală.
Problema 46. O firmă, activitatea principală a căreea este
distribuția mărfurilor, are o rețea de magazine, care include magazinul
central (sediul principal) și o serie de puncte de vânzare, situate pe o rază
de 1 km în jurul magazinului central. Magazinul central distribuie 90 de
unități de marfă pe lună. În punctele comerciale firma distribuie 100 de
unități de produs. O unitate de produs este vîndută la un preț de 10 u.c.
Totodată, este cunoscut faptul că volumul de marfă vîndută este
proporțional cu suprafața teritoriului de distribuție a mărfurilor, iar
costurile de transport unitare sunt proporționale distanței, iar coeficientul
de proporționalitate înregistrînd 3,3 u.c. / km (unitatea). Determinați raza
de distribuție a mărfurilor, în urma căreea venitul din vânzări va fi maxim.

Problema 46. O firmă, activitatea principală a căreea este

distribuția mărfurilor, are o rețea de magazine, care include magazinul
central (sediul principal) și o serie de puncte de vânzare, situate pe o rază
de 1 km în jurul magazinului central. Magazinul central distribuie 98 de
unități de marfă pe lună. În punctele comerciale firma distribuie 100 de
unități de produs. O unitate de produs este vîndută la un preț de 50 u.c.
Totodată, este cunoscut faptul că volumul de marfă vîndută este
proporțional cu suprafața teritoriului de distribuție a mărfurilor, iar
costurile de transport unitare sunt proporționale distanței, iar coeficientul
de proporționalitate înregistrînd 1,1 u.c. / km (unitatea). Determinați raza
de distribuție a mărfurilor, în urma căreea venitul din vânzări va fi maxim.

Problema 47. O firmă, activitatea principală a căreea este

distribuția mărfurilor, are o rețea de magazine, care include magazinul
central (sediul principal) și o serie de puncte de vânzare, situate pe o rază
de 1 km în jurul magazinului central. Magazinul central distribuie 102 de
unități de marfă pe lună. În punctele comerciale firma distribuie 115 de
unități de produs. O unitate de produs este vîndută la un preț de 21 u.c.
Totodată, este cunoscut faptul că volumul de marfă vîndută este
proporțional cu suprafața teritoriului de distribuție a mărfurilor, iar
costurile de transport unitare sunt proporționale distanței, iar coeficientul
de proporționalitate înregistrînd 4 u.c. / km (unitatea). Determinați raza de
distribuție a mărfurilor, în urma căreea venitul din vânzări va fi maxim.

56
 Problema 48. O firmă, activitatea principală a căreea este
distribuția mărfurilor, are o rețea de magazine, care include magazinul
central (sediul principal) și o serie de puncte de vânzare, situate pe o rază
de 1 km în jurul magazinului central. Magazinul central distribuie 128 de
unități de marfă pe lună. În punctele comerciale firma distribuie 135 de
unități de produs. O unitate de produs este vîndută la un preț de 52 u.c.
Totodată, este cunoscut faptul că volumul de marfă vîndută este
proporțional cu suprafața teritoriului de distribuție a mărfurilor, iar
costurile de transport unitare sunt proporționale distanței, iar coeficientul
de proporționalitate înregistrînd 3 u.c. / km (unitatea). Determinați raza de
distribuție a mărfurilor, în urma căreea venitul din vânzări va fi maxim.

57
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. BĂLEANU, V. Managementul aprovizionării și desfacerii.

Petroșani: 2012
2. BĂŞANU, Gh.; PRICOP, M. Managementul aprovizionării şi
desfacerii-vânzării. Bucureşti: Editura Economică, Ediţia a 4-a, 2012.
3. FOTA, A. Managementul aprovizionării materiale. Curs pentru
învățământ la distanță. Brașov: Universitatea „Transilvania”, 2009
4. OLEINIUC, M. Culegere de probleme la disciplina Managementul
aprovizionării și vânzărilor pentru studenții la specialitatea
„Business și administrare”, ciclul I, anul II. Bălți: S.n., 2013
(Complexul editoral al INCE), 60p. ISBN 978-9975-4185-4-6
5. http://facultate.regielive.ro/cursuri/management/managementul-
aprovizionarii-materiale-
144298.html?s=management%20aprovizionar (citat 14.10.2016)

58
 Capitolul 4
LOGISTICA
ÎNTREPRINDERII

59
 Problema 1. Compania „Delta” are trei fabrici de asamblare a
microprocesoarelor. Cea din oraşul „X” are o producţie lunară de 1700 de
unităţi. Fabrica din oraşul „Y” produce 2000 unităţi pe lună, iar cea din
oraşul „Z” 1700 unităţi. Microprocesoarele sunt vândute în patru
magazine. Magazinul „A” a emis o comandă de 1700 de unităţi pentru
luna următoare, magazinul „B” are o cerere de 1000 unităţi, iar magazinul
„C” de 1500 de unităţi, iar pentru magazinul „D” cererea este de 1200
unităţi. Costul de transport al unui microprocesor de la fiecare fabrică până
la fiecare magazin este prezentat în tabel.
Costul de transport al unui microprocesor, dolari
Magazine
Fabrici
A B C D
Oraşul X 5 3 2 6
Oraşul Y 4 7 8 10
Oraşul Z 6 5 3 8
În calitate de manager de distribuţie, formulaţi un model
matematic pentru a găsi cel mai ieftin mod de distribuţie.
Problema 2. În fiecare lună sunt tipărite câte 5000 de exemplare
din revista Automagazin la 2 tipografii: o tipografie în oraşul „B”, „C” –
tipografia a doua. De aici revistele sunt transportate la centrele regionale
de distribuţie. Luna aceasta centrul „X” a comandat 4000 de exemplare,
centrul „Y” a cerut 2000 de reviste, iar centrul de distribuţie „Z” a cerut
2500 de copii. Costurile de transport de la fiecare tipografie la centrele de
distribuţie sunt date în tabelul 2:
Costurile de transport de la tipografie la centrele de distribuţie, lei
Centre regionale de distribuţie
Tipografii
X Y Z
Oraşul B 0,07 0,05 0,10
Oraşul C 0,03 0,11 0,04
Găsiţi cel mai ieftin mod de distribuţie.
Problema 3. O companie petrolieră are rafinării de benzină în
oraşul X, cu o capacitate de producţie de 300000 de barili săptămânal şi
în oraşul Y, cu capacitate de 500000 de barili pe săptămână. Benzina din
aceste rafinării este transportată în patru centre regionale de depozitare.
Centrul din regiunea A are nevoie de 200000 barili pentru săptămâna
următoare, cel din regiunea B 100000 barili, cel din regiunea C 400000
barili, iar cel din regiunea D 300000 barili. Costul de transport
pentru fiecare baril de la fiecare rafinărie la centrele de depozitare sunt
date în tabel:
60
 Costul de transport pentru fiecare baril, dolari
Cerinţe regionale de depozitare
Rafinării
Regiunea A Regiunea B Regiunea C Regiunea D
Oraşul X 0,10 0,05 0,07 0,09
Oraşul Y 0,05 0,11 0,08 0,07
În calitate de manager de distribuţie determinaţi planul de
distribuţie cel mai ieftin.

Problema 4. Compania „American Motors” poate transporta în

total 200 automobile cu camionul şi 600 cu trenul de la fabrica „X” la
dealerii săi din oraşul „A”, oraşul „B”, oraşul „C” şi „D”. Costul (în dolari)
pentru transportarea unui automobil la fiecare dintre dealeri cu camionul
sau cu trenul, precum şi cererea dealerilor sunt prezentate în tabel.
Costul pentru expedierea unei maşini, mii lei
Mijloc de Costul de transport
transport Oraşul A Oraşul B Oraşul C Oraşul D
Camion 30 20 50 60
Tren 45 30 75 90
Cererea 300 100 250 150
În calitate de manager al departamentului logistic, formulaţi un
model matematic pentru determinarea modului în care vor fi transportate
automobilele dealerilor, pentru a minimiza costurile de transport.
Problema 5. Un reprezentant al „Ministerului de Afaceri Interne”
este responsabil de repartizarea ofiţerilor absolvenţi la unităţi militare.
Sarcina sa curentă este distribuirea a 120 de ofiţeri care au absolvit trei
academii militare:
Tabelul 1. Numărul absolvenţilor din şcoli
Şcoala Număr de absolvenţi
Numărul 1 30
Numărul 2 75
Numărul 3 15
Aceşti ofiţeri vor fi repartizaţi în unul din următoarele centre
militare, a căror cerințele personal calificat sunt prezentate în tabelul 2:
Tabelul 2. Nevoile de personal calificat în centre
Centrul Posturi disponibile
A 22
B 31
C 37
D 30
61
 În prima fază reprezentantul „Ministerului Afacerilor Interne”
doreşte să determine o realizare iniţială care să minimizeze costurile de
transport a militarilor şi ale familiilor lor. Această realizare va fi ulterior
modificată în funcţie de preferinţele ofiţerilor. Costurile medii de transfer
sunt prezentate în tabelul 3:
Tabelul 3. Costul mediu de transfer a militarilor, mii lei
Centrul A Centrul B Centrul C Centrul D
Şcoala nr.1 15 22 38 40
Şcoala nr.2 29 27 33 35
Şcoala nr.3 39 41 16 19
Găsiţi repartizarea iniţială folosind metoda colţului de nord-vest.

Problema 6. O companie deţine 4 termocentrale care produc

energie pentru o mare parte din sudul României. Compania deţine şi 3
mine de cărbune care sunt necesare pentru funcţionarea termocentralelor,
precum şi reţeaua de distribuţie necesară transportării cărbunelui de la
mine la termocentrale. Costurile de transport suntprezentate în tabelul 1:
Tabelul 1. Costul de transport de la mine la termocentrale
Termocentrale
Mina
1 2 3 4
A 4 7 9 8
B 5 4 6 7
C 10 3 6 8
Capacitatea zilnică a minelor, şi cererea de cărbune a fiecărei
termocentrale, în mii de tone pe zi sunt estimate în tabelul 2:
Tabelul 2. Capacitatea zilnică a minelor, mii tone
Cererea de
Capacitatea,
Mina Termocentrala cărbune, mii
mii tone
tone
A 40 1 30
B 30 2 25
C 50 3 35
4 40
Găsiţi cel mai ieftin algoritm de transport al cărbunilor de la mine
la termocentrale.

62
 Problema 7. Un centru de creştere a animalelor de carne menţine
trei locuri de îngrăşare a animalelor A, B şi C. Animalele sunt îngrăşate
aici şi apoi sunt transportate la unul din cele trei abatoare moderne situate
în trei localități diferite, X, Y şi Z. Costurile de transport sunt date în
tabelul 1.
Tabelul 1. Costul de transport la sute de capete, mii lei
Centrul de Abator
creştere 1 2 3
A 42 45 38
B 25 20 30
C 33 26 28
Numărul de animale disponibile în cele trei locuri de îngrăşare, în
mii de capete, sunt prezente în tabelul 2.
Tabelul 2. Numărul de animale disponibile
la centrele de îngrăşare, mii de capete
Locul de creştere Număr disponibil
1 3
2 4
3 3
Capacităţile, în sute de capete, ale abatoarelor sunt:
Tabelul 3. Capacităţile abatoarelor, sute de capete
Abatorul Capacitate
1 3
2 3
3 4
Determinaţi graficul de transport al animalelor către abatoare
astfel încât costul total să fie minim.
Problema 8. O companie petrolieră are comenzi de 80 de
unităţi/zi unui anumit tip de benzină de la trei terminale care fiecare
necesită 25, 45 şi 10 unităţi/zi. Compania are două rafinării, fiecare cu o
capacitate de 50 de unităţi/zi. Elaboraţi ruta transportului petrolului astfel
încât să fie cât mai eficient, ştiind că costurile sunt cele din tabelul de mai
jos. Datele iniţiale sunt prezentate în tabel.
Costul de transport, unităţi valorice
Terminal
1 2 3 Oferta
Rafinăria 1 2.0 2,8 3,8 50
Rafinăria 2 3,0 4,0 4,2 50
Cererea 25 45 10
63
 Problema 9. O companie care produce îngrăşăminte chimice
doreşte să aloce producţia de la 3 fabrici în 3 depozite regionale.
Capacitatea de producţie, cererea şi costurile de transport sunt prezentate
în tabel.
Capacitatea de producţie, cererea şi costul de transport
Depozite regionale Capacitatea
Nr.
Fabrici de producţie,
crt. Regiunea X Regiunea Y Regiunea Z
în tone
1. A 7 5 10 12
2. B 8 6 10 18
3. C 6 8 5 15
4. Cererea 15 20 10
Găsiţi modul optim de alocare a îngrăşămintelor de la fabrici la
depozitele regionale.

Problema 10. O firmă asigură transportul produselor pij de la

depozitele „Dila” centrele de desfacere Cj, conforminformaţiei din tabelul
15. Determinaţi cantităţile xij ce trebuie transportate de la fiecare depozit
la centre, astfel încât costul total al transportului suportat de către firmă să
fie minim.
Date iniţiale privind indicatorii
C1 C2 C3 Disponibil
D1 20 30 10 100
D2 30 40 25 300
D3 35 15 20 100
Cerere 150 125 225

Problema 11. Firma „A” îşi planifică să obţină „castraveţi de seră”

în volum de 2088 tone, iar structura vânzărilor legumelor de seră, pe forme
de distribuţie,ar fi următoare:
a) vânzări prin magazine proprii – 438,5 tone;
b) vânzări prin canale scurte (prin magazinele altor agenţi
economici) – 939,6 tone;
c) vânzări prin canale lungi (angrosişti şi vânzări către unităţile de
prelucrare) – 709,9 tone.
Costurile unitare de producţie ce urmează a se înregistra la
castraveţi de seră sunt de aproximativ 16 lei/kg.
Preţurile unitare de vânzare, pe forme de distribuţie, respective
cheltuielile totale de distribuţie şi de promovare sunt prezentate în tabel.

64
 Date iniţiale privind planificarea produselor “castraveţi de seră”
Preţunitar Cheltuieli Cheltuieli
de totale de totale de
Varianta de distribuţie
vânzare distribuţie promovare
(lei/kg) (mii lei) (mii lei)
Distribuţia prin magazinele proprii 32 4245 490
Distribuţia prin canale scurte 26 4546 520
Distribuţia prin canale lungi 24 2118 204
Se cere: alegerea variantei optime de distribuţie a legumelor de
seră (care să aducă cel mai mare profit).

Problema 12. Întreprinderea A producătoare de materiale de

vopsit este situată la distanţa de 630 km de la firma B. Ambele firme
realizează produse de aceeaşi calitate. Pentru extinderea pieţei de
desfacere firma A deschide un depozit la distanţa de 230 km.
Aprovizionarea cu mărfuri a depozitului se efectuează în parțimari de unde
este redistribuită clienţilor. Cheltuielile pentru întreţinerea depozitului
constituie 0,63 dolari.
Indicatorii iniţiali de calcul
Indicatori Calcularea
indicatorilor
Distanţa dintre întreprinderi, km 630 km
Distanţa de la firma A până la depozit, km 230 km
Costul de aprovizionare cu mărfuri a firmei
0,63 dolari
A, dolari/ km
Cheltuielile de producţie a firmei A, dolari
Cheltuielile pentru întreţinerea depozitului,
dolari
Costul de aprovizionare cu mărfuri a firmei B,
dolari/km
Cheltuielile de producţie a firmei B, dolari
Determinaţi pieţele de desfacere a firmelor producătoare A şi B.

Problema 13. În urma cercetării pieţei serviciilor de transport,

departamentul de logistică a unei firme comerciale a ales doi furnizori care
întrunesc condiţiile de transportare a mărfurilor. O parte din indicatori care
au stat la baza alegerii furnizorilor de transport sunt calitativi, iar ceilalţi
cantitativi. De identificat care este cel mai convenabil furnizor de servicii
de transport pentru firma comercială.

65
 Date privind evaluarea furnizorilor
Criteriul Rangul Furnizorii de servicii de transport
Indici
A B Wi A B
etalon
Disponibilitate 1 0,87 0,86
Costul
2 0,84 0,75
transportului
Timpul de
3 10 15
tranzit
Flexibilitatea
4 bine foarte bine
transportului
Siguranţa 5 7 8
Dotare
suplimentară a
6 satisfăcător satisfăcător
mijlocului de
transport.
Frecvenţa 7 satisfăcător bine
Oferirea
serviciilor 8 bine foarte bine
suplimentare
Pentru calcularea indicatorilor calitativi se va folosi scala
cu 5 baluri astfel, excelent – 5, foarte bine – 4, bine – 3, satisfăcător – 2.

Problema 14. Serviciul de logistică a unei fabrici de mobilă a

efectuat cercetarea pieţei furnizorilor de lemn. În rezultat au fost selectaţi
3 furnizori. Alegerea furnizorilor s-a efectuat după scala de 10 baluri după
următoarele criterii:
I - timpul aprovizionării;
II - calitatea materiei prime;
III - condiţiile de plată;
IV - situaţia financiară a furnizorului;
V - condiţiile de preţ;
VI - integritatea materialelor;
VII - aprovizionări suplimentare.
În baza informaţiei din tabel, identificaţi care este cel mai eficient
furnizor de lemn.

66
 Rezultatele criteriilor
Valoarea ni niwi
Criteriul criteriului
B C H B C H
wi
I 0,15 8 7 9
II 0,13 6 6 10
III 0,08 9 9 5
IV 0,15 7 8 6
V 0,20 8 7 8
VI 0,12 10 6 9
VII 0,17 7 8 7

Problema 15. Magazinul X timp de două semestre a recepţionat

marfa „A” şi „B” de la doi furnizori „Furnizorul 1”, „Furnizorul 2”. În
baza datelor tabelelor 1, 2, 3, determinaţi cu care dintre cei doi furnizori
se va lua decizia să colaboreze în continuare magazinul.
Tabelul 1. Dinamica preţurilor la mărfurile furnizate
Preţul pentru o unitate
Volumul produselor buc./semestru
marfă/lei
Furnizori Sem I Sem II Sem I Sem II
Marfa Marfa Marfa Marfa Marfa Marfa Marfa Marfa
A B A B A B A B
Nr.1 2200 1100 1320 1320 11 6 12 7
Nr.2 9900 6600 7700 11000 10 4 11 7

Tabelul 2. Dinamica furnizării mărfurilor necalitative

Numărul mărfurilor necalitative furnizate în timpul
Nr.
Semestrul unui semestru, buc.
crt.
Furnizorul Nr.1 Furnizorul Nr.2
1. I 83 330
2. II 132 468

Tabelul 3. Dinamica încălcării termenului de livrare a furnizorilor

Furnizorul Nr.1 Furnizorul Nr.2
Semestrul Mărfuri Total Semestrul Mărfuri Total
furnizate, întârzieri, furnizate, întârzieri,
buc. zile buc. zile
I 12 31 I 12 48
II 11 39 II 15 38

67
 În calitate de criterii de apreciere a furnizorilor se ia preţul,
calitatea produselor furnizate şi termenul de livrare. Criteriile menţionate
sunt apreciate de experţi şi iau aşa categorii ca: preţ – 0,45, calitatea
produselor – 0,35, termenul de livrare – 0,2.

Problema 16. În calitate de criterii locale pentru alegerea

furnizorului convenabil, întreprinderea a ales următoarele criterii
„Siguranţa aprovizionării”, „Asigurarea calităţii”, „Preţul, Situaţia
financiară a furnizorului”, „Furnizări neplanificate Suplimentare”.
În urma analizei pieţei regionale s-au evidenţiat doi furnizori
care corespund activităţii logistice. Nivelul asigurărilor cu mărfuri din
partea furnizorilor au fost apreciate de către experţi în sistemul de trei
baluri: 1 – excelent, 2 – bine, 3 – satisfăcător.
Criteriile principale de alegere a furnizorilor sunt prezentate
în tabel.
Criteriile şi rangul furnizorilor
Criteriul Rangul Criteriul Rangul
Siguranţa aprovizionării Rolul şi reputaţia în ramura
1 11
de activitate
Asigurarea calităţii 2 Iniţiativă în activitate 12
Productivitatea Organizarea şi conducerea
3 13
tehnologică
Preţul 4 Controlul proceselor 14
Amplasarea geografică Atitudinea faţă de
5 15
cumpărători
Potenţialul tehnologic 6 Imaginea 16
Situaţia financiară 7 Ambalajul mărfii 17
Furnizări neplanificate Relaţii de muncă
8 18
suplimentare
Asigurarea Experienţa
9 19
informaţională
Servicii post-vânzare Informaţii suplimentare şi
10 20
instrucţiuni
Alegeţi furnizorul cel mai atrăgător în activitatea de aprovizionare
a întreprinderii cu mărfuri.

Problema 17. Determinaţi coordonatele centrului de greutate a

depozitelor după următoarele coordonate: D1 (2,2), D2 (3,5), D3 (5,4), D4
(8,5). Considerând că descărcările de la depozit până la fiecare client
sunt egale.
68
 Problema 18. În baza datelor din tabelul 24 determinaţi centrul
de greutate a localizării depozitului.
Date privind coordonatele depozitelor
Depozitul Coordonatele Cantitatea săptămânală de mărfuri
D1 2,2 800
D2 3,5 900
D3 5,4 200
D4 8,5 100
Total 2000

Problema 19. Folosind metoda calculului centrului de greutate,

determinaţi coordonatele optime a amplasării depozitelor de material de
construcţie, în baza punctelor de localizare a clienţilor acestor depozite.
Datele privind distanţa de la client la depozit şi cantitatea
de material livrate
Nr. clientului X, km Y, km Q, tone
1 76 159 168
2 201 856 201
3 537 159 386
4 403 604 252
5 319 445 285
6 520 705 420
7 218 487 219

Problema 20. Pentru prelucrarea materialelor la depozitul

întreprinderii producătoare se folosesc maşini de încărcat – descărcat care
lucrează cu energie electrică, de asemenea depozitul este şi iluminat.
Datele despre cheltuielile de energie electrică sunt prezentate în tabel.
Determinaţi costurile fixe şi variabile din totalul costurilor pentru
energie electrică.
Date privind lucrul în depozitul de mărfuri
Cheltuieli de
Volumul Cheltuieli de Volumul
energie
Perioada mărfurilor, energie Perioada mărfurilor,
electrică, mii
mii tone electrică mii tone
lei
Ianuarie 16,5 5022,2 Iulie 14,9 4945,0
Februarie 13,2 4867,8 August 11,6 4790,5
Martie 16,5 5022,2 Septembrie 12,4 4829,2
Aprilie 21,5 5253,9 Octombrie 13,2 4867,8
Mai 18,2 5099,4 Noiembrie 16,5 5022,2
Iunie 19,8 5176,6 Decembrie 19,8 5176,6
Total mediu pe lună 16,18 5006,1

69
 Problema 21. Firma comercială se ocupă de realizarea produselor
pe pieţele K1-K5, şi dispune de furnizori permanenţi F1-F7 în regiuni
diferite. Informaţiile sunt indicate în tabelele 1, 2, 3.
Tabelul 1. Date privind furnizorii
Furnizori F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7
Tf 0,87 0,78 0,93 2,3 1,24 1,06 0,95
Qf 120 390 360 400 300 320 440

Tabelul 2. Date privind clienţii

Clienţi K1 K2 K3 K4 K5
Tk 0,63 0,7 0,74 0,75 0,61
Qk 760 470 340 400 360

Tabelul 3. Date privind furnizorii şi clienţii

Furnizori
K1 K2 K3 K4 K5 F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7
Clienţi
X 10 50 25 65 30 35 55 5 25 10 70 30
Y 40 30 10 60 55 40 10 5 50 30 50 25

unde:
Qf – volumul producţiei cumpărat de la furnizor, kg
Tf – preţul furnizorului pentru transportarea mărfurilor lei/t. km;
Tk – preţul clientului, lei/t.km;
Qk – volumul producţiei realizat clienţilor, kg.
Mărimea volumului vânzărilor impune firma să-şi construiască un
nou depozit. Determinaţi coordonatele optime de amplasare a depozitului.

Problema 22. Determinaţi volumul circulaţiei de mărfuri timp de

o lună în depozit în baza următoarelor date: prin depozit au trecut 20 000
t marfă, din care 8 000t marfă s-a păstrat 5 zile, 5 000 t s-a păstrat 7 zile,
iar 7 000t s-a păstrat 10 zile.
Datele iniţiale şi de calcul al problemei
Nr. Calcularea
Indicatorii
crt. indicatorilor
1. Timpul perioadei de calcul 30 zile
2. Cantitatea de mărfuri trecută prin depozit în perioada de calcul Q=20 000t
3. Cantitatea totală de marfă păstrată în depozit timp de 30
zile (t/zile)
4. Timpul mediu de păstrare în depozit a mărfurilor
5. Determinarea volumului de circulaţie a mărfurilor în depozit

70
 Problema 23. În tabelul 30 este prezentată informaţia privind
depozitele ce urmează a se construi, în cadrul cărora depozitarea se va
realize pe rafturi.
Elementele privind depozitarea în rafturi a resurselor materiale
Valoarea
Explicaţii Simbol U.M.
termenului
Numărulde palete dintr-o stivă ns nr. 5
Numărul de încărcături unitare ce N nr. 12
vor fi depozitate
Suprafaţa ocupată deo încărcătură
s m.p. 20
unitară
Adâncimeaunui rând er nr. 4
Suprafaţa unei jumătăţi de culoar S c/2 m.p. 0,75
Suprafaţa unui rând Sr m.p. 2,5
Mărimea lotului de produse supus Qp tone 800
pregătirii
Suprafaţa necesară pentru pregătirea sp m.p. 2
unei tone de resurse
Timpul necesar pentru pregătirea
t zile 10
resurselor materiale
Cantitatea totală de resurse material Ct tone 9.600
ce poate fi primită într-un an
Cantitatea de produse descărcate pe
d tone 2
m.p.
Cantitatea de resurse materiale Lt tone 8.000
livrate într-unan
Lungimea unei laturi a depozitului L m 25,5
Lăţimea unei laturi a depozitului l m 10
Grosimea zidului g m 0,5
Numărul de zile om pentru care
resursele material se vor afla pe z zile 0,8
suprafaţa de descărcare
Determinaţi:
1. Suprafaţa pentru depozitarea propriu-zisă a resurselor material;
2. Suprafaţa de livrare şi recepţie;

71
 3. Suprafaţa necesară pentru efectuarea operaţiilor de pregătire a
resurselor material pentru livrare;
4. Suprafaţa ocupată de elementele constructive ale depozitului;
5. Suprafaţa totală a unui depozit ce urmează a se construi.

Problema 24. Datele necesare calculării indicatorilor pentru

materialele depozitate în vrac şi în rafturi, sunt prezentate în tabel.
Elemente privind depozitarea în vrac şi în rafturi a resurselor
materiale și produseloragroalimentare
Explicaţii Simbol U.M. Valoarea
termenului
Pentru depozitareaîn vrac
Stocul maxim normat Smn tone 450
Cantitatea depozitată pe m.p. Qmp tone/ m2 2
Suprafaţa derecepţie Sr m2 35
Suprafaţa de livrare Sl m2 20
Suprafaţa birourilor Sb m2 10
Suprafaţa culoare lor Scul m2 25
Suprafaţa sortare/calibrare
interioare Ss m2 30
Suprafaţa construcţii (stâlpi,
lifturi) Sc m2 15
Pentrudepozitareaînrafturi
Stocul maxim normat Smn tone 500
Greutatea volumetrică Gv t/m3 2
Volumul unei despărţituri Vd m3 1,875
Coeficientul de umplere Ku % 90
Numărul de spărţiturilor Ndr nr. 6
dintr-unraft raft
Lungimeaunui L m 5
Despărţituri
Lăţimea unuiraft l m 1,5
Înălţimea rafturilor Îr m 9
Înălţimea depozitului Îd m 12
Suprafaţa auxiliară Sa m2 90
Suprafaţa sortare/calibrare Ss m2 30
Suprafaţa construcţii (stâlpi,
lifturi) Sc m2 15

Determinaţi:
1. Suprafaţa principală de depozitare în vrac, a suprafeţei totale şi
a indicelui de utilizare asupra feţei totale;
2. Suprafaţa principală, asupra feţei totale, a indicelui de utilizare
asupra feţei totale şi a indicelui de utilizare a volumului depozitului, pentru
depozitarea în rafturi.

72
 Problema 25. Determinaţi volumul circulaţiei de mărfuri timp de
o lună în depozit în baza următoarelor date: prin depozit au trecut 20 000
t marfă, din care 8 000t marfă s-a păstrat 5 zile, 5 000 t s-a păstrat 7 zile,
iar 7 000t s-a păstrat 10 zile.
Datele iniţiale şi de calcul al problemei
Calcularea
Indicatorii
indicatorilor
Timpul perioadei de calcul 30 zile
Cantitatea de mărfuri trecută prin depozit în Q=20 000t
perioada de calcul
Cantitatea totală de marfă păstrată în depozit timp
de 30 zile (t/zile)
Timpul mediu de păstrare în depozit a mărfurilor
Determinarea volumului de circulaţie a mărfurilor
în depozit

Problema 25. Determinaţi suprafaţa optimă a matricelor de

turnare a materiei prime dacă la 1 m2 de suprafaţă în matriţă acţionează 5t.,
iar cantitatea materialului care trebuie turnat este de 25 000t.
Datele iniţiale şi de calcul al problemei
Indicatorii Calcularea indicatorilor
Greutatea care acţionează la 1 m2 5t/m2
Cantitatea maximă de materie 25 000t
Calcularea suprafeţei eficiente a matricei

Problema 26. Calculaţi numărul necesar de maşini de încărcat,

dacă timp de 24 ore este necesar de încărcat 600 t. marfă, productivitatea
maşinilor este de 20 t/oră, coeficientul încărcăturilor este K=1,2, durata
schimbului 8 ore.
Datele iniţiale şi de calcul al problemei
Indicatorii Calcularea indicatorilor
Cantitatea de încărcat timp de 24 ore 600t
Durata schimbului 8 ore
Determinarea productivităţii maşinilor în
timpul unui schimb
Coeficientul de încărcătură 1,2
Numărul necesar de maşini de încărcat

Problema 27. Determinaţi suprafaţa optimă a depozitului

de ambalaje, dacă suprafaţa utilă constituie 4500 m2 , suprafaţa birourilor
50 m2, suprafaţa auxiliară 1750 m2, suprafaţa de intrare şi livrare a
73
ambalajelor este egală, cantitatea de materiale depozitate anual este de
20 000 t, greutatea la 1 m2 constituie 0,25 t/ m2 k= 1,2. Timpul maxim de
depozitare a ambalajelor pe suprafaţa de intrare 2zile.

Problema 28. Calculaţi intervalul dintre comenzi pentru

întreprinderea X, dacă pentru anul 2015 necesitatea de produse este
2500 t, iar mărimea optimă a comenzii este 140 t.

Problema 29. Calculaţi indicatorii sistemului de aprovizionare cu

materiale cunoscând următoarele: de la depozit până la punctul de
deservire tehnică materialele se aduc într-un timp dat (t); reţinerile în
aprovizionare sunt (treţinut.); costul pentru o unitate piesă este (C0); volumul
necesar de piese de schimb pentru 22 zile (S); cheltuielile pentru păstrare
şi depozitare a unei piese (I).
Date privind aprovizionarea cu materiale
T, zile Treţinut, zile C0 S, unităţi I, lei
6 2 280 500 15

Problema 30. În condiţiile cererii şi a consumului relativ constant,

reaprovizionarea stocurilor se face la intervale egale de timp şi în cantităţi
relativ egale, aşa cum este cazul combinatelor zootehnice, care practică
tehnologii de tip industrial, întreprinderilor de industrializare (procesare)
a produselor agricole, combinatelor de vinificaţie etc. Exemplul nostru se
face pentru „nutreţuri combinate” (produsul A), utilizate într-un complex
pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor şi pentru „sticle de îmbuteliat vin”
(produsul B), folosite la un combinat de vinificaţie. Datele necesare sunt
cuprinse în tabel.
Elementele de calcul necesare pentru prognozarea stocurilor
Produsul
Indicatori Simbol U.M.
A B
Consumul normat pe
Qn Tone (buc.) 10050 2250000
trimestru
Perioada de calcul Tzp zile 90 90
Intervalul mediu dintre două
Tz zile 5,3 19
aprovizionări
Consumul zilnic Cz t/zi (buc./zi) 111,67 25000
Costul unitar de lansare a
Cl Mii lei 6380 14000
comenzii
Costul unitar de stocare Cs lei 4000 10

74
 În cazul unor intervale de timp variabile între două aprovizionări,
se va calcula intervalul mediu dintre două aprovizionări succesive, ținând
seama de intervalele individuale ale fiecărei aprovizionări şi de cantităţile
primate la fiecare partidă de materiale.
Cantităţile de materiale şi termenele de primire
a acestora în unitate
Produsul Produsul
„Nutreţuri combinate” „Sticle pentru îmbuteliat vin”
Cantitatea Cantitatea
Cantitatea Cantitatea
Data Intervalul teoretică a Data Intervalul teoretică a
primită primită
primirii în zile (t) perioadei primirii în zile (t) perioadei
(Q) (Q)
(Q*t) (Q*t)
4.01 5 650 3250 10.01 21 500 10500
8.01 4 500 2000 30.01 20 400 8000
15.01 7 750 5250 10.02 10 200 2000
18.01 3 350 1050 28.02 18 300 5400
24.01 6 600 3600 15.03 15 300 4500
28.01 4 525 2100 10.04 26 500 13000
2.02 5 600 3000 30.04 20 400 8000
10.02 8 850 6800 15.05 15 400 6000
14.02 4 450 1800 5.06 20 500 10000
17.02 3 300 900 15.06 10 300 3000
22.02 5 500 2500 30.06 15 600 9000
27.02 5 550 2750 20.07 20 700 1400
5.03 6 650 3900 30.07 10 300 3000
9.03 4 400 1600 10.08 10 400 4000
14.03 5 600 3000 25.08 15 600 9000
20.03 6 700 4200 20.09 25 500 12500
24.03 4 450 1800 15.10 25 600 15000
30.03 6 625 3750 10.11 25 500 12500
30.11 20 500 10000
20.12 20 500 10000
Total - 10050 53250 - - 9000 169400
Determinaţi:
1. Optimizarea stocului curent prin metoda calculului direct;
2. Stocul curent optim prin metode economico-matematice.

Problema 31. Calculaţi indicatorii necesari consumului de

materiale a întreprinderii la intervale egale de timp, dacă volumul anual
necesar este de 1550 buc. nr. de zile lucrătoare 226 zile în an, nivelul optim
al comenzii 75 buc, timpul aprovizionării 10 zile, timpul de reţinere a
comenzii 2 zile.
75
 Indicatorii iniţiali şi de calcul
Calcularea
Indicatori
indicatorilor
Consumul, unităţi 1550
Volumul optim al comenzii, unităţi 75
Timpul aprovizionării, zile 10
Timpul de reţinere a comenzii, zile 2
Volumul de consum în zi, unităţi/zile
Timpul epuizării stocului, zile,
Volumul consumului prognozat în timpul aprovizionării,
unităţi
Volumul maxim al consumului în timp, unităţi
Produse de rezervă, unităţi
Pragul de rentabilitate a rezervelor, unităţi
Volumul maxim de rezerve, unităţi
Pragul de rentabilitate a materialelor consumate, zile

Problema 32. Un distribuitor local al unui mare producător de

şine pentru autoturisme prognozează să realizeze pe piaţă în anul viitor
9600 unităţi marfă (Q) a unui model de şine pentru autoturisme. Costul
anual de păstrare a unei unităţi de produs este 16 dolari (i), costul comenzii
este 75 dolari (C0). Distribuitorul lucrează 288 zile în an. Determinaţi:
care este volumul optim al comenzii? Cîte comenzi în an trebuie să facă
distribuitorul? Care este timpul duratei ciclului comenzii.

Problema 33. Întreprinderea industrială planifică producerea a

unei noi producţii. Volumul cererii prognozate este de 600 unităţi,
cheltuielile fixe pentru producerea noilor produse este 12000 lei anual.
Planificarea cheltuielilor variabile pentru o unitate produs este 42 lei.
Analiza companiilor concurente a demonstrat că nivelul preţului pe piaţă
pentru o unitate de produs este 67 lei.
Determinaţi punctul de rentabilitate în indicatori naturali şi
sintetici.

Problema 34. Calculaţi indicatorii necesari consumului de

materiale a întreprinderii la intervale egale de timp, dacă volumul
anual necesar este de 200 000 kg, volumul optim al cererii este de
40 000kg. Timpul aprovizionării cu mărfuri stipulat în contract este de 15
zile, timpul de reţinere a comenzii este de 3 zile, numărul zilelor lucrătoare
este de 250 zile.
76
 Calcularea indicatorilor necesari consumului
de materiale la intervale egale de timp
Calculul
Indicatorii Rezultatele
indicatorilor
Consumul, kg 200000
Volumul optim al comenzii, kg 40000
Timpul aprovizionării, zile 15
Timpul de reţinere a comenzii, zile 3
Volumul de consum în zi, unităţi/zile
Timpul epuizării stocului, zile
Volumul consumului prognozat în
timpul aprovizionării, unităţi
Volumul maxim al consumului în
timp, unităţi
Produse de rezervă, unităţi
Pragul de rentabilitate a rezervelor,
unităţi
Volumul maxim de rezerve, unităţi
Pragul de rentabilitate a materialelor
consumate, zile

Problema 35. Determinaţi cantitatea optimă a mărfurilor pentru

aprovizionare cu materiale dacă cheltuielile pentru o unitate produs este
8,33 unităţi monetare, cheltuielile anuale pentru păstrarea stocului
0,1 unităţi monetare. Necesitatea anuală de stocuri este 1500 unităţi.

Problema 36. Determinaţi volumul circulaţiei de mărfuri timp

de o lună în depozit în baza următoarelor date: prin depozit au trecut
20 000 t marfă, din care 8 000t marfă sau păstrat 5 zile, 5 000 t s-a păstrat
7 zile, iar 7 000t s-au păstrat 10 zile.
Indicatorii iniţiali şi de calcul
Indicatorii Calcularea indicatorilor
Timpul perioadei de calcul 30 zile
Cantitatea de mărfuri trecută prin depozit în Q=20 000t
perioada de calcul
Cantitatea totală de marfă păstrată în depozit
timp de 30 zile (t/zile)
Timpul mediu de păstrare în depozit a
mărfurilor
Determinarea volumului de circulaţie a
mărfurilor în depozit
77
 Problema 37. Determinaţi cantitatea optimă a mărfurilor pentru
aprovizionare cu materiale dacă cheltuielile pentru o unitate produs
este 8,33 unităţi monetare, cheltuielile anuale pentru păstrarea stocului
0,1 unităţi monetare. Necesitatea anuală de stocuri este 1500 unităţi.
Problema 38. Să se rezolve următoarea problemă de transport:
Datele iniţiale ale problemei
C1 C2 C3 D
D1 22 33 11 50
D2 44 55 22 30
N 30 10 40

Problema 39. În cadrul unui terminal activează 20 unităţi (H2) de

încărcare-descărcare, zilnic în exploatare sunt 15 unităţi (H1). Timpul de
lucru al unităţilor este 8 ore (T un.).
Determinaţi coeficientul încărcăturii extensive K ex a unităţilor în
următoarele condiţii:
1. În cazul măririi numărului de unităţi de încărcare-descărcare
cu 20%, H1 18 unităţi;
2. În cazul măririi timpului de lucru a unităţilor cu 100%, T 16 ore.
Problema 40. Firma „X” prestatoare de servicii de transport
auto şi feroviar, transportă la comanda unei firme comerciale cutii cu
produse alimentare. Identificaţi care mijloc de transport este mai eficient
conform tabelul.
Datele iniţiale ale problemei
Indicatori Unităţi de măsurare Semnificaţia
Circulaţia mărfurilor V
Cutii/lună 20 000
într-o perioadă
Cheltuieli pentru K
Dolari /comanda 20
efectuarea comenzii
Procentul (partea) de s
cheltuieli pentru păstrarea 0,03
stocurilor în mediu
Preţul pentru un camion Pc Dolari/camionul 1 000
Volumul mărfuri Vmc
Nr. cutii 10 000
încărcate în camion
Preţul pentru un vagon Pv Dolari/vagonul 1 500
Volumul mărfuri Vmv
Nr. cutii 20 000
încărcate în vagon
Preţul unităţii de marfă Pu.m. Dolari/cutia 15
78
 Pentru determinarea mijlocului de transport eficient completaţi
indicatorii din tabel.
Calcularea costurilor medii pentru transportare
şi păstrare a mărfurilor
Unităţi de Formula Semni-
Indicatori
măsurare de calcul ficaţia
Nivelul optim al comenzii Q Cutii
Transportul cu camionul (cheltuieli de Dolari/lună
transport şi păstrare)
Mărimea reală a comenzii Qr.c. Cutii
Cheltuieli de păstrare Kp.c. Dolari/lună
Cheltuieli pentru efectuarea comenzii Kc. Dolari/lună
Cheltuieli de transport Kt.c. Dolari/lună
Cheltuieli de transport cu camionul Kp.c. Dolari/cutia
pentru o unitate produs
Transportul cu vagonul (cheltuieli de Dolari/lună
transport şi păstrare)
Mărimea reală a comenzii Qr.v. Cutii
Cheltuieli de păstrare Kp.v.
Cheltuieli pentru efectuarea comenzii Kv. Dolari/lună
Cheltuieli de transport Kt.v. Dolari/lună
Cheltuieli de transport cu camionul Kp.v. Dolari/cutia
pentru o unitate produs

Problema 41. Folosind datele din figura 1 completaţi tabelul în

ordinea corespunzătoare dezvoltării operaţiunilor activităţii logistice la
întreprindere. Pentru aceasta este nevoie ca numărul operaţiunilor să fie
înscrise în coloanele tabelului.

Figura 1. Nivelurile de dezvoltare logistică la întreprindere

79
 1) încărcarea materiei prime în mijlocul de transport;
2) transportarea materiei prime de la furnizor la depozit;
3) transportarea materiei prime de la depozit în secţia producere;
4) producerea produselor;
5) descărcarea produselor finite în depozit;
6) marcarea produselor în depozit;
7) cântărirea produselor în depozit;
8) ambalarea produsului finit în depozit;
9) încărcarea în mijlocul de transport a produsului finit în depozit;
10) transportarea produsului finit consumatorilor;
11) descărcarea produsului finit consumatorului;
12) cântărirea materiei prime în depozit;
13) analiza de laborator a materiei prime;
14) transportarea produsului finit în depozitul de păstrare intermediar;
15) descărcarea materiei prime în depozitul intermediar;
16) sortarea produsului finit în depozit.
Rezultatele repartizării operaţiunilor logistice după nivelul
dezvoltării activităţilor logistice
Nivelul de dezvoltare a logisticii la întreprindere
I-ul II-lea III-lea IV-lea

Problema 42. Întreprinderea comercializează piese de schimb

pentru automobile a unei mărci concrete. Lista de piese de schimb este de
2 000 tipuri de piese, din care la întreprindere sunt numai 500.
Determinaţi nivelul de servire a clienţilor.
Problema 43. Întreprinderea oferă servicii de transport, descărcare şi
montare a mărfurilor. Timpul oferit pentru transport este de 80 min,
descărcarea mărfii 20 min, montarea 60 min. În totalitatea serviciilor oferite
de această întreprindere intră şi încărcarea şi sortarea mărfurilor care se
efectuează în 40 min. Timpul pentru aceste procese este de 45 min.
Determinaţi nivelul de deservire a acestei întreprinderi.
Problema 44. Întreprinderea comercializează piese pentru
calculatoare de anumite modele. Gama sortimentală conţine 3050 modele,
dintre care întreprinderea are permanent în stoc 1200 modele. Determinaţi
nivelul de deservire a acestei întreprinderi.
80
 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. CONSTANTINESCU, E.; MIHAI, B. Caiet de laborator. Constanţa:

Editura Crizon: 2008
2. PELICAN, EL. Analiză numerică. Complemente, exerciţii şi
probleme. Programe de calcul. Bucureşti: Editura MatrixRom.2006
3. АНИКИНА, Б.А.; РОДКИНОЙ, Т.А. Логистика: тренинг и
практикум: учебноепособие. Mосква: Изд-воПроспект. 2010
4. АНИКИНА, Б.А. Практикум по логистике: учебное пособие.
Mосква: 2-е изд., доп. и перераб. Инфра-М, 2010
5. ГАДЖИНСКИЙ, А.М. Практикум по логистике. Mосква. 8-е
изд. 2012
6. ЛУКИНСКИЙ, В.С.; БЕРЕЖНОЙ В.И. и др. Логистикав
примерах и задачах: учебное пособие.Mосква: Изд-воФинансы и
статистика, 2009
7. НЕРУШ, Ю.М.; НЕРУШ А.Ю. Практикум по логистике:
учебное пособие.Mосква: Изд-во Проспект, 2008

81
 Capitolul 5
MANAGEMENTUL
CALITĂȚII

82
 Problema 1. Analiza diverselor abordări la categoria
„calitate”.Pentru elaborarea acestei însărcinări trebuie de utilizat
definițiile prezentate de către oamenii de știință și gânditorii în domeniul
managementul calității, precum și în standardele și documentele
normative. Rezultatele analizei le prezentați în tabel.
Analiza definițiilor din categoria „calitate”
Autorul Definiție Aspectul de calitate
analizat în definiție
Platon
Aristotel
G.Hegel
J.Lock
T. Peters
W. Shewahart
E. Deming
J. Juran
A. Feigenbaum
K. Ishikawa
Ph. Crosby
G. Taguchi
Kelada
ISO 8402

Problema 2. În baza ISO 9000 – 2006 „Sisteme de management

al calității. Principii fundamentale și vocabular” și ISO 9000 – 2008
„Sisteme de management al calității. Cerințe” analizați terminologia de
bază în domeniul calității.
Analiza terminologiei în domeniul calității
Terminul Definiția
Calitate
Cerințe
Satisfacerea consumatorilor
Conducerea calității
Asigurarea calității
Îmbunătățirea calității
Planificarea calității
Produs
Proces

83
 Problema 3. Asigurarea calității producției după metoda
lui E. Deming. Pentru asigurarea calității produselor se necesită
cunoașterea și utilizarea celor 14 principii ale lui E. Deming. Elaborați
măsuri privind implementarea principiilor pentru întreprinderile
constructoare de mașini (tabel).
Bazele managementului calității
Principiile Măsuri privind
lui E. Deming implementarea
principiilor lui
E. Deming
Asiguraţi îmbunătăţirea continuă a calităţii pe baza
unui plan pentru a deveni competitivi şi a rămâne în
afaceri
Adoptaţi o nouă filosofie, renunţaţi la „nivelul
acceptabil” al calităţii
Renunţaţi la controlul integral al calităţii, introducând
metode de control statistic
Solicitaţi dovezi din partea furnizorului, privind
evidenţa statistică a calităţii
Descoperiţi problemele. Conducerea este acea care
trebuie să se ocupe de ameliorarea continuă a
proceselor la fiecare etapă începând cu proiectarea şi
sfârșind cu serviciile post – vânzare
Utilizaţi metode moderne de instruire a personalului
Asiguraţi tuturor angajaţilor instrumentele necesare
Eliminaţi frica, încurajaţi comunicarea
Înlăturaţi barierele dintre compartimentele
întreprinderii, formaţi echipe
Eliminaţi afişele, sloganurile specifice muncii forţate
Revedeţi normele de muncă
Eliminaţi obstacolele care-i împiedică pe oameni să
se mândrească cu munca lor
Introduceţi un program riguros de instruire a
personalului
Creaţi o structură corespunzătoare la nivelul top –
managementului care ar asigura îndeplinirea celor
13 puncte precedente

84
 Problema 4. Efectuați analiza comparativă a abordărilor
precursorilor managementului calității.
Analiza comparativă a abordărilor
precursorilor managementului calității
Principii E.Deming J.Juran K. Ishikawa Ph. Crosby
Direcționarea în
funcție de
îmbunătățirea
constantă a calității
Angajamentul
conducerii superioare
pentru îmbunătățirea
continuă a calității
Lucrul în echipă
privind îmbunătățirea
calității
Instruirea personalului
Informarea întregului
personal al
întreprinderii privind
calitatea
Promovarea
angajaților privind
îndeplinirea sarcinilor
excelent
Evaluarea calității și
raportarea cu privire la
rezultatele angajaților
Reducerea
dependenței de
inspecție
Lucrări de organizare
a proiectului
Programa „zero
defecte”
Costul de evaluare a
calității

Problema 5. Cu ajutorul Diagramei Paretto determinați

pierderile pentru fiecare defect dacă sunt cunoscute următoarele date:
pierderile totale de materiale constituie 25mii lei. Cauzele defectelor:

85
incizii – 32 unități, fisuri – 6 unități, alte tipuri de rebuturi – 5 unități.
Întreprinderea produce acoperișuri de fier. În perioada de o lună de zile
s-au produs 8020 de coli de fier cu defecte. Departamentul de calitate
i s-a atribuit însărcinarea de a analiza cauzele de apariției a defectelor.
Pierderile totale în urma defectelor alcătuiesc 154,4 mii lei. Aplicând
Diagrama Paretto analizați rezultatele verificării listelor. Datele
controlului departamentului de calitate sunt prezentate în tabel.
Date privind defectele de „Coli de fier pentru acoperiș”
Tipuri Defecte, Pierderi în urma Pierderi în urma
de defecte unit. defectelor, mii lei defectelor,%
Fisuri laterale 140 5,4 3,5
Exfolierea vopselei 3400 3,7 2,4
Deformarea 900 62,0 40,18
Abaterea de la 320 20,0 12,96
rectangularitate
Suprafață murdară 1320 4,5 2,92
Șurub 1250 8,5 5,51
Fisuri pe suprafață 820 20,0 6,48
Îndoire laterală 420 30,0 19,44
Alte cauze 600 10,2 6,61
Total 9170 154,4 100

Problema 6. Aplicând Diagrama Paretto, analizați rezultatele

controlului privind clădirile de locuit. Datele controlului de calitate sunt
prezentate în tabel.
Date privind defectele în clădirile de locuit
Pierderi în urma
Tipuri Defecte,
defectelor, mii
de defecte unit.
lei
Geamuri sparte 15 1500
Înlocuirea întrerupătoarelor 4 130
Tulburări de comunicare placare 17 1000
exterioara
Înlocuirea siguranțelor 170 156
Scurgerea în unele locuri 100 270
Înlocuirea corpurilor de iluminat 1 345
Scurgeri de la robinete 150 3500
Defecțiuni ascensor 1 1180
Altele 112 750

86
 Problema 7. În baza datelor din table construiți Diagrama Paretto
și efectuați analiza ei pe grupe de defecte aplicând analiza ABC. Atrageți
o atenție deosebită produselor din grupa „A”.
Date privind defectele de coli de fier pentru „Acoperiș”
Pierderi Pierderi
Tipuri Defecte, în urma în urma
de defecte unit. defectelor, defectelor,
mii lei %
Fisuri laterale 240 6,0 4,0
Exfolierea vopselei 3500 4,0 3,5
Deformarea 1100 70,0 45,0
Abaterea de la 350 40,0 13,0
rectangularitate
Suprafață murdară 1400 5,0 4,0
Șurub 1000 9,0 7,0
Fisuri pe suprafață 850 30,0 8,0
Îndoire laterală 500 50,0 15,0
Alte cauze 500 15,0 0,5
Total 9440 229,0 100

Problema 8. Aplicând diagrama Paretto analizați rezultatele

controlului de calitate a țesuturilor. Datele de verificare a calității sunt
prezentate în tabel.
Date de verificare a calității lotului „Pânza de lână”
Numărul de Pierderile
Tipul
metri de țesături cauzate de defecte,
defectului
cu defecte lei
Dispersia culorii 15 2000
Benzi de fire de diferite grosimi 5 1500
Pete de ulei 50 3800
Rupturi 9 2000
Fire scoase 5 600
Cant îndoiet 48 300
Grosimea materialului 8 500
Altele 10 850

Problema 9. Hărțile de control. Construiți diagramele

X și R pentru reglementarea procesului de producție a profilului din
PVC în baza datelor de control pentru 15.12. – 20.12. prezentată în

87
tabelul. Pentru determinarea liniilor limite de control reglementate aplicați
coeficienții din tabel.
Date inițiale ale controlului necesare
pentru construirea diagramei de control X
Data Nr. Valorile măsurate ∑X Valoarea Intervalul
grupei X1 X2 X3 X4 medie X
15.12. 1 5,3 5,2 5,4 5,4
15.12. 2 5,5 5,4 5,6 5,3
16.12. 3 5,5 5,3 5,3 5,3
16.12. 4 5,6 5,3 5,4 5,4
17.12. 5 5,5 5,4 5,4 5,4
17.12. 6 5,4 5,4 5,5 5,5
18.12. 7 5,5 5,4 5,4 5,4
18.12. 8 5,6 5,4 5,5 5,4
19.12. 9 5,4 5,4 5,4 5,3
19.12. 10 5,3 5,3 5,4 5,5
20.12. 11 5,4 5,4 5,4 5,5
20.12. 12 5,4 5,4 5,4 5,3
Suma
Datele debază a condițiilor de control:
a) denumirea produsului – profil liniar;
b) indicatorul de calitate – grosimea;
c) unitatea de măsură – cm;
d) limitele de control: sus – 5,6; jos – 5,2;
e) norma pe zi – 50 buc.;
f) volumul eșantionului – 4 buc.;
g) frecvența de prelevare a probelor – ½ ture.
Coeficienții de calcul a liniilor limite de control
Dimensiunea eșantionului n A2 D3 D4
2 1,880 - 3,267
3 1,023 - 2,575
4 0,729 - 2,282
5 0,577 - 2,115
6 0,483 - 2,004
7 0,419 0,076 1,924
8 0,373 0,136 1,864
9 0,337 0,184 1,816
10 0,308 0,223 1,777

88
 Problema 10. Hărțile de control. Să presupunem că în perioada
20.10. – 30.10. s-a controlat grosimea geamurilor cu profil din PVC, la
producerea căruia s-a utilizat tehnica automată. Date inițiale ale
controlului necesare pentru construirea diagramei de control sunt
prezentate în tabel.
Date inițiale ale controlului necesare
pentru construirea diagramei de control X
№ Valorile măsurate Valoarea
Nr.crt. Data ∑X Intervalul
grupei X1 X2 X3 X4 medie X
1. 20.10. 1 5,3 5,3 5,5 5,4
2. 20.10. 2 5,5 5,6 5,6 5,4
3. 21.10. 3 5,5 5,3 5,6 5,4
4. 21.10. 4 5,6 5,5 5,3 5,5
5. 22.10. 5 5,5 5,4 5,4 5,4
6. 22.10. 6 5,4 5,5 5,6 5,5
7. 23.10. 7 5,5 5,4 5,3 5,4
8. 23.10. 8 5,3 5,3 5,5 5,4
9. 24.10. 9 5,4 5,6 5,4 5,3
10. 24.10. 10 5,5 5,3 5,4 5,5
11. 25.10. 11 5,5 5,6 5,5 5,4
12. 25.10. 12 5,6 5,5 5,3 5,4
13. 26.10. 13 5,4 5,4 5,4 5,3
14. 26.10. 14 5,3 5,3 5,5 5,6
15. 27.10. 15 5,4 5,6 5,4 5,5
16. 27.10. 16 5,5 5,3 5,4 5,6
17. 28.10. 17 5,4 5,6 5,5 5,3
18. 28.10. 18 5,3 5,5 5,6 5,6
19. 29.10. 19 5,5 5,4 5,3 5,5
20. 29.10. 20 5,7 5,4 5,6 5,6
21. 30.10. 21 5,4 5,4 5,5 5,3
22. 30.10. 22 5,3 5,4 5,6 5,6
Suma
Pentru determinarea liniilor limite de control reglementate folosiți
coeficienții din tabel.
Coeficienții de calcul a liniilor limite de control
Dimensiunea eșantionului n A2 D3 D4
2 1,880 - 3,267
3 1,023 - 2,575
4 0,729 - 2,282
5 0,577 - 2,115
6 0,483 - 2,004
7 0,419 0,076 1,924
8 0,373 0,136 1,864
9 0,337 0,184 1,816
10 0,308 0,223 1,777
89
 Datele de bază a condițiilor de control:
a) denumirea produsului – profil liniar;
b) indicatorul de calitate – grosimea;
c) unitatea de măsură – cm;
d) limitele de control: sus – 5,7; jos – 5,3;
e) norma pe zi – 50 buc.;volumul eșantionului – 5 buc.;
f) frecvența de prelevare a probelor – ½ ture;
g) operator – Sîrbu O.L;controlor – Talpă E. F.

Problema 11. Construiți diagrama de control a valorilor medii

aritmetice conform datelor statistice de analiză a procesului tehnologic de
producere a țesăturilor. Numărul de fire de sunt determinate la 10 cm2.
Datele controlului sunt arătate în tabel.
Date inițiale
pentru construirea diagramei de control X
№ grupei Valori măsurate
1. X1 X2 X3 X4 X5
2. 45 49 48 45 44
3. 51 52 50 52 42
4. 52 53 46 61 49
5. 53 60 48 48 51
6. 49 62 43 46 53
7. 56 64 52 52 42
8. 60 52 56 56 47
9. 59 48 61 42 43
10. 61 50 63 49 48
11. 54 45 55 51 49
12. 49 48 62 53 52
13. 47 49 53 54 55
14. 52 53 48 61 58
15. 59 62 54 59 61
16. 49 45 47 50 60
17. 44 42 52 45 55
18. 50 49 55 48 59
19. 52 58 61 56 47
20. 53 50 47 59 58

Problema 12. Dispersia parametrului controlat „Greutatea

produsului” (grame) este prezentată în tabel. Construiți „diagrama de
control Xm-R” pentru aceste valori.
90
 Valori inițiale pentru construirea „diagramei de control Xm-R”
№ grupei X1 X2 X3 X4 X5
1 351 348 352 345 360
2 356 350 360 349 358
3 360 349 358 344 345
4 358 350 358 348 352
5 354 352 355 341 350

Problema 13. Dispersia parametrului controlat „Diametrul

interior al bucșei” este prezentată în tabel. Construiți „diagrama de control
Xm-R” pentru aceste valori.
Valori inițiale pentru construirea „diagramei de control Xm-R”
№ grupei X1 X2 X3 X4 X5
1 35 28 44 15 48
2 50 20 40 12 50
3 51 29 49 19 45
4 20 35 42 16 46
5 55 34 45 11 48

Problema 14. Având în vedere că indicatorul „Gustul înghețatei”

trebuie să se afle în limitele de la 8 până la 12 construiți diagrama de
control în baza datelor din tabel.
Valori inițiale pentru construirea diagramei de control
№ mostrei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Gustul înghețatei 8 10 9 7 11 12 13 8 6 10

Problema 15. Având în vedere că indicatorul „Rezistența

țesutului” trebuie să se afle în limitele de la 45 până la 50 construiți
diagrama de control în baza datelor din tabel.
Valori inițiale pentru construirea diagramei de control
№ mostrei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Rezistența 45 48 49 51 47 46 44 47 50 50
țesutului

Problema 16. Dispersia parametrului controlat „Durata traseului”

este prezentată în tabel. Normativul pentru acest indicator este egal cu
45 ± 1 min. Construiți diagrama de control pentru aceste valori. Elaborați

91
concluzii privind respectarea normativului pentru acest indicator.
determinați cauzele posibile ale abaterilor de la valorile planificate
ale indicatorilor.
Valori inițiale pentru construirea diagramei de control
Nr. de măsurare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Durata 45 44 43 48 40 41 42 45 42 38
traseului

Problema 17. Determinați rentabilitatea de achiziționare de către

consumator a produsului „Adeziv”, dacă pentru mostre le sunt specifice
caracteristicile indicatorilor din tabel.
Indicatorii de caracterizare a produsului „Adeziv”
Modelul Indicatorul complex Prețul, lei
1 0,5 15
2 0,8 25
3 0,9 40

Problema 18. Formarea grupului de experți. Determinați gradul

de coerență a opiniilor a experților, rezultatele de clasament a 7 obiecte
sunt prezentate în tabelul. Odată cu creșterea numărului de experți în grupul
de precizie de măsurare crește, ceea ce este tipic pentru măsuri repetate.
Date privind evaluarea opiniilor experților
Nr. Evaluarea expertului Abaterea
∑ Pătratul
obiectului de la
1 2 3 4 5 rândurilor abaterii
de expertiză medie
1. 4 6 4 4 3
2. 3 3 2 3 4
3. 2 2 1 2 2
4. 6 5 6 5 6
5. 1 1 3 1 1
6. 5 4 5 6 5
7. 7 7 7 7 7

Problema 19. Formarea grupului de experți.Determinați gradul

de coerență a opiniilor a experților, rezultatele de clasament a 10 obiecte
sunt prezentate în tabelul. Odată cu creșterea numărului de experți în
grupul de precizie de măsurare crește, ceea ce este tipic pentru măsuri
repetate.
92
 Date privind evaluarea opiniilor experților
Nr. Evaluarea expertului
Abaterea
obiectului ∑ Pătratul
de la
de 1 2 3 4 5 rândurilor abaterii
medie
expertiză
1. 4 6 4 4 3
2. 3 3 2 3 4
3. 2 2 1 2 2
4. 6 5 6 5 6
5. 1 1 3 1 1
6. 5 4 5 6 5
7. 6 7 8 8 8
8. 5 8 6 7 7
9. 4 5 6 6 4
10. 10 9 8 8 8

Problema 20. Diagrama „Ishikawa”. În baza statisticii defectelor

(tabelul) elaborați diagrama „Ishikawa” pentru producerea cărămizii.
Cauzele scăderii calității a produsului „Cărămidă”
Ponderea defectelor
Procesul / tehnica
Tipul de defecte în totalul
Încălcarea tehnologiei
rebuturilor, %
Pregătirea amestecului
Încălcarea omogenității a Fisuri locale,
1
amestecului sinterizare, etc.
Grind insuficient de fin Apa 1
Acoperișul cuptorului de ardere
Păstrarea cărămizii în încăpere Fisuri,
20
rece și umedă deformare
Presare
Presare slabă Zimțui 20
Uscare
Pătrunderea umezelii în uscător Fisuri, rupturi 20
Arderea
Încălcarea ritmului de lucru Fisuri 23
Cuptorul de ardere
Încălcarea regimului de
Fisuri 35
temperatură
Total 100

Problema 21. Efectuați analiza comparativă a modelelor de

premii în domeniul calității conform următoarelor criterii .
93
 Analiza comparativă a modelelor de premii în domeniul calității
Modelul Premiul de Stat
Premiul Premiul
european al Republicii
național național
Caracteristici în Moldova pentru
„E. „M.
domeniul realizări în
Deming” Baldrige”
calității domeniul calității
Anul de înființare
Organizatorul premiului
Scopul de bază a
premiului
Categoriile de
participanți
Criteriile principale
Condițiile de participare
Mecanismul de
desfășurare a
autoevaluării
Rezultatele
autoevaluării
Categorii pentru micul
business
Categorii pentru
organizații
necomerciale (non –
profit, non-
guvernamentale)

Problema 22. În baza raportului costurilor calității (tabelul)

determinați:
a) costurile totale ale calității (rândul 5 din tabel);
b) construiți curba de dependență a fiecărei categorii de costuri
pe perioade;
c) calculați „economiile” care au apărut în urma intensificării
măsurilor preventive și prin reducerea costurilor de defecte (rândul 6 din
tabel);
d) construiți curba de schimbare a „economiilor” pe perioade;
e) în baza analizei dinamicii categoriilor costurilor calității faceți
concluzii cu privire la eficiența măsurilor de prevenire care le-au întreprins
managementul strategic al întreprinderii.
94
 Costurile calității
Costurile calității Perioadele
din volumul total de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
vânzări, %
Costuri de 0,3 0,4 0,5 0,7 0,8 1,0 1,1 1,3 1,2 1,3 1,1 1,0
prevenire
Costuri de control 3,0 3,0 2,5 2,4 2,9 2,8 2,6 2,7 3,0 3,0 2,8 3,0
Costuri legate de 6,2 6,1 5,9 5,0 4,5 4,0 3,8 3,5 2,7 2,5 2,0 1,8
pierderi interne
Costuri legate de 3,0 3,0 2,8 2,5 2,6 2,0 2,1 1,9 1,5 0,9 0,5 0,1
pierderi externe
Costuri totale
Economiile

Problema 23. În tabel sunt prezentate datele privind raportul

costurilor calității pentru managerii nivelului tactic al întreprinderii. Să
presupunem că managerul departamentului de producție are trei
subdiviziuni de producție X, Y, Z care se diferă între ele numai prin
productivitate. Comparați categoriile de costuri din subdiviziuni și pe
perioade. Faceți concluzie cu privire la acțiunile întreprinse de către
manager pentru îmbunătățirea calității. Calculați economiile pentru
fiecare subdiviziune în parte și construiți graficele de modificare a
economiilor pe perioadele respective.
Raportul costurilor calității
Nr. Perioadele
Costuri, u.c.
crt. 5 6 7 8
Subdiviziunea X
1. Costuri de prevenire 2350 2000 2300 2600
2. Costuri de control 6450 7120 7000 7420
3. Costuri legate de pierderi interne 9500 10200 8350 8600
4. Costuri legate de pierderi externe 5100 5200 4350 4150
5. Costuri totale
Subdiviziunea Y
6. Costuri de prevenire 2260 2400 3500 3870
7. Costuri de control 7350 8450 8725 8960
8. Costuri legate de pierderi interne 19120 19355 12350 9530
9. Costuri legate de pierderi externe 5800 5500 6355 6850
10. Costuri totale

95
 Subdiviziunea Z
11. Costuri de prevenire 1650 2350 3000 2680
12. Costuri de control 8360 8640 8900 8250
13. Costuri legate de pierderi interne 12390 13110 9570 7560
14. Costuri legate de pierderi externe 12900 11000 7400 5800
15. Costuri totale

Problema 24. De calculat costurile calității, dacă costurile de

prevenire a defectelor constituie 10 mii lei, costurile de control al calității
– 14 mii lei, costurile pierderilor de la producția necalitativă – 55 mii lei.
Cum se vor modifica costurile calității, dacă se planifică următoarele:
organizarea instruirii angajaților în valoare de 15 mii lei, verificarea
instrumentelor metrologice – 6 mii lei, instalarea noului echipament care
va permite reducerea volumului producției necalitative cu 70%, în
rezultatul măsurilor de îmbunătățire a controlului calității producției
costurile de control a calității se vor reduce cu 40%. De analizat costurile
calității cu ajutorul analizei PAF.

Problema 25. De calculat costurile calității, dacă costurile de

prevenire a defectelor constituie 8 mii lei, costurile de control al calității –
10 mii lei, costurile pierderilor de la producția necalitativă – 30mii lei.
Cum se vor modifica costurile calității, dacă se planifică următoarele:
organizarea instruirii angajaților în valoare de 5 mii lei, verificarea
instrumentelor metrologice – 8 mii lei, instalarea noului echipament care
va permite reducerea volumului producției necalitative cu 25%, în
rezultatul măsurilor de îmbunătățire a controlului calității producției
costurile de control a calității se vor reduce cu 17%. De analizat costurile
calității cu ajutorul analizei PAF.

Problema 26. Conform datelor din tabel, determinați:

a) volumul eșantionului;
b) efectuați prelucrarea datelor statistice și se calculează
caracteristicile de sortare;
c) alegeți eșantionul așteptat conform volumul estimat;
d) construiți curba empirică de sortare;
e) determinați criteriul de consens, construiți curba teoretică de
sortare și comparați cu curba experimentală de sortare;
f) determinați procentul de defecte în loturile de piese analizate.

96
 Date inițiale pentru măsurare
t  q
1,70 0,9101 0,17
1,79 0,9266 0,17
1,80 0,9282 0,18
1,85 0,9356 0,18
1,87 0,9386 0,18
1,90 0,9426 0,18
1,91 0,9438 0,18
1,92 0,9452 0,19
1,93 0,9464 0,19
1,94 0,9476 0,19
1,95 0,9488 0,19
1,96 0,9500 0,20
1,99 0,9534 0,20
2,00 0,9544 0,20
2,08 0,9600 0,20
2,10 0,9600 0,20
2,14 0,9488 0,19
2,20 0,9680 0,21
2,20 0,9680 0,22
2,40 0,9722 0,22

Problema 27. În baza datelor din tabel determinați:

a) indicatorii ce caracterizează calitatea produselor;
b) dinamica și modificarea indicatorilor calculați conform
perioadei de gestiune;
c) evaluarea ponderea pierderilor obținute în urma defectelor;
d) cauzele posibile de producere a producției necalitative;
e) faceți concluzie în baza rezultatelor obținute și propuneți
activități de îmbunătățire a calității produselor.
Date privind dinamica indicatorilor
Valoarea în Valoarea în
Indicatori
perioada de bază perioada curentă
Volumul producției, mii lei 57000 72000
Producție la export, mii lei 22000 31000
Lansarea produselor noi, mii lei 5500 5600
Costul produselor pentru care s-au
3000 3500
făcut reclamație, mii lei
Defect intern, % 0,25 0,50

97
 Problema 28. Calculați indicatorii integrali de calitate a roboților
manipulatori conform datelor din tabel. Comparați calitatea roboților,
adică care dintre roboții manipulatori este mai calitativ.
Date privind dinamica indicatorilor
Formular de
Indicatorii Varianta 1 Varianta 2
înregistrare
К1 Productivitate, oră 650 770
Coeficientul tehnic de
К2 0,984 0,99
utilizare
К3 Durata de exploatare, ani 10 11
К4 Nr. de defecțiuni, an/buc. 10 15
Timp pentru înlăturarea
К5 2 3
defecțiunii, ore
К6 Preț, mii lei 2500 3500
Costul 1 oră de exploatare,
К7 0,4 0,45
mii lei
Costul 1 oră pentru
К8 60 66
înlăturarea defecțiunii, mii lei
Fondul de timp anual de
F 4015 4015
lucru, ore

Problema 29. Calculați indicatorii integrali de calitate a unui

strung în exploatare și a unui nou, determinați nivelul calității strungului
nou. Datele inițiale sunt prezentate în tabel.
Date inițiale privind indicatorii
Indicatorii Strung de Strung nou
bază
Costuri suportate pentru invenție, lei 24000 26000
Costurile de exploatare suportate de 2,55 2,25
consumator, lei
Productivitatea strungului, unit./oră 45 60
Durata de exploatare, ani 10 15
Fondul de timp anual eficient de 3000 3000
exploatare a strungului, ore
Coeficientul de încărcare a strungului 0,8 0,8

Problema 30. În baza indicatorilor unitari de calitate pentru patru

frigidere calculați indicatorii complecși de calitate. În baza rezultatelor
obținute faceți concluzii. Coeficienții de pondere aranjați-i de sinestătător,
luând în considerație faptul că suma lor trebuie să fie egală cu 1.
98
 Indicatorii de calitate a frigiderelor
Indicatori unici de calitate
Consum
Volumul Volumul Capaci-
Temperatura de Greutatea
Tipul de camerei congela- tatea de
Nr.crt. congela- energie frigiderului,
frigider frigorifice, torului, congelare,
torului electrică kg
dm3 dm3 kg./zi
(Q4) kw/h, (Q6)
(Q1) (Q2) (Q3)
(Q5)
1. A 400 90 5 -18 1,4 90
2. B 250 80 3 -15 1 80
3. C 150 80 2 -10 8 70
4. D 150 50 1 -8 0,5 60
5. Frigider1 400 90 5 -18 0,5 40
Coefi-
6. cienții de
pondere

Problema 31. În baza datelor inițiale prezentate în tabelele 31, 32

efectuați o evaluare complexă a calității pentru produsele prezentate cu
ajutorul metodei „Diagrama radar” în două moduri:
a) a lua în considerare importanța indicatorilor;
b) a nu lua în considerare importanța indicatorilor.

Date pentru metoda № 1 de calcul

Volumul Lungimea
Puterea Greutatea, Nr. de
Preț, lei rezervelor, cablului de
maximă, w kg caracteristici
ml alimentare
A 250000+N*100 1000+N*100 |3-N*0.15| 250+N 2,5-N*0,01 N
1,8 -
B 320000+N*1500 1500+N*100 |2,8N*0,13| 200+N N+1
N*0,01
1,8 -
C 360000+N*200 1800+N*100 |5-N*0,1| 220+N N+2
N*0,01
1,8 -
D 500000+N*1000 1800+N*100 |3,8N*0,14| 250+N N
N*0,01
E 200000+N*800 2200+N*10 |3-N*0,15| 300+N 2,5-N*0,01 N+3
F 210000+N*450 1700+N*100 |4,8N*0,12| 300+N 2,5-N*0,01 N+4

99
 Date pentru metoda № 2 de calcul
Puterea Volumul Lungimea
Preț, Greutatea, Nr. de
Indicatorul maximă, rezervelor, cablului de
lei kg caracteristici
w ml alimentare
Ei 0,3 0,2 0,1 0,1 0,1 0,2

Problema 32. Construiți „Diagrama radar” pentru produsul

„Frigider” aplicând indicatorii îmbunătățiți.
Evaluarea experților a indicatorului Ei
Capacitatea Volumul
Volumul Viteza de
Preț, de camerei Design,
Indicatorul congelatorului, congelare,
lei congelare, frigorifice, puncte
dm3 min.
kg. dm3
Ei 0,3 0,2 0,2 0,1 0,1 0,1

Indicatorii de bază de caracterizare a frigiderelor

Capacitatea Volumul
Volumul Viteza de
Modelul Prețul, de camerei Design
congelato- congelare,
frigiderului u.c. congelare, 3 frigorifice, puncte
rului, dm min.
kg. dm3
„Atlant
1200 15,00 270 110 60 8
17GF32”
„Indesit IPQ-
1500 13,00 300 105 50 8
8”
„Bosh 435-
3200 16,00 240 90 45 9
M”
„Panasonic
2050 14,0 279 115 63 6
nw81”
„Philips 2.1” 2815 12,00 262 120 57 7
„Atlant
1650 17,00 253 100 55 4
07TE19”
„Indesit YFD-
1380 16,00 289 95 65 8
3”
„Bosh 517-K” 3450 14,00 305 113 57 7
„Panasonic
1980 18,00 310 107 49 5
sp72”
„Philips 2.3” 3000 15,00 290 107 60 9
„Atlant
1350 11,00 250 120 58 6
23VL51”

100
„Indesit
1740 13,00 263 95 63 3
ONV-11”
„Bosh 100-P” 3700 17,00 300 90 65 10
„Panasonic
2460 14,00 270 110 50 7
lv91”
„Philips 3.0” 2900 13,00 267 105 55 8

Problema 33. Productivitatea pe oră a unui strung este (10 x n )

articole (n – numărul de ordine a studentului în registru). Productivitatea
pe oră a unui strung nou (10 x n +4 ) articole (n – numărul de ordine a
studentului în registru). Fondul de timp anual eficient de funcționare a
strungului este de 4015 ore. Coeficientul de încărcare a strungului este -
0,75. Durata de exploatare a strungului de bază este de 8 ani, iar a
strungului nou – 10 ani. Costurile de exploatare a strungului de bază este
de 68 u.c., iar a strungului nou – 74 u.c. determinați nivelul de calitate a
strungului nou.

Problema 34. Prin intermediul metodei complexe determinați

nivelul de calitate a „inului”, valoarea indicatorilor calității sunt prezentate
în tabel. De asemenea, determinați coeficienții de valoare a calității.

Indicatorii calității a produsului „In”

Valorile absolute a
Coeficientul
indicatorilor
Indicatorul calității de valoare,
X
ɡi X bază Xmin
efectiv
Grosimea materialului, mm 0,85 0,5 0,4
Greutatea 1m2 material, gr. 85 70 65
Rezistența la rupere, 10 9 5
Design, puncte 12 10 8
Rezistența vopselei, puncte 11 8 7
Rezistența la abraziune, cicluri 2300 2200 2000

Problema 35. Evaluați calitatea produsului „mașină de spălat” în

baza indicatorilor de calitate reprezentați în tabel.

101
 Determinarea indicatorului complex al calității a produsului
„Mașină de spălat”
Valorile Valoarea
Indicatorul
absolute a măsurată a
relativ al calității
Coeficientul indicatorilor indicatorilor
Indicatorul
de valoare,
calității

ɡixP efectiv
ɡixPmax
X efectiv

ɡixPmin
ɡi

P efectiv
X bază

P bază
Xmin

Pmin
Spălarea, %
0,3 65 60 50 1 0,95 0,80 0,4 0,3 0,2
(+)
Pierderea
de
0,2 14 16 18 1 0,75 0,6 0,4 0,2 0,3
putere, %
(+)
Design,
0,2 12 10 8 1 0,8 0,5 0,1 0,1 0,1
puncte
Nivelul de
0,3 35 45 45 1 0,8 0,8 0,1 0,1 0,1
zgomot, Db
Total 1 - - - - - - 1 0,8 0,7

Problema 36. Determinați nivelul de calitate a produsului

„Franzelă” în baza indicatorilor prezentați în tabel. De asemenea,
determinați coeficienții de valoare a calității.

Indicatorii calității a produsului „Franzelă”

Valorile absolute a indicatorilor
Indicatorul calității
X bază X efectiv Xmin
Greutatea, kg 2 0,89 0,99
Umiditatea miezului, % 50 50 51
Porozitatea, % 60 56 56
Aciditatea miezului, grade 10 11 12

Problema 37. Determinați nivelul de calitate a produsului

„Raviolli” în baza indicatorilor prezentați în tabel. De asemenea,
determinați coeficienții de valoare a calității.

102
 Indicatorii calității a produsului „Raviolli”
Valorile absolute a indicatorilor
Indicatorul calității
X bază X efectiv Xmin
Cantitatea de carne, % 65 60 55
Grosimea de aluat, mm 3 3 4
Greutatea unui „Raviolli”, gr 16 10 8
Cantitatea de grăsime în carne, % 18 20 25
Gustul și mirosul, puncte 12 10 8
Aspectul, puncte 12 9 8

Problema 38. Determinați nivelul de calitate a produsului

„Camera video” în baza indicatorilor prezentați în tabel. De asemenea,
determinați coeficienții de valoare a calității.

Indicatorii calității a produsului „Camera video”

Valorile absolute a indicatorilor
Indicatorul calității
X bază X efectiv Xmin
Dimensiunea relativă a
1:3 1:2,8 1:4
găurii
Calitatea imaginii generate,
5 4,5 3,5
puncte
Rezoluție de linii 65 50 40
De la V De la V
De la V până
Gama de extrase până la până la
la 1/1250
1/1500 1/1250
Design, puncte 12 10 8
Greutatea, gr. 300 400 500

Problema 39. Determinați rentabilitatea de achiziționare de către

consumator a produsului „Mantou”, dacă pentru mostrele sunt specifice
caracteristicile indicatorilor din tabel.

Indicatorii de caracterizare a produsului „Mantou”

Modelul Indicatorul complex Prețul, lei
1 1 2670
2 0,5 1680
3 0,4 1000

103
 Problema 40. De calculat indicatorii eficienței economice de la
îmbunătățirea calității producției, dacă profitul suplimentar obținut de
întreprindere de la mărirea vânzărilor constituie 300 mii lei, iar profitul
suplimentar obținut de la ridicarea prețurilor – 100 mii lei. Cheltuielile
suplimentare legate de îmbunătățirea calității producției constituie 60 mii
lei, valoarea producției necalitative s-a redus cu 50 mii lei. Investițiile
pentru procurarea echipamentului, care va asigura o calitate mai înaltă a
producției vor constitui 400 mii lei. Coeficientul normativ al eficienței
investițiilor este de 0,12.

Problema 41. De calculat indicatorii eficienței economice de la

îmbunătățirea calității producției, dacă profitul suplimentar obținut de
întreprindere de la mărirea vânzărilor la export constituie 600 mii lei, iar
profitul suplimentar obținut de la ridicarea prețurilor – 300 mii lei.
Cheltuielile suplimentare legate de îmbunătățirea calității producției
constituie 160 mii lei, valoarea producției necalitative s-a redus cu 150 mii
lei. Investițiile pentru procurarea echipamentului, care va asigura o calitate
mai înaltă a producției vor constitui 700 mii lei. Coeficientul normativ al
eficienței investițiilor este de 0,12.

Problema 42. De calculat profitul suplimentar obținut de

întreprindere în urma îmbunătățirii calității producției, dacă prețul efectiv
este de 400 lei / tonă, costul unei tone până la îmbunătățirea calității
producției – 3500 lei/tonă, volumul de producție – 200 tone. În rezultatul
implementării măsurilor de îmbunătățire calității producției se planifică
ridicarea prețului până la 450 lei/tonă, costul se va mări până la 3600
lei/tonă, volumul de producție – 300 tone.

Problema 43. De calculat profitul suplimentar obținut de

întreprindere în urma îmbunătățirii calității producției, dacă prețul efectiv
este de 150 lei / buc., costul unei bucăți până la îmbunătățirea calității
producției – 50 lei/buc., volumul de producție – 150 mii bucăți. În
rezultatul implementării măsurilor de îmbunătățire calității producției se
planifică ridicarea prețului până la 180 lei/buc., costul se va mări cu 20%
lei/tonă, volumul de producție – 200 mii bucăți.

Problema 44. De calculat profitul suplimentar și efectul

economic de la îmbunătățirea calității producției, precum și coeficientul
absolut al eficienței investițiilor capitale, dacă profitul suplimentar obținut
104
de întreprindere de la mărirea vânzărilor constituie 500 mii lei iar profitul
suplimentar obținut de la ridicarea prețurilor – 280 mii lei. Cheltuielile
suplimentare legate de îmbunătățirea calității producției au constituit 130
mii lei, valoarea producției necalitative s-a redus cu 125 mii lei.
Investițiile pentru procurarea echipamentului, care va asigura o calitate
mai înaltă a producției vor constitui 350 mii lei.

Problema 45. De calculat indicatorii eficienței economice de la

îmbunătățirea calității producției, dacă prețul existent constituie 4500
lei/tonă, costul unei tone până la îmbunătățirea calității producției – 3800
lei/tonă, volumul de producție – 180 tone. În rezultatul implementării
măsurilor de îmbunătățire calității producției se planifică majorarea
prețului cu 5%, costul se va mări până 3850 lei/tonă, volumul de producție
– 220 tone. Investițiile pentru procurarea echipamentului, care va asigura
o calitate mai înaltă a producției vor constitui 12 mii lei.

Problema 46. De calculat coeficientul defectelor, dacă numărul

de unități de producție controlate – 250. În timpul controlului au fost
identificate următoarele defecte prezentate în tabel. Nivelul acceptabil al
defectelor – 3.
Dinamica defectelor
Tipurile Numărul Punctajul
de defecte de defecte
Critice 8 120
De bază 10 60
Secundare 15 10
Minore 20 5

Problema 47. De calculat coeficientul defectelor, dacă nivelul

acceptabil al acestuia constituie 3,8. Au fost controlate 280 de unități de
producție, au fost identificate 4 defecte critice (180 de puncte), 10 defecte
de bază (90 de puncte), 22 defecte secundare (45 de puncte) și 15 defecte
minore (10 puncte).

Problema 48. Utilizând datele prezentate în tabel, calculați

coeficientul mediu ponderat al calității și comentați rezultatele.

105
 Date inițiale privind dinamica indicatorilor
Clasa Volumul de Volumul de
de calitate producție efectiv, producție planificat,
tone tone
Superioară 4220 4800
I 3500 3960
II 1860 1690
III 1350 1190

Problema 48. De calculat coeficientul mediu ponderat al calității,

Utilizând datele inițiale din tabel.
Date inițiale privind dinamica indicatorilor
Clasa Volumul de producție Volumul de producție
de calitate efectiv, tone planificat, tone
I 2500 3560
II 1870 1970
III 1230 785

Problema 49. De calculat ponderea producției neconforme, dacă

cantitatea de producție rebutată definitiv constituie 10 tone, costul unei
tone 9000 lei, cantitatea de producție cu defecte reprocesate – 15 tone,
costul unei tone de producție cu defecte reprocesate – 9800 lei. Volumul
producției calitative – 350 tone.

Problema 50. De calculat ponderea producției neconforme, dacă

cantitatea de producție rebutată definitiv constituie 15 tone, costul unei
tone 2500 lei, cantitatea de producție cu defecte reprocesate – 12 tone,
costul unei tone de producție cu defecte reprocesate – 1320 lei. Volumul
producției calitative – 185 tone.

Problema 51. De calculat coeficientul anual al reclamațiilor

clienților, dacă valoarea producției reclamate este de 20 mii lei, iar
vânzările întreprinderii – 250 mii lei. Producția în valoare de 12 mii lei a
fost reprocesată și transmisă înapoi clientului.

Problema 52. De calculat ponderea producției neconforme, dacă

cantitatea de producție rebutată definitiv constituie 35 unități, costul unei
unități 1800 lei, cantitatea de producție cu defecte reprocesate – 8 unități,
106
costul unei unități de producție cu defecte reprocesate – 2100 lei. Volumul
producției calitative – 265 unități. În rezultatul negocierilor cu clienții
întreprinderea a comercializat suplimentar 22 unități de producție cu
defecte câte 1150 lei/unitatea. De calculat ponderea pierderilor din
producția neconformă.

Problema 53. De calculat coeficientul reclamațiilor clienților,

dacă cantitatea de producție reclamată constituie 65 de unități, iar
vânzările întreprinderii – 345 unități. Costul unei unități este de 980 lei.
Pentru producția în valoare de 14280 lei au fost înlăturate defectele, iar
aceasta a fost transmisă înapoi clientului.

107
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. CREȚU, I.; OBERȘT, A. Managementul calității. Problemar.

Chișinău: UTM, 2009
2. CREȚU, I.; OBERȘT, A. Managementul calității. Indicații metodice
privind îndeplinirea lucrării de verificare. Chișinău: UTM, 2010
3. PARASCHIVESCU, A. Managementul calității. Ediția a II-a
revizuită și adăugită. Iași: Editura Tehnopress, 2008.
4. ДЕРЕПОВСКАЯ, Н.С; ЗАРУЕВА, Л.В; КАСЬЯНОВА, А.В.
Управление качеством продукции. Новосибирск: НГАСУб 2012
5. ДЕМЬЯНОВИЧ, И.В; ДАНИЛЬЧУК, М.А. Управле ниекачеством
продукции. Методические указания по выполнению практических
работ.Хабаровск: Издательство ДВГУПС2013

108
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. ANGHEL, L., FLORESCU, C., ZAHARIA, R. Marketing –

probleme, cazuri, teste,Marketer, Editura Expert, București, 1993.
2. АНИКИНА, Б.А. Практикум по логистике: учебное пособие.
Mосква: 2-е изд., доп. и перераб. Инфра-М, 2010.
3. АНИКИНА, Б.А.; РОДКИНОЙ, Т.А. Логистика: тренинг и
практикум: учебноепособие. Mосква: Изд-воПроспект. 2010.
4. BĂLEANU, V. Managementul aprovizionării și desfacerii.
Petroșani: 2012.
5. BĂŞANU, Gh.; PRICOP, M. Managementul aprovizionării şi
desfacerii-vânzării. Bucureşti: Editura Economică, Ediţia a 4-a, 2012.
6. CONSTANTINESCU, E; MIHAI, B. Caiet de laborator. Constanţa:
Editura Crizon: 2008.
7. CREȚU, I.; OBERȘT, A. Managementul calității. Problemar.
Chișinău: UTM, 2009.
8. CREȚU, I.; OBERȘT, A. Managementul calității. Indicații metodice
privind îndeplinirea lucrării de verificare. Chișinău: UTM, 2010.
9. FOTA, A. Managementul aprovizionării materiale. Curs pentru
învățământ la distanță. Brașov: Universitatea „Transilvania”, 2009.
10. ГАДЖИНСКИЙ, А.М. Практикум по логистике. Mосква. 8-е
изд. 2012.
11. GHIRAS-DĂNUŢ, CORNELICA Marketing: probleme rezolvate,
probleme propuse, teste. Editura: Risoprint, 2011.
12. ДЕМЬЯНОВИЧ, И.В; ДАНИЛЬЧУК, М.А. Управление
качеством продукции. Методические указания по выполнению
практических работ. Хабаровск: Издательство ДВГУПС 2013.
13. ДЕРЕПОВСКАЯ, Н.С.; ЗАРУЕВА, Л.В.; КАСЬЯНОВА, А.В.
Управление качеством продукции. Новосибирск: НГАСУБ
2012.
14. ЛУКИНСКИЙ, В.С.; БЕРЕЖНОЙ В.И. и др. Логистикав
примерах и задачах: учебное пособие.Mосква: Изд-воФинансы и
статистика, 2009.
15. НЕРУШ, Ю.М.; НЕРУШ А.Ю. Практикум по логистике:
учебное пособие.Mосква: Изд-во Проспект, 2008.
16. NISTORESCU, TUDOR. Economia întreprinderii, Bucureşti:
Editura Universitaria, 2012.

109
17. OLEINIUC, M. Culegere de probleme la disciplina Managementul
aprovizionării și vânzărilor pentru studenții la specialitatea „Business
și administrare”, ciclul I, anul II. Bălți: S.n., 2013 (Complexul
editoral al INCE).
18. PARASCHIVESCU, A. Managementul calității. Ediția a II-a
revizuită și adăugită. Iași: Editura Tehnopress, 2008.
19. PELICAN, EL. Analiză numerică. Complemente, exerciţii şi
probleme. Programe de calcul. Bucureşti: Editura MatrixRom.2006.
20. SAVA, C.; LAZOC, R. Economia întreprinderii, Timişoara: Ed.
Brumar, 2001.
21. PETCU M. Analiza economico-financiară a întreprinderii. Bucureşti:
Ed. Economică, 2009.
22. TIRON, R., IGNAT,M. Finanţele întreprinderii: sinteze, teste,
probleme. Chișinău: Ed. ASEM, 2006.

110
Echipa redacţională a Complexului Editorial:
Iulita BÎRCĂ, redactor-şef
Corina CAZACLIU, redactor adjunct
Gabriel POSTOLACHI, redactor cat. 1
Svetlana FILIMON, machetare
Alexandru SANDULESCU, designer copertă

Bun de tipar 26. 02. 2018. Tirajul 100 ex.

Coli de tipar conv. 6,3. Formatul A5. Com. 5
Complexul Editorial, INCE, 2018

MD 2068. Chişinău, str. Ion Creanga, 45.

fax. (+37322)74-37-94, tel.: 50-11-30
www.ince.md, [email protected]

111